Curs I

Still oral, 3 subiecte(1-sintez, 2-personalitate, 3-concept

Bibliografie de la dnul prof.
Tematica
Statele comuniste:
-URSS-de la 1945 pn la dispariie, principalele etape.
-statele comuniste din E Europei
-China comunist
Marile state occidentale:
-SUA
-Japonia
-Germania
-M Britanie
- Frana
-Spania
B. Croce: Toat ist este ist contemporan Arhiva de la Simancas- prima arhiv. Filip II- rege birocrat.
J F Soulet,Istoria imediat
-are o lucrare i pe statele totalitare
Istorie actual- ultimii 30 de aniIstoria prezentului
Istorie recent
nelegem lucrurile doar pn la nivelul bunicilor.
S cutm caracteristicile epocii actuale:
-eveniment- o secven
-proces istoric-ir de eveniment cu o anume coeren. Durat scurt, medie,
lung(de secole sau chiar mai mult-long duree)
-cauz-efect
-caracteristic-element de noutate
Caracteristicile epocii actuale:
1-dezvoltare deosebit a telecomunicaiei
2-o lume bipolar- rzboi rece- apare pt prima dat ntr-un doc fr din sec
XIV.Vezi enciclopedia rzboiului rece.1946-1947-SUA-confruntare global,
conflict global ntre dou supraput i aliaii si- diplomatic, ec, propagandistic,
militar.Confruntare atipic desf la nivel planetar.

Truman-NationalSecurityCouncil 68-orice ctig ob de communism oriunde e

un cig pretutindeni.(joc de sum zero).Confruntare ntre com i reg dem.
Alte teze-A Fountain- Rzb rece ar fii nceput odat cu rev bolevicwrong!Putea s aib loc i ntre ate supraputeri.
n per interbelic Sua nu era liderul unei tabere.Unde plasm
Germania?Imposibil cnd avem atia actori.
3-civilizaia imaginii-televizorul
4-era atomic
5-proliferarea organizaiilor internaionale
Sec xix- uniunea potal universal
-uniunea internaional a comunicaiei
Prima org interna LIga Na
Actual aproape 400 guvernamentale
Acum statele treb s in cont de org din care fac parte.
Pn la ww2- Etiopia, Liberia, Egipt.Actual 50 de state.
6-amploarea terorismului
7-vremea dr omului i ale minoritilor
48-Decl dr omului
Conv european a dr omului
Chat african a dr omului
7-epoc a integrrii, a limitrii suveranitii statelor- Decl Schuman din 1950.A
renuntrii pariale a suv statului.
8-globalizare, flexibilizarea frontierelor
9-cretera nr de state. Dup ww2 60-70. Prin decolonizare, se multiplic
aproape cu 3 nr lor. Statalitatea devine un fenomen global.
Curs II
Totalitarism i democraie
Benito Musolini a consacrat term de totalitarism. Este de gsit nainte. Musolini
l-a def i consacrat-antiindividualist concepia fascist e furit pt stat . Totul
exist n stat . Nimic nu exist n afara statului. n acest sens fascismul este
totalitar. Statul este absolut. Nicio grupare , niciun indiv n afara statului. Statul
fascist este o voint de putere i dominaie.- este rap la extrema dr,
antiliberalism vehment.
Liberalismul pune n centru eteanul i n rap dintre stat i cetean , cetanul
preavaleaz.
Dr omului revendicate mp statului.
n concepia liberal statul e un ru necesar. 3 funcii:
1ordinea public-func poliieneasc

2Fcia monetar-stab monetar f imp-statul treb s pstreze echil ec

Statul nu trb s se amestece n pobl ec . Pe plan social i cultural: nu se
amestec n sigurana social.
3Fcia extern: de aprare a statului
Fascismul italian se declara statocrat-cea mai imp trstur.
Nazism ideea de ras
Exist aceast dir n a afirm term de totalitarism.
Era legat de ceea ce s-a nt n 1 WW cnd rzb total a obligat statele s intervin
n plan e c, social(militarizarea soc), s mobilizeze spiritele. Primul rzboi
mondial e cauza acestor fen la nivel european. Primul reg totalitar a f defapt cel
bolevic.
Legionarii i falangitii aveau o f mare comp religioas.
Dincolo de aceast dim exist una doctrinar. Ce nseamn din pers doctrinelor
pol. Primul studiu a aprut n SUA.-Hans Kohn-Modelul dictatorial.Dictatura
n lumea modern-minneapolis, 35-dictaturi moderne
Fca comparaie ntre reg nazist i cel comunist- dictatura comunist ar fi
raional, internaionalist i provizorie-Reg din Urss se vedea ca o etap.
Reg nazist- charismatic, bazat pe o pers charismatic, naionalist i
permanent-Reichul de 1000 de ani.
1940-SUA-Carlton Hayes-Noutatea totalitarismului n istoria civilizaiei
occidentale.
-caut rdcinile totalitarismului- a f necesar conjunctura centralismului statal.
Unele state au preluat ideile de atuci i le-au refcut- Crizele rel i dem i
nfrngerile mil pt naterea unor reg ce nu au precedent n istorie-acum vbim
de totalitarism
n 1951 a fost publicat lucrarea Hannei Arendt-Originile totalitarismului1954- Carl Friedrich-Caracterul unic al societii totalitare-pentru prima dat
prezint cele 5 carac ale unui astfel de regim:
1 O ideologie milenarist oficial- o anumit proiecie asupra lumii care
proiecteaz ntr-un viitor ideal o soc care e oficial2Un partid unic cu baz de mas i conducere elitist dominnd birocraia de
stat
3Monopolul mij de lupt
4Monop mij de comunicare
5Controlul poliist , terorist care definete el nsui, arbitrar adversarii.
n Frana avem puinii politologi care s se revendice din alt parte dect stnga.
Unul dintre ei este Raymond Aron-democraie i totalitarism.5 carac
1 Fen totaitar apare ntr-un re care acord unui partid monop activ pol
2Partidul monopolist este animat i narmat de o ideologie creia i se confer o
ut absolut
3Pentru a rsp acest adev oficial statul i rezerv un dublu monopol-al mij de
for i al mij de persuasiune

Tote mij de comunicare-radio tv pres- sunt dirijate i conduse de stat i cei care
i reprez
4 Ceamai mare parte a activ ec i profesionale sunt supuse statului i devin parte
din statul nsui. Cum statul e inseparabil de ideologia sa cea mai mare parte din
acti ec i prof e colorat de adevrul oficial aspctul pol se extinde la toate
acttiv.
Sabotaj-apare u insisten n prop com i nazist-cine face o greeal ec.
Afacerea Shahti?
5 Prin urmare totul fiind activ de stat i orice activ fiind supus ideologiei, o
greeal comis ntr-o activ ec sau profesional este totodat o greeal
ideologic. De aici rezullt o politizare, o trans ideologic a tuturor greelilor
ale indivizilor.
Fiecare cat social avea o ordine precis.
Prima ediie 1982, 1987-Claude Pola-Le totalitarisme- Ed Pusse-colecia-25oo
numereCuv totalitarism e cun i ignorat. Oricine l-a auzit pronunat...Toi sunt de acc
s denune reg totaitare, dar nimeni nu tie s declare ce nseamn acest lucru.
Totalitarismul definete el comune ale celor 2 extreme.
Extr dreapt i extr stng. Dei erau ostile , dei au subliniat diferenele, iar
lupta mp fascismului din com fol n rzb civil din Spania. Discursul lui Hitlercondamnarea com.
Asem sunt imp: o ideologie dominant, un partid unic, terorismul de stat, cultul
personalitii.
i doctrina totalitarismului a fost infuenat de evoluia istoric- primele
semnale au fost cnd emig pol au condamnat nazismul adugnd comp
bolevic.
Cele 2 totalitarisme au semnat acordul M-R, ns Hitler a atacat URSS. Din 4o
pn dup WW2 nu s-a mai scris nimic.
Astfel n 1951 a aprut cartea H Arendt.
Emig pol-Z Bjejinski-ultimul reprez al doctrinei totalitarismului.
Principalele caracteristici ale societii democratice
R Dahl-Poliarhie, participare i opoziie, 1971
Definete dem n fcie de 3 dimensiuni
Dem este societatea n care exist dr
I de a formula preferine-1 libertatea ,
2 libertatea de expresie,
3dr de vot,
4dr de a fi votat,
5surse alternative de informare
II dreptul de a-i exprima preferinele
Dreptul de aforma org i de a face parte din ele
Eligibilitatea n fciile publice
Alegeri libere i echitabile

III A-i vedea propriile preferine cntrite n mod egal n actul de guv-lib de
de expresie, dr la vot, eligibilitatea n fciile publice, dr cond pol de a concura pt
susiene, dr cond pol de a concura pt voturi, surse lternative de informare,
instituiile care realiz politic guv depind de voturi i de alte modaliti de expr a
preferinelor.
Dreptul de a inffina org
Dr de vot
Surse alternative de informare
S Huntington-statistic cu privire la ev dem i la stdiul actual al dem-The third
way- democratizarea la sf sec XX-Dem nu a cun un progres continuu, nu a cun
o evoluie permanent ci este un reg aflat n conc cu altele i realit ist au f s
existe 3 faze-1828-1936-36?
1943-1962-62
1974-1989-58 state
1922-29 state dem, 35 nedem-proc de dem 45,3 la sut-Africa aproape n
ntregime colonial
1942-12 state dem-asa este-Europa-M B, Elveia, Suedia, Canada, SUA,
49 nedem-19, 7
1962-36 dem, 75 ndem
1973-30 dem, 92 nedem-dictaturile din Am latin i Africa
1990-58 dem, 71 nedem.
S-au adugat ult numeroase alte dem.
URSS n perioada postbelic
La ncep sec XIX unul din puinii gnd- Alexis de Tocqueville- n sec XX se
vor confrunta 2 mari puteri-Rusia i SUA. Niciodat pn at nu s-a ntins un
imp att de mult cu exceia celui brit i mongol. Prin inf exercitat n China din
49, inf exercitat n Europa. Pol ext expansionist, grevat pe o criz intern. Sa dezv fiindc int pol e dubblat de cel ist-dir de cercetare dezv-sovietologieulterior kremlitologi
Urss era la sf celui De al doilea Rzb Mondial unul din marii nvingtori. 3 state
cu adev nvingtoare-URSS, SUA i M B. URSS-pierderi cumplite-n SUA n
anii 60 cnd s-a dezv o dir de cercetare, revizionist sus c SUA a pornit rzb
rece, URSS fiind prea slbit-discutabil . URSS sus i de o ideologie
expansionist. Cele mai imp pierderi cele umane-atitudinea conducerii
specific dispreului general manif fa de om.LA sf rzb nu s-au precizat cifre
oficiale cu priv la pierderile. Dup 2 dec-Hruciov le prez-20 mil de pierderi- 10
civ i 10 mil. Sursele occ-pese 21 mil-13 mil 600-mil, 7 mil 700 civili- Per
Gorbaciov- 27-28 mil victime.1 om din 9 murise n rzb.
Cauzele acestei catastrofe
2 cauze

1Modul cum Germ au purtat rzb pe ter din Est-rzboi de exterminare. A vrut s
rad de pe faa pm orae ca Moscova-afirma Hitler.-Barbarizarea rzb n Est.
Slavii sunt pop inferior, treb s dispar sau fie ssclavi moderni.
2. Modul cum Stalin a conceput rzboiul, nu att mil. Stain a ordonat ca nimeni
s nu se predea, iar din 43 ordon ofensiva din dec sau ianuarie. n 1945, conf
de la Ialta urma s se deschid, iar am trb s scrie c sov sunt n ofensiv.
Pierderile materiale sunt detaliate :
-M Mcaullin-The soviet union
1710 orae
32 000 ntrep ind
1876 sovhozuri
2890 SMT
7 mil cai
17 mil vite cornute
100 mil psri
1950-primul rec postbelic-178, 5 mil loc cu 15, 6 mil mai puin dect nainte de
rzb.
Dup rzb coef de natalitate a nceput s scad
1950-25 la mie spre deoseb de 30 la mie nainte de rzb.
Rata sczut a nat.Cauze:
Lipsa de locuine
Salariile mizere
Alcoolismul
Munca femeilor
Lipsa de igien
Salariile mizere
Sept 46- la un an dup ncheierea rzb i cu Japonia, preul unic, nloc cu pre
dublu. Alim de strict nec pe cartel. Exista i un pre liber, f ridicat-puini
puteau cumpra.
Preu se dubla, se tripla la preul liber.
46-475 ruble sal mediu
1 kg pine-3,4 ruble
47-550 ruble
Scderea niv de via se constat din faptul c 1928, n comp cu 1948 sal
crescuse cu 30 la sut i costul vieii cu 1565 la sut.
Situaia locuinelor-Principala cauz ind forat fr o pol soc adecvat.
1913-marile orae pt un loc revenea 7 m ptrai
1928-5,8 m
1940-4,5 m
Distrugerile din timpul rzb au lsat fr loc 20 mil oameni
50,1 m

n Urss se dezv ideea traiului n comun n cmine muncitoreti cu un gr sanitar

pentru 5-7 fam.
(Turnul de filde-pies de teatru)
Repatriereaa forat a celor ce au plecat ca prizonieri sau din alte motive n
strintate-direcie central pe probl de repatriere.
53-5 mil 450 mii oameni ntori-2 mil 270 mii priz de rzb- 20 la sut condamn
la moarte, 15-20 -10 ani lagr,10 la sut-Siberia exil 6 ani, 15 la sut-munc
forat n reg distruse, 15-20 se ntorc acas, 15-20 pierderi din timpu cltoriei.
Pe nave brit erau adui lunar mii de astfel de ceteni sov.
Au repatriat ceteni sov care plecase nainte de 1917.
NKVD- lagr special lng Paris.
Cauze
Stalin ordonase s nu se retrag nimeni. Dac erau priz erau dezertori.
Erau bnuii de asimilarea unor idei strine.
URSS n perioada stalinist
Etapele stalinismului
Stalin ales secretar general n 1922. La scurt timp, Lenin s-a mbolnvit. A stat
luni de zile ntr-o detenie .De aceea i-a scris Testamentul n care l critic ape
Stalin.Lenin a murit n ianuarie 1924.
Prima etap a stalinismului-1923-1929 Lupta pentru putere-Medvedevlupta pentru putere
Troki lsat s plece n strintate n 27 i va fi asasinat n timpul rzb n Mexic.
n 29 niciunul nu mai ave fciile respective i sistemul sovietic intr ntr-o nou
etap-e anul n care mplinete 50 de ani-art din Bravda scris de el-Anul marii
cotituri.
1929-1934- Bazele ec ale stalinismului
ncepe colectivizarea, dezv pe baza de plan cincinal, renunndu-le la pol
anterioar i se num NEP. La 1 dec 1934, Serghei Mironovici Kirov, eful
partidului de la Leningrad e asasinat. Kirov ra un apropiat al lui Stalin dar i un
rival. La cong din 34 a prim un sprijin semnificativ pt a dev el secretar.
Perioada terorii
Kamenev i Zonoviez arestai.
A doua faz a per terorii-Marile proceseSe ncheie etap , continund etap oodat cu intrarea URSS n rzb, 1941.
Inclusiv asasinarea ofierilor polonezi intr n marea teroare.
1941-1945- Stalinismul de rzboi
Aspecte paradoxale-pol nu mai este att de represiv-fa de religie, se permite
chiar deplasarea unor preoi pe front.Se fac concesii i n plan naional- se
permite fol limbii, nu mai e aceeai rigoare naionalist.
1945-1953- a cincea etap bine delimitat stalinismului

Treptat, ncepnd din 45-46 soc sovietic se adapteaz la cond pcii. La sf rzb
URSS avea 11 mil de soldai-subliniaz modul cum Stalin a gndit rzb.
n 1948, ntr-un ritm destul de lent demilitarizarea- se redusese aceast armat
la peste 2 mil 800 mii de oameni.
Din 1950 URSS intr n prima etap a cursei narmrilor, simultan cu SUA. n
1950, pre Truman adopt un doc de mare imp- National Security Council 68,
elab de Paulnitze, care propunea n cond rzb rece un program de narmare f
costisitor.
n 1949 sovieticii au detonat bomba atomic. Un grup de spioni imp a fost
descoperit n America.
n 1953 sovieticii au detonat prima bomb cu hydrogen- de 1000 de ori mai
puternic dect cea atomic.
n 1952 un sfert din bugetul URSS era cheltuit pentru narmare. Americanii
cheltuiau 10 la sut.
Specificul soc sovietice ese anormalitatea dat drept normal. n timpul rzb
avem destindere,iar dup rozb lucrurile revin la presiunea dinainte. Au f mai
nti ms de comunizare desf n ter din V ocupate: Estonia, Letonia, Lituania,
ocup n 4o, reocup n 44; ter poloneze i Basarabis ro, ocup n 40 i reocup dinn
vara lui 44.
Pol desf n Urss a f impementarea rapid n aceste regiuni. Colectivizarea a
ncep din 1947.Din 49 ncepe acest process ce a distrus esena rnimii. Nicio
cat soc nu-i mai pstrau rolul i esena. Intelectualii lipsii de lib i de com.
n reg ocupate din Vest s-a procedat la sovietizarea. O dir urmrit a f
idustrializarea forat- ec i soc.
40-50- nivelul prod ind din Letonia a crescut de 3 ori, iar n Lituania de dou
ori, crendu-se di nimic combinate, ntreprinderi-mari mase de localnici au f
mutate, ntreaga elit trim n Siberia i nloc cu rusofoni.
Basarabia-presa ro-n 1991romni din Bas- 40 000 n pen Cola, 10 000 la
Vorcuta n Siberia, 16 000 la Vadivostoc, 10-20 000 la frontiera cu China, 30
000-Kazahstan, 415 000-Ucraina(Bucovina, S Basarabiei i reg de dincolo de
Nistru). Rep moldova-puin peste 4 mil loc. n toate aceste reg s-au dezv diferite
forme de rezisten fa de sovietizarea, cea mai put fiind cea armat, mai ales
cea din Ucraina vestic unde a existat o armt ucrainean insurgent-UPARoman uhovici i Stepan Bandera-refugiat n Occ, asasinat n 59 n Germ,
OUA-armata na ucrainean?. Ucrainenii au av o comportare na n tipul rzb.
Per stalinismului trziu-per de maxim extindere a gulagului sovietic.Sovieticii
i-au depit pe germani.n 1950 , dup un rap al Cons ec i social al ONU- 10
mil de pers n detenie la o pop de cca 180 mil. Alte date oscileaz ntre 8-15
mil. J J Marie-Gulagul-1 mil pers n detenie.
Lagrul de la Vorcuta-130 000 deinui estimai n 53
Bomlag- 350000-500000 n 53
Karlag-100 000 de n 41

Sevvostlag- lagrul din extremul estic- Siberia- zona fluviului- centrul la

Magadan-3-5 mil deinui.
Lagrul din I VAigaci de lucrau n minele de plumb, mortalitatea dup primele
3 luni fiind de 5 la sut- 3-4 mii de.
Au f numeroase revolte n lagre, atorate disperrii-munceau de la 5 dim pn la
6 seara.Aveau porii bn stabilite, iar dac nu fceau norma, nu rimeau hrana.Soljenin- O zi din viaa lui
1946- apare o nou rev- Viaa de partid- din primul editorial ndemna la
vigilen. La scurt timp a fost publicat un art ce critica rev de la LeningraAsupra rev de la Zvesta i Leningrad. epurai- Art despre repertoriul teatrelor
dramatice- introd unor scriitori strini.Despre filmul Viaa cea Mare- e per n
care n lit sovietic sunt consecrate 2 teme- eroismul n munc- sunt reluate
romane scrise n anii 3o ce aveau n centru nite omeni f capabili. Astfel de
ormane era Cimentul de Glatcov, Torentul de fier -Serafinovici, Aa s-a clit
oelul- Ostrovski- trad n ro.Cel care coord aceast pol era Andrei Jdanov-a
murit n 47.
A doua dir e glorificarea spiritului military, a contrib sov la ctigarea rzb.Cei
mai cun sunt Vasili Grosman, victor nekrasov, Boris Polevoi, Constantin
Simonov. n 41 a fost nfiinat premiul Stalin-toi cei numii scriu despre rzb,
munc. Rent realismului soc .
O mare poet a perioadei- Anna Ahmatova-criticat n modul cel mai scabros de
Jdanov.
Un alt subiect al atacului a fost scriitorul satiric- Zocenko- a scris o nuvelAventurile unei maimue. A fost atacat romancierul Platonov c a criticat cile
ferate sov.
-Aizenstein-Partea a doua din Ivan cel GroaznicProcofiev- compozitor criticat
Haciaturian-comp critict
ostacovici-comp criticat
Dup moartea lui Jdanov, locul lui de membru n Biroul pol a fost luat de
Mihail Suslov, care i-a supravieuit lui Stalin i a de fcii imp n per lui
Hruciov. Coresp lui jdanov i uslov n dom tiinei a fost T Dimitrievici
Lsenko- agrobiolog, remarcat de Stalin n 38 la on l a colhovnicilor de fruntelupta trebe dus nu mai mp chiaburilor de la ar ci i a chiaburilor tiinei. A
fist ridicat la fcia de Pre Al Acad Lenin de tiine agricole. i-a impus ideale
n aceast calitate, atacnd n specia genetic ace nu se potrivea cu ideoogia i cu
ideile sale punctuale. Lsenko credea c form motenite se trans prin toate
celulele ce suport influena mediului i astfel evolueaz. Promis c agricultura
sov v-a ave rez extraordinare- metod de ngheare a seminelor pt a asig o per
mai mare pn la ncolire- complet inef pe term lung. Dac ncruciezi 2
animale cu cal sup- va iei un animal cu cal i mi bune. n 1948- a atins pctul
culminant lupta mp geneticii- nu nde cond mecaniciste ale marxismului.I-a
convocat pe cei mai cun geneticieni i i- pus s-i prezinte rezultatele.La sfrit

Lsenko afirm genetica treb condamnat. n aceast campanie mp tiinei a

ost impus i fizica. Convocai fiziciemii ca s prim instruciuni cum s
cerceteze. Acad A F J(i)ofee- cond treb s aleag- sau sunt lsai fizicienii s
munceasc sau s stea la edine plictisitoare.Lucra la cerc atomic fapt ce ia
permis s dea acest rsp. Pavel Capia a refuzat s part la proiectul atomic.
Totalitarismul stliist i face cun inf n toate niv soc.
1946- primul plan cincinal dup rzb, al patrulea din ordine. Ec s ating niv de
prod antebelic n aceti 5 ani. Acc cdea pe ind grea i pe trnsp feroviare. n per
acestui plan cincinal s-au construit mai puine case dect n anii 20.Presa, alte
forme de propagand pop muncitorii fruntai prezeni i n manuale- Leonid
Golocoloso-miner care a ndep 36 de norme ntr-o zi-n anii 80 fiica lui Stalin a
f convins s se nt n URSS.(Stahanov-modelul din anii 30).n 1950 presa
anuna c planul a fost ndep-se ncheiase n 4 ani i 3 luni-limbajul f mult
calcat de limbajul military.Din 51 ncepe al cincilea plan c se v-a ncheia n 55
dup moartea lui Stalin. E per n care au f realiz o srie ntreag de
hidrocentrale.n 54 a f dat prima central atomoelectric n exploatare,
agricultura insuf dzv. Una din aceste realiz aveau alt carac. 31 mai 52- canlul
Volga Don terminat- lung de 101 km- presa arta c a f creat cel mai mare
baraj artif-18-30 km lime, 101 km lungime- URSS- por la 5 mri, Alb,
Baltic, M de Azov, M Caspic.-realiz cu munca forat de din lagrel de
concentrare. Triumfalismu present nu doar n dome c ci i n cel cultural unde sau desf campanii ideologice unde se promova na rusesc. Cam mp
formalismului- a estetismului-a tot ce ine de art pur, Camp mp
cosmopolitismului.La sf rzn Stalin afirma c vict a ob prin contrib. rzb
sovietice, n special marele pop rus. !946-52-53- propagand n fav savanilor
rui, marilor descoperitori rui.Cel mai mare pictor-Repin.
Pe plan politic-care e cheia aestui system-3 asp de reinutRemarcm c dei ncepu clar dup 1929 cultul pers lui Stalin atinge dim de
neimaginat.Primul mom-1949-Stalin mplinea 70 de ani. Timp de un an de zile,
presa oficial, Pravda n special ublic pagini ntregi de texte consecrate marelui
cond. Cultul pers- termen creat de Hruciov la Cong al doilea din 56. n 49 apar
mai multe nouti- pn ibis face parte din gr ludtorilor lui Stalin. Cond i
nvt munc din lumea ntreag, cel mai mare geniu al tutoror timpurilor i al
tuturor po, colab devotat al lui Lenin, printele tuturor pop,.El a creat un cult al
lui Lenin-fcut de la ncep.De la moartea lui Lenin a f un necrology pe care
elevii l nv la coal.Ult apar operele lui Lenin.Figura lui Lenin era peste tot.
Elbrus- la 5600 m s-a nlat o statuie a lui Stalin.
Statuie la Praga imens.
O prim carac-creterea cultlui pers-.
1952- Cong al XIX lea al partidului-ssg congres din per postbelic-Stalin a
modelat sist com up gndurile sale. Ce mai imp str a Partidului- Congresul.
Alege Comitetul Central i Biroul politic. n vremea lui Lenin Cong au av loc n
fiecare an. Din 25, 27 ,30, 34-aleii-60 la sut executai, 39-dup rzb.

