Acest document analizează modul în care Caragiale creează iluzia realității în povestirea 'Repausul dominical' prin utilizarea unor tehnici narative precum perspectiva naratorului la persoana I, abundența de toponime reale și consemnarea precisă a timpului și activităților.
100%(1)100% au considerat acest document util (1 vot)
669 vizualizări1 pagină
Acest document analizează modul în care Caragiale creează iluzia realității în povestirea 'Repausul dominical' prin utilizarea unor tehnici narative precum perspectiva naratorului la persoana I, abundența de toponime reale și consemnarea precisă a timpului și activităților.
Acest document analizează modul în care Caragiale creează iluzia realității în povestirea 'Repausul dominical' prin utilizarea unor tehnici narative precum perspectiva naratorului la persoana I, abundența de toponime reale și consemnarea precisă a timpului și activităților.
Acest document analizează modul în care Caragiale creează iluzia realității în povestirea 'Repausul dominical' prin utilizarea unor tehnici narative precum perspectiva naratorului la persoana I, abundența de toponime reale și consemnarea precisă a timpului și activităților.
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 1
Raportul ficiune-realitate
n "Repausul dominical" de I.L. Caragiale
Repausul dominical este o oper de ficiune n care autorul ncearc s dea iluzia realitii, prin urmare are un caracter verosimil. Pentru a convinge cititorul c ceea ce se spune n text este adevrat, Caragiale recurge la o serie de procedee proprii n special genului jurnalistic. n primul rnd, naratorul este i personaj, prin urmarea naraiunea se face la persoana I. Cu alte cuvinte, naratorul vrea s conving cititorul c ceea ce povestete i s-a ntmplat chiar lui cu adevrat. Mai mult, personajului-narator i se spune n text nenea Iancu, apelativul din viaa real al lui Caragiale printre prieteni. Ni se sugereaz deci, nou, cititorilor, s punem semn de egalitate i ntre narator i autor. El, nenea Iancu Caragiale, a fost la chef cu prietenii. Un al doilea element care induce iluzia realitii este abundena toponimic. Preumblrile petrecreilor imaginari prin Bucureti sunt cartografiate foarte exact, lunga list de nume de strzi, cartiere i localuri cuprinznd Calea Victoriei, Capa, la Iordache, n Covaci, elari, Lipscani, bulevardul Colei, la Lptrie, la Coma, lng hal. Evident, n faa unei asemenea niruiri de nume reale din Bucuretiul de altdat, cum s mai pui la ndoial veridicitatea faptelor prezentate? n sfrit, condica repausului dominical nceput joia consemneaz foarte exact timpul i durata activitilor celor ase prieteni. Se precizeaz cu scrupulozitate de reporter de teren c aciunea ncepe joi, 21 mai, pe la apte seara, cnd nenea Iancu, plimbndu-se singur pe Calea Victoriei, se ntlnete cu amicul Costic Parigoridi i decid s ia masa mpreun. n drum spre local mai racoleaz nc patru prieteni, toi foarte plictisii de repausul dominical. Naratorul consemneaz n condica activitii c petrecerea a durat cinci ore fr-ntrerupere i c s-a terminat cam pe la deteptatul rndunicilor. ns prietenii nu se ndur s se despart, aa c se deplaseaz, cu trei birje, la osea, la Lptrie, unde, dintr-un pahar ntr-altul, se duce noaptea. Nenea Iancu i amicul Costic se rentorc n Capital, i, pe la apte de diminea, tocmai terminaser o ciorb de burt, o schembea, lng hal, cu un alt prieten adunat de pe strzi. Impresia de reportaj la faa locului este potenat i de alte elemente textuale, cum ar fi numrarea exact a aperitivelor, sticlelor de butur i pachetelor de igri consumate la Iordache, n Covaci: aperitive, 18; baterii, 8; ampanii, 12, i 22 pachete de regale i 5 rnduri de marghilomane. n concluzie, Caragiale folosete, evident - ironic, mijloace ale stilului jurnalistic pentru a crea iluzia realitii.