În același timp, temele principale ale anului trecut persistă: impactul inflației, ascensiunea dreptei populiste și consecințele războiului din Ucraina și din Orientul Mijlociu. Plus schimbarea de administrație de la Washington.

Europa va fi marcată în 2025 de o serie de confruntări electorale care îi vor putea defini viitorul pe termen mediu: din Germania până în România și Republica Moldova, din Cehia și Polonia până în Italia și Marea Britanie.

Germania, alegeri parlamentare: în căutarea revenirii la cârma Europei

După votul de neîncredere al Bundestagului din 16 decembrie 2024, alegerile anticipate urmează să aibă loc pe 23 februarie 2025.

Creștin-democrații lui Friedrich Merz, în tradi-ționala alianță cu creștin-socialii bavarezi, sunt cotați drept câștigători în sondajele de opinie, care îi creditează cu circa 30% din sufragii. Dar întrebarea este cât de puternică se va dovedi extrema dreaptă reprezentată de Alternativa pentru Germania, AfD, cotată acum cu 19%, în luptă strânsă pentru locul al doilea cu social-democrații lui Olaf Scholz (17%).

Campania electorală a fost marcată de un eveniment sumbru petrecut la 20 decembrie: atacul asupra târgului de Crăciun din Magdeburg.

Atacatorul, un medic născut în Arabia Saudită și stabilit în Germania acum aproape 20 de ani, s-a dovedit a avea opinii islamofobe și chiar și-a exprimat sprijinul pentru AfD. Cu toate acestea, extrema dreaptă a instrumentalizat evenimentul în favoarea sa.

EXTREMISM Creștin-democratul Friedrich Merz, cotat drept favorit pentru funcția de cancelar al Germaniei, după alegerile din februarie - Foto: Profimedia Images

Un alt element important este amestecul direct și brutal în politica internă din Germania a miliardarului Elon Musk, deținător al rețelei de socializare X.

În postări personale și într-un amplu articol de opinie din cotidianul Die Welt, Elon Musk a criticat dur partidele mainstream și și-a exprimat direct sprijinul pentru AfD.

Liderii mainstream din Germania, în frunte cu cancelarul Scholz, au criticat dur atitudinea lui Musk și există presiuni mari la Bruxelles pentru ca executivul european să sancționeze platforma pentru încălcarea legislației europene privind serviciile digitale. O investigație împotriva X a fost deschisă în decembrie 2023.

Alegerile din februarie vor avea loc într-un context complicat pentru Germania. Economia trece prin mari zguduiri. Se resimte după blocajul generat de pandemie și, de asemenea, este afectată de mai nulte șocuri: inflația, consecințele războiului din Ucraina, inclusiv pierderea resursei ieftine de caz rusesc, nota de plată a sprijinirii Kievului, politicile costisitoare de înverzire.

Concurența puternică a Chinei a generat o criză a industriei auto germane, unul dintre garanții cei mai importanți ai stabilității economice și sociale.

Problemele politice de la Berlin și instabilitatea resimțită în ultimele luni au pus serios sub semnul întrebării statutul țării de pilon al Uniunii Europene. Și aceasta, într-o perioadă foarte complicată, în care blocul celor 27 se vede strivit între agresivitatea Rusiei, concurența neloială a Chinei și amenințarea cu războiul comercial din partea Statelor Unite.

România, alegeri prezidențiale: alegeri reluate, îngrijorări crescânde

La 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională de la București decidea anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, știrea făcea înconjurul lumii, într-un rar breaking news. Adevărul este că alegerile românești nu au generat vreodată cine știe ce emoții internaționale. În pofida problemelor interne, legate de corupție, discrepanțe sociale sau starea precară a infrastructurii, România a trecut drept o țară predictibilă în plan european și euroatlantic.

Lumea vedea în România un elev destonic al NATO și UE, cu o înclinație mai degrabă proamericană, cu o populație în general atașată valorilor euroatlantice și cu o puternică diasporă occidentală.

Odată cu invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Bucureștiul s-a situat ferm de partea vecinului agresat. Și chiar dacă Bucureștiul a așternut tăcerea asupra sprijinului concret pentru Ucraina, discursuri de laudă și mulțumire s-au făcut auzite de la Kiev, Bruxelles, Washington, Berlin sau Paris. Ceea ce însemna că, fără să o spună, România făcea ce trebuie.

POPULISTUL Călin Georgescu a bulversat alegerile prezidențiale românești din noiembrie 2024. Urmarea în 2025. În imagine, o femeie ține în mână un afiș cu icoane și un portret al candidatului de extremă dreapta la președinție, Călin Georgescu, în fața Curții Constituționale a României la București, pe 10 ianuarie 2025, în timp ce alți mii de susținători ai lui Georgescu se adună pentru a protesta împotriva anulării celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, cerând anularea deciziei - Foto: Profimedia Images

Lumea a fost surprinsă să afle că un candidat practic necunoscut, Călin Georgescu, un conspiraționist și susținător al lui Vladimir Putin, a țâșnit până pe locul întâi după primul tur al alegerilor prezidențiale.

Societatea civilă și mass media au relevat contribuția importantă a rețelelor sociale, îndeosebi a TikTok în susținerea candidatului. Aceasta, printr-o campanie intensă, în ultimele zile dinaintea primului tur. Suspiciunile au crescut atunci când s-a observat că Georgescu declarase cheltuieli de campanie zero. Și atunci, cum fusese susținută campania de pe TikTok?

Documentele publicate ulterior de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au sugerat o influență a Rusiei și au indicat persoane care investiseră sume de ordinul a sute de mii de euro în plata influencerilor pro-Călin Georgescu.

Evenimentele au stârnit îngrijorare maximă la Bruxelles și în capitalele europene. Modul de operare pe rețelele sociale a relevat vulnerabilități care ar putea fi exploatate în orice altă democrație. Responsabilii TikTok au fost audiați în Parlamentul European și Comisia a anunțat o investigație specială.

Alegerile au fost anulate și vor fi reluate în 4 și 18 mai. Grila de start rămâne încă de completat, chiar dacă unele candidaturi au fost anunțate, precum liberalul Crin Antonescu, din partea coaliției guvernamentale compuse din sociali-democrați, liberali, maghiari și alte minorități. S-au mai anunțat în cursă primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, și Daniel Funeriu, om de știință și fost ministru al Educației.

Nu este clar dacă Georgescu va mai putea fi candidat, din moment ce există deja precedentul scoaterii din cursă, de către Curtea Constituțională, a unei alte reprezentatne a extremei drepte, Diana Șoșoacă.

Cultul criminalilor de război și al Mișcării Legionare, invocate drept motive ale respingerii lui Șoșoacă, sunt prezente și în discursul lui Georgescu. Să nu mai vorbim despre suspiciunile privind finanțarea campaniei.

Între timp, însă, ancheta deschisă de autorități cu privire la turul unu al prezidențialelor trenează. Și probele concrete cu privire la intruziunea rusească întârzie să fie prezentate. Ceea ce a sporit suspiciunea partenerilor europeni. Ca și întrebările dacă, dincolo de presupusa influență rusă, peisajul electoral nu a fost degradat de factori interni.

Că România a intrat într-o „carantină“ până la lămurirea situației o arată și faptul că președintele Klaus Iohannis nu a fost invitat la o cină informală a mai multor lideri NATO, la reședința secretarului general Mark Rutte.

Dintr-o țară considerată sigură, România devine un caz problematic pentru Occident, în imediata vecinătate a războiului din Ucraina și în regiunea sensibilă a Mării Negre.

Și nu este clar dacă doar rezultatul alegerilor va duce la recâștigarea încrederii partenerilor. S-ar putea să fie nevoie de mai mult.

Republica Moldova, alegeri parlamentare: umbra Rusiei

Cel puțin de la declanșarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, Republica Moldova s-a confruntat cu ceea ce se numește războiul hibrid al Rusiei: un amestec de încercări de intervenție directă în afacerile interne și campanii de dezinformare.

În toamna anului 2024, referendumul de aderare la Uniunea Europeană a trecut la limită, în timp ce Maia Sandu a obținut un nou mandat de președinte.