Cong XIX- Stalin nu a prezentat rap, l-a lsat pe Gheorghi Malenko. MOdifBiroul POL ce avea 10 membrii, numit prezidiu-25 membrii, Membrii com
central-dublat nr.-continu luptele pt putere dintre dif grupuri. Stalin nu mai e
un combatant i e desupra acestor lucruri. n 48- af un prim moment de bilan-sa desf afacerea Leningrad- Fraii Vosnesenski i Rodionov, care era pre rep
soc Ruse- executai. Cauzele puin cun. O cauz treb s fi fost creterea imp
oraului Leningrad, prin contrib. tacit a liderilor.A f ideea unora de a muta cap
Rusiei la Leningrad. Un ntrg grup apropiat lui Jdanov a czut n anul urm. n
lunile urm i ali lideri i-au vz poz ameninate- cel ce cond NKVD a constatat
c min era mp n 2-pol dat lui i pol secret dat lui Molotov. E nloc cu
Vinski. Hruciov pt c a protestat mp rechiziiilor forate a f nloc cu
Kaganovici.
n 52-centru de putere-GH Malenkov, un altu al lui Hruciov, secretar gen al
oraului Moscova-semnal de alarm pt cei ndep din fcii, la fel se ntl n anii
20.
A tria carac- Stalin se ndep de activitatea curent-nici membrii fam sale nu
aveau acc-paranoia sa capt prp colosale-se deplasa de la Kremlin va vila de la
Kumevo ntr-un gr de maini blindate schimbnd mereu maina.La Kumevo
schimba mereu camera.
Ian 53- Pravda a publicat un art sensational n care era vb de un nou complotcomplotul medicilor asasini, complotul halatelor albe-list lung cu celebrii
medici-Feldman, Grinstein- acuzai c l-au omort pe jdanov i se perg s
omoare ali cond
28 feb 53-Stalin s-a retras s doarm, grzile intr pe 1 martie , cheam pe colab
apropiai-Hruciov, Molotov.5 martie 53-a murit. Cteva sute de oameni s-au
sinucis, zeci de mi de oameni s-au clcat n pcioare s treac prin faa
catafalcului, a f declarat doliu 4 zile i a f depus n mausoleum n piata roie.Se
ridica problema succesiunii.
Sukov scria n Pravda-Malenkov, BBeria, Molotov,Voroilov,Hruciov.stau
lng Stalin-n ordinea acesta. Malenkov era primul-a fost pus s aleag-alege
cond guv, l las pe Hruciov s fie secretarul gen al partidului.Malenkov a creat
prin aprop de Beria i Molotov o nou troik(triumvirat).
Solzhenicyn
CURS 4
Nu exist un sistem ordonat, acceptat de succesine. Nu funcioneaz astfel
instituiile.Sua reglementeaz clar aceast problem.Cultul personalitii
conductorului are o refectare n lipsa unei sucesiuni. Apare deificat.n cazul lui
Stalin,piedestalulu pe care era ridicat l fcea s nu conceap un succesor. n
URSS lucrurile s-au manif c o doz de improvizaie. Malenkov- ef al guv,
secrretar general. Dup 10 ziele toi ceilali i-au cerut s aleag ntre ef de

partid i ef de stat. A ales cond guv, s ctrl inst statului, nu partidul. i-a pstrat
prezidiul-11 membri-toi cei noi dai afar. S-a f o mprire a atribuiilor.
Malenkov crtl sttul beria crtl aparatu de securitatet. Molotov ctrl administraia
pe lg min de ext. Bulganin ctrl armata. Hruciov domina partidul i-i
transform numele n prim secretar general. n miezul put era un nou trimvirat:
Malenkov, Molotov i Beria. Se cun de mult vreme, cun vremurile terorii. L-au
subestimat pe Hruciov care la cteva spt va reui o lov de maestru. A profitat
de pol promovat de Beria pe care Molotov l luda va fiind un om cu put de
munc extraordinar-Amy Knight- Beria. n mod paradoxal, Beria, eful pol
secrete s-a dov cel mai liberl. A propus i a realiz o eliberare a deinuilor din
lagre-cteva sute de mii- se ref la de de drept comun condamnai pe mai puin
de 5 ani. Sa creat un climat de insecuritate pt c acetia erau hoi. n marile
orae era f periculos i nesigur i pt aceasta terb s intervin pol-Beria. Pe plan
extern Beria a f propuneri pt o eventual-deschidere can cu Occ i s-au lansat
idei ca URSS s intre n NATO, a Hruciov a avut instrumente, pentru a-i
convinge pe apropiaii lui Beria c acesta de prea multe info, prea multe put. 10
oiulie 53- arestarea lui Beria-n ciuda pericolelor evidente a fost deinut ,
judect , s-au pstrat dosarele i mpucat n dec 53. Apropiaii lui Beria nu i-au
dat seama de abilitatea lui Hruciov. Lucrurile dev evidente cnd Hruciov a
creat un grup de sprij n cadrul partidului pe plan regional, pe mai multe
categorii. A av n subordine: cei pe care i-a cun cnd ra ef n Ucraina i la
Moscova, vechii sus ai lui Stalin, Beria i pe ai celorlali lideri, dup ce i-a
nde. i-a creat un sprijin imp pt c partidul era cel care hotra. nc de ncep
lui 55, MALENKOV A f ndep din fcia de ef al guv. A f org o plenar ce
discuta pl guv. Criticat c a poromov ind uoar in def celei grele i c nu a sprij
agricultura. Hruciov se consid specalist n agricult i pol ext- a promov o pol
de deselenire e unor ter din Asia Central ce au f introd n circuitul agricolporumbul-regina plantelor.=)))Malenkov pus n inferioritate i a f autocritica i
n feb 55 i a dat demisia . A f nloc cu N Bulganin. n 55 Hruciov ctrl partidul
i pr su apropiat conucea Biroul A putut trece la pasul urm : n 56 e un veritabil
oc e convocat n feb al XX lea Congres al part Com. Dintre tote acesta e
departe cel mai imp. A fost devansat cu 6 luni. E singurul cond de orig
proletar(fot miner). A fost prezentat Rap Secret ce a av un put ecou i n Urss
i Occ-denuna stalinismul- Congresul destalinizrii- Rap fusese redactat de
Piotr Pospelov care fusese Secretarul personal al lui Stalin, autorul cursului
restrnd de ist a URSS, responsabilul cu propagand n per terorii, dir instit
Marx, Engels, Lenin Stalin (49-52)- i s-au deschis arhivele i avenit cu date
concrete. Stalin denunat pt 3 capete de acuzare. Cel mai mare impact:
denunarea cultului personalitii-termen inventat de raport-. Stalin denunat c
nu arespectat principiul muncii colective i a condus sngur, discreionar. n al
treilea rnd, pornind de la exacerbarea puterii a persecutat o serie de membrii ai
partidului i a f greeli n timpul rzboiului. Era atacat i ca persoan i era
contestat statutul su de cond important. Nu toi apropiai lui Hrucio au tiaut.

Numai cei din prezidiu tiau. oc pentru delegaiile strine. Au reacionat :

Voroinov i Molotov-26 ca i Kaganovici-30(mai vechi, din per Terorii) au f
mpotriva ideii destalinizrii. Cei mai tineri- Bulganin, Kilicenko i Suslo din 55
nu au av obiecii. Prima obiecie a fost ce se va spune despre ei de rolul jucat
sub Stalin. Dac i d seama ce se va ntmpla. Cine i cere s procedeze
astfel.Explicaia e complex. Trebuie s afirmm c Hruciov a fol
destalinizarea ca pe o arm. Se simea mai protejat.Prima explicaie este c a
fost un instr de lupt pol.A doua explucaie se leag de personalitatea sa, mai
puin nclinat spre cruziile pe care le-a supervizat Stalin. Evoluase i societatea,
mentalitatea. Per n care evoluase Stalin era mai simpl. Oamenii se mai dezv.
Soc progresase. Baza stalinismului fuseser nite oameni declasai, ce erau
supui disciplinei, orarului.-Imp schimbri de nat soc cultural, mental.
Destalinizarea nu af sipl. n iulie 57- membrii prezidiului au profitatde o
absen a lui Hruciov i a membrilor de stat- lov- 18 iunie 57- s-au ntl n
prezidiu 11 oameni- Hruciov supus unui atac . S-a trecut la vot-7 au votat
pentru demitere. Doar 3 l-au sus . Lista celor ce nu l-au vrut: Molotov,
kaganovici, Marenkov, Voroiov, Bulganin, Perukin i Sagurov. A f sprij de
Mikoian, Kiricenko, Suslov.Hruciov a declarat c aritmetica e una i pol alata .
O hot a prezidiului putea fi anulat de o plenar a Comitetului Central-membrii
comit central risipii n toat URSS-micare de for-Hruciov sprjinit de
marealul Jukov- aprtorul Leningradului, organiz al btliei Moscovie,
nvingtor n bt Berlinului. Jukov a trim avioanele militare , cele mai rapide-iau adus n cteva ore pe delegaii la Congres. S-a disctat aprins pt c cei ce erua
mp . 215 din 309 l-au suinut pe Hrciov. 3 iulie- Moolotov, Kaganovici i
Malenko ndeprtai din prezidiu. Oct 57- Jukov-min aprrii. Martie 58Bulganin ndep de la cond guv-cond guv ncredinat lui Hruciov- a dev ef de
partid i ef de guvern.Victoriile pol ale sale se explic prin succesel din alte
planuri: rez bune n agricultur bazate pe pm deselenite din Asia Central: 2-3
ani au durat doar, pentru c porumbul era o plant pretenioas, sunt epuizate
resursele pmntului. La nceput a mers dat solului roditor i al oamenilor
entuziati.Rez dezastruoase pt c nu putea fi muncit eficient. ns pe 4 oct 57-a f
lansat primul satelit artificil al Pmntului- se intra n er cuceririi spaiului. Era
prima dat cnd o ar lansa un satelit artif. Sa prod ngrijorare n rndul
americanilor. Se deschide o veritabil tem nou. n 59-Iuri Gagarin a f lansat n
cosmos, dup aceea af prima cosmonaut-Valentina Kereciova? . n 59
Hruciov a organizat urm Congres al partidului- Cong XXI- problema
destalinizrii nu se mai aude. Dup nfrngerea oponenilor- Molotovamabasad n Mongolia, Malenko-dir unei centrale din Siberia.Cong a fost numit
Congresul Constructorilor comunismului- prevedea c n 20 ani va fi creat
baza dezv ec pt catoate nev s fie satisfcute. Mai mult- Hruciov spunea c
pn n 80 va fi atins niv de via american.(oh daaa). Acest program are i alte
conotaii-n 59 Congresul se explic prin provocarea chinez-nainte de acest
congres chinezii iniiaser mareele salt nainte prin care i prop s ating n 15

ani niv de dezv britanic. La sf anilor 50- anii 60- o serie de insuccese.Anul 59culmea per Hrucioviste- Anul Cong cu viz idealiste, anul vizitei lui Hruciov n
SUA- Hruciov a lansat o nou manier de a face politic. Sept-oct 54- o lung
viz la Beijing n China, 55-vizit la Belgrad(beria sus restab rel cu Iugoslavia)veritabil mom istoric, tlnirile cu Tito- au ob un lucru imp-dizolvarea
Coominformului- ce exclusese Iugoslavia.La Belgrad delegaia sov a fost from
din Hruciov, Mikoian. Molotov nu a f primit n deegaie. n 55, iulie, dup
vizita din mai s-au deplasat la Geneva i a av loc urm ntlnire dintre marile putprima dup Potsdam- spiritul de la Geneva, spiritul destinderii. La Geneva s-au
ntl cu pre am, cu primul min fr i prim min eng. n nov 55-cl n Birmania,
Afganistan, India.Urss a stab rel bune cu India, curnd cnd va uzbucni conf
dintre India i China spre nemulumirea chinezilor.n 56 hruciov i Bulganin au
f viz la Londra- dev att de nedesprit fiind prezentai ca B and K. n 59-viz
imp la Tirana n Albaia ce se ndeprta de modelul sovietic ce se va apropia de
chinezi.Chinezii aveau baz mil n Adriatic.n sept 59- vizita din Sua- a durat 3
spt- A f cu soia, Nina Petrovna.Sa ntl cu pre Eisenhower.Hruciov aav
celebra confruntare cu pre Nixon-expoziie- hruciov susinea c sist sovietic e
superior, a sus c n 20 de ani SUA va fi comunist.Vizita din SUA este i ea
un mom de vrf-n 1960 urma ca vizita s fie ntoars- ar fi fost un mom de
mare imp diplomatic ns pe 1 mai 1960, presa sovietic i cea din rile
comuniste publica articol- un avion spion american dobort desupra
URSS(model U2 Blockheat, lovit cu o rachet n arip, au recuperat toate
obiectele)-americanii au negat. Vizita a fost amnat, mai ales dup ce Hruciov
s-a deplasat la o conferin la Paris i a cerut scuze de la americani ce nu au
acceptat.Dac acest lucru era unul obinuit de ce s-a declanat atta agitaie?Hruciov aveamari dificulti pe plan intern- era acuzat pt vizita n SUA i a
gsit acest motiv pentru a-i arta fermitatea.ncepuse n aceast per i conflictul
deschis cu China care i acuza pt coexistena panic. Insuccesele interene i au
ncurajat pe adversari. Congresul XXII- se reia tema destlinizrii. Dup 61 se
iau msuri concrete. Sunt terse toate inscripiile cu numele lui Stalin, sunt
drmate statuile i Stalin e mutat din sarcofagul alturi de Lenin, ntr-o ni din
zidul Kremlinului. i n rile com eurpene s- a procedat la fel. Tot n 61 se
ajunge un pct culminant al ncordrii ntre E i V-ridicarea zidului Berlinului.n
62 odat cu criza rachetelor din Cuba- alte insuccese ale lui Hruciov-dup
civa ani cu recolte bune- recolta a czut- 62-63. URSS import cantiti uriae
pt c produca fusese de puin peste 100 mil tone,n timp ce planif presup 180
mil t. Hruciov a pltiti mari sume pt a importa grne pt pop srcit. n aceeai
per-59- un lider de partid din regiunea Riazan, la s de Moscova, Marionov a
promis c va obine prod record de carne i va preda de 2, 5 ori mai mult dect
n anul precedent- a reuit-a fost ludat de Hruciov, a primit ordinului Lenin- a
promis c anul urmtor va reui de 2 ori mai mult. Sacrificase toate animalele,
trim camioane n Siberia-imposibil- se sinucisese. Prestigiul lui Hruciov
afectat. Pol general a lui Hruciov ridica mari probleme: lege ce prevedea

rotaia cadrelor n fcie de poz lor puteau sta o per limitat. Pe plan regional-1520 ani, plan mai mare mai putin timp. Problem pt nomenklatur. Hruciov a
ncordat rel cu China, a dus URSS pe marginea prpastiei cu criza rachetelor din
Cuba, probleme pe planul agriculturii, catastrofa de la Riazan, nomenklatura nu
se simea n siguran. Destinderea din plan social, ec ecou n plan cultural-53
articol- Victor Pomeranev- Despre sinceritate n literatur. 54- Iria Erenburgactiv n presa european public dezgheul- chiar definire acestei peioade. 54nuvel-Mihail Dudinev- Omul nu triete numai cu pine-prezint o tem f
ndrznea-critica birocraia sovietic- f mare ecou. Cel mai grav- Boris
pasternak- 58- Nobel pt literaur- Dr Jivago- i a prez lucrarea la edituri sov, a f
refuzat , a trimis n Occ_ n Italia o public- ecou f mare- consecine gravstadion -14 000 oameni ca s strige mpotriva lui Pasternak- a ncercat s se
dezvinoveasc, dar nu a reuit- ar fi connsid c rev a distrus intlighnia rus,
c consier rev ilicit. A dev o vitim a limitelor sistemului.Pasternak a murit n
1960.n 62 dezgheul lui Hruciov atinge un nou punct- n rev Novei mir se
permite lui Soljenin s publice- un fost deinut prezenta viaa din lagr- O zi
din viaa lui Ivan Demisevici- a deschis calea rspndirii acestor lucrri:
Ameeala- de Evghenia..., Povestiri de la Kolma de alan. n plan istoriografic
i s-a permis lui Aleksandr Nekrich i s-a permis s publice o lucrare despre
WW2 n care cu arg istoricului arat greelile fcute dde Stalin_Armata rie
masacrat.scrie Utopia la putere n Occ. n 58 tinerii obinuiau s se ntl n Piaa
Maiakovski reprede sancionai pentru ntlniri.Din aceast per apar 3 forme de
opoziie: opoziia care pornea de la Leninism i consid c Stalinismul treb fcut
prin rentoarcerea la Lenin- prez de Roy Medvedev- Despre Stalin i Stalinism,
Oamenii lui Stalin.A doua direcie e cea care trim la modelul occ i cerea o
democratizare a Rusiei dup model occ.-Andrei Saharov, exilat la Gorki.treia
dir- ntoarcerea Rusiei a val tradiionle- ortodoxie- Soljenin. Se manif cu
intensitate n per de restricii ce va urm. n 64 n timp ce se afla n concediu n
Crimeea Hruciov a aflat c a f demis. S-a ntrunit prezidiul pergtit cu mai
mult atenie. Chiat tnrul Brejnev af iniiatorul Presa spunea c dat vvrstei
naintate Hruciov i dtuse demisia.Din ian pn n august sttuse n cl 135
de zile, mai mult de jum din per.La cteva zile i s-au adus acuz grave- pol
personal. E nlocuit cu Leonid Brejnev care ns a creat din 64-65 o nou cond
colectiv,un nou triumvirat-v rezusta cam 10 ani- cel mai stabil- dup 75 n 76
cnd Brejnev mplinea 70 ani, poz lui e consolid i cond dev mai personal.
Principala carac a per lui Brejnev e o ntoarcere la conservatorism ba chiar la
stalinis. Brejnev ia titulatura din per lui Stalin- secretar general nu prin
secretar.Per lui stalin nu era nici ludat, nici criticat. nc de la ncep per 2
tineri scriitori au f judecai i cndamnai la ani de nchisoare(5 respectiv 10ani).
Sist sovietic dev mai ordonat mai osificat- a doua carac- Epoca de aur a
nomenklaturii-n URSS conducerea e tot mai mbtrnit. La sf per lui Brejnev
din 101 membrii ai guvernului-46 aveau peste 65 de ani, 29 veau peste 70 de
ani. Numai 4 aveau sub 50 de ani.Vbim de gerontocraie(la fel i la per de sf a

lui Mao). n 79 cond sovietic a invadat Afganistanul- greeal f mare- Afg

comunist. Iranul trecuse n tabra antiamerican credeau c uteau domina Golful
Persic, iar Afganistanul era o zon imp- a provocat un oc internaional_ Ro a
votat mp URSS la ONU consid c e o agresiune- rana nu se va nchide dect
prin retragerea umilitoare. 80-Olimpiada la Moscova- rile Occ au boicotat-o-.
84- a f org n SUA i URSS a boicotat-o.n nov 82 brejnev a murit i a f urmat
de Iuri Andropov, care n 57 era eful KGB ului. Trecut de 70 de ani: n feb 84
moare. nloc de Cernenko-martie 85 a decedat- sit a dev critic sist sov nu
funciona- a f ales cel mai tnr om Gorbaciov-54 de ani-pol de reforme sub
perestroika(restructurare) i Glaznost(transparen)-leg mai strns ntre
conductori i condui- P Loriot- Perestroik. Din 85 pn la sf lui 91- gorbaciov
nu a av intenia s produc rezultatul aprut: s distrug sist sovietic: s-a gndit
c poate fi reformat , dar sa dovedit nereformabil.A ncercat s schimbe totul:
de la comportament pn la schimbarea sist pol:accept organizarea unor noi
partide, ntrirea rolulu intreprinderilor, nfiinarea propr privare, retage trupele
sov din Afg, limitarea narmrii prin control reciproc n SUA i URSS. teme:
reformele i adaptarea lor la sist sovietic i prbuirea URSS.- Whz did the
Sovet Union Colapse?- cauzele prbuirii URSS: 2 mari teorii: 1 URSS s-a
prbuit pt c era un imperiu multinaional care nu a reuit s sudeze naiuni att
de diferite- 87-88 conflicte ntre naiuni, dorina de indep a Estoniei, letoniei,
Lituania.nc din anii 70-helene Carrere D+ Encausse- membr a acad fr- sus
n anii 70 c URSS se va pbui dat revoltei naiunilor- dar sus c dat revoltei
musulmanilor(aici nu a av dreptate, au f cei mai linitii).2URSS s-a pbuit c
era un stat comunist. Pt c statele comuniste nu au respectat o condiie
fundameta: dr omlui. O cond pol nu a f respectat: democraia. Sistemul
economic supercentralizat s-a gripat, nu a func n sensul nevoii oamenilor.Au f
lungi per de timp n care n URSS se sttea la coad pt el de strict necesitate.
Pe plan militar a f depit de Sua i Occ.Prbuirea URSS nu s-a desf fr
violen- aug 91- organizat un puci-S-a creat un Comitet de stat alc din 8
membrii din care f parte vicepre URSS, Pavlov- prim min, min de interne, min
prrii, eful KGB.Puciul nu a reuit. Boris Heln- pre Rusiei- Gorbaciov rev
la putere- n timpul puciului statele i-au declarat indep. La sf anului Gorbaciov.
CURS 5
Statele comuniste din Estul Europei
Sec XX-R J Kranton- Europa Rsritean n sec XX
J Rothschild- ntoarcerea la diversitate.Istoria politic a Europei Centrale de Est
dup al Doilea Rzboi Mondial.
J F Sulet- istoria comparat a statelor comuniste
J Sueng- Eastern Europe since 1945
Eastern Europe- 1945-1989

