Pergam
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Pergamon | |
| Patrimoniul Mondial UNESCO | |
 Ruinele templului lui Traian din Pergam | |
| Țara |  Turcia  |
|---|---|
| Unitate administrativă | Bergama, Provincia İzmir Asia, Diocese of Asia[*] Kingdom of Pergamon[*] |
| Referință | 1457-001 |
  Pergamon Pergamon (Turcia) | |
| Coordonate | 39°07′00″N 27°11′00″E / 39.116667°N 27.183333°E |
| * Lista Patrimonului Mondial ** Regiunile după clasificarea UNESCO | |
Modifică date / text  | |
Acest articol este parte a seriei despre | |||
| Civilizațiile egeene | |||
| Civilizația heladică (2800-1060 î.Hr.) | |||
| Civilizația cicladică (3000-1100 î.Hr.) | |||
| Civilizația minoică (3650-1170 î.Hr.) | |||
| Civilizația miceniană (1550-1175 î.Hr.) | |||
| Grecia antică | |||
| Era „întunecată” a Greciei (1175-750 î.Hr.) | |||
| Perioada arhaică în Grecia (750-490 î.Hr.) | |||
| Grecia clasică (490-336 î.Hr.) | |||
| Grecia elenistică (336-146 î.Hr.) | |||
| Grecia romană (146 î.Hr.-395 d.Hr.) | |||
| Grecia medievală | |||
| Imperiul Bizantin | |||
| Frankokratia | |||
| Grecia otomană | |||
| Grecia modernă | |||
| Războiul de Independență | |||
| Regatul Greciei | |||
| Ocuparea Greciei de către Puterile Axei | |||
| Războiul civil grec | |||
| Dictatura coloneilor | |||
| Republica Elenă | |||
| Istoria Greciei pe subiecte | |||
| Istoria militară a Greciei | |||
| Istoria constituției elene | |||
| Nume ale grecilor | |||
| Istoria artei Greciei | |||
| Cronologia Greciei | |||
Pergam (Pergamon sau Pergamum, în greacă τὸ Πέργαμον sau ἡ Πέργαμος) a fost un oraș antic grecesc situat în regiunea Eolia aflată în Turcia din zilele noastre, la 26 km de Marea Egee, pe un promontoriu din partea de nord a râului Caicus (acum Bakırçay). Orașul a devenit capitala Regatului Pergam în timpul perioadei elenistice sub conducerea dinastiei Attalide, 281-133 î.Hr.. Pergam este citat în cartea Apocalipsei ca fiind unul dintre cele șapte biserici din Asia. În prezent, siturile arheologice principale ale anticului Pergam se găsesc în nordul și vestul orașului modern Bergama.
Aici a fost inventat pergamentul, a cărui denumire provine de la numele orașului.
Edificii
[modificare | modificare sursă]În prezent, pot fi observate ruinele unor edificii antice, printre care:
- Teatrul elen, cu o capacitate de 10.000 spectatori;
- Sanctuarul lui Traian;
- Sanctuarul Zeiței Athena;
- Palatele regale;
- Altarele regilor din Pergam, unde regii Attalus I and Eumenes II, cu precădere, erau venerați;
- Templul lui Dionisos;
- Agora (Piața) din nordul orașului;
- Complexul de terme (băi romane);
- Templul lui Demeter;
- Sanctuarul zeiței Hera;
- Poarta lui Eumenes;
- Via Tecta sau Drumul Sfânt, strada care conducea către Templul lui Asclepios;
Biblioteca din Pergam
[modificare | modificare sursă]Biblioteca din Pergam, situată pe Acropole, a fost doua bibliotecă din Grecia antică. Este cunoscută mai ales datorită faptului că, odată cu sistarea exportului de papirus de către Dinastia Ptolemeilor, în mare parte datorită rezervei limitate și a luptei economice, slujitorii Bibliotecii din Pergamon au inventat o materie nouă pentru codice, numită pergaminus sau pergamena, după numele orașului. Aceasta era realizată din piele fină de vițel, fiind un predecesor al calcului. Se mai spunea că biblioteca număra 200.000 volume, dăruite mai târziu Cleopatrei de către Marcus Antonius, ca un dar de nuntă.
Sanctuarul lui Asclepios
[modificare | modificare sursă]Sanctuarul lui Asclepios, situat la 3 km la sud de Acropole, având următoarele coordonate: 39 7' 9" N, 27 9' 56" E). Asclepius mai era cunoscut ca Asclepium, zeul vindecării. Sanctuarul a fost ridicat la finele unui drum sfânt de circa 820 m, unde bolnavii veneau pentru a se scălda în apa Ivorului Sfânt, urmând apoi a-l visa pe Asclepius, care le trimitea o viziune, menită să-i învețe cum sa-și vindece boala.
Templul zeiței egiptene Isis
[modificare | modificare sursă]Templul zeiței egiptene Isis și/ sau Serapis, cunoscută astăzi drept „Basilica Roșie” (în turcă ¨Kızıl Avlu¨), situat la circa 1 km la sud de Acropole, având coordonatele: 39 7' 19" N, 27 11' 1" E. În anul 92 d.Hr., în acest templu a murit Sfântul Antipa, primul arhiepiscop al Pergamului, numit din porunca Sfântului Ioan, unul dintre cei 12 apostoli. El a căzuta victimă a unei încleștări timpurii dintre adoratorii zeiței Serapis și primii creștini. Potrivit legendei, o mulțime furioasă l-a ars de viu pe Sfântul Antipa, înăuntrul unui taur în flăcări, reprezentându-l pe zeul taur Apis.
În primul secol d.Hr., biserica creștina din Pergam, adăpostită în interiorul clădirii principale a Basilicii Roșii, a fost una dintre Cele Șapte Biserici descrise în Apocalipsa 2:12. Curtea interioară este în continuare susținută de către podul din Pergam, cel mai lung pod din antichitate, măsurand 193 m.
Note
[modificare | modificare sursă]