Alegerile legislative din 11 iulie 2025 se vor dovedi o încercare grea.

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), al președintei Maia Sandu, chiar dacă se va clasa pe primul loc, are șanse infime de a guverna singur. Iar un alt partener pro-european nu se arată.

Ar putea fi, la limită, partidul de centru stânga al primarului din Chișinău, Ion Ceban - el însuși un socialist „pocăit“, care acum spune că joacă pe cartea europeană și este cultivat de social-democrații români.

Altfel, PAS va avea în față forțe politice care nu au susținut toate votul „Da“ la referendumul proeuropean. Pentru Maia Sandu, aceste alegeri sunt o confruntare cheie pe drumul Moldovei către aderarea la UE.

Un element care aduce greutăți suplimentare este criza energetică declanșată odată cu blocarea de către Kiev a tranzitului gazului rusesc. Regiunea separatistă Transnistria a plonjat într-un adevărat haos energetic, cu întreruperi dese ale alimentării cu energie, fără încălzire și apă caldă în apartamente.

De partea cealaltă, în teritoriul controlat de Chișinău, situația este mai bună. Țara nu mai depinde de gazul rusesc, grație sprijinului UE și în special al României. Dar trebuie să se aprovizioneze cu energie electrică de pe piața europeană, la prețuri mai mari decât o făcea de la centrala din Transnistria, acum oprită.

Rusia mizează pe stimularea nemulțumirilor sociale generate de creșterea prețului la energie, în speranța că își va putea instala la Chișinău un guvern fidel. Ceea ce ar fi o lovitură pentru aspirațiile europene, pentru tabăra occidentală în general și, bineînțeles, un cuțit înfipt pe la spate Ucrainei.

Cehia, alegeri parlamentare: posibila revenire a populismului

Alegerile legislative din Cehia vor avea loc în octombrie 2025.

Ultimele sondaje indică drept favorită formațiunea ANO, membră a familiei Patrioților Europeni, de extremă dreapta, condusă de populistul Andrej Babiš. ANO ar obține circa 30% din voturi, cu mult înaintea alianței „Împreună“ compuse din Partidului Civic Democrat (ODS), afiliat conservatorilor  europeni (ECR) și alte formațiuni creștin-democrate, cotată cu 20%. Victoria lui Babiś ar întări axa de extremă dreapta în Europa Centrală, care include Ungaria lui Viktor Orban și Slovacia lui Robert Fico.

POPULISTUL Andrej Babiś (sus) ar putea reveni la cârma guvernului în Cehia. Alegerile prezidențiale vor arăta măsura în care guvernarea liberală a lui Tusk este susținută de polonezi (jos) - Foto: Profimedia Images

Fost prim-ministru, supranumit „Trumpov ceh“, Babiš se situează pe o poziție anti-elite și anti-migranți. El se opune, de asemenea, unei mai profunde integrări în Uniunea Europeană și are opinii favorabile Rusiei.

Polonia, alegeri prezidențiale. Un referendum pentru guvernarea liberală

Analiștii politici sunt de acord că alegerile prezidențiale din luna mai din Polonia vor constitui un adevărat  referendum asupra guvernului liberal condus de Donald Tusk, la putere din decembrie 2023.

Fostul președinte al Consiliului European a preluat frâiele guvernării după opt ani de guvernare a partidului conservator Lege și Justiție (PiS).

Președintele Poloniei nu are puteri executive, însă își poate folosi dreptul de veto pentru a bloca multe dintre politicile guvernului.

Actualul președinte Andrzej Duda, susținut de formațiunea Lege și Justiție (PiS), care a ocupat funcția în ultimii opt ani, a uzat adeseori de această prerogative, într-un conflict surd cu guvernarea liberală a lui Tusk.

Principalii actori ai cursei prezidențiale vor fi Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei din partea Platformei Civice (PO) și Karol Nawrocki, istoric, reprezentantul PiS. Sondajele dau un ușor avantaj primarului
Varșoviei.