Eastern Europe since 1970

Pornind de la sovietizare(implantarea instiuiilor, reformelor existente n URSS)
i comunizarea(introd el comunismului-diferena specific i mai ales ce s-a
ntmplat n aceast zon dup ce s ndeprteaz modelul sovietic).
Avnd n vedere conincidena n timp a sovietizrii i nceputulrzb Rece.
Sovietizarea o cauz a rzb rece sau rzb rece o cauz a sovietizrii?
A avut Stalin un plan de comunizare sau a procedat profitnd de ocazii?
E J Percival Taylor- Orig ww2- oamenii pol sunt prea absorbiti de probleme
pentru a avea un plan.
Cu siguran nu avem un plan. n URSS nu se scriu planurile spre deosb de
SUA.Stalin a avut n minte un plan .Argumentele pornesc de la un text dintr-o
lucrare a lui Milovan Djilas- Convorbiri cu Stalin- relateaz discuiile pe care
le- avut cu Stalin- Acest rzboi nu seamn cu celelalte. Armata care va ocupa
un ter l va transforma dpdv social i pol.
n oct 44 Churchill s-a deplasat dn nou la Moscov i a ncheiat cu Stalin acordul
de procentaj.Au scris proc de influent pe care s l aib E i V n E EuropeiRomnia-90% sov, Grecia-10 % URSS,Bulg-75% URSS, Ung i Iugoslavia50%. Ce val dm acc de procentaj?-are o val edus pt c nici n Ung, iug, Pol nu
s-a procedat altfel dect n Ro.Churchill menioneaz c acordul a f ncheiat pe
per rzb. Sovieicii erau n mar ctre grania Ungariei, ocupser o prte din Pol,
n Ung se destrmse Guv deschi, Iug-se retrgeau trupele germane.A renunat
la ceea ce nu avea i acolo unde sov nu ajunseser s fie o barier moral.Stalin
l-a re pe Tito n inteniile de a interveni.Nu rap de procentaj ci e o cauz mai
important. Ce au intenionat occ?
Exist n aceast zon cel putin 4 sit dif: pol Ro Bulg, Iug Albani; Ung,
Cehosol, Germ comunist. Opinie lrg rspndit: Stalin a urmrit cu prioritate
s asigure URSS un bastion de securitate n Vest(glacis de securitate-glasis):
Pol Ung Bulg-vecine dir sau indir ale URSS. 2 dintre ele erau printre cele mai
antiruseti: Pol i Romnia.A doua zon: Iugoslavia i Albania: n aceste ri
armata roie nu a trecut dect pe o mic parte din ter, au intrat n Belgrad, n
Albania nu au ajuns. Sovietizarea s-a f aici prin mij proprii: lupta de gheril,
partizani, prbuirea statului Iugoslav i refacrea lui n manier comunist. A
treia situaie: nici n Cehoslov i nici n Ung victorie com nu af aa uoar: Nov
45 Iug 95 % comuniti. Ung-17 % comuniti.Presiunile au obligat guvernul
s-i inclu p com. Alegerile din Cehoslov: 3 partide imp au ob o treime din nr
de voturi i guv s-a format proporional. Din 27 de min: comunitii au avut 9.
Feb 1948-comunitii au luat puterea la Praga.-aa num lov de la Praga cnd min
necomuniti au f obli s-i dea demisia atunci u luta put i n Cehoslov. Ultima
este formarea statului Est german n 49.
Comunizarea Europei de Est este o cauz a rzboiului rece- occ nu se ateptau
la aceste schimbriacc de procentaj nu nsemna pt ei aceasta. Finlanda- a f ocup
parial de trupele sov i nu sovietic. 48-tratat n care Finlanda nu se angaja s
nu aib tratat internaionale mp URSS: motiv pt care nu a intrat n NATO i

UE. A inrat n Cons Europei i Asociaia european a liberului schimb. ns

comunizarea Ung i Cehoslov au prod recii put n Vest- dar dup timpul n care
au aprut-48-49-Aici sovietizarea e o urmare a rzboiului rece.Putem spune c
inteniile lui Stalin pt Europa de Est sun clare, dar delimit Cortinei de fier se
realiz cnd sovieicii au nev de o regiune mult mai extins.
Care sunt cauzele, condiiile care au permis sovietizarea Europei de Est ntr-un
timp att de scurt?
Francois Feyto- Histoire de democatie populaire- a f parte din gr masiv de
refugiai din Ungariane d efectivle partidelor comuniste din zon nainte de
rzboi.
PC din choslovacia-80 000 membrii-cel mai puternic-activa legal ntrun stat
democrati. 60 % din ind A U rmsese n ceho...
Iugoslavia-16 ooo
Polonia-20 000 membrii
Ungaria-30 000 membrii
Bulgaria-8 000-Gh Dimitrov-secretarul Interna com
Romnia-1000 membrii-ntre sub 1000 pn la 4000 si cv prezentat n Revue
roumain dhistoire.
Aveau programe ce fuseser stab prin semnarea unui cord cu Internaionala
Com- s duc o pol fidel URSS.
Cauze
Sit general de sf rzb: prezenta armatei sovietic i a politiei secrete sovietice i
faptul c URSS vene cu aura de stat nvingtor. n rile ce fusesr n cealalt
tabr puteau impune deciziile. n celelalte puteau f adoptate.
Distrugerile materiale i mizeria creat de rzboi-Ideea planului Marshall.
Distrugerea uneori sistematic alteori pelungit a elitelor dinainte de rzboi.
Polonia- mpucarea a 30 de foti ofieri la Katin.
n unele ri s-a procedat n manier criminal sau distrugerea treptat n
nchisori.
A contat propaganda sovietic- capacitatea ideologiei de a atrage simpatizantiaceste ri insuf dezv economic, muli rani.Propaganda comunist propunea o
societate nou, invidia fa de cei bogai. Muli au aderat la aceste idei.Multi
arginali promovati in fctii locale.
Intervenoa direct a sovieticilor dup un plan bazat pe experiena lor.Au putut
organiza metodic luarea puterii. Ungaria- primele alegeri dup 45-17 %. 4650%.Rezultatul a o preluarea puterii pn n 49.
Statenn Watson-prez etapele:
1 Coalitia real dar forat: antifascist , naional.
2 Coalitia fictiv: numele de fronturi nu de comunist. Ex: Bulgaria-Frontul
Patriei +42. Iug- Frontul pop al Iug- 45. Albania-Frontul Dem. Ung- Frontul
maghiar, ult Frontul Na maghiar. Cehoslov- Fronul Naional
3 Prtdul unic- dup 49 exist doar partidul comunist i partide absolut marginale
ce nu au niciun cuv de spus.

1949- se ncheie acest proces.

Principalele reforme: eseniale ref economice. Pt c propagandistic com
supralicitau ec. i pt c chimbrile ec au atras probleme sociale
Agricultur-2 reforme. Similitudinea arat c fac parte dintr-un plan
Ref agrar- la sf rzb n Iug, cele mai multe ri dup 45.
Se urmrea s se atrag rnimea de partea partidului.
Dup ref agrar. Cea mai radical n Polonia .
A urmat colectivizarea- nceput n 49- cest fapt arat coordonarea.
Colectivizarea s-a prelungit.
Cel mai rpd a mers n Iugoslavia, dar acolo s-a petrecut reversul .tOate
progresele rapide au f date napoi. A dev un caz de comunizare i f mic msur
de sovietizare.n Polonia au stat lucrurile cam la fel. Pn n 56 colectivizarea
aproape ncheiat. La sf per 15 % nn cooperative, 85 % particulari.
Industria
1 Naionalizarea cooperativelor. Mai nti n Iugoslavia, Romnia-48 pn la sf
anilor 50.
Mai nti industria mare ce avea un rol esenial apoi cea mic
2 Planificarea conomiei-Iug-47 plan cincinal.
Romnia-primele de un an. Din 51 de 5 ani. Dar Iug a trecut direct.
Planif ec este una din tarele grave ale comunismului. Nu se tinea cont de piat
de calitatea produselor.Iug a revenit i aintrodus autogestiune intreprinderilor
dndu-le numite flexiuni.
Ungaria-56- negoul, micii ntrep.
Pe plan politi din 49 partidele comuniste unite cu partidele scialiste fortat i
redenumite partid muncitoreti controleaz puterea.Ele unt ajutate de noile
organe de ordine: militia popular ridicat din oameni fideli regimului i se
creeaz i pol politic.
Albania- Sigurini
Bulgaria-DS
RDG-Stasi
Cehoslov-StB
Ung-AVO(pn n 56), dup AVH
Pol-UV
Iug-UDEBA
S-au prod schimbri semnificative i n viaa cultural i la niv mentalitilor.
Per stalinist: multe din el naionale interzise.
Scriitor din Ungariaofer o imagine a anii 50- existau 5 cat : cei crora li se
interzisese s scrie, cei care aveau curaj s scrie, cei care aveau curaj s nu scrie,
cei care nu aveau curaj s scrie i care nu aveau curaj s nu scrie.
Chiar mentalitile se schimb.
Nu te poti ndrgosti dect de cineva care i mprtete ideile i care se
alturi luptei pt o lume mai bun.

Vechea elit distrus la sf anilor 40- ncep 50- obligat s prseasc ara fie
arestati i aruncai n nchisori.
Pt intelectuali o per de marginalizare- generaie de omeni aserviti partidului.
Dup moartea lui Stalin o anume recuperare n cadrul sistemlui.
CURS 6
Crizele statelor comuniste din E Europei si criza acestui sistem
Factorul a fost prezenta efectiv a put pol sovietice i a aarmatei roii.
Sist se inchide odat cu form Germ comuniste n 49, iar ultimele etape:
comunizarea cehoslovaciei(lov de la Praga ecou in Occ)-formare NATOschimbare de pol externa a SUA, comunizarea Ungarieie i Geraniei. Chiar
inainte de a se incheia sistemul, de a se incheia aceast pol, sugerat de
Churchill. Ev imp in interiorul sist: sept 47-intr-o mic loc de anga VaroviaSzklarska Poreba- s-au intrunit reprez a 9 prtide comuniste, 7 din e de Est, nu
lipsea dect cel german ce nu avea o tar i cel albanez(sg tar ce nu semneaz
actul finl de la Helsinki din 75) si part francez i italian scoase din guverne.
Rezultatul a fost crearea a ceea ce prea s fie o nou international: Biroul
informativ al part comuniste i muncitoreti publica o revist in toate aceste
limbi cu titlul Pentru pace trainic, pentru socialism- lupta pt pace fiind un el
extrem de imp. Din 48-49, dup rzb din Coreea se trece la cursa narmrilor era
val principiul cn vrea pace se preg de rzb. i a stab sediul la Belgrad.
Protagonisti la intalnire au f reprez Iugoslaviei.La Poreba a f un cor pe 2 voci:
pe de o parte Jdanov ce vb de 2 lagre cel comunist i imperialist, ins vocea
cea mai put a iugoslavilor ce au propus orgnizarea dup modelul lor a frontului
popular de jos. Pn tunci se fcuser aliante cu part necomuniste. Aacum s
cerea rev la mase, deci un front pop de jos, cum se realizase in Iugoslavia, unde
part au f imediat eliminate , dat fortei armate de partizani. Tito a f un turneu in
Ungaria, Ro i Bulgaria i declaratiile oficiale veneau in sensul copierii
modelului iugoslav. Toti avea propriile planuri de pol extren. Aici incepe
problema: curnd, dup fixarea sediului informtaiv la Belgrad, dup ce Tito dev
un protagonist s-a produs ruptura numit Schisma iugoslava sau conf TitoStalin. Planurile lui Tto vizau formarea unei fed balcanice care s cuprind
Albania, Iugoslavia, Bulgaria. Stalin l-a incurajat pe Tito s duc o pol de
comunizare in Albania.Tito a cerut o baz militar n Albania(inceput de
insubordonare). Sunt aut ce consider c sprij lui Stalin a f o capcan pt c
supalicitnd Tito i-a compromis poziia. Dintre statele balcanice, toate in
conflicte unele cu altele.Cel mai put conf intre Bulgaria i Iugoslavia. Form unei
federatii agreate de Gheorghi dimitrov(bulg) nu a f aderata de restul. Astfel a
ven prima criza european neateptat cu conf de durat. 28 iunie 48 presa
comunist a publicat decizia statelor membre de excludere a Iugoslaviei din
lumea comunist din Biroul Informativ al crui sediu era la Belgrad, pn at fiin

prez ca ara cu cele mai imp succsele in introd acetui sistem. Conflictul dintre
Iugoslavia i URSS era vechi.Chiar din timpul rzboiului. Tito s-a plns c nu e
sprij suficient de URSS i c se pare c brit sunt mai interesati s sprij
Iugoslavia decat com. n 44 cnd armata sov a trecut prin belgrad a f jafuri i
violuri intr o tar pr. Dup 45 consilierii sovieici au dev mai exigenti: dorint de
larg autonomie a lui Tito i dorinta lui stalin de a-i impune pol oriunde i la
fel peste tot, nc din martie 48 existau semne clare ale conflictului. Sovieticii
au decis s retrag toti consilierii, motivnd c le sunt ascunse date
importante.Din martie cnflictul a cptat o nou form : sovietici se plngeau
printr-o serie de scrisori adresate part com din iugoslavia, iar iugos rsp
trimitnd scrisorile lor aut de stat sovietice. Sov vroiau s prez conflictl ca pe
unul idologic, iar suveranii transf connf ibtr.unul la niv de state, Din iunie 48
cnd conf a dev deschis a f escaladat: mai intai in vorbe: albanezii ii prezentau
pe titoiti: fasciti criminali. Bulgarii iii num agenti imperilisti: Maghiarii:
nationalisti burghezi. Gh Gh dej- a treia sesiune a Cominform de la Buc un rap
Part com iugoslav in mna asasinilor i spionilor. Carte a bulgarului Dino
Kiosev Titoitii fr masc ideea de demascare a adversarului-fata ascuns a
dumanului. Dup acestea au urmat actiunile in 2 etape: boicotul ec mai intai.
Pe 1 iulie 48 albanezii au denuntat toate ac comerciale, Ro a oprit toate livrrile
de petrol. Dup neg dificile cu URSS s-a aj la un acc ce red cu 4 optimi
comertul dintre cele dou. Cehoslov in 49 , Polonia pe 6 iulie, iar Ung 6 zile
mai trz. Unul din liderii Unggariei va avea de pltit ceast intarziere. Au urmat
concentrri de trupe i pt mil in termen era cel mai periculos s fii repartizat la
grniceri la granita cu Iugoslavia une erau multe incidente. Lucrurile s-au
prelngir cu alarme periodice , cu mobilizri partiale pn la moartea lui Stalin i
mai ales dup vizita lui Hruciov impreun cu Bulganin dar fr Molotov in 55.
Al doilea aspect interesant tara ce pea un model care din multe pcte de vedere
era cea mai avansat s-a transformat in oaia neagr a com est european i o
victim. Uns emn de intrebare a f pus: de ce nu a f atacat. Probleam era cu ce
costuri va fi ocupat. Stalin nu a procedat cu imprudenta cu care s-a proced in
Ungaria unde a f necesar o interventie. n iunie 48 cnd dev schisma iugoslav,
incepe blocada Berlinlui i nu a durat mult i blocul com i-a concentrat atentia
n Rsrit- declansarea com in Coreea- schimbarea centrlui de greutate. Au
preferat s pstreze Iug ca ex neg i s-i concentreze atentia asupra China i
unde ncepea rzb din Coreea. In Ig aspectul cel mai imp e rezistenta Iugoslava.
Existau stalinisti in Iugoslavia i ai celorlalti lideri ce mergeau dincolo de
interesul national i cu toate astea Tito sa men la putere. Dup decl public a
conf Stalin a sperat s obt o vict n iunie 48 la Belgrad Cong V .La Congres nu
s-au auzit dect cuvntri de sprij a pol lui Tito .- insucces. S-au strigat lozinci
Stalin- Tito. Conducerea denuntat de cei 4 lideri: Tito-croat, Rankovicisrb(eful pol secrete), Kardeli-sloven, Djilas-muntenegrean. Aceast echip
conductoare i-a stb poz i a tranf aceast rezistent in izvor de fort. Se
considerau la fel de puternici, erau alturi de erzistenta part bolsevic in aceast

lpt inegal. Aceast echip reprez i nat iugoslaviei. Pctul imp era cel al
naionalismelor.n Pol un el imp era religie, n Albania era amenintare
Iugoslav. Cei 4 lideri erau din cele 4 natiuni imp a realiz o unitate greu de
imag, dstrugnd opoziia. Iug va rezista cu modelul modif dup 48 mai ales
dup moartea lui Stalin, dei Iugoslavia era att de pestrit nct era tara cu
unpartid unic, 2 alfabete, 3 rel(cat, ort, islam), 4 nationaliti, 5 limbi, mp n 6
rep, 7 frontiere.aceast prim criz legat de nde Iug a f urmat de epurri dup
modelul stalinist pornindu-se de l problema iugoslav. Se adugauva vechile
acuz de trochism noile acuzaii de titoism. La niv de mas, din 49 i pn la jum
anilor 50 s-au desf procesele care seamn cu atmosfera tensionat din Sua cu
pol lui Mcharthy??.Au f eurate partidele-cehoslov- 48-51- 1 mil membrii
exclui; Ungaria- 1 mil 200 membri 49, 51-800 mii membrii: Polonia-1 mil
300- 1 mil; Ro- 1 mil la 700 mii; Bulgaria de la 400 mii la 250 mii, Albani de
la 70 mii la 60 mii. Multi erau exclusi din fctiile din fara partidului, unii
ajungeau in inchisori. n per lutei pt luarea put au f prim preamulti membrii ce
nu avea calittile necesare- af explicati pt aceasta. La al doilea nivel epurrile au
f de alt naur i pot fi aprop de procesele staliniste din anii 30: mai grave, ating
niv mai inalt, executiile erau regula. Exista o cauz aprope filosofic: tefan
Staienski: stalinist pol: Partidul treb s aib un duman mereu. Slanski din
Cehoslov: inc e o slb a part nostru faptul c maj membrilor subsumeaz
existena dumanului de clas. Primul proces a av loc in Ungaria i cea mai imp
victim(ntotdeun exista cea mai imp vitim dintr-un gr de 8-20 inculpati) :
Laszlo Rajk(Raic) : fost lupttor in brigzile internationale din Spania, rnit de
3 ori, a lupatt in rezistent n WW2, fusese min de interne i de externe. Mai 49
a f arestat, judecat i condamnat. A colaborat complet cu acuzatorii recunoscnd
tot, lucru pe care nu l-au f ntotdeauna cei acuzati. Existau mij: teroarea moral i
fizic. Pocesul directionat mpotriva lui Tito: procesul e in fapt impotriva lui
Tito- afirmat de completul dejudecat. Este un proces in contumacie a lui Tito.
Erau ntrite acuzatiile impotriva lui tito, Rejk fol ca o fatad. La fel n Albania
unde Tito avea un grup de prieteni: Kotci Dzodze(dzodz) acuzat de titoism
judecat i condamnat. Bulgaria: Trocio Kostov(Troicio Costov): comunist
membru al part din 1919, part la insurectia din 23 , mebru al biroului politic, cel
pe care Cervenkov il prez in 47 ca constructor al part, nvt i ndrumtor al
proletariatului bulgar. A f arestat n 49 , verdictul dat n dec l gsea vinovat.
Condamnat la moartea i executat. Surpriza a vnit ns din faptul c Kostov a
avv trie de caracter i a negat aczatiile n proces.Pt a salva aparentele, dup
moarte presa a publcat o dezmintire dezmintirii.
JOI NU FACEM
Polonia: pincipala victim a fost Wladislaw Gomulka care ns nu a fost judecat
. Polonezii mai prudenti s-au multumit s-i fixeze domiciliu fortat , s-l indep
din fctiile de partid. Cu totul altfel u stat lucrurile n cehoslov unde principala

victim a fost Rudolf Sansky preun cu un numr mare de acuzati cehi i

slovaci. Procesul s-a desf trziu pe 22 nov 52. 11 condamnati la moartea si
executati pe 3 dec 52. 3 acuzati au scpat cu nchisoare pe viat i au f gratiati:
Mrturisirea- Arthur London.tot n 52 a av loc ndep gr Anna Pauker Vasile
Luca Teohari georgescu. Ultima victim a f Ptrcanu n 54. E greu s se fac
o teorie general a proceselor i epurrilor la niv cel mai nalt. 3 cat : a p lui
Tito: Rejk i Dzodze. A doua cat e cea a comunistilor nationali: pstrau ceva din
traditia national i multi erau intelectuali: Kostov, Gomulka i ptrcanu. A
treia cat n care intr acuzatii din cehoslovacia i chiar gr Anna Pauker n care se
vd el de antisemitism ce vor rbfni n URSS cu complotul medicilor asasini.
Rude Pravo l prezenta pe Slanski cu numele Slansman?? Cu numele de evreu.
Era o schimbare de mentalitate chiar la Stalin.
Crizele mul mai grave:Micrile populare mp sist comunist.
Prima , o adevrat premiz, un adev model a av loc n Cehoslovacia. La cteva
zile dup ce a partcipat la funeraliile lui Stalin liderul cehoslovac a
murit(Klement Gottwald) Noua conducere a ncercat s rezolve dificultile
economce care se afirmau printr-o reform monetar decreatt pt 1 iunie 53 ce
era dfap o confiscare a economiilor pop. E acets fond a izbucnit revolta la care
au participat muncitorii, mai bn organizati- lucru ingrijortor pt c era baza noii
soc pol vbin. Rev a izbucnit spontan in cele mai mp ore i centre ind: Pilzenuzinele Stalina- cele mai puternice micri- cca 5000 muncitori au atacat
primria , au dat foc arhivei, au distrus drapelele soviectic i al Cehoslov
comuniste, au distrus portretul lui Malenkov i l-au pus pe cel al lui Bene (lider
din per interbelic), Moravska-Postrava, reg minier i la Praga.O zi a durat, fr
victime.
A urmat rev mult mai grav, n ermania comunist- sit nu era bun. n 52 150
ooo est germani au trecut frontiera n Vest.14% eau rani- maj erau muncitori
i intelectuali-dif ec a f ca in ultimul trimestru s plece 185 000 oamnei. Dac
lucrurile vor continua asa exista temerea c germ com se va depop. Pol s-a
insprit. Cond Stalinist reprez Walter Ulbricht- cere ajutor la sovietici i
ajutorul i e refuzat de noua cnducere.Ulbricht a recur la metod de strngere a
urubului. A mrit normele ce nsemna scderea salaiilor pt a rez problemele ec.
Revolata a f rapid. 16 iunie muncitorii de la antierul din Aleea Stalin de la
Berlin s-au adunta i au incep s demonstreze. Ziua urm coloane intregi de
muncitori din cartierele margoinase se indreptau spre centru. S-a declarat grev
general. Steagul rosu d p poarta Brandenburg a f ars. Gen Dobrlk declas
starea de asediu. S-a tras impotriva manfestantilor la Dresda, Merseburg ,Jena.
500 morti, cei arestati-250 000 btuti de pol i nii judecati. 42 cndamnri la
moartea. Paradoxul acestei revolte est c Ulbricht i-a vz poziia ntrit. Astfel
se ncheie primele revolte.
Apa pe un fond de sperant de schimbare. Aceeasi cauz e pt cea din Pol din 56
i rev din Ungaria.

La cong al XX lea al part com din URSS din feb 56 a part si liderul stalinist
polonez Boleslaw Bierut care a murit.n Pol a aprut o stare de tensune, de
sperant de schimbare.Locul lui Bierut f luat de un comunist de centru ce
incerca s fac fat tendintelor : Eduardt Ochab.tend reformiste reprez de cei din
jurul lui Gomulka reabilitat acum Tnd conservatoare reprez de maresalul
Rokosovski?? Sovietic dev min al aprrii n Polonia care spunea c
nmultumirea intelectualilor trebuie rezolvat cu gloante.n Polonia s-au format
cteva cercuri liberale grupate n jurul unor reviste- Cultura nou, Viaa Literar
sau Vorbim Liber(Po Prostu). Iunie rev muncitoreti la Varovia .-Triasc
libertarea, pine i justitie, Jos URSS, Jos ocup sovietic, elib pe cardinalul
wyszinsky(viinski), un veritabil simbol( Le monde diplomatique din 74- a f
inchis sub Bierut, elib sub Ohab, reinstalat in fctie ui Gomulka i rmas sub
Bierek??).Starea de tensiunea a continuat n polonia pn n octombrie. La
plenara din oct a participat o imp delegatie sovietic: Hruciov, Molotov,
Kaganovici,marealul Koniev(pactul de la Varovia). Starea de tensiune a f
rezovat relativ panic odat cu instalarea la cond partidului de Gomulka.Din
Oct 56 Polonia urmeaz o cale original planif in industrie dup modelul
iugoslav in agricultur- desf colhozurile, s-a dezv o piat. Sub influenta mic
din Polonia s-a desf rev din ungaria.Esenta problemei a f lupta cu vchea cond
stalinist-Matias rakosi- care jucare rolul esential in condamnarea lui Rejk.
Dup feb 56, n Ungaria vechea gard contestat,anterior Hruciov nsui
mbuntte rel cu Tito ce cerea imperativ desf Biroului i ndep lui Rakosi. Tito
a mbunttit rel cu trile vecine. Rakosi plec n iiunie si pleac n URSSCrimeea-nloc de Erno Gero-veritabil model de rev de profesie- 56 fcea parte
din part com din catalonia. Pe un fond de nemult din partdi i proteste la 6 oct
cnd s-au org funeralii pt rejk i vduva lui rejk sttea la bra cu Imre Nagy, cu
care e nloc. Era un lider national, reformist, dar i ezitnt fr s aib un
program. S-a lsat purtat de valul de schmbare manif de pop. Rol esential mic
stud din oct 56. Dup aceasta dem se tineau lant- s-a cerut plecarea sovieticilor,
formarea mai multor partide, alegeri libere i chiar ieirea Ungariei din pactul de
la Varovia. Imre Nagy a dat de inteles c e de acc. 24 oct au aterizat la
Budapesta- Anastav mikoian- eful statului sov i Mihail Suslov ce a luat leg cu
ambasad Andropov , care a org interventia. Dar ntre sf lui oct i represiunea
propriu zis ce ncepe o spt mai trz- 3-4 oct- e un interval ce e explicat cu greun acel mom n care se prod revolta ncepea criza Suezului- este in esent o
interventie militar franco britanic pt ocup canalului de Suez de mare imp ec i
strategic, nationalizat de aut egiptene, gen Gamala Il nasez??.Se amenint cu
represalii ncleare. Vict mil se transf in esec pol-lipsa de sprijin a SUA aflate in
campanie electoral n 56. Pre Eisenhower indemna la prudent. Criza
Suezului a det represiunea brutal i nu cutarea unor sol mai bune. 2000 morti,
13 000 rniti, 700 morti la Budapesta, peste 100 persoane executate dup
evenimente, term fol in literatur_ Contrarev maghiar i dpdv al rel
internationale rev maghiar marcheaz primul conf com dintre 2 state

comuniste.Imre Nagy s-a refugiat n ambasada iugoslav.Refugiat n Ro i

predat de Gh Dej. 1956 se incheie prin baia de snge de la Bdapesta i n
Ungaria se instaureaz un reg mai liberal al lui Kadar(pn n 88) cae a permis
priatizarea unor mici intrep, magazine i a permis mai usor circularea.Doar n
cehoslov exista o lib de micare asem. La incep anilor 60-frmitare a sferei de
inf sovietic-Ungaria- , Iug-autogestiunea intrep, larg oriv in agricultur, posib
de a circula liber, o put inf occ sub forma unor idei, rev ce circulau mai liber.
Ro- Ceausescu a urmat dir deschise din 62-63-mai indep de blocul comstrngerea leg cu statele occ, oprirea manevrelor comune cu pactul de la
Varovia, dezv unei ind proprii fol patente occidentale-reno-dacia, CitronOltcit.Siderurgie disprop n rap cu resursele, prod avioane.Sg tar ce resp un
conformist- Bulagrai- cond de T Jivkov(pn n 89)- despre care se spunea c e
tara cea mai neutr pt c nu se amestec nici intre sale interne. Albania- a jucat
un rol disprop cu mica pop i supr. La sf anilor 50, dup Cong XX pe care nu lau acc. S-au aprop de Chia- 60-61- prim ajut din China , inloc patentele
sovietice cu cele chineze. La sf anilor 60 au aprut semne de distantare i dup
moartea lui Mao-nu part a nicio conf european imp. n anii 60- fen cu und de
oc n URSS i China- idea c s-a trecut la o nou faz n constr Com: Germ,
cehoslov,Iug, Ro- au trecut la etapa com matur- Rep socialist federativ
consolidarea sistemului.Urm revolte im au f n 68. Mai inti n Polonia i de o
mare important de-a lungul intregului an 68 n Cehoslovacia pt c venea de
sus. Noul Secr gen Dubcek a pornit o lib a sist com- artnd c dac e un sist
dem- lib, desf cenzurii, evitnd totui s fac retragerea din pactul de la
Varovia- dezv in interior a unui sist liberal deschis- primvara de la Pragaavea loc un primv fest cu acest nume i au f asociate cele 2 idei.S-a vb de un
socialism cu fat uman. Noua cond sov- Brejnev au dat mai multe
avesrtismente. Rez a f interventia trupelor germ, maghiare, pol , bulgare , sov i
oblig conducerii s dea inapoi. n anul urm n urma unor conflicte-Dubcek oblig
s-i dea demisia fiind num dir unei intrep. Inloc cu Gustav Husak- la sf per
cehoslov era la fel de stalin, conservatoare ca Ro i Germ. 1970-puternice rev
mucnitoreti n Polonia. Dup 56 mic rbufneau: dansk- armata a intervenit.
Ruptura dintre armata com si pop a dev mai grav. Gomulka a czut n 70 i i-a
urmat Gerek- 80 n Pol lucrurile s-au repretat- dif ec : pol imprumutase enorm
din occ:tot munc de la santierele navae au iesit in strada. Liderii au format un
sindicat indep solidaritatea ce s.- a transf in micare de mas.Nu era o mic pol,
contestarea nu era dir solidarizarea intelectualilor cu muncitorii. 81 gsesc olproclamarea strii de asediu i cerarea unui regim militar- Solidaritatea trecut
n ileglitate- Lech Walesa arestat. 85- pol lui Gorbaciov a realiz un experiment
n Pol s dea drumul acestei activ civice in confruntarea cu un part com bn
instalat. Leg Solidarittii au adus la discutii, s-a cerut org de alegeri libere i n
88 Pol a indep com pe cale panic n urma unor alegeri. Unagria- Kadar
indeprtat, i-a deschis granitele spre Austria; A urmt un veritabil val n 89,

germ- cderea zidului,Cehoslov-rev de catifea-nov, Ro-rev.Ultimele Iugoslavia

i Albania care s-a schimbat din int in 90.
CURS 7
Republica popular chinez
Au desc portelanul, acul de busol, hrtia, mtasea, fac primul tipar, inventeza
primul seismograf, primul recensmnt n anul 2. Au lansat examenele- sist f
complex de accedere n birocraia statal. 4 000 ani de istorie. Joseph Needhamrealiz chinezilor.
Limba i scrierea chinez
Limba chinez e una din limbile cele mai originale- scrierea chinez veche de
3000 de ani s-a pstrat cu o serie de simpliicri ca fiind o scriere idograficsemnele chinezeti exprim fiecare un cuvnd. La nceput scrierea era
pictografic simplificat succesiv.Unele din semne sunt clar legate de
pictograme. Confucius a influenat gndirea-nc n anii 70 se duceaoo micare
mpotriva acestei gndiri.
Limba chinez era o limb monosilabic, iar repertoriul sonor al lb chineze
limitat. 420 silabe pt a acoperi zeci de mii de cuvinte. Au gsit nit artificii
pentru a mbogi conotaia silabelor. Prima form este cea prin tonuri. 4 tonuri,
e gal, urctor, cobortor, urctor-cobortor. Cel mai pronunat e tonul 4. De
aceasta avem aspectul de muzicalitate.
Sistem de transcriere n alf latin al limbii chineze. Acest sist conscrat n 1958 se
numete pinyin. A fost consacrat n mai multe etape.Consoanele neaspirate i
aspirate:g-k, b-p, d-t,j-q,z-c, th-ch. G se pronun k, i k se pronun kh i aa
mai departe. Pronunia cu 4 tonuri valabil n N Chinei- zona manciurian. n
alte regiuni avem 10.
Dpdv cultural chinezii au o memorie vizual f dezv i auditiv.Nu exist
declinare sau conugare. Republica popular chinez-Michael Lynch??-din seria
Acces la istorie.
n ciuda istoriei bogate i a civ de exceptie China a intrat n epoca
contemporan printr-o serie de nfrngeri mil, de inferioritate diplomatic i de
frustrare istoric- odioasele rzb ale opiului-1840-42, 1856-60- rzboi cu
chinezii din cauza neg ce comercializau opiu din India. Consecint: deschiderea
Chinei- tratate cu francezii, americanii, japonezii, ruii i chiar cu olandezii sau
portughezii(put mai mici). 1894-95- rzb cu Japonia- imp- Japonezii cel mai bn
cunoscui i cel mai putin bn tratati-cultura chinez a jucat un rol major n
formarea culturii civ japoneze, soc japonez a preluat confucianismul i
budhismul din China. Japonezii preferau textele clasice chineze celor ale lor.
Dep jap fa de China- numele Japoniei-rdcina soarelui-reopn-nipon-pt a
expr forta civ chineze- den rii pt China este ara din mijloc- jumbuo??China se

consid centrul civ, nconurat de civ ce nu se ridica la niv dezv ei-Coreea,

Indochian, sp mongol,etc. Proverb: Numai noi avem 2 ochi, Occ au un sg ochi
i ceilalti loc ai pm sunt orbi. Ceea ce se mtmpla n sec XIX era n contrast
cu acest mod de gndire. Chinezii tratati cu dispre i zone imp din ara lor le
erau nchise. Dac a pstrat o org puternic, cu per de entralizare i
descentralizare-dece a fost nfrnt att de uor, umilit i transf ntr-o
semicolonie.Soc chinez-tradiionalist, conseratoaremaj celor 450 mil de
chinezi din anii 20 erau rani.6% din po rii locuia n orae peste 50 000 loc,
90% rani ce locuiau n condiii f precare. O mic parte din locuitori erau legat
d industri. Doar 1 mil erau muncitori industriali, 2 mil n mine i constructii, 10
mil transportuir, 12 mil meteugari.25 mil de activiti la o pop de 450 mil. Nu
avea mij moderne de a actiona unei civilizatii superioare dpdv al
modernitii.China- soc panic spre deoseb de Japonia- rscoala taipinilorbazat de ideologia cretin- revolta lor a cptat dim colosae, 15 ani au
dominat China, pe punctul de a lua putere, intervin occ.1900-rscoala boxerilorxenofob-devastate cteva ambasade- put imp pe pctul de a a se prbuiintervin 8 armate i rscoala a f nbuit n snge. Put stare de nemultumire ce
a provocat n 1911 o adev revoluie cnd Sun Yat Sen a condus o micare
mpotriva inst imperiale ce a f ndep i n 1912 s-a decl rep, acesta fiind primul
preedinte. Dintre toate pers de dinainte de preluarea put de comuniti este cel
mai venerat. ns nu ave ambiii pol, atransmis put unui gen Yuan Shkai,
punndu-l s promit c va apra republica.(Sun - Arta rzboiului). Acest
gneral se declar mprat n 1916. Urmeaz per seniorilor rzboiului. China mp
n zone ctrl de generali i primeau ajutor de la occ: japonezi, am francezi, iar
puterea republican repreze de part dominat de Sun Yat Sen- Guo Min
Dang(Part poporului i al rii- part naionalist).
(Arhip Gulag, Marea teroare, Gulg- Corint)-vezi pt referat.
Specificul com chinez este c a av o puternic baz rural. Dei transf ntr-o osif
a doctrinei marxiste i leniniste baza este una neobinuit pe Europa, profund
rural. Part com chinez a ap n 1921 la Shanhai i e rez unui mic gr de
intelectuali. Congresul de constituire n 2 etape. A nceput n concesiunea brit i
s-au mbarcat pe o mic nav i au creat partidul-40 de pers. Chia de la ncep au
benef de ajut Cominternului n care exista o directie pt Asia-zon predilect- n
timpul expeditiei spre N dup moartea lui Sun Zat Sen din 1925- nelegere ntre
com i na rupt n 1927 cnd se pregeau s intre n portul Shanhai.A fost
glorificat printr-unul din cele mai reuite romane- Andre Maluroy??-Condiia
uman-lupta dintre naionaliti i comuniti din China. Masacrul de la Shanhai a
marca ruptura ntre na i com i deschiderea unei lupte ce a durat n prim faz
10 ani. Ctrl armata, dispuneau de un general Jiang Jieshi. Na au organizat la
ncep anilor 30 5 campanii de distrugere a comunitilor.La sf lui 1930 100 000
de soldati au atacat bazele co fr rez, iul 1931 camp masiv, iul 32, oct 33- 1
mil soldati, 300 de avioane i cu participarea a doi gen germani. Na au reuit s
disloce bazele com i nu au reuit s le distrug. A nceput marul cel lung- oct

34- nov 35- sub cond lui Mao se desf. Membrii part i armata format din rani
se deplaseaz din bazele din V i se ndreapt spre N-v spre yannan-au strb 12
ooo km, au trecut 18 lanturi muntoase i au depit 24 de cursuri mari de ap.
Sunt surprinse mm dramatce la aceste pcte.n pareta de N E n aprop de
Mongolia s-a instaurat o veritabil put com indep ce avea propria armat,
legislatie, adm- ref agrar e f n N mai nti, dar i cam ideologice-42-47
primele cu epurri.
Prima faz 31 ocup Manciuriei.
A doua 37- Com l-au prins pe iang iaish . Com s-au ndreptat spre granita
himalaian . n China rzb a durat f mult- 37- aug 45.
Pierderi uriae- lupt n 3- na cu japonezii, com cu japonezii i na cu com. Mai
consecveni, mi eficieni au f comunitii. Reg naionalist era att de ros de
coruptie nct eficienta lui era mai mic. Dezastrul era pus pe seama lor. La sf
rzb dei pstrau legimitattea era subminat acest put. Aug 45- al aptealea cong
inut n China.Au artata atunci c de ctrl a 19 baze n diferite zone ale Chinei,
o arie de 950 000 de km ptrati i o cincime din pop. Part com chinez avea 3 mil
de membrii i o armat de peste 1 mil de oameni, inclus n armata a 8-a i noua
armat a patra. n timpul rzb am ncercat s medieze ntre com i naionaliti.
n conceptia lui Roosevelt China trb s fie unul dintre cei 4 polititi ai lumii. n
timpul rzb am l-au trim pe gen ce nu a dat dovad de abilitate dipl, l-au trim
dup aceea pe George Marshall. n ian 46 mediind ntre com i na a ob un nou
acord de pacificare dar nu af f eficient. Am i ajutatu consecvent pe na. Pn la
jum lui 46 na au reuit s distrug toate bazele com inlcusiv cea de la Yannan.
Mao a lansa un program, pe care l-a num al celor 3 pai care consacra un rzb
de gheril.El spunea c n faa unei forte sup com trb s se retrag , se reorg i
s intre n contraofensiv. Din vara lui 46 co au trecut a contraofensiv. 47 au
ocupat baza imp din Shantung din peninsula Shantung. n 48 au ocupat
Manciuria, n ian 49 cnd avea sup numeric au ocup oraele din n Beiing. 49au trecut n S, ocup shanhai n mai 49 i pe 1 oct proclam rep pop Chinez
Tien An mn- poarta linitii crereti de la balconul Oraului interzis- oraul
imperial. La sf anului ntreaga Chin era sub crl com, na fiind transportai cu
navele n Insula taiwan, tezaurul Chinei. ain aish moare. Represiunea
comunitilor a existat i n taiwan. Urmeaz mai multe etape- prima din 49-52consolidarea put comuniste. La nceput vechea elit, inclusiv colab
naionalitilor au f rugati s participe la construire noii soc. Din 52 ncep
campaniile ideologice. Camp celor 3 antii i camp celor 5 antii.Se fac i marile
reforme: 1950 o nou lege a cstoriei- sute de mi de femei elib dintr-o stare
de sclavie.Aa se explic part activ a femeilor la mic comunist. n 65 sotia
lui Sun Yat Sen dev preedinteele rep pop Com. n 1950 a nceput ref agrar
care a implicat mp a 47 mil de hectare la 70 mil fam de rani. Liu Shao Qi(ci)
explica ref agrar- mp pm pote fi n fav ranilor. Nu e acesta scopul. E ocazia
de a organiza politic masele rneti. Din 52 au ncep dif forme de colectivizare
fcute treptat: ajutorul sezonier, 54- se trece masiv la colectivizarea forat. Un

rol deosebit n consolidarea reg i acc consolidrii lui a av participarea Chinei la

rzb din Coreea. Din nov 50 forte chineze masive sub connd unui gen chinez au
trecut granita Coreei de N si s-au ciocnit cu armate americane i cele aflate sub
cond ONU. 53 se trece la a doua etap- priml plan cncinal dup model sovietic
ce dureaz pn n 57. Productia de crbune aproape s-a dublat fat de 1952, iar
ce de otel a depit ntreaga prod dintre 1900-1948, infrastructura s-a completta,
cu ajt sov s-a construit pe marele fluviu(wuhan) podul. Resursele uriae,
ajutorul sov i entuazisamul popular au ajutat la aceast cretere. Acest fapt a
ambitionat conducerea. 56-57 o nou campanie ideologic complex- campania
celor 100 de flori- lozinc-campanie de liberalizare- chinezii ndemnati s
critice i s-i expr liberopiniile. Toti cei care au criticat arestati. A fost o
capcan mpotriva opozantilor. n 58 au nceput marile experimente. A av loc
mai nti Congresul al 8 lea ap part com chinez care a stab cifre rezonabile pt
al doilea plan cincinal-Liu Shao Qi i de Deng Xiao Ping org. Mao lansez un
prog idelaist- amrele salt nainte- China s aj n 15 ani la prod ind a MB motiv
pentru care sov au devansat cong lor, URSS s-i aj pe am n 20 de ani. Marele
salt nainte prost conceput, prost realiz cu rez dezastruoase. Se vroia dezv ind
mare i acelei meteugreti- lozinca furnalelor steti. Pt a mobiliza toate
eforturile a f org prog comunelor pop- apar mai nti la sate i apoi la orae.
Oameni i org munca n comun i totul tindea s fie comun. n pres s-a
impus61- dezastru- fam mor de foame devastate de foame. Se ajunsese la beraii
precum lupta mpotriva duntorilor.62-65- per de stabilizare- fig dominant
Zhouenlai- diplomat. n 65- cea mai devastatoare camp din China- marea rev
cultural a proletariatului. Mao dup eecul marelui salt nainte se retragen S,
dar revine. Esena este mobilizarea tineretului , a maselor de oameni mai putin
informati care au fost uniti n grzile roii i care au atacat orice lider, orice pers
imp pornind de la lozincile lui Mao- mpotriva vechii culturi, gandiri,
traditii..(cele 4). Afectati mii de oameni. La sf per pe de o parte cond chinez
care s-a comp altfel. Probabil 100 mil victime dir sau indir. Liu Shao Qi- moare
n nchisoae, Deng Xiaoping se retrage. Banda celor 4 i Mao- cea mai rea sotia
lui Mao. 76- ian moarea Zhou en lai- eful guv i n sept moare Mao. Reintegrat
Deng Xiaoping . n 76 afirm c rv cultural s-a prelungit. 78- la a treia plenar
a celui de al 11 lea Congres a f lansat prog: cele 4 modernizri-desprindere
total e etapa maoist n ec i cultur- modernizarea ind, agriculturii, fortelor
armate i tiinte i educatiei. 64-au detonat rima bomb at, i n 67 boomba cu
hidrogen-dev cele 5 oput nucleare. Rez spectaculoare. Ec chinez s-a dezv att
de rapid.Nu s-a f nicio concesie n privinta ideoogiei. Anii 80 sa cerut i a
cincea democratizare. 87-stud au iesit n strad protestnd imp ndep unui lider
mai liberal.89- micrile s-au amplificat i dup plecarea lui Gorbaciov
represiunea a fost realizat n piata Tien an men.
CURS 8

Sua au luptat singure n Oceanul Pacific mpotriva teribilei armate japoneze.

Sua a participat cu efective imp la ooeratia Fclia din Af de Nord. Debarcarea
din Europa, org de Dwight Eisenhover. Cu pierderi relativ reduse n special n
comparatie cu ceilalti combatati. Numai Pol a pierdut 6 mil e oameni n rzb.
Sua a pierdut dect 300000 de oameni. Sua i+au reasig poz dominant n lume.
O aveau i nainte de rzb. Dup ww2 Sua i-a asumatsup pol. Dup 1ww au
dezv o opil izolationist.
La sf rzb trupele am se gseau peste tot n Pacific, se gseau n Orientul
apropiat i mij, N africii, italia, franta, germania, groenlanda, islanda. n
Groenlanda s-au instalat n timpul rzb pt c e cea mai imp pt prog meteo,
Islanda pct de legtur. Prin moartea 12 april 45 Roosevelt, vicepre Truman a
acces la functia suprem. Pn n 53 avem era Truman. Accednd n acest mod
atiic, Truman nu a f cel mai bn preg. El a f ales vicepre pt a echilibra fortele
considerate prea radicale de dr sau pre conciliante de st. Nov 44 nu se astepta c
mandatul se va incheia asa de repede. Roosevelt, care a fost vicepres lui Wilson.
Truman, dup aspect i chiar dup experient, nu avea studii uni, era un om
obisnuit cel pe care Roosevelt il sust propagandistic, dar din at cruia nu fcea
parte.Truman a dov un mare grad de responsabilitate chiar din prima intl cu
ziaristii. Multe decizii ale sale au fost judicioase, corecte s fundamentate.
Fostul pres nu il tinuse la curent nici cu dosarele cele mai imp. Abia la 3 sapt a
aflat despre exp din New Mexico si realiz bombei atomice. Era o traditie ca
vicepres s fie o figur stearsa.7 sept 45- sia preyentat prog in 21 de pcte (Fair
Deal) continuarea a prog lui Roosevelt(New deal). Era un prg social mbitios la
fel ca acel al lui Roosevelt. Cerea incadrarea rapida a fostilor combatanti in
munca, extinderea lucr publice, constr de loc, asistenta sociala, un prg pentru
invingtori. Prog nu a putut fi pus in practica dat situatiei si dat ezervelor din
prog. Cand a f prez prog, liderul rep a afirmat ca nici macar Roosevelt nu a
cerut asa de mult asa de rpd , dar rzb nu se incheiase si 12 mil de am erau rsp
i lume. Adm a fost bombardata cu zeci de mii de scrisori : Bring the boys home.
1947 mai erau n armat 3 mil din 12. 1950- 600000 de oameni. Truman a tinut
s scrie in memoriile sale c demobilizarea atinsese 25 ooo de oameni pe zi.
Spune c a f cea mai mare demobilizare din ist umanittii. Probl ip de care se
leag i intoarcerea sold era cea a reconversiei ec de la starea de rzb la cea de
pace. S-a f cu un plan bun si mai ales din timp preg. n feb 44 planul Bawwch
stab conditiile reconversiei ec, prevedea mecanismele pt atenuarea schimbarilor
presupuse de trecerea rapida de la ec de rzb la cea de pace. Printr-o lege
special s-au pre indemnizatii pltite sold demob si adm a renuntat la pl
financiaraa restrictiv i a incurajat consumismul. Consiliul expertilor ec din 47
influentat d Keynes- incurajarea consumul. Spre deoseb de sit dup 1ww,
dup al doilea rzb a crescut consumul s-a aj la suraproductie si deci la inflatie.
Ctrl asupra preturilor staab de stat din timpul rzb a f ridicat partial din iulie 46

si def din toamna. Cresterile de preturi au det numeroase proteste: fermierii

protestau in special. La aleg din 46 part dm a pierdut maj din Congres, in Senat
era o dif minim, dar in camer aveau cu mai mult de 50 de dep rep decat
conserv. In aceast sit n care pre e dintr-un partid si Cong din altul: Divided
Government(doar de 4 ori in ist). Apare mai des in alegerile acre urmeaz.
Prima zi de marti dup prima zi de marti din nov. Canddatii celor 2 mari partide
sunt desemnati in Conventie(reuniunea prtidelor), desemnati in var in anul
electoral. Acolo particip reprez part din SUA care aleg candidatul. Se stab un nr
egal cu nr reprez, in functie de populatie. Desemnearea se fac prin 2 modalitti:
primary elections- la fel ca cele din nov, se dezv i cadru partidului. In mom
noiembrie- se procedeaz la aleg propriu-zise: pop alege electorii, electorii sunt
pe listele prtidelor si sunt in raport cu mrimea statului. Se schimba de la o
alegere la alta nr acestor elector.In aproape toate statele cine cstig nr cel mai
mare de electori ia toate voturile. Conteaz votul electorilor, care sunt obligati
de lege s voteze ca maj pop. (USA elections 2012).Justificarea este dat de
carac statului care e o federatie in care statele au un rol imp. Aleg din 46
alegeri pentru legilativ- mid term elections.De regula at cand au loc aleg
prezidentiale si leg e castigat de prt are l-a dat pe pres. Dup aleg din 46 rep
ctrolau legislativul. Din 1930 rep nu mai ctrl leg. Fullbright ii cere lui Truman
demisia.rep mai conservatori- leg a adoptat o serie de legi care nu era in acord
cu Fair Deal- legea mpotriva sindicatelor- Teft Hartley . A fost adoptat o lege
n 47 care autoriza FBI s ancheteze loialitatea functionarilor febra
anticomunist.Pre prop ms: msuri pt interzicerea discriminrii.
Conservatorismul a f exploatat de truman la aleg din 48. El a atacat in camp
electoral at reactionarilor de pe Walll Street.Truman a fost ales in ciuda
sondajelor care erau facute di anii 30 si care au dat. Thomas Dewey apare in
sondaje: dif de mai putin de 3 mil de voturi. Dem au recstigat in 48 i maj in
Congres. Reformele au f reluate chiar prin discursul inaugural al lui Truman din
ian 49(a doua sapt din ianuarie- pana in 36 mandatul era inaugurat in
martie).Trumana tinut un discurs prin care realua temele lui fair Deal. In 1947 a
inceput activ comit camerei reprez pt cercetarea act antiamericane. Senatul sicreat un astfel : in frunte ajunge Joseph Mc Carthy- reprez al febrei
anticomuniste.A ajung o fig detestabila pt c reclama prezenta spionilor in
preajma presedintelui.Mc Carthy fuct pn n 54. Au fost fcute 15 mil de
dosare, anchetate 3 mil de cazuri , condamnri nu au existat, in schimb au
existta 2 condamnri la moartea pt spionaj si actiuni impotriva statului in timp
de pace. Julius si Ethel Rosenberg care au transmis URSS secrete unucleare. Au
spus c dac au transmis riscu de declansare scadea, ceea ce au transmis un
secret. Secretele dezv de e nu au jucat un rol fundamental. Au fost executai pe
scaunul electric. In planul pol externe: 12 aprl 47- doctrina Truman- lansa
sintagma de lume libera pe care am se angajau s o apere. Rez imediat a f sprij
finnaciar a Greciei i Turciei.A fost lansat planul Marshall pe 5 iunie 47 .
Aplicat in per 48 -51 a permis transf de bunurisi fonduri. 13 mld dolari. In 48

SUA au f fat unei grave crize: criza Berlinului. Truman si+a dov
calittile.Comandantul zonei am a propus un convoi, abandonarea berlinezilor.
Am si englezii au creat unpod aerian f eficient. Au aj in lunile de blocad s
construiasc inc 2 aeroporturi si s trim avioane din 5 in 5 min. Au ajuns s
transporte 13 mii de tone. S-a reluat activ economic.
Cea mai grav[ implicarea Sua in Coreea ca victme si ca intensitate. Truman a f
primul pres care a part la 2 razb. Pe 27 feb 51 a fost adoptat mendamentul 22 la
Const am care stab cum vor fi mandatele presedintelui.
Nicio pers nu va fi aleas in postul de pre mai mult de 2 mandate si nicio pers
care a det postul de presedinte sau care tinut locul de pres din cadrul unui
mandat pentru care nu a fost aleas mai mult de 2 ani, nu va utea fi aleasa mai
mult de o sg data. Articolul nu i se aplica lui Truman.
Ins din cauza rzb din Coreea si a scderii popularitii sale, Truman nu a mai
candidat.
52:Dwight Eisenhower(rep, primul comand supr al NATO) i Adlai
Stevenson(dem, avocat de succes, f bun orator). In camp electoral s-a fol o
lozinc. Diferenta a fost de 8 mil de voturi pop in fav lui Eisenhower. Dem det
Casa Alb din 32.Inc era in fort sen Mc Carthy care ii critica pe dem. S-a dov
un pres bun, eficient, responsabil si cu preg de militar . A organizat si mai bine
personalul Casei labe introducns functia cheie de Secretar al intregii echipe de
lucru: Secretar al personalului. Vicepre a ajuns Richard Nixon, care fusese
coresp luptei lui Mc Carthy, Conducea comit Camerei reprey pt actic antiam.
Ina dministratia sa era formata din oamenii cei mai bogati. Celebru in acest
context a fost dialogul dintre Comisisa senatorial i Charles Wilson care fusese
pres concernulu General Motors.Charles Wilson secretar de stat pentru
aprare. Eisenhower a part la alegeri si in 56 toto impotriva lui adlai Stevenson,
dar a fost invins cu o dif de 10 mil de voturi. Eisenhower a f un turneu de
aproape 80 000 km in ciuda snttii precare: pol sa den conservatorism
progresist. A imbnat prev prog dem pstrnd pol nec epocii. Dezv constructiei
de auostrzi, in special cele dintre state.A initiat msuri pt stoparea inflatiie, a
sust alc unor bgete achilibrate, a sprij si alocatiile pt securitatea sociala. In
vremea lui Eisenhower Am a fost un model de prosperitate. Dup rzb , am care
reprez 6 % din pop lumii, det 2 treimi din stocul mondial de oameni, consumau
si produceau 2 treimi. n 58 John Keneth Galbraith- Soc Afluentei- soc
bunstrii, a prosperitii.A ost per aceasta o per de creste demografic cum rar
s-a intl. In per baby boom s-au nscut 65 mil copii, pop am a crescut cu 40 mil
oamnei, 30 % din pop trii. Prin intoarcerea a mil de soldati s-a produs un
impuls ctre consumism. S-a creat un nou microspatiu social. Social deveniti
manageri, prop de intrep, intreprinztori in toae aceste domenii- apar cartiere si
veitabile orase la distante de metropole care sunt numite suburbs- sunt modelul
de viata pt clasa de mijloc.LEVIT- A DAT MODELUL PENTRU LEVIT
TOWNS. Dac n 45 erau in America 8 supermarkeuri, in 1960 erau 4 000. n
47 am aveau instalate in casele lor tv. Erau 7000 de tv in 47. In 50 erau 7,5

milioane. n 60-50 mil. Rolul jucat de automob in soc moderna, a f inlocuit de

tv. Consumismul a dev simbolul epocii. Intr-o piesa scris de Arthur MillerPretul . In privinta culturii Am din anii 5o ea avea mai intai o componenta
conservatoare. O soc traditionalista bazat pe vechile valori protestante ale
albilor. Se creau cartiere pentru profesii, si mai ales pt ras. Aceast soc era
concentrat ctre creterea copiilor, prcip sarcin a mamelor. O lucrare aprut
n 46 a dr benjamin Spock a dev un bestseller- The commom sense book of
baby and child care. Rev cea mai rsp era ghidul tv. Tot in viz traditionalist era
fil inpirat de val religioase- Norman Vincent Peal- The power of pozitive
thinking-52. 55- pe toate bancnotele sa adugat formula In GOD we trust. n
fata acestui consformist a soc standardizate s-a produs reatia contestatar a
tinerilor- J D Sallinger- De veghe in lanul de secar -51. Nabukov- Lolita.
ncepnd din 47 fund Rockefeller a finantat un stidiu sociologic care incepe s
stud ob sexuale ale brb si ulterior ale fem din am. Si cercettorii au adus o
contributie la atacarea soc traditionaliste. Davis Risman The lonely corwd- 50personalitattea am a cun o dezn neg de la caracterul dezv spre interios la al celor
indreptat spre ceilalti , concentrati pe ceea ce par. Joun Keats atac puternic
imp suburbiilor-The crack in the picture window. Suburbiile corodnd tot ce
atingeau, dezv din lcomie. Lit critic a dev si mai valoroas printro veritabil
eneratie a tinerilor furiosi dup modelul britanic- rebel without a cause: Moartea
unui comis voiajor, Menajeria de sticl. n aii 50 si la incep anilor 60 se manif
gen Beat: on the road, helen Gindsburg, William Borow??.
Elvis Presley, Dylan, J Joplin.
CURS 9
Anii 60 diferiti pe plan politic, social, cultural
ncepe cu alegerea lui John F Kenendy, descendentul a fam irlandeze asezate in
Am la Boston la jum sec XIX, in acea per de criz car det o migrare masiva a
irlandezilor. Ambele familii aveau ambitia de a face din gr select numit
FirstIrishFamilies din Sua. Ambele bogate si aveau o poz social nalt. John a
fost printre putini presedinti ce nu au fost obligati s munceasc: printii Joseph
P Kennedy i Rose Fitzgerald. N E- vechile orae. Bunicul su din partea mame
a fost primar la boston. Iar tatlui fost ambasadorul SUA in M B Intre 37-40,
trimis de Roosevelt pt modul cum il sust in campanie. Joseph P nu a fost un bun
diplomat. In 40 retras dat simpatiei pt Hitler. Viitorul pre ave o familie
numeroas : clanul Kennedz: 5 frati i 3 surori. Fratele cel mare part in Rzb din
Pacific, erou am tipic cu fam ce participase la rzboi. Totodat el trecuse prin
toate cele 3 mari univ am:cteva spt la Pinceton, cteva la Stanford i a
terminat la Harvard, Cu toate avantajle e care le avea: bogtie , expeient, sprij
presei, aspectul fizic plcut, a obt cu mare greutate la aleg din 8 nov 60.
Contracandidaul su fusese Nixon, fostul vicepre al lui Eisonhower, cu o f

bogat experient. Lupt a fost f strns i Kennnedy a ob victoria cu o dif de

120 000 e voturi populare, in cond in care au part la vot 70 mil aleg. Otul
eectoral: dif de 303 Kennedy, 219 Nixon. J F Kennedy a adus in viata pol am
din campanie, un stil nou care a improsptat stilul vechi. Nimic nu era neglijat
de la peptntura secific de la avionul personal num Carolina, de la aspectul de
fam numeroas i fericit pn a tinuta degajat sportiv, imitat de case regale.
Kenendy a fost primul pre care a ctigat dat tv ului. Au fost primele
confruntri televizate, Nixon aprea obosit btrn i Kennedy inspira tineree,
opimim.Kennedy ctigase pemiul pullitzer cu Profiles in courag. Instalat la
Casa alb n ian 61 era aproape cel mai tnr. Avea 42 de ani in 29 mai 60.
Numai Th Roosevelt ob mai tnr cu ctva luni mandatul.Era rimul pre
catolic, n 28 mai fusese un candidat, contracant lui Hoover. Kennedy a
exploatat tineretea sa si a introdus un mod dinamic i f personal de a face pol. In
discursul inaugural din ian 61 a inserat o serie de fraze. Includea fraze f bn
alese. Oferea dumanilor un ntreg univers d colaborare.la inaugurarea li
Kennedy cntrei, scriitori au participat. Este unul din cele mai scurte
discursuri de investitur. Programul lui Kennedy s a numit noua frontier i nu
se putea gsi un nume mai potrivit pentru c America s-a construit pe frontier.
Noua frontier insemna ptrundera sp cerulu, in probleme rmase fr rsp al
bogiei i srciei , a pcii i rzb. i-a alc o echip secret: secretar de stat
Dean Rusk, Robert Macnamara(caut despre). La Finane a aj un bancher
republican Dillon. Fraza de la incep discursuluiavea acoperire: Nu e vict
partidului e mai larg. Din echipa lui u prof de drept de la Harvard, istoricul
Arthur Schlesinger i publicistul theodore Sorensen. Secretar de stat pt justitie
era fratele su mai mic, Robert. Kennedy a atras in pol attea minti strlucite.
Sua erau ins n acel moment deja int-o dificil sit ec . in rimele 6 luni din 61
prod ind ajunsse la..., si nr somerilor ajunsese la 6 mil. Problema srciei pe
care noua adm o constientiz. De la sf anilor 50 pop de culoare cerea dr soc,
culturael i pol. Urmnd exemplul lui Roosevelt, aceast echip select reprez
ideea lui Roosevelt de brain trust. 25 de propuneri legislaive in dom redresrii
ec, asist medicale, constr de dr si loc, sprij inst de inv, etc. Adm a intervenit in
sprij miscrii pop de uloare pt dr civile decis printr-o sentint a curtii supreme
i act legislativ din 65.Montgomerz Alabama n 61 i 62 Mississippi forteaz
introd pop de culoare. Legislatia a interzis ideea separai dar egali si a obligat
integrarea. Probl care au preoupat adm au fost cee externe inclusiv cele
strategice, mil. Conceptia mil a fost lansat de gem Maxwell Teylor intr o
lucrare din 59: The uncertain trumpet- propunea ca vechea strategie a
represaliilor masive s fie inloc cu o strategie mult mai flexibil. Armata am s
fie preg pt orice rzb. Asa a aprut ideea org unit anti gheril. n al doilea rnd
pt creterea inf SUA au fost adoptate 2 prog cu scopuri ec sau umanitare. Primul
e prog Aliant pt progres lansat la conf panamerican de la Punta del Este din ..
veritabil plan Marshall pt Am latin: rez nu au f asa de spectaculoase. Cellalt
prog cu caracter umanitar s a num Corpul pcii : tineri am idealisti si

profesionisi mergeau in tari mai slabi dezv si ii invatau pe loc, mai ales in
rivinta asist medicale. Pe plan extern adm s a confrunta si cu probl concrete. Pe
17 april 61 tnra adm a obt un esec graf prin debarcarea din Golful porcilor din
Cuba a unor anticastriti sus de CIA. Lipsiti de un sprijin aerian consistent,
lovinduse de o rezisten ndrjit, expeditia anticastrist a fost un esec de
proportii. A urmat acea mai grav criz din per rzb rece: criza rachetelor din
Cuba. In iulie 62 primii tehnicieni ui au sosit in Cuba i in aug au venit nave:
2000 de specialisti, aviaone. Costul op 250 mil dolari. n 14 oct un avion am de
tip U2 a fcut foto al rampelor de lansare si pe 22 oct Kennedy a trecut la act: i
a informat de liderii Congresului, p liderii statelor aliate din Nato , a prezentat la
TV aceste rampe de rachet. Sov au afirmat c au caracter pur defensiv. Cu
fermitate Kennedy a cerut retragerea rachetelor, principala msur luat fiind,
toti martorii inclusi Robert Kennedy analizeaz criza din octombrie. S-au fortta
lucrurile cu amenintri si astptndu se o escaladare pn la limita declansrii
rzboiului. Sov avea deja rachete cu raz medie d act cu focos nuclear. In plus
sov trimiseser ca s forteze blocada instituit de am: 180 de nave dintre care
108 portavioane. Sov au trimis submarine care aveau la bord rachete nucleare.
Ez a fost c serara trziu pe 26 oct kennedy a prim o scrisoare de la Hruciov
prin care sov erau de acc s retrag rachetele. n adm Kennedys a prod prima
reactie american: cursa spatial. Primul Sputnik.April 61- Iuri Gagarin primul
in sp cosmic. n feb 62 am au rsp trimitnd pe John Glenn, dup ce in mai 61
zburase primul cosmonaut in spatiu subcosmic . Mai 61 Kennedy prez un
proiect ambitios de aselenizare in urm 10 ani: cheltuieli de 20 md de dolari: 69
se realiz. Adm celui de al 35 lea pre am s-a incheiat inainte de termen cand pe
23 nov 63 a fost asasinat din timpul vizitei din Dallas. Noua adm, Johnson a
format o comisise de anchet condus Earl Warren-W Manchester- Moartea
unui pre- vinova a fost Lee Harvey oswald cu simpatii counist care s tras de la
fereastra univ. Johnson s a transfomat publicitar cel putin intrun fel de
mostenitor al lui Kennedy mai ales c pre defunct intrase in legnd. In His
Stept-Johnson and the Kennedy miths. Johnston afirma in discursul ce relua
retorica lui Kennedy. Era un prog de continuitate, in incheierea discursului: tot
ce a visat J Kennedy nu s aterminat odat cu elJohnson era texan- priml pre
din S dup 100 de ani. Adm lui Johnson mult mai conservatoare, distantarea pol
s a f fat de fam Kennedy, Rober kennedy indep. Noul pre a stiu s profite de
mitul Kennedy. Camp din 64: rep nu si au gsit omul potrivit, conventia lor ca
impotriva lui Johnson s candideze senatorul ultraconservator Barry Goldwaternu era la fe de deschis si de reformator in plan politic. Afirma c bunstarea nu
trebuia asig de stat, ci in mediul privat. Era un extremist.La alegerile din nov 64
l Johnson a obt o victorie istoric: 43 mil fat de 27, pest e61% din voturile pop.
La electori 486 fat de 52. 95% dintre votantii afroamericani au votat pt
Johnson. Prog lansat de Jonson s a num marea soc, cel mai ambitios prog soc:
reluan si continuand prog lui Kennedy. Au fost votate in Congres 486 de legi.
Au fost adoptate legi precum: Prog medicate in fav celor sraci, Economic

Oportunity act: preg profesional i angajarea somerilor; sbventii stud sraci,

chiriasilo, fam cu multi copii: inghiteau peste 30 % din buget si sua de 109 lmd
dolari. Pe plan intern realiz, pe plan extern un dezastru car a atrs dup el si
nelinisti interne.Anii si au intra ca per escaladrii rzb din Vietnam, o
veritabil traum a soc am. Rzb nu a fost nceput de Johnson , nu atunci s au
implicat prima dat am. Preluarea stafetei s af treptatin anii 50 i n 61 triiteau
am s fie consilieri pt armata vietnamez- 16 ooo n anul asas ui Kennedy,
johnson a schimbat tatica i amploarea: 65: peste 184 ooo.n 66 385 000.67: 486
000 de am pe dif teatre de operatii din vietnam. Cca 3 mil de am au luptat in
Vietnam. Rzb a atras, a mobilizat, exprimat nelisnistile soc am i aici
constatm c anii 60 au fost complet diferiti de anii 50. Inc de la incep
deceniului a inceput mobiizarea dif forte sociale . n 1960 alUnv di Michigan un
gr de stud a creat o org Comitetul de Coordionare Studentesc
Nonviolent(SNCC). Org Tom Hayden. n mai 61 a aprut organizatia:
Congresul pentru egalitatea rasial(CORE) dup ce de la sf anilor 50 apruse
Asoc na pentru prog pers de culoare(NAACP). Miscri ale pop de culoare, ale
stud la care se adaug n 61 la univ Berkley micarea FSM(Mic pt lib cuv).
Rectorul Clark Kerr: a incercat s interzic stud moblizarea si a urmat o adev
revolt. n 63 Betty Frieden: Mistica feminin. n 66 a creat o org pentru
emanciparea fmeii, succesul lucrrii ei care a dev best seller: Organizatia
national pentru femei: NOW. n 62 mai apre o lucrare : Michael Correy: The
Other America in care denunt existenta a cca 20 mil sraci. Propunea pol
sociale pt a-i scoate din starea de srcie relativ.rez a fot o mare stare de
tensiune si chiar explozii violente: tonul l au dat toto afroam.65: revolta de la
Watts, 67 New Ark , iulie 67 la Detroit. Fiecare a durat mai mute zile: victime,
mii de arestri, veitabil lupt de strad. n cadrul mic pop de culoare M Luther
King sust protestul panic se ajunsese la o stare neamerican. Se formeaz
aceste organizatii ale pop de culoare. n 65 se desprinde Black power, apoi mai
radicala Panterele Negre i de mai mic amploare Musulmaii negri din NAACP.
Dezv o adev cntracultur i luarea puterii. Ideea c negri sun cetteni ai Am.Din
SNCC s a desprins n 1970 o gr extremist num Meteorologii inspirai de un
ctec al lui B Dylan. Filmele din anii 60 sunt o extraordinar explozie de
violen. n 83 sondaj al op publice am au f intrebati dintre precedentii pre pe
care ar vrea s i aib: 30% Kennedy, 3% Nixon, Johnson 1%. Dat zb si a
exploziiei de violent a fost complet discreditat. Avem pe de o parte misc popp
de culoare cu amploare f mare i eficiet. n 65 a adoptat legea dr civle. Pop de
culoare primea dr pol fr nicio rezev. Vor urma ceilalti minoritari, iclusiv
amerindienii. Micrea tineretului, studentimea este mitul deceniului 60. S a
ajuns att de departe inct un prf univ emigrant din Europa de Stanga; Herbert
Marcuse- Omul unidimensional in care critica modul de viat am. A treia
micarea este micarea de emancipare a femeii dup act indrzneat a lui Betty
F. Uneori se intreptrund, alteori sunt separate. A fost un rzb televizat. n 68
Johnson nu a mai candidat. n 68 s a prod revirimentul lui Nixon.n 62 a pierdut

aleg pt caltatea de guv din Calfornia. Din 66 s a angajat in camp sust pe

Goldwater. n 68 a ctigat la o diferent mic: 500 000 de voturi, in
confruntarea lui H Humphrey. Al treilea, Wallace(indep): 10 mil voturi pop.n
72 a fost din nou ales cu un scor redutabil 47 de mil la 29 de
mil.(Macgogan)%20 la 17 la votul rep. Noul federalism- vroia s reea statelor
atributii pierdute si s slab aut federal.F capabil i f activ in pol exter. Pune
capt rzb din vietnam.Au inceput tratativele de la PAris. Rzb se incheie cu
esecul Americii. Nixon a stab primele rel cu China, personale , s-a intalnit cu
Mao i a stab rel ce vor continua la niv inalt cu Teng Shiao Ping. Invitarea
echipei de tenis de mas ce se afla n jap. La aleg din 72 scandal: pol a arestat
niste indivizi care noaptea intrau in cldirea Watergate(A Gaspi), uniii in leg cu
emigratia castrist, aveau leg cu FBI, a luat amploare cnd arbufnit in pres. S
a descoperit c Nixon ii spiona chiar colab, Congresul ia a cerut s predea
benzile. ) 9 aug 74 i d demisia . Ia locul vicepre nou ales Spiro Agnewi d
demisia, pre Camerei reprez dev vicepre: Gerald Ford(74-79)- extrem de srac
in realizri. Unul dintre discursurile din Congres e o deplngere a sit in care
ajunsese Am ce se datora celor 2 socuri petroliere acre a impins Am in criz. n
70 pretul petrolului s a dublat, iar n 73 in urma rzb cnd Egiptul i Siria atac
Israelul. Israelul cere ajut Sua(Secretar de stat Kissinger).Aceast criz
motenit de g Ford a creat dificulti Americii. Vicepre N Rockefeler care nu
s a dov f capabil. Dup ce a czu adm rmne membru al Congresului. La laeg
din 76 G Ford a av o misiune f grea s se lupte cu cand dem Jimmy Carter care
a ctigat, dif 1700000 voturi pop 297 la 240. Carter provenea dintr o fam de
baptiti din georgia , din s Profund. Era priml sudist aj pre. Fcea parte dintr o
fam de fermieri ce cultivau alune. S a dov un om eticulos, scrupulos dar lipsit de
pea mult imaginatie. Am se confrunta cu probl imp: stagnare ec i
inflatie(stagflaie). Se datora energiei scumpe. Carter a propus o lege a energiei,
schimabt de Congres: numit de un ziarist MoralEquvalenOfWar. Le ccerea
cetnilor s fac economie . Pe plan extern ii ne la masa neg pe pr egiptean i
pe pre Israelian: trat de la Camp David . Totodat a pus mai mult baz pe dr
omului: doctrina Carter de aprare a dr omului. Carter nu a putut face fa lui
Ronald Reagan. n 1980 ctig cu un scor categoric, peste 8,4 mil voturipop i
489 voturi la electori. Avea impliniti 70 de ani, cel mai batran pre din sec XX.
Era primul actor de la Hollywood ajuns preedinte. Dup 54 se lansase in TV,
detinnd cateva canale de tv, primul pre divortat. A vrut s repun am in poz
pe care o pierdue. Lozinca ui America is Back. Pt asata era nev d un usman
declarat: URSS declarat Imp rului. Pol sa ec Reaganomics: e defapt un
liberalism, o incredere in val trad ale cap am. Reducerea prog sociale,
incurajarea marelui capital prin comenzi militare. Se lansaze deja ideea lipsei de
rachete. Initiativa de aprare strategic: rzb stelelor.Prog nu af implementat dar
a f ultima provocare la adresa URSS.n 84 ctig n fata lui W Montdale: 17
mil populare in plus, 525 la 13.A redresta ec Am. Lacteva spt dup alegere
mpucat. Atentatul i a pus viata in pericol dar a fost salvat. Populritatea lui

reagan asa de mare incat n 88 cand a incheiat mandatul vicepre lui Bush a f
aless din partea rep, este pimul vicepre redevenit pre prin alegeri din 1836. Si
legat numele de primul rzb din golf din 91. Aleg din 92 cnd Clinton i s-a opus
G Bush au fost ctigate de Clinton, reales n 96 pn la ncep lui 2000.
contracand sa au incercat s pun acc pe alte valori, tanara gen a avz in
Clinton un pre bun. Sit ec se redreseaz,Am nu a fost in rzb. G Bush jr a dev
pre, al doilea ce e iul unui fost pre. Ctig cu mare greutate. La electori 271
la 266. La fel de dificil ca cea din 2004. Rzb imp terorismului, rzb imp
talibanilor, al doilea rzb din Golf, criza financiar. 2004- primul pe de culoare
ce s-a luptat cu primul candidat femeie.
CURS 10
Scrieea chinez i confucianismul au dezv civ japonez.
n China s-a dezv o civilizaie panic, sedentar. Japonia a avut un carcater
militar i a fost modelat pe mentalitatea samurailor, manier diferit de a purta
rzboiul fa de Europa.
Conferina e la pOtsdamultima ntlnre imp dintre cei mari. 17 iulie- 20 aug 45
26 iulie a fost adoptat decl comun priv la Japonia: Sua, UK, China , o va
semna i URSS pe 9 aug. Decl e f imp:
-A sosit pt japonia mom in care vrea s decid . Dac vrea s se las cond de o
cast.. sau dac vrea s porneasc spre dr ratiunii
Condimuabile nu admiteau nicio alternativ, nu tolerau nicio tergiversare:
Puterea si inf celor care inselnd si ducnd in ratacire pop japonez, i au taiat
iluzia cucerrii lumii. Noua ordine a pcii a securitii i justie nu va fi realiz
decat at cand mil ireasponsabil nu va fi extirpat din lumea intreaga
Nu avem intentia de a+i duce la sclavie i nici de a-i desfiina ca naiune, vor fi
ins trai la rsp cei consid criminali de rzbo inclusiv cei care se faceau
vinovati de cruzime fat de priz de rzboi. Guv japonez va inltura toate
obstacolelel care stau in calea renasterii si intaririi tend democratice. Trebuie
s fie garantate lib gandirii, a cuv i cea rel precum i cea ref la dr omului.
Somm guv japonez s ordone cap necond a tuturor fortelor sale armate si sa
dea ...In cz contrat Japonia se expune unei distruger rapide si totale.
28 iulie, primul min Suzuki inr-o conf de pres a spus despre decl de la
Potsdam, noi pur si simplu o vom ingropa in tacere(mokusatsu). Dup carea a
afirmat continuarea rzb pn la vict final. Acst obiectiv era complet rupr de
realitate. Iulie 45 Japonia pierduse aproape ter cucerite si incapabil s apere
propriul teritoriu. Ultima btlie imp a fost ea pt insula Okinawa di extr sudic a
arhipelagului japonez(105 kn lungime, 5-16 km lime,supr 1000 km ptrai).A
durat de la 1 apr-19 iulie. Japonezii au pierdut peste 100 000 oameni i am 40
000. Zeci de nave i avioane. Au fol pe scal larg tehnica camicaze. Btlia i-a
cpnvins pe americani s nceap din martie bombardarea sistematic a oraelor

jap. 42 din 69 distruse in prop de 50%. Coman aliat pregtea urm operatiuni:
Operatia Olimpic treb s inceap in nov 45 i op Coronet debarcare in reg
Tokio in martie 46. Am de bomba atomic. Dup ncheierea rzb in Europa sa
aflat c e func. nc din 25 apr a fost la curent cu aceasta Truman. Erau prod 2
bombe. Prima fol uraniu 235- Little Boz. A oua plutoniu radioactiv botezat fat
man. Un comitet interimar a decis in fav lansrii bombelor. Prin refuzul jap de a
acaptula devenea operational obiectiva din 25 iulie:
6 aug 45 ora 8, 15 min lovit hiroshima lansat de un bombadier comandat pe
Paul Tigets??-20 ktone de dinamit.-multe 10 de mii de morti dat radiatiilor.
Jap nu au cedat. Cei doi oameni forte: min ap i eful statului major au ot s
continue lupta c efectel nu au f f evastatoare.
9 aug a doua bomb-Nagasaki-40 000 morti, 60 000 rnii- nr mai mic dat
reliefului care aprotejat pop.
9 aug URSS declar rzb Jap
10 aug capitularea
15 aug-mp a inut la radio o cuvntare Ziua cea mai lung a Japoniei
Discurul mp nu era unul panic- spunea c dup ce s-a gand la soarta imp a aj
la cz: cu toate c fiecare a fcut ce era mai bun , tot ce putea face. Curajoii
soldai i membrii ai fortelor navale, strdania i asiduitatea supuilor notri i
deotamentul celor 10 mil de oameni.Sit rzb a evoluat nu enaprat n avantajul
Japoniei, n timp ce trs generale ale lumii s-au indreptat imp intereselor
noastre. Mai mult inamicul a inceput s fol o bomb deosebit de crud. Mai
treb s luptm n aceste cond?Ultimul rez ar fi distrugerea na japoneze i
extinctia intregii civ umane.- pe un ton destul de mndru. Dcizia de captulare a
prov un oc teribi. La baza aeriasi de la Watsugi a produs o rebeliune
puternic.Min de rzb i amiralul hungaki au f harakiri, urmai de alti
funcionari. Pe 2 sept 45 la bordul cuirasatului Missouri a fost semnat actul de
capitulare. Maestrul de cer a fost gen Douglas Mc Carter.Din partea Jap de min
de ext Shigemitsu. Rzb provocase mari pierderi: cele umane nu au f att de
mari -1,5-2 mil mori civili i mil, 3-4 mil rnii i invalizi. Bombardamentele
au f devastatoare-700 000 victime. ncepnd din martie am au procedat
metodic, stiintific pt distrugerea potentialului ec i demografic pentru a capitua.
Doc cerceatre arat c am au calculat totul industrial, mai ales c bomb s-au
desf la joas alt. La Toio 2 mil 500 de loc dintre care 750 000 la Tokio. Put
bombardamentele din ,artie. 19 martie- bomabrdat Tokio-200 000 victime. 20%
din supr oraului a fost stears de pe fata pm.Un sf ora Kioto a fost cruat.
Tokio istrus in prop de 60%. Toyama-96 %. 43-ap prod 8 mil de t de oel.46500 000 t. Din 1,4 mil de muncitori strini, chinezi i coreeni mai mult de jum
s-au intors acas. 600 000 de coreeni- principala comunitate. Au f repatriai 7
mil de japonezi. Blantul demografic pozitiv: Coreea, manciuria, insule(triau
acolo inainte de rzb, dupe ce le pierd sunt repatriati)Agricultura nu mai putea
hrni poop. Somajul si mizeria au produs inflatia i inflorirea speculei. Ratia la
1500 cal. Paln moral edusa la apatie si resemnre. Nu intelegeau cum au putut fi

nvini. Nu pierduser niciodat n rzboi. Istori lor incepe cf traditiei in anul

660 I HR.Avioanele fabricate la nceputul rzb o sigl ce trimite la era
imperial. Dup capitulare am au supus japonia unui reg de ocup ce a durat
pn n 52. Gen McCarter a fot numit Supreme Comander of the Alied Powers.
A fosu un adev roconsul al Japoniei cu put discretionare. Multe idei erau impuse
prin oc ioficilae venite de la dep De stat, de la Pentagon. Avea caliti care il
impneau: prestgiu din timpul rzb, era respectat de cele dou mari partide am,
mai ales de rep. Minte limpede si obiective clare i un stil autoritar adecvat
mentalitii japoneze. Prima lui intl cu imp a fost un succes reciproc. Prin
acordul de la Moscova au mai fost create Comisia pt extr oient cu reprez din 11
state dar i Consiliul Aliat. Niciuna nu a av un rol asa imp ca Mc Carter i
SCAP. Pol am in Jap a urmrit 2 obiective: pdepsrea crim de rzb i modif soc
si a modului de a gndi. In scopul realiz primului obiectiv: supuse epurrilor
200 000 de personae din acre 180 000 soldati, demilitarizare, creat trib mil
internationale de la Tokio(ian 46-nov 48)- 28 inculpati ca mari crim de rzb, 7
condam la moarte- fostul premier, restul la inchisoare. 4400++ 700 condamnate
la moarte. Epurrile nu aua av rez de durat. 48-49 am au realiz rsturnarea
cursului i au renuntat la reformlele prea de stnga i cei epurati au revenit
uneori in fort. n Dieta aleas in 52, 132 fuseser epurati inainte, iar dintre
premierii ce fusesr n Jap 3 in cap celor epurati, iar Kishi fcuse parte din cab
lui Tojo din tipul rzb.
Shimada-Soji-The Tokio Zodiac Murders
Armata dizolvat iar min cu caracter militar erau responsabile cu demobilizarea.
Uzinele de armamment au fost inchis, nobilimea desfiinta, rel Shinto(cea care
il premrea pe mprat) nu mai era rel de stat. Au fost dizolvate marile trusturi
care dominau ec japonez. Cele 4 mari trusturi: zaibatsui in frunte cu
Mitsubishi. Imp i-a fost impus o decl publc care afirma c el condan c mp e
un zeu vizibil, iar pop japonez o ras superioar care treb s conduc lumea.
Cdul civil din 48 femeia egal cu brbatul Preverea inclus i in const a
provocat un aev oc. Sist educativ reformat dup cel am. Univ din Tokio dup
model am, prog , ciclurile de inv dup cel am, indep de ideologia naionalist,
au fost indreptate tre indatoriri civice. Rzb din Coreea a jucat un rol deosebit
in impulsionarea dezv Japoniei i n sept 51 a av loc conferinta de la San
Farncisco, 48 de state semneaz trat de pace cu Jap: Pol, Cehosol, URSS, India
i Birmania-nu semneaz. Trat prevedea renuntarea Jap la Coreea , Taiwan,
Insulele ....-tot cee ce ccerise. Trat de securitate din 51 am-jap care las pe seama
am aprarea jap. Pn la semnarea trt au mai f infptuite ref care au impulsionta
ec,o lege agrar are desfiinta msierimea i ii transf pe tranii arendasi in prrop.
Ter de 4 ha, agricultura a aj s satisf nev de orey i alte prod. O ref moetar a
fost fcut. Ref financiar-jap incep sa faca economii. n privinta vieii pol
aceasta a fost transformat pe principii dem i n 46 primele alegeri. Au part
peste 300 de partide, alegerile s-au desf pt constituirea unei adunri constituante
i Noua Const a Japoniei- Votul univ de la 20 ani, 40 de femei alese din cei

peste 400 reprez. Conform Constitutiei Jap este o monarhie parlamentar, e

cond de imprat care ns i-a pierdut functiile poitice devenind doar simbol a
statului i unitii pop japonez. Jap are calitatea oficial de imperiu i a rmas n
prezent ultimul imperiu. Puterea legislativ e imp intre Cam Reprez cu 500 de
membri, aleas pe 4 ni si camera consilelilor cu 250 de membri aleas pe 6 ani,
din 3 in 3 ani re reinnoieste jumate. Are o Curte suprem care verific
constitutionalitatea legilor. Art 9, impus de am- originalitatea dat de acestaPop Jap renun pt totdeauna la rzb i la amenintarea cu fol fortei pt rez
diferendelor internationale, se angajeaz s nu det niciun alt potential de rzboi.
Ns rzb din Coreea i-a obligat pe american s accepte relitatea, prin lecarea
trupelor am in Coreea in Jap nu mai rmnea o fort mil i li s-a permis n 54
forta proprie de autoaprarea 250 000 de soldati.Remarcm urm aspecte: pn
n 55 a fost o succesiue de partide la guvernare printre care PL, cel socialist,
democrat, dar in 55 cele dou mari partide: liberl i cel dem au fuzionat i au
format un megapartid, dominant care a guvernat pn astzi aproape in
permanent. Jap e un sist pluripartidic, dar guv fcut aproape exclusiv de
aceste. 48-54: cel mai imp om politic a fost Ioshida Shig(h)eru- care fusese
ambasador in MB, prieten cu douglas McCarter, transf Jap nu ar fi fosr usoar
fr contributia acestuia. Din 45 pn astzi 53 de guverne i 33 de efi de
guverne. Din 55 pn n 93 guv a aprt numal part liberal democrat. ntre 93 i
96 3 guv dintr o coalitie de 6 partide pt a egala. Din 96-2009- part liberal dem.
2009- prima dat part liberal dem a pierdut majoritatea depsit de partidul dem
i ultimele 3 guv apartin acestui partid. Cele mai imp performante sunt cele de
pe plan economic, e trasf profund in per postbelic.
45- venitul pe cap de loc era de 20 de dolari, 56- 300 dolari, 67- 1000 de dolari ,
79-10 000 dolari, sf anilor 80-depsesc SUA-24 de mii dolari. A rmas printre
cele mai dezv state ale lumii. O ind dinamic ind automob-55-60 000 de
autovehicule, 62- 1 mi, 70- 5 mil, 80-10 mil, anii 80 depsesc sUA . Constructii
navale- 56- a prod primele tancuri petroliere de 70 000 t, 58- 100 000 t, 65- 200
000 t, 71- 300 000 t, 76 peste 500 000 t cea mai mare nav construit
vreodat. n 80 jap era deja in prim epoc a robotilor, lucru f mult evidentiat
atunci. O serie de lucrri care incercau s decifreze miracolul japonez. Sfidarea
Mondial- intreaga lume 60 000 roboti ind- 6000 n Germania, 3200- SUA, UK180, Jap 47 000.Numai la Toiota lucrau 200 roboti id. 80- 10 mil autovehicule
intr-un an cu Toita nisan, honda, masda. Firmele jap deveniser unsimbol al
succeselor. Licon, Canon, honda, seico, mitsubishi, soy, toiota, hitachi,
matsushita, toshiba, fujitsu, nisan, etc. n 79 un prof de la Harvard a scris o carte
Japan is numer one.Lessons for americans- a nceput o adev avalans de
lucrri ce stidauia soc, psih, etc. F uiu- Japonia, un miracol?, Niponismulteorie i aciune. Etnocentrismul- conceptia c sun o ras aparte c divinitatea
le-a incredintat o misiune una de dim univ. Pop acer au gndit c sun o ras sup
le-au i dovedit- explicatie geografic- inconjurat de imensitatea Pacificului,
terestr a siberiei i cea demografic a Chinei. Prinsi intre aceste imensiti au

simtit nev s arate cine sunt. A doua explicatie este interventionismul statuluiMin Coertului Exterior i al Industriei- dezv tot felul de pol ntelepte de
stimulate a ec, de incurajare a ec pop. Pop japonez a acceptat s cumpere
mrfurile mai scumpe pt a ajunge o mare put ec. Min acesta a dus o pol extrem
de abi de a pstra rel cu put ec- Jap a suferit in mai mic ms socurile
petroliere. Aveau contracte ferme pe multi ani si dateau pod de buna caliiate. A
treia explicatie este c japonezii au ctigat in dom informatiilor- defiit ca prima
soc a informtilor. Au invatat din WW2 in care americanii le-au interceptat
codurile. A patra exlicate este educatia pentru fort. O scoala de management din
Japonia are ca deviz: 100 de litri de sudoare si de lacrimi. Se spune c la
nceputul colii, n clasa I . Raporturile de munc analizate in detaliul: rap au
fost unele paternaliste, patronul era un muncitor intre ceilalti cu consecintele: 2
tipuri: angajri pe via i orice se ntmla cu firma rmneau acolo- a dezvoltat
o mndrie de a apartine firmei. n per dezv japonezii lucrau mult mai mul dect
ceilali, au inventat greva japonez. Se adaug el de nat genaral: Jap dispunea
de o imp for de mucn bine calificat , bine instruit, nu a avut chltuieli de
securitate. SUA cheltuiau din prod intern brut chiar 10 la sut, URSS peste 20,
Germania, UK, FR -5-6%, Jap nu a depit 1%.japonezii au f foarte dispusi s
fac economii i asta a finantat dezv ind. n 1980- 31,3% dn prod intern brut. Sa
dezv n acest per cultura: 51- a festivalul de la Veneia a fcut senzaie un film
japonez:Akira Kurosawa, 54- Kuroshawa- cei 7 samurai, 64- s-au og pt prim
dat jocurile olimpice la Tokio, in 68 cel mai imp reprez a l lit japonezeYasunari kawabata a obt nobel pt literatur, 68- primul premiu in nobel in lit in
Asia, printre primele in Japonia, Japonia ajunge la 100 mil loc i depete pt
prima dat Germania la prod intern bru, ajungnd pe locul 2. n 70 au lansat un
satelit Osumi, in 70 expo de la Osaka, 72- jocurile olimpice de iarn la sattoro,
73- pod, 64 in functie cel mai rapid tren din lume care lega tokio de osaka-fcea
3 ore i 40 m cu 170 km pe or. Cele 3 ob sacre al epocii moderne: masina de
splat, frigideruli TV. Yasunari Kahabatta(vezi premii nobel in lit) . Yukio
Yushima. (Femeia nisipurilor-vezi autor)
CURS 10
Germania
Seriozitate, eficien tehnic, punctualitate.
Pentru a doua in sec XX ambitiile de cuceriri ter a dus in 39 la un devastator
rzboi, dar de aceast dat sattele antrenate in lupt, invingtoare la sf rzb erau
decise s ob infrngerea complet a Germania. In conf de la Casablanca din ian
43, prima la care a participa F D Roosevelt s a hot ca rzb s fie purtat pn la
capitlarea neconditionat a Germaniei. S-a mai luat o ecizie care a agravat
rzboiul, tactica celor 1000 de bombardiere: bombardarea sistematic a oraelor

i centrelor comerciale din Germania. Pe 25 april 45 I timp ce lupte grele se

mai dteau la Berlin, la Torgau pe Elba s-au intalnit soldati sovietici si soldati
americani. Pr 7 mai 45 in franta la reims germanii au semnat capitularea in fata
angloamericanilor iins sovietici erau nemultumiti, asa c s-a reluat capitularea
pe 8 spre 9 mai la Berlin. Al doilea rzb mondial s-a term cu 2 capitulri si nicio
pace. Suferintele provocate Grmnaieie de WW2 au fost immense si elel sunt la
baza istoriei germaniei postbelice. Economia era distrus, sist pol se prbuise
dar soc german continua s existe si s-a redresat intr-un ritm extraordinar.
Aceste suferinte ale Germaniei si pop german. Pierderile pot fi analizate sip e
plan uman. Pe plan uman acest rezervor de pop ce a fost mereu Germania a cun
un dublu process: depopulare i repopulare. In privinta depop au f marile ierderi
umane din timpul rzb, militari si civili. Au fost a proape 2 mil de morti, aroape
2 mil de dispruti,din care 3 sf se vor dovedui morti, 500 000 civili. Dresdamartie 45 100 000 oameni morti. Berlin, Hamburg, Nurenberg. In plus existau
2 mil de invalizi. Nr prizonierilor: am au luat 3,4 mil toti eliberati pana in iunie
46; britanicii.3,2 mil. E reu de stiut cati au f in este, cel puin 4 mil si f putini sau mai intors. Bia in anii 50 cand cancelarul Adenauer a restab rel cu URSS sau intors putini. Repopularea a constat in mutarea fortat din ter pierdute din est
a cca 14 mil de germani, un sf din pop. 3 mil dintre ei erau din Cehoslovacia,
sudeti, instalati in plina aepoca medieval. Un mil din Est, mai putin Romania.
10 mil de Germani strmutati din Polonia, incluznd ter dintre Veche granit i
noua frontier dintre Pol si Germania. In acest zon locuiau peste 10 mil de
oameni. Pop celor 3 zone occ era de aproape 44 mil loc, pop zonei sovietice era
de peste 18 ..La 100 de barbati erau 125 de femei. Pierderi ec trb private din 3
pcte de vedere: reducere cap ed prod din timpul rzb, demontarea si ridicarea
unor intrep de invingtori, interzicerea unor industrii de invingtori. Potentialul
de prod al Germaniei a f redus dat rzb intr-un md vizibil dar nu f grav. In
regiunea Ruhr potentilul ind s-a redus cu 25 %. Dar in E doar cu 10%. In
anasamblu ind german a pstrat la sf rzb 80-85% din potentiall industrial. La
sf rzb nemtii l-au capturat pe Sperr care era artizanul pole c germane si l-au
anchetat. Dispersarea marilot intrep, asunderea, trimiterea in zona muntoas din
Austria i cehia. Demontarea intreprinderilor. In martie 46 cei trei aliati din
zonele occ au o list cu 1800 intreprinderi ce urmau s fie demontate , dar pana
in 49 s-a redus la480 in M B sau Fr. Cap de productie sa redus doar cu 6-8% in
vest, in zona sovietic demontate 1400 uzine. Cap industrial a zoonei de E, mai
mult de un sf din germani, 20% mine de crbuni, 80% siderurgie. In al treilea
rnd aliatii erau de accord la inceput s puterea ec a Germaniei trebuie grav
diminuat. (Keynes- consecintele ec ale pcii)Am aveau in plan pt GermaniaPlanul Morgenthan care prevedea desindustrializarea Germaniei, al acer s-a
renuntat. Primele msuri au f destul de dure. n 46 martie Consiliul de control
aliat a dat o list cu industrii interzise. Nu aveau voie s construiasc, nave
tractoare, s prod aluminiu, benzin i maerial sintetic, material radio, si nicun
potential de rzboi. Prod redus la 25% la otel si la 20% la prod de automobile.

Ultima a fost cea mai grav, in E a f grav i cea a demontilor. Prin acest ms
prod ind a fosr redus la 33% fat de ce era in 38. Ins in 48 occ au schimbat
cursul, s-au convins clar c Germania trb s fiw din nou un motor al europei i
s arate sup dem fat de totalitarism. Refacerea Germaneii s-a prod rapid. In 49
in noiembrie se atinsese niv din 38 cu toate c ter era diminuat. La pierderile ec
se adaug alte pierderi materiale i cele mai grave au f legate de dstrugere
ondului de loc. 2 mil 230 au disprut. Oras intregi erau devastate. Pierderile ter
au f la fel de grele. Nu numai c au f pierdute toate ter cucerte in est, dar
frontiera a fost stabilit pe linia Oder Naise : Prusia oriental, acest patrimoiu al
Germaniei, cu orasul Konigsberg erau pierdute. Sovieticii au ocupat Konigsberg
pe care l-au num Kaliningrad???. Germania a pierdut o supr de 15 ooo km
ptrati. Cam o treime- un sf din supr ei. Inante de rzboi in aceast zon locuiau
12 mil de oameni. Pe plan moral pesimismul si culpabilitatea. La Potsdam se
une problema cum definim Germania. La 5 une 45 cei 4 comandanti ai trupelor
aliate: Eisenhower, jugov?? Au publicat decl in leg cu infrngerea Germanie.
Cele 4 puteri invingtoare isi luau cond. Ultimul sef de govern, amiral
deritz++++ nu de Hitler a fost de acc cu dizolvarea guv su. Puterea urma s fie
realiz de cei prima intalnire la Berlin in 45. pol cu privire la Germanie a f sta
la Potsdam in iulie aug 45 unde a f stab prog num cei patru 4 D: decartelizare.
Demilitarizare, denazificar i democratizare.
The rise and fall of the german democratic republic, Mike Dennis.
From ostpolitik to reunification, Avril pittman
Germany: 2000 years
Decartelizarea a urmrit divizarea amrilor intreprinderi industriale numite in
Germani Konzerns. Cele 6 concerne care I 38 controlau aproape intreaga prod
de forn i otel au f divizate in 28 de societi independente. De asemenea
marea intreprindere Krupp a fost transformat n societate pe actiuni.Cea mai
mare intrep din ind chimic ce poducea totul de la coloranti pn la benzin
sintetic pn la farmaceutice a fost divizat in 3 mari intrep chimice Bayer,
Moechst i Badische Anilyn. n domeniul bancar cele 3 mari gr financiare
Deutsche Bank, Desder bank i Comertz Bank au f divizate in 30 sc bancare.
48-49 s-a renuntat unele din vechile concerne s-au refcut, altele au rmas
divizate. Demilitarizarea a urmrit desfiintarea fortelor armate, demontara intrep
prod de armament. Armata era grav compromis i ctiva din marii ofiteri au f
condamnati si executati ca ciminali de rzb. Armata german a fost reorganizat
abia la 10 ani dup rzboi. In 55 a aprut min aprrii si s-a org armata german
Aprarea republicii(Bundeswert): 350 000 de oameni f bine instruiti cu
armament de cea mai bun calitate. Reinfiintarea armateo germane s-a datorat
eesecului de a crea com European de aprare si dat cererii imperioase a am ca
Germania s aib o organizare . Gremnaia a fost introdus in NATO i armata
Germaniei e in nato. Pria op a Bundeswert in afara hotarelor a fost in oct 57
cand un cmando a eliberat prizonierii : op de la Mogadiu??. Denazificarea
urmrea desf Partidului nazist, a organizatiilor soc, pol culturale inf de el de l

teribilul Jugend ,org de femei, ele profesionale , dar si denazificarea a urmrit

distrugerea spiritului anzist din mentalitate, invtmant , cultur. A f un proc
pol, soc, cultural extreme de complex. Aici plas, Constiinta vinovat a
germanilor. 3 Trepte: arestarea nazistilor cunoscuti. In zona francez au f arestti
19 000 oameni, zona brit 64 000 , sovieticii 67 000 i zona am 95 000.Am au f
cea mai sever denazificare a f cea american. A doua component a fost
revocarea din funtii: fr 670 000, brit 320 000. In zona am a triumfat sociologia.
Apropae intreaga populatie stiutoare de carte a f obligat s cmpleteze
chestionare. 15,5 mil chestionare i au f completate 12-13 mil chestionare. Aveu
132 de intrebri. Evenimentul a avt un impact f puternic asupra soc. Ernst von
Salomon-(Proscrisii-anii 30), Chestionarul. Punctul culminant a fost procesul de
la Nurnberg-nov 45-oct 46- la care au f pronuntate 12 sentinte cu condamnare la
moarte prin spnzurare: Goering, Ribbentrop, Keitel()-fostul min al aprrii ),
Rosenberg, Iodel, Borman(condamnat in contumacie). 7 condamnri la
inchisoare: cel mai celebru caz e al Rudolf hes condamnat pe viat i care
rmsese sg la Berlin, demitz, Reder, Speer. Au 3 achitri schat, von bahen. Au
urmat alte proc si condamnarea unor personalit din elita mai putin imp: unit
cap de mort din SS. Democratizarea a f inteleas prin refacerea partidelor
politice, democratice, perf realiz prin reorg soc dem . principalul partid a dev
uniunea crestin dem cont la Koring in 45 din reprez ai rezistentei naziste(initial
a fost den gr de la Moabit). Uniunea cresti democrat a dominat viata pol in
primii ani dup rzboi. Partidul se adreseaz i catolicilor i protestantilor, se
bazeaz pe morala cretin i pe principii sociale solide: dr la ripost. Prin prog
de la Dussedorf din 49 a lansat prog ec sociale de piat. El este intr-o strns
legtur cu Uniunea crestin social car este ramura sa bavarez, au colab la
govern, nu au fuziont. Liderul si fond Uniuni crestin dem a fost Konrad
Adenauer. A edsf o intens activitate politic. Venirea lui Hiler la putere a
prins primar la koln i era demis. Era un federalist, un europeist si nu avea
niciun respect pt natinalismul ingust Germanii sunt belgieni cu megalomanie. i
un prusian este un slav care a uitat care i este bunicul. Uniunea crestin dem e
un partid de mas cu 1 mil de membrii si uniune crestin social cu 100 000
membri. Al doilea mare partid este partidul soc dem- conf de const oct 45 in
aprpiere de hanovra. In 46 socialistii din e care se vor uni cu com s-au separat.
Multi din lideri s-au nascut in E. Cel mai imp prog e cel din 59 de la
Baggodesberg cand se transf intr-un partid national: concurent cat e posibil,
planificare ct este necesar. El s-a bucurat de mai mare sprijin in reg
protestante din E si N Germaniei. Al treile partid org in 48 e artidul liberal
democrat. A intrat mereu in Parlament, are in jur de 100 000 de membri si e alc
din tehnocrati, specialisti mai ales in diplomatie. A part la mai multe coalitii, in
special a detinut min de externe. De-a lungul timpului au exista si alte partied.
La primele alegeri 49, 54 a jucat un oarecare rol unpartid a refugiatilor. In 53 a
intrat in parlament obt peste 6% din voturi. Primul partid creat in V Germaniei :
partidul com 11 iunie 45: in 49-5,7% din voturi si 11 dep.Dup nu a mai ajuns.

Acum se num Stnga i are un nr redus de dep. In 76 cele 2 partide extremiste ,

cel com sic el neonazist aveau impreun 0,7%?? Din voturi. In anii 80 a aoprut
un partid ecologist care a jucat un rol important. Odat cu incepututl rzb rece
pol unic fat de Germania a disprut. Au aprut clar tendinte de scindare a tri.
La 1 ian 47 zonele britanic i am s-au unit alc Bizonia, iar in 48 s-a alc
Trizonia. Mai 49 a fost adoptat Legea fundamenta: germ nu au const ci legea
fundamental, legea de baz. Pe 7 sept 49 a fost creat statul vest german si o
lun mai trz rep dem german. Numele correct al rii Republica Federal
Germania- se considera reprezentanta tuturor germanilor. O lun mai trz se cera
statul communist. In introducerea legii fundamentale exist principiul Constient
de responsabilitatea sa in fata lui Dunezeu si a oamenilor. Primul cap din const
cuprinde dr si lib fundamentale. In privinta org rii Germania este un stat
federal alc din 10 landere. In 57 s-a adugat al 11 lea land, Saar , iar in 1990
odat cu reunificarea s-au adugat cele 5 din Est si s-au f 16. dr provinciilor sunt
f largi. 55% la sut guv fed, 32% landere . Germania e o rep constitutional,
federal, legislativul reprez de Bundestag i bundestrat(Consiliul rep in care
sunt reprez lenderele. Guv nu poate fi rsturnat dect dac exist acordul
prealabilasupra unui nou guvern-Clauza voului de neincredere constructive.
Prima dat s-a aplicat in 82 cand a a juns la putere cans crestin dem . In
Germani exist un prag electoral de 5% pt a evita frmitarea pol din per
interbelic. A f scos in afara legii in 56 pt o per. Nu mai mult de 5 partide intr
in Reichstag. Dup cerarea statului guv politica a fost guvernat de politica
Hallstein secretar de stat pt externe: se stab ca Germania federal va rupe rel
dipl cu orice stat care are rel dipl cu RDG. Germania nu a av re dipl cu nicio
tar din E: rupe rel dipl cu iugoslavia i egiptul. La sf anilor 60 va fi inloc de
soc dem ce ajung la putere cu Ostpolitik(contarrul doctrinei hallstein): prima
tar in far de URSS era Romnia pt c era inc o com german aici si s-u
ncheiat acorduri pt a fi repatriat. Primul cancelar Konrad Adenauer- lung per
de guvernare: f mare stab guvernamental-din 49 pana acum au f 8 cncelari:
konrad adenauer pana in 63, Ludwig erhart(63-66),Urd Geor Kissinger(66-69)-a
creat un govern impreun cu social democratii(guv marii coalitii), vice cancelar
pe liderul soc dem.69-74-Willi Brandt, helmut Schmidt(74-82). Hellmut
koll(82-98), G Schroeder aliat cu ecologistii pna in 2005, din 2005 Angela
Merkel(pn n 2009 a a un guvern al marii coalitii). Din 49 pana acum au av
loc 17 consultri electorale siaproape toare, exceptie 72cnd presedintele si-a
exercitat put de a dizolva Bundestagul toate au f la termen. Societatea german
s-a schimbat profund dup WW2. E o mare putere cultural. Pn in 2009: 103
premii Nobel. Din 45 sunt relative putini anii in care nu au luat premiu Nobel.
In 45 un etnic german a luat premiul pt fiziologie si medicin, 46- un german
emigrat in Elvetia_ Herman hesse, 50-premiu pt chimie, 52- nobel pt pace, 53fiziologie, med si chimie, 54-fizic?. 5 Nobel pt literatur fie sciitori germani
legati de Germania.

Istorie Contemporala Universala

Curs 12
17/05/2012
Anul II, Semestrul II
Spania in perioada postbelica
Istoria Spaniei Josefh Perez, Istoria Spaniei Santos Culia, Joseph Perez, Hulio
Valderon, Antonio domingo Hortis Spania Trei Milenii de Istorie, Jose Luis de
Villalonga
Perioada Franchista
Este una din cele mai lungi perioade de dictatura din istoria Europei. Bazele
dictaturii au fost puse cumva atipic, printr-un razboi civil. Pe 17 iulie 1936 a
izbucnit in Maroc si in Spania ultima incercarea a militarilor de a lua puterea
prin forta incheiind un lung proces de implicare a militarilor in viata politica,
lucru care sa petrecut constant dupa reastauratia din 1814. la intoarcerea lui
Ferdinad al VII-lea se organizata primul Proninciamento cerand instaurarea
monarhiei absolute. Din 1814 pana in 1874 se produc 40 de pronunciamente,
creind o traditie care va reveni in secolul XX. Acestea se faceau dupa un anumit
tipic. Pronunciamento este o sintagma legata de termenul pronuntial (dereptul
de a se pronunta). De obicei acestea incepeau cu un document lansat catre
populatie care dacqa avea sustinere ajungeau la putere daca nu ajungeau sa fie
executati. Lupta intre liberari si conservatori a fost marcata de militarii liberari
si militarii conservatori. In 1936 cand incepe razboiul civil, situatia sociala,
polarizarea politica, mentalitatea spanililor se schimbasera atat de mult incat
lucrurile nu se rezeolva in cateva zile. In timpul celei de-a Doua Republici
Spania a avut o democratie adevarata, ce face din incercarea militarilor de a
prelua puterea sa esueze si sa izbucneasca un razboi civil. Se incheie in aprilie
1939 dupa trei ani de lupte crancene.
Razboiul Civil din Spania este o chintesenta a tuturor confruntarilor sociale si
politice din Europa ultimelor doua secole, in el regasinduse toate tendintile si
orientarile din Europa. De partea guvernului legal, republican, rosii, erau
comunisti(forta lor creste cu sprijin sovietic), socialisti(de diferite orientari),
anarhisti (CNS are mare importanta in Sud), Trotchisti, Nationalisti (de diferite
orientari 1830 nationalismul catalan si apoi se dezvolta si cel basc), bartidele
burgheze democratice (Manuel Azania-presedintele era un democrat si
intelectual). De partea militarilor, nationalistii (nationalism spaniol), monarhisti
de diferite noante, extremisti de dreapta (aveau un partid asemanator cu
partidele de extrema dreapta din Europa) acest partid se numea Falanga
Spaniola (rezultat din unirea mai multor grupari si la avut ca lider istoric pe Jose

Antonio Primoderivera, creata in 1934 nu are succes electoral in a Doua

Republica, dar este foarte activa si este un element de referinta pentru stanga, in
timpul Razboiului Civil Falanga se va unii cu un partid, Partidul Carlist, trec
imediat de partea lui Franco, si se creaza un partid Falanga Spaniola
Traditionalista si ai Hunte de Ofensiva National Sindicalista, in fruntea ei a
ajuns Franco inlocuindul pe liderul care il inlocuise pe Jose Antonio), mai erau
o parte importanta dintre militari (armata se scindeaza ofiterii mai tineri, marina
si aviatia trece de partea republicanilor si armata coloniala etc. trece de partea
rebeliunii), cercurile religioase erau de partea rebeliunii.
Razboiul sa prutat cu maxima cruzime, cum sunt de obicei razboiele civile.
Razboiul civil este o boala, mai mult se impusca decat se lupta. Bilantul peste
100.000 de victime de ambele parti. Republicanii au desfintat armata si au facut
militiile nationale care trageau nediscriminat si a fost nevoie de interventia
armatei Internationale a III-a pentru aduce profesionalism si disciplina.
Razboiul nu sa limitat la Spania ci a atras atentia lumii intregi, se poate scrie de
pe orice meridian despre opinia publica. A mai fost interventia directa din
partea Germaniei, Legiunea Condor (aviatie) in care si-au facut exrcitul
importanti asi, si cateva unitati de tancuri, Italienii au trimis o armata
numeroasa, insa cu o eficienta redusa. In aprilie 1936 Franco se instaureaza ca
dictator al Spaniei intr-o Europa ce se pregatea de cel de-al doilea razboi
mondial. Spania avea relatii bune cu Musolinii si cu Hitler, relatia cu acesta se
va deteriora dupa ce Spania nu intra in razboi.
Francisco Franco Bahamonde
Pana la moartea sa in noiembrie 1975 Generalul Franco a ramas Conducator al
Spaniei din vointa lui Dumnezeu. Partidul unic, Falanga, redenumit Miscarea,
avea un moto ca conducatorul nu raspunde decat in fata lui Dumnezeu si al
Istorie. Conducatorul era cheia sistemului. Exista o incertitudine la forma de
stat, monarhie (mostenitorul traia si revendica coroana dar nu o primeste), astfel
Spania era numita Statul Spaniol. Un ziarist Juan Fernades Figueroa spunea
toate cartile sunt in mainile sale, el nu face politica, el este politica. Din punct
de vedere personal Franco era un om extrem de simplu, se nascuse intr-o familie
din galisia de militari, relatiile parintilor nu erau bune, citise putine carti, se
angajeaza in armata ce devine casa si familia, se duce in Maroc unde devine
general. Nu avea carisma lui Musolini si nici magnetismul lui Hitler. Avea 1.63
m inaltime, nu era o persoana impunatoare. Ideile erau simple anticomunism,
antidemocratia, antimasonerie, antiliberalism. In mentalitatea lui Spania a ramas
separata intre invinsi si invingatori si legitimarea puterii s-a facut prin victoria
din Razboiul Civil. Franco a fost insa un abil conducator, cea mai simpla
caracterizare a fost un abil manipulator de oameni de pe pozitiile puterii. Se
dezvolta un cult al personalitatii. Presa ii laudau capacitatile sale militare, care
nu aveau o viziune strategica. Dintre cei care l-au laudat in mod apopogetic
Raimundo Fernades Chesta nu este nici un sef de guvern nici un conducator
oarecare, este omul dat de providenta ca sa salveze un popor, figura mai mult

decat juridica, care scapa limitelelor stiinelor politici. O caracterizare mai

tehnica i-o face Jose Antonio Giron, ministrul de intere past de bou, provire de
soim, dinte de lup si facea pe prostul. Franco era foarte prudent, avea o
concepti proprie despre timp, el avea tot timpul timp, nu ii scapa nimic si lua
toate deciziile, consultandusi totusi ministrii, cand lua decizia era foarte dur
(dupa razboiul civil represiunea a fost foarte dura), Franco proceda cu mult calm
in luarea deciziilor. Era mult mai calm in sedintele du guvern, care chiar
functiona, si ii asculta pe ministri ore in sir si apoi lua decizia la rece.
Franco considera ca pozitia pe care o are este suficienta pentru a pastra puterea
chiar daca era contestat. Ca militar a spus pentru cine stie sa ordone este simpu
sa guverneze. Franco este singurul tactician intr-o tara de strategi Garcia ?.
Jimenes Deparga daca inteligenta inseamana simtu realitati inseamna ca
Franco este foarte inteligent.
In letura cu dictatura Franchista ar mai fi doua probleme.
Prima ar fi cea a etapelor in care se imparte: 1936 pe o parte din teritoriu si in
1939 pe intreg teritoriu se instaleaza dictaura lui Franco. Ea se incheie in 1975.
Ea se imparte in doua etape. Prima pana in 1957 si a doua etapa pana la sfarsit.
Impartirea cea mai buna este legata de guvernele lui Franco (15 guverne).
Perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial este caracterizata prin rolul
important pe care l-au avut falangitii, rolul militarilor si pastrarea simbolurilor
extremei drepte. In 1945 odata cu incheierea razboiului Franco creaza un nou
guvern, ministrul de externe facea parte din ANCP (asociatia nationala catolica
de propagandisti) si dovedindusi din nou capacitatea politica, inainte de
Conferinta de la Postdam, sovietele cerand inlaturarea lui Franco, el da o
constitutie. Spania este privita cu mare reticenta, nu este primita in ONU, Franta
inchide granita de la Pirinei, Polonia cere retragerea reprezentantelor straine de
la Madrid. Curand cursul se schimba. Din 1947 este clar ca Razboiul Rece
domina relatiile internationale, se ridica blocada de la pirinei. Nu este primita in
NATO in 1949 dar relatiile cu SUA se imbunatesc foarte mult, in 1951 se
formeaza un nou guvern. Pana in 1951 Spania este numita Spania Erei Albastra.
Din 1951 incepe deschiderea, pentra ca unul din ministri noi, Luis Himenes,
ministrul educatiei, permite aparitia unor reviste ceva mai liberare, ridica putin
cenzura si provoaca furia falangistilor. Din realizarile perioadei de deschidere
cele mai importante sun tratatul cu SUA 1953 si Concordatul cu Vaticanul
1953. Spania trece de partea Occidentala si primeste ajutor din partea SUA.
Cele doua tratate sunt privite rau de comunisti.
In 1956 se produc puternice tulburari pornite din cercurile studentesti. Studentii
protestau impotriva sindicatelor falangiste si cereau organizarea unor sindicate
libere. Au avut loc ciocniri intre falangisti si studenti. Falangisti fac lista cu
persoanele nongrata. Franco demite ministrul educatiei si ministrul secretar al
falangei. In 1957 in guvernul nou apareau trei figuri noi Alberto Hulliaster,
Lopez Rodo, Lopez Bravo care faceau parte dintr-o congregatie laica creata in
1928, Opus Dei. Acesta este o congregatie din apropierea biserici, sediul este la

Vatican, are membri in intreaga lume, lor li se atribuie o buna parte pentru
meritul reformarii Spaniei. Cartea fundamentala este El Camino. Esenta este
santificarea profesiei, ce este o misiune divina. Organizatia este erarhica, cei
mai numerosi mebrii erau numerari, care depuneau juramant ca si calugari,
donau averea. Ei au reorganizat Spania pornind de la necesitatea de reformare
economica. Opusdeisi au procedeat ca la carte, au devalorizat peseta, au adoptat
legi pivind administratia, au a facut ca Spania sa fi acceptata in FMI, se adopta
un plan de stablizare si doua planuri de dezvoltare la inceputul anilor 60. ritmul
de crestere depeseste Germania in anii 60. dupa 68 economia a slabit. Spania
producea orice. Spania ajunge in primele 10 tari industrializate ale lumii. Acesta
se datoreaza unui regim riguros de dictatura care isi foloseste resursele in
dezvoltarea economica.
In 1962 numarul opusdeistilor a crescut in guvern si in 1969 erau majoritari. In
1973 Franco paraseste guvernul si il lasa pe mana lui Carero Blanco care este
asasinat de ETA. 1973 Spania sufera si socul petrorile. Se pune intrebarea ce va
fi dupa Franco, Criza Economica se resimtea si activitatea terorista ETA
continua.
Se afirma o nou generatie, care nu cunoscuse Razboiul Civil.
Caracterizarea regimului ca unu fascist nu se sadisface din cauza deschiderii din
anii 60 cand un politolog american Juan Linz a facut o analiza de natura
politologica si a incadrat dicatatura Spanilola in cea autoritara spunad ca desi
exista un partid unic, ideea de partid era respinsa. Partidul joaca un rol tot mai
putin important in viata politica. Ei pastreaza din ce in ce mai putine locuri in
guvern. Un alt argument ca partidul nu era unul real, acest partid nu avea o
ideologie care sa o propage. Ideile lui Juan Linz au fost dezvoltate de un
sociolog Amado de Miguel Sociologia Franchismului. El studiaza cu metode
sociologice elita guvernamentala. Ajunge la concluzia ca in Spania exstitau
niste grupuri pe care le numeste familii. El numeste si analizeaza cele noua
familii franchiste: militarii, primovineristi, traditionalisti, monarhici, falangisti,
catolicii, integristi, tehnocratii (opusdeisti), tehnicienii. Gaseste pentru fiecare
familie componetele ideologice. O componeta ideologica este autoritarismul
bazic (militari), regerationismul corporativism (falangisti), conservatorismul
nationalism, triumfalismul imperial, national catolicismul, catastrofismul
antropologic, paternalismul elitist, tehnocratismul dezvoltarii. Denumirea
dicataturii lui Franco ca regim fascist nu este sadisfacatoare petru ca exista acest
purarism limitat. Acesta este un autoritarist, o autoritate militara care domina cu
sprijinul dat de tehnocrati. Armata, biserica si falanga sunt cele trei institutii
importante ale Spaniei.
Dezvoltarea spectaculoasa se bazeaza: turism care a inceptul in anii 50, ajunge
mai tarziu sa primeasca turisti cat populatia ei, serviciile erau foarte bune si
foarte ieftine; fondurile trimise de muncitorii Spanioli din strainatate, 3 milioane
de Spanioli munceau in strainatate; investitiile straine incepute de Americani,

dupa 1948 primeste imprumuturi si ajutoare si fondurile completeaza celelate

fonduri.
Perioada de dupa 1975
1969 Juan Carlos fiul contelui de Barcelona a fost desemnat succesor oficial al
sefului statului si se va produce in 1975. El a fost crescut pe langa Franco a
facut cele trei academi militare si facultatea de drept. A facut cateva vizite in
UK si SUA dar a fost tinut destul de izolat si era un mister ce va face in 1975.
El gaseste solutia de a pastra ordinea si sa faca o tranzitie lina, pastrand
persoane din sitemul franchist ce aveau idei democratice si liberale. Un an
pastreaza vechiul guvern. In 1976 a avut trei propuneri si il alege pe cel mai
tanar, Adolpho Soares, artezanul tranzitiei. El adopta o lege a partidelor,
permitanduse chiar si comunistilor sa aiba partid. In 1978 este adoptata
Constitutia, legea fundamentala pentru tranzitie. Ea instituea un sistem al
autonomiilor. In 1982 militari fac ultima incercare de lovitura de stat. un colonel
si cativa soldati intra in guvern, incep sa traga, inteventia regelui rezolva criza.
In acelas an Partidul Socialist Muncitoresc castiga alegerile si conduce Spania
pana in 1996. In 1996 Partidul Popular castiga alegerile pana in 2004. economia
Spaniei se redreseaza. In 2004 au loc atentatele de la Madrid care schimba
opinia publica. Partidul Socialism revine la putere. In 2011 Partidul Popular
castiga majoritatea absoluta si nu mai trebuei sa colaboreze cu partidele
regionale pentru majoritate.

CURS 13
Frana
Istoria Franei ca i a restului Europei a fost marcat de WW2. Mai-iunie 1940infrangere rapid, teribila si chiar rusinoas pt statul ei de mare putere.
Zdrobirea in 6 sapt in urma unui plan eficace a fost umilitoare. Am au rasp dup
aceea c generalii fr se ppre mereu pt ultimul rzboi, fiindc planurile lor vizau
o aprarre ca in 1WW. Rzboiul si ocup care a urmat au prov mari pirderi
umane si mari distrugeri. Fr a fost ocupat din iunie 1940: Paris Bordeaux, lion.
Toate orasele din N sub ocup german. Comand general stab la Paris. A fost
amanat de 14 ori planul. Din noi 42 germanii au ocupat toata Franta, iclusiv Fr
libera cu cap la Vichz si avand la cond pe gen Petain, eroul de la Verdun, care
dev un colaborationist. Pierderile suferite de Fr au f considerable: 600 000
oameni au pierit la care se adaug pste 500 000 pierderi supl. Pirderi materiale
inimaginalebile, un sf din locmtive,40% din automobileToate podurile de pe
Sena la N de Paris erau distruse si lafel toate poduile de pe Loara . O sit
sintetic : prod ind din 45 reprezenta doar 38% din cat fusese in 38 sau 29% din
cat a fost in 29. I plus exista o grea povara finaciara. Chetuielile s-au ridicat la

uriasa suma de 1500 mld de franci. Importul ed produse abs necesare suprav
pop era o grea problem pt ca aproape nu mai existau porturi si lipsa debani.
Probl materiale erau doar o pare, se adauga criza morala dintre cele mai grave,
comparabila doar cu ce era in gerania. In ciuda credintei gen De Gaulle in
vctorie, at cand a lansat proi de redrsare nationala doar 700 dr fr s au alaturat.
Rezistenta gaullista se va realiza lent. Infrangerea de la Stalingrad a devenit un
moment de Trezire. Rezistenta incepe in 43.Totusi pe mas ce germanii sufereau
inrangeri si se apropia mom debarcarii din normandia, erau din ce in ce mai
multi fr in rezistenta. Reversul acesteia a f extrem de extins si s-a num
colaborarae. Sute de mii de fr din resemnare, din lipsa de curaj au colab cu
germanii si cand a ven sf razboiului a urmat epurarea cu scene din ce i ce mai
socante. Exista 2 carti :Raymond AronHistoire de Leuration+67-74, Paul
Novik-85-Lepuration fr. In 52 liderul fr G Bidault prezenta aceast imaine a a
purrii, aprox 10 000 de morti, 5300 executii sumare in timpul ocup, 3000 dup
ocup. Epurarea fen de mas. Oamenii erau ridicati de acas de lupt din rezstnta
i erau impuscati. Au f condamnat la moartea marsalul Petain care ult a fost
lasat cu condanare pe viata.Au f executati cativa reprez de seama ai presei si lit
fr printe car ziar Robert Brasiash, scriitorul Paul Brack si ...Suares. Pedeaps
pentru opinie. Epurarea a ca si o alta semnif una sociala si pol : part co sia- luat
titl de glorie de part al impuscatilor, sust ca 75 000 de victime ar fi fost com sau
simpatizanti. Au putut aduce doar dovada pt 176. 4300?? De fr au primiz Rosete
de la Rezistence, printre care A Camus. Fr trebuia s treaca la o reconstructie
morala si sursa nu putea fi decat un gaullist. De gaulle era deja un mit, un
exemplu, un mare general plin de idei indraznete inainte de rzboi. In iunie 44
s-a format guv provizoriu al rep fr condus de de gaullle care inlocuia comitetul
fr de la londra pana in 43 cand sa mutat in Algeria. Acst guv a f rec de aliati bi
in oct 44, dup ce de gaulle a f o vizit la Moscova. Roosevelt-nu il agrea si
Churchill-rivalitate.Prog acestui guvern cuprndea pcte precum judecarea si
condamnarea celor de la Vichi, imbunataire cond de viata, nat bancior, cersterea
pensiilor, alocatiilor, salariilor pt fam cu mai multi copii. Guv a inceput
nationalizri: intre Renault, uzina de motoare de avion Ron, comp de tans aerian
ins in fata soc fr se ridica o probl pol imp. In oct 45 a f org un referendu in care
li se puneau fr 2 intrebri: doriti ca adunarea aleas s fie constituantcompromiterea real a sist rep a treia. A doua era daca se aproba ca put publice
sa ie reglementate dupa textul care urma inainte de adopt const. 96% au zis da la
prima intrebare. 66,5% au rasp da si la a oua intrebre. Se vroia schimbarea
mediata a sist. Primele alegeri din oct 45 au dat ca rez o vict acom cu cei mai
multi de in Ad constituant: 160. p locul 2 un part de centru dreapta care grupa
el catolice din rezisten: Movement republicane populaire(MRP)....- cond de
bIdault. Loc 3 part socialist de stanga, dar riaul declarat al com(part lui Taures).
Pt c socialisti vroiau imbun sit generale prin ref in cadru sist dem occ, iar com
vroiau rev.Prt socialist pastra vechle sigle SFIO e care le avea de la
fondarea(sect fr a intern muncitoresti) pstrat pana la sf anilor 70- abia la

Miterandse schimba. Ad Const a preg Const preg de socialisti in special chiar

cu sprij com. Prevederea care nemultumit cel mai mutl a fost de a se desfiinta d
oua camera: Senatul: Parl unicameral i in consecnta proictul adoptat a fost
supus unui refenrendum pe 5 mai 46 si rez a fost negativ: 10 mil 50 miii-nu, 9
mil 300 au spus da. Nu s-a adoptat Const si s-au org noi algeri pt ad const in
iunie 46. MRP169 loc, com 153, soc 129. Intre timp se formas si un guv in noi
45 cond de gen De Gaulle si in guv intrau 21 de ministri: 5 soc, 5 com, 5 MRP,
6 gaullisti. Gen le-a refuzat comunistilor un guv imp: min ext aprare. Riv dintre
partide e intelegrile cu generalul. Gen sia dat dem in ian 46, dar nu s-a restras si
a inceput din retragerea sa pol s tina discursuri emblematice.Pierre de
Boisdofr??- O ist vie a literaturii franceze de azi. In iunie 46 gen a tinut
discursul de la Bazeux in care critica reg partielor si noua const si in sept 46
discursul de la Epinal in care criica cea de a doua Const doptata in oc 46. 9 mil
300 pentru, 8 mil 200 miii imp, 30% nu s-au dus la vot.O treime din fr s-au
reemnat s voteze, o treiem au resp, o treime au ignorat-o. Astfel s nscut Const
rep a patra care va intra in vigoare in ian 47 cand toate inst statului au f
constituite. Insde la demisia gen de Gaulle din ian 46 si pana dupa ad const
cele 3 art dominau scena pol a Fr : tripartidism. In nov 46 dupa adopt Const fr
au f din nou chemati la vot. De aceasta data com au obt din nou o confirmare o
inf lor-193 dep, MRP-167, soc-105. In calitatea de lider al part celmai votat
Maurice Taures a pretins s fie sef al guvernului. Socialistii au inteles cu
MORp si au resp. A aj sef al guv Leon Blum(provenea din fam de evrei), liderul
part socialist, ace fusese si ianinte de rzb seful guv. A STAT DOAR 6 LUNI.
Primul pres al rep a patra:????.Acreat propriul parid: uniune pop fr care a obt in
47 succese remarcabile la alegerile locale care grupa oameni pol si generali.
Multi vor avea un rol imp in anii 60. Planul Marshall a schimbat si sit pol di Fr
nu doar ec si in consecinta sit socila di V Europei. O cond pus de americani era
ca din guvernele acer sunt in Italia i Fr com s fie scosi asa c MRP si soc au
profitat de o greseala a com si in mai 47 coma u f scosi din guvern, guv s-a reor
fara prez com. Grseala com a f ca desi faceau parte din tripartidism ei sprij si act
sociae ale muncitorilor. A fost considerat denuntat pactul tripartid si om dati
afara, au part la reuniunea Cominform. Vall de greve sust de com si in Par s-a
creat o sit inacceptabila. Com au ocupat tribuna 5 zile si 5 nopti si tineau
discursuri despre orice. Cand dep com Raul Callas a cerut armatei sa sprijine
poorul si a f exclus dina d prin votul dep, toti com s-au retras boicotand activ ad
nat. Prn reragerea com s-a schimbat sist tripartidist in mai 47. Per care aum este
per celei de treia forte: st: extr com, dr: extr Gaullist, si soc+++. Urmri ec si
soc imp: implementarea primului plan in 47 : prima tara din occ care av un sist
bn pus la pct de planuri ec. Fr a f initiatoaarea si cea mai imp contributoare a
proi de interare european: decl Schuman di 1950, rima com din 52(Com
europeana a carb s otelului)
1 iulie de la ora 14-Stan.

Principala carac a rep a patra pe plan pol este instabilitatea guvernamentala care
a creat asi o anume stare soc. Din ian 46 pana la 1 iulie 58 s-au succedat 23
guverne. In acest cond era destul ed greu s se implementeze o pol coerenta. Se
putea asig o anume cont. In aceste conditii pop politicii a scazut si mai mult in
Fr si o impresie generala ca in comp cu UK si Germ viata pol este mai slab
cotata. Doar vreao 2 cazuri in evidentiate ca avand mai mutl op: primul Anoine
Pinay care a cond un guv intre martie si dec 52. El era prezentat astfel: doatat cu
o int modesta, avea un asp modest si cal oratorice si mai modeste, dar fusese
colab. Cu toate acestea a dev un mit pt ca a f o ref monetara. Al doile om pol
mai imp a fost Pierre Mendes France- pop lui s-a datorat nu ata calitatilor lui i
dat unor imprej: el a incheiat acordurile de la Geneva, punand cap razb din
Vietnam care costase fr pe paln mil i ec. Vietnamezii au obt vict de la Dien
Dien Phu ocupand o fortreata fr. Acordurile de la geneva incheie etapa fr a
razb din Vienam. Cirza rep a patra: 54 % din Fr consid ca Fr e amenintat de
com, 35% consid ca Fr era amenintat de fascisti- aproape toti aeau o saima po.
Soc fr a f crunt zguduita de rzb din algeria, al doilea lung rzb colonial. Fr a f
implicata in 2 razb de lunga durat-45-54, 54-62.In 54 incepe insurectia
algeriana sub forma unor act teroriste asupra colonilor fr. Per acuta intre 56-58:
fr au mobil armata de 400 000 de soldati intr-io tara unde traiau 10 mloameni,
din acre 1 mil eru coloni fr. De ce s-au cramponat fr de stpnire acol din
algeria.lozinca din per aceea era c LAlgerie cest la France.In 54 aceptasera
indp tunieise, in 56 rec indep Marocului. Primul ter din sp Fr Giuneea. Fr consid
ca Algeria e Fr: vechimea acste colonii din 1830 dupa ce pierduser cea mai
vehe col Louisiana. Era interesul strategic: fr stap N Med occ, Algeria era
coresp ei pe celallat mal. In al trilea rand iteresele ec si demografice fiindca in
Algeria traiau un mil de FR. Coemrtul si alte ersurse cu toata lumea araba si
africana. Razb din algeria : incordarea pol si scoa atins cote maxime. In 58 pe
acest fond de grav criz presedintele l-a invitat pe De Gaulle s formez
guvernul. Generalul a conditionat acceptarea fctiei de sef al guv de schimbarea
Const. Liderul Gaullist Mihelle dubray a redactat o const care difera
fundamental de const rep a patra. Put e concentrata in mana pre- Fr e o rep
prezidenial. At cand Pinet a f min de finanate a ridicat in guv o pol de externGaulle rasp. Odat cu schimabrae const, odat cu a 5 a rp. De gaulle a stat pres
11 ani. Pes lui de gaulle durat din 58-69. Totusi o per comparabla cu durata rep
a 4-a . Au f doar 3 sefi de guvern: Michelle Dubray, G Popidou-62-68, Couve
de Mourvill-68-69.In acceeasi per min de ext Couve de Mourville. Stab . In
felul acesta s-au consolidat instittutiile si De Gaulle aurmtit s dezv ec Franta.
Si s-a adugat o dim atomic la panurile Fr: SUA, URSS,UK, China, Franta. Si
s sigure gloria Frantei. Fra devenit tara care produce cel mai mult in cetralele
atomo electrice. Energia atomic e una de vf in Fr, lafel ind de armament. Fr un
f mare exportator. Fr si-a dezv ind si a transf soc mult mai mult decat in per
anterioare. Abia acum Fr a dev o natiune industriala chiar daca f putine firme
amri exista in Fr. In rev Forbes : rimele 50 de firme-5 frantuzesti, niciun in

primele 20.Aeronautca, automobile, ind chimica, petrochimic si o mltime d

intrep in dom prod de lux. Cea mai originala dim a pol lui de Galle a f cea
externa si a av consecinte la niv ment. Pol ext are 4 dim de mare originalitate:
distantarea de anglo-aemricani . Mai intai incordarea rel cu SUA pe tema
NATO. Fr s-a retras din org intgrate NATO si le-a cerut americanilor si mute
cartierul general de langa Paris. In keg cu britanicii gen Adino cand englezii au
cerut sa intre in com ec europeanin 61 gen Adino la o conf de presa le-a resp
cererea de aderare. Abia in 73 au intra. Corolarul acestei pol de distantare fat de
lumea occ a f apropierea de lumea estica. In 64 a rec rep pop chinez i de gaule
a f o vizit, discutand despre rolul e care treb s il aiba o natiune. Af o vizit du
aleg din 65 in URSS in 66, pol in 67, mai 68 la Bucuresti. A treia directie a fost
acceptarea decolonizrii, mai intelept mai matur gen a dus o pol apropiat de ce
brit si acc ca inevitabila decolonizarea. In 1960 s-au eliberta 17 state di Africa,
mai mut de un sf din tot de astzi, 14 erau col Fr. Nigeria, Congo si Somalai nu
erau fr. A patra directie a fost intarirea spiritului national si sust intereselor
Frnatei chiar dincolo de limita dipl. 67-gen de Gaulle a tinut un discurs in
Canada- triasc Quebecul liber- a treb s scurteze vizita. In mai 68 Fr in
special parisul au f cutremurate de un suflu nou, cel al rev cele mai imp din
anul 68. Totul a inceput la Fac de la Nateres care e langa Paris unde stud
protestau impotriva sistemului(scoli-legislatie, prof, programe,)Daniel Kohn
Baldi-liderul studentilor. S-au mutat la Paris, Sorbona i-a sprijinit si au f multe
zile de entuziasm. Miscarea a luat amploarea cand si muncitorii s-au solidarizat
cu studentii si au f greve. Stud au ramas sg si au acc promisiue de ref si sist
educativ fr s-a schimbat, modernizat. Au av loc alegeri dupa aceasta, le-a
castigat. A cerut printr-un referendum adoptarea ref administrative. Pop fr a
votat cu nu si gen si-a dat demisia. Obs pol constata ca mom a f si mai potrivit
pt a-l urma cu un mit. A 5-a rep poart marca inconfundabila a lui De gaulle ce
maore in 70 in noiembrie. In 1974 pentru c pincipla problema a Fr e
focalizarea pe pers, umeaz G Pompidou care continumodernizarea si si-a legat
numele de trasf modernizarea Parisului. Si-a incehiat mandatul inainte de terme.
Moarein fctie in 74 si a urmat o schimbare: un centrist cu o viziune nou ajunge
preedinte Valery Jiscar Destaig pana in 81. De la sf anilor 70 socialistii s-au
reconciliat cu com si vechiul part pop . pe aceast baz a castaigat aegerile
socialistul francios Miterand care il concurase pe Gen De gaulle. La primul tur
part toti reprez part si primii 2 merg mai departe. A stat 14 ani presedinte pana
in 95-s-a remarct prin opera constructiva: inst lumii arabe, radiodifuziunea,
bilbioteca. In 95 sia luat revansa un gaullist Jacques Chirac, acre fusese in
timpul lui Miternd sef al guvernului- percare se num coabitare. Primul mandat a
f din 95-2002, al doilea pana in 2007. Sunt limitate la madatele reduse la 5 ani.
Din 2007 Sarcozy.
Marea britnie
In timpul ww2 M B a av un guv de uniune nationala, liderul fiing conservatorChurchiil fiind si lab si reprez al liberalilor- A Sinclair. In timpul rzb s-a lua o

decizie inteleapt- s nu se org alegeri in circumscriptiile care raman vacante si

sol gasita af s se num candidat doar din part care avusese dep. S-a pastrat str
parl cum a f la ultimele alegeri- din 35 la 45. la aceste alegeri s-au confruntat
part laburist Cu fata spre viitor, conservatorii s-a bazat pe Churchill. La cele 10
dicursuri electorae trans la radioa, lab au prezentat 10 pers diferite, in timp ce
conservatorii u rezervat 4 pt Churchill. Alegerile concentate pe Churchill rez
in favoarea laburistilor. Churchill a av prevederea s il ia p liderul lab la
Potsdam. Ale pe 5 iulie , rez s-au cun dup 3 sapt. Lab 393, cons 213. Guv cond
de Clement Attlee. Si avea in com sa imp per laburiste printre care HughDaltn
min de finante. In privinta pol promovate ce marcheaz intreaga per postbelic.
In paln ec lab au o serie intregaa de nationlizri. Au f nationalizate: Banca
Anglieie minele de crbuni, transp rutier si cel feroviar, centarele electrice. Pol
social a guv care se incadreaz i e tipic pt Welfare state care a f un adev
model t europa cont. 46- legea pt asig sociale, sist nat de sanatate, legea pt asist
sociala. In 47 adopat legea pntru locuinte.46- legea pt noile orase prin acre au f
create orasele din juru Londrei. In 46 a f adoptat o nou lege sindicala mai
permisisv. Pe plan politic 2 mas au f adoptate: legea reperz poporului care
desfiinta ultimele ramasite de vot plural. Mai existau persoane care aveau dr la 2
voturi. Parliamnt act care reduce aterm de suspendare pt o lege de catre cam
lorzilr de la 2 ani l 1 an. In ceea ce priv probl concrete: gravele probl financiare.
Uk a treb s solicit un mare imprum dn partea am , 4 mld dolari, obt cu ajut lui
Truman, Keynes. Ins se punea cond reintroducerea recnvertibilitii lirei
sterline. Sit ec era extrem de proast. In acesti ani crtelele si rat a f mai grav
decat in timpul rzb. 47-48 s-au introd ratiile alimentare. 370 g carne, 225
zahar, un l de lapte si un ou pe sapt.Sol salvatoare a f prin imortarrea a catorva
mil de cutii de conserve a unui peste Snoek. Toti politicienii erau reprez in
reclame. Petrolul si electricitatearationalizate, mai multe probleme a povoat
consumu de textile. Guv s-au bucurat cand la Paris a pparut in 47 moda mini. In
47 can printesa elib s-a cas a prim 100 de bonuri de imbracaminte. Per numita
austerity care se va incheia treptat la ncep 50. 48-paine, 49- imbracamine,50-rat
laptelui, oului, sapunului.In 51 s-a org festivlul M B, iar atm de optimism din 51
dispruse: M B nu mai era ce a fost. In 51 aleg castigate de conservatori, care au
stat la put pana in 64. Sis-au schimbat 3 premieri, Churchill, A Eaden-a guv in
timpul crizei suezui- 55-57,Mcdillan-57-63, 63-64-Douglas coul??- 52 elisabeta
II a urcat pe tron dup moartea lui G VI. Cnservatorii au f mai eficienti in adm
statului bunastarii . ua romis c vor construi 300 mii de ap pe an. Rve The
economist a inventat un termen pt a marca continuitatea ButSceelism-pol
financiara a gu. Un ziarist am constatata ca britaicii tin la statul bunastarii introd
de laburisti. McMillan- statul bunastarii se instaleaz. 4 din 5 fam aveau TV. La
incep per Thatchet 99% aveau TV. SE schimba ob alimentare. Oamenii
cheltuiesc toto mai mult penru educatie i pentru spectacol. In 45 in MB erau
17 univ, 70-44 cu toate ca ristmul de crestere a ec a f redus fat de continent in
gen. 50-73- itm mediu de 2,89%, Fr peste 5% si G -6,37% . Pentru c in Mb

cresterea se facea cu costuri f mari, fiind lipsit reresurse si treb s importe.

Guvernanti incercau s echlibreze balanta omerciala scazand creserea
productiei, marind dobanda de referinta. Stop and go-schema urmata de pol ec
de dezv ec a MB dupa rozboi- scerea si cesterea dobnzii. La ind carboniferminele au f in criz tat de grav incat Thatcher i-a tinut in grev pt un an. Au
urmat paan astazi alternantle la niv guvernrii. Pana in 70 lbuistii. Anii 60- Roy
Jenkins acre ncurajeaz o seie de ref: o nou lege a divortului, lib codului penal,
interzis pedeapsa cu maortea, misc feminist. 70-74- epoca crizeor petroliere.
Incap conservatorilor de a face fat prob a dus la vitoria laburistilor pana in 79rev ca pemier Harold Wilson- primul lab ce a cast de 4 ori aleg. 79- Thatcherprumul mom f imp de schimbare dup rzb- epoca de reintroducere a
pprincipiilor liberale clasice, ren la prog sociale, reprivatzarea unor
intreprinderi. 90 isi d demisia dup 11 ani. A urmat guv lui John majon?+97ab castiga cu Tony Blair care a stat la con pana in 2005. Din 2005 Gordon
Brown, sg care nu a org alegeri si nu acastigat, le pierde pe cele din 2010- guv
de coalitie David Cameron cu cel soc dem. Soc brtanica mare stab care se
reflecta pe plan pol. Din 55 sefi de guv 41 au fcut fie la Cambridge fe la Oxford.
Cele 2 univ f apropiate dau elta pol si eec a M B. 11 Nu au av titlu univ, doar 3
au f univ dar nu la Oxford sau Cambridge.