Ortodoxia în Croația
Creștinismul ortodox este al doilea mare cult religios din Croația, primul fiind romano-catolicismul. Peste 190.000 de persoane, reprezentând 4,44% din populația Croației, sunt creștini ortodocși.
Ortodoxia în Croația este reprezentată în primul rând de către Biserica Ortodoxă Sârbă, căreia îi aparțin mai mulți credincioși creștin-ortodocși. Alte jurisdicții majore sunt Biserica Ortodoxă Bulgară și Biserica Ortodoxă Macedoneană. Aceste trei biserici sunt recunoscute de către stat.[1] [2] În Croația există, de asemenea, adepți ai Bisericii Ortodoxe Muntenegrene. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a existat și o Biserică Ortodoxă Croată.
Statistici
[modificare | modificare sursă]Datele publicate ale recensământul din Croația din 2011 au inclus un tabel încrucișat între etnie și religie, care a arătat că un total de 190.143 de credincioși ortodocși (4,44% din totalul populației) a fost împărțită între următoarele grupuri etnice:[3]
- 159.530 ortodocși sârbi
- 16.647 ortodocși croați
- 2.401 ortodocși macedoneni
- 2.187 ortodocși de naționalitate
- 2.084 ortodocși fără naționalitate declarată
- 1.822 ortodocși muntenegreni
- 816 credincioși ortodocși de alte naționalități
- 729 ortodocși ruși
- 341 ortodocși ucraineni
- 293 ortodocși bosniaci
- 158 ortodocși bulgari
- 157 credincioși ortodocși de naționalitate necunoscută
- 147 ortodocși români
- 124 credincioși ortodocși de apartenență regională
- alte etnii individuale (sub 100 de persoane fiecare)
Ortodoxia sârbă
[modificare | modificare sursă]
Această biserică îi cuprinde pe credincioșii ortodocși sârbi din Croația. Ea este organizată în Croația în următoarele eparhii:[1]
- Mitropolia Zagrebului, Ljubljanei și a toată Italia
- Eparhia de Karlovac
- Eparhia Slavoniei
- Eparhia de Osječko Polje și Baranja
- Eparhia Dalmației
Printre cele mai importante obiective ortodoxe sârbe sunt mănăstirile:
- Dragović
- Gomirje
- Komogovina
- Krka
- Krupa
- Lepavina
- Sv. Lazarica
- Sv. Nedjelje
- Sv. Petke
- Sv. Vasilija Ostroškog
și bisericile:
-
Catedrala Ortodoxă din Zagreb -
Biserica Sf. Dumitru din Dalj -
Biserica Sf. Nicolae din Karlovac -
Biserica Buna Vestire din Dubrovnik -
Biserica Sf. Nicolae din Vukovar -
Biserica Pogorârea Duhului Sfânt din Vinkovci
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b „Ugovor između Vlade Republike Hrvatske i Srpske pravoslavne crkve u Hrvatskoj o pitanjima od zajedničkog interesa”. Narodne novine - Službeni list Republike Hrvatske NN196/03 (în Croatian). Narodne novine. . Accesat în .
- ^ „Ugovor između Vlade Republike Hrvatske i Bugarske pravoslavne crkve u Hrvatskoj, Hrvatske starokatoličke crkve i Makedonske pravoslavne crkve u Hrvatskoj”. Narodne novine - Službeni list Republike Hrvatske NN196/03 (în Croatian). Narodne novine. . Accesat în .
- ^ 4. Population by ethnicity and religion