Alte alegeri la care merită să fim atenți

În Italia, alegerile locale și regionale din luna septembrie vor fi un adevărat test pentru guvernarea de dreapta a Giorgiei Meloni.

Alegeri sunt prevăzute în regiunile Puglia, Campania, Marche, Toscana, Valle d’Aosta și Veneto.

Și aceasta după ce, în noiembrie 2023, partidele coaliției de dreapta au fost depășite de coaliția de centru-stânga în Emilia-Romagna și Umbria – un eșec pentru Meloni.

Alegerile repetate din Bulgaria au intrat deja într-un fel de rutină. Au fost nu mai puțin de șapte rânduri de alegeri în ultimii patru ani.

Nu mai miră pe nimeni că bulgarii sunt chemați din nou la urne, în speranța alcătuirii unui parlament capabil să dea o guvernare stabilă. Se va întâmpla, probabil, la 6 aprilie.

În septembrie, testul alegerilor regionale pentru Giorgia Meloni și guvernarea sa de dreapta - Foto: Profimedia Images

În Marea Britanie, va avea loc prima consultare electorală majoră de la venirea la putere a laburiștilor. Alegerile locale programate la 1 mai vor fi un test cheie pentru laburiști, pentru că vor arăta în ce măsură opinia publică mai sprijină guvernarea de stânga, după victoria de anul trecut.

În octombrie vor avea loc alegeri locale în Georgia, țară frământată de ample proteste ale opoziției, care reclamă fraudarea scrutinului parlamentar din octombrie anul trecut. De asemenea, georgienii protestează față de decizia guvernului de a suspenda demersurile privitoare la aderarea țării la UE.

În Kosovo, este foarte probabil ca Mișcarea de Autodeterminare (Vetëvendosje), partidul primului ministru Albin Kurti, să câștige din nou la alegerile parlamentare din februarie 2025.

În Albania, alegerile parlamentare din 11 mai anunță o luptă strânsă între Partidul Socialist al premierului Edi Rama, la putere de 12 ani, și Partidul Democrat, de opoziție. 

Norvegia este de așteptat să basculeze politic spre dreapta, în alegerile parlamentare din septembrie. Partidului Laburist de centru-stânga ar putea pierde puterea.

Partidul Progresului de extremă-dreapta este de așteptat să obțină circa 20% din voturi, urmat de Partidul Conservator de centru-dreapta, condus de fostul prim-ministru Erna Solberg.

Irlanda va vota la 27 octombrie pentru un nou președinte, punând capăt celor 14 ani de mandat ai popularului Michael D. Higgins. Deși deține un rol în mare măsură ceremonial, președintele semnează proiectele de lege și reprezintă Irlanda pe scena globală.

„Alegeri“ pe tărâmul dictatorilor

Vor fi alegeri prezidențiale în Belarus, pe 26 ianuarie, iar rezultatul nu este deloc greu de anticipat. Longevivul Alexander Lukașenko, la putere din 1994, își va asigura un nou mandat, într-o țară pe care o conduce cu mână de fier.

Alegerile prezidențiale din 2020 au fost afectate de fraude pe scară largă. Protestele masive care au urmat au fost urmate de o represiune violentă. În 2020, Lukașenko, numit ultimul dictator al Europei, a revendicat o victorie cu 80%, rezultat condamnat pe scară largă de Uniunea Europeană și alte țări, care au refuzat să recunoască alegerile. 

FĂRĂ SURPRIZE „Alegeri“ fără opoziție în Rusia și Belarus Foto: Profimedia Images

În perspectiva actualului scrutin, Lukașenko a avertizat deja că ar putea întrerupe complet accesul la internet, în cazul în care vor avea loc proteste asemănătoare celor din 2020.

În Rusia sunt programate, în septembrie, alegeri parțiale pentru Duma de Stat, precum și pentru guvernatorii din 18 regiuni, parlamentele regionale din 11 regiuni și reprezentanții guvernelor locale din întreaga țară. 

Există mari semne de întrebare cu privire la corectitudinea acestor alegeri. Libertatea presei rămâne sever restricționată, iar opoziția a fost practic redusă la tăcere după moartea liderului Alexei Navalny.