Content-Length: 447190 | pFad | https://ro.wikipedia.org/wiki/Futurism

Futurism - Wikipedia Sari la conținut

Futurism

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Futurismul este o mișcare a modernismului artistic italian, celebrând noua eră a tehnologiei moderne. Inițiatorul mișcării este poetul și editorul Filippo Tomasso Marinetti care în februarie 1909 publică Manifestul futurist. Revolta futuristă împotriva tuturor tradțiilor culturale merge mână în mână cu glorificarea "frumuseții vitezei", cultul mașinilor și al societății contemporane. Metropolele europene, care se dezvoltă într-un ritm alert la începutul secolului al XX-lea, pulsând de vuietul asurzitor al traficului rutier în care primele automobile își croiesc drum prin mulțimea de pietoni, bicicliști și trăsuri, expresie a dorinței de mobilitate a omului - iată cadrul în care a luat naștere futurismul (din limba italiană: futurismo; il futuro = viitorul). Cele mai semnificative rezultate ale mișcării futuriste au existat în artele vizuale și în poezie.[1]


Futurismul este curentul literar-artistic apărut în Italia la începutul secolului XX care exaltă promovarea noului, contrapunând oricăror norme și convenții trăirea libertății absolute, instituind cultul dinamicii industriale și vitezei care pulverizează formele, al mașinii, exprimând libertatea deplină a limbajului și emanciparea față de formele învechite.[2]

Manifesto, reprezentanți

[modificare | modificare sursă]
Umberto Boccioni - Dinamismul unui ciclist, 1913.

În manifestul său, Marinetti îndeamnă la respingerea artei tradiționale și la lichidarea muzeelor și bibliotecilor, glorificând curajul, revolta și războiul, preamărește viteza, cântă "mulțimile excitate de muncă", precum și realizările tehnice ale erei industriale. Deși manifestul este publicat la Paris - cel mai important centru al avangardei timpului - el este destinat cu precădere mediilor intelectuale italiene. În același timp, pe zidurile orașului Milano apar afișe cu lățimea de trei metri și înălțimea de un metru, din care sare în ochi cuvântul „FUTURISMO”, scris cu roșu aprins. Între anii 1909-1916, apar peste cincizeci de manifeste care se referă la sfere atât de variate precum politică, dans, muzică, film, sculptură, pictură sau chiar bucătărie. În anul 1922, Benito Mussolini instituie dictatura fascistă. În ciuda angajamentului naționalist al lui Marinetti și al câtorva tineri reprezentanți ai mișcării, noul regim îi atacă pe futuriști, acuzându-i de depravarea tineretului. Marinetti a vizitat România la invitația avangardei literare românești, care vedea în el pe unul din patriarhii săi; el s-a declarat impresionat de incendiul provocat de explozia unei sonde de la Moreni.

Alți reprezentanți ai futurismului în literatură au fost Ardengo Soffici (în același timp și pictor), Fortunato Depero și Gian Pietro Luciani. În 1913, Giovanni Papini se situează pe poziții futuriste în revista „Lacerba”, de exemplu cu articolul „Caldo bagno di sangue” („Baie caldă de sânge”), apoi, văzând ororile războiului, se retrage.

Futurismul în pictură

[modificare | modificare sursă]

In pictură, futurismul este reprezentat de către Umberto Boccioni, Gino Severini, Giacomo Balla, Carlo Carrà și Luigi Russolo, care publică pe 8 martie 1910 „Manifestul picturii futuriste”, mai târziu (1915), „Manifestul construirii futuriste a universului”. Futurismul devine, așadar, o mișcare interdisciplinară care intervine în toate sferele creației artistice. Pictura celor cinci artiști italieni futuriști este adaptată timpului în care trăiesc, constituindu-se în avangardă artistică, corespunzând avangardei tehnologice.

Luigi Russolo, intonarumori, 1920

Dacă unui observator neinițiat mecanismele, motoarele sau bicicletele i se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, forța, geometria mașinilor, viteza devin teme fundamentale. Creația futuriștilor datorează mult divizionismului („Pointilismului”) și cubismului, și a influențat, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al XX-lea, începând de la "cubofuturism" în Rusia (1910), până la reprezentanții artei "chinetice" în anii șaizeci.

Muzee: Peggy Guggenheim Foundation, Veneția; Pinacoteca di Brera, Milano; Colecția G.Mattioli, Milano; Musée National d'Art Moderne, Paris; Muzeul Von der Heydt, Wuppertal; National Gallery of Canada, Ottawa; Museum of Modern Art, New York; Allbright Knox Art Gallery, Buffalo.

Lucrări reprezentative în pictură: Umberto Boccioni "Dinamismul unui ciclist", (1913); Gino Severini „Dansul ursului la Moulin Rouge” (1913) sau "Tren blindat în acțiune" (1915); Giacomo Balla „Lampă cu arc” (1910-1911); Carlo Carrà „Ieșirea de la teatru” (1910-1911); Luigi Russolo „Dinamismul automobilului” (1912-1913).

  1. ^ Enciclopaedia Britannica, articolul Futurism (the Arts)
  2. ^ Academia Română, Dicționarul explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2016
  • Futurismul în România[1]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]












ApplySandwichStrip

pFad - (p)hone/(F)rame/(a)nonymizer/(d)eclutterfier!      Saves Data!


--- a PPN by Garber Painting Akron. With Image Size Reduction included!

Fetched URL: https://ro.wikipedia.org/wiki/Futurism

Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy