Schiopu Si Biserica Catolica.

Biserica catolic n
Moldova n perioada
lui Petru chiopu
Realizat de
Cv/
plan
Introducere
Petru
chiopu
Bartolomeo Brutti
Planul de raspndire a
catolicizmului
Eecul
introducere
Numele lui Petru chiopu este legat de cea mai
nsemnata perioad , 3 ani (1588-1591), de
misionarism catolic din Moldova.
n aceasta perioad este atestat un interes
destul de mare a Romei catolice n privina
rilor Romne.
Era evident o dorin de a rspndi credina
roman n alte ri prin misionarism.
In timpul domniei lui Petru Schiopul (1574-1577;
1578-1579), omul boierilor si al bisericii(1),
misionarii catolici iezuiti si franciscani veniti din
Italia sau Transilvania au putut sa inceapa o noua
si fructuasa perioada de activitate pastorala si
didactica printre credinciosii catolici ai Moldovei.
Petru chiopu
Petru al VI-lea chiopul (n. 1537 - d. 1 iulie 1594) a fost

un domn al Moldovei. A domnit de patru ori, un "record"
ne-egalat ulterior n istoria Principatelor Romne.
Cele patru domnii, documentate la zi, lun i an au

durat conform datelor de mai jos.
Prima domnie - 11 iunie 1574 - 18 noiembrie 1577;

A doua domnie - 31 decembrie 1577 - 9 februarie 1578;
A treia domnie - 13 martie 1578