Vocală centrală

În fonetică, o vocală centrală (sau vocală medială) este o vocală articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare. Caracterul central este definit în raport cu poziția nici avansată și nici retrasă a limbii (anterioritate vocalică), și nu cu deschiderea mijlocie a gurii (deschidere vocalică); pentru aceasta din urmă există termenul de vocală mijlocie.

În limba română există trei vocale centrale, anume vocalele din cuvîntul împărat [ɨm.pə'rät]:

• [ɨ]: vocală închisă centrală nerotunjită,
• [ə]: Vocală mijlocie centrală nerotunjită,
• [ä]: Vocală deschisă centrală nerotunjită.

Vocale     Vezi și AFI, consoane.				Modificare
Deschidere	Anterioritate
	Anterioare	Semiant.	Centrale	Semipost.	Posterioare
Închise	i y ɨ ʉ ɯ u ɪ ʏ   ʊ e ø ɘ ɵ ɤ o e̞ ø̞ ə o̞ ɛ œ ɜ ɞ ʌ ɔ æ   ɐ a ɶ ä   ɑ ɒ
Cvasiînchise
Semiînchise
Mijlocii
Semideschise
Cvasideschise
Deschise
Legendă:
■ Celulele galbene corespund vocalelor din limba română. ■ Celulele crem indică vocale folosite rar în limba română. ■ Celulele gri corespund unor vocale rare, fără simbol fonetic. În perechile de vocale, în stânga figurează varianta nerotunjită, iar în dreapta cea rotunjită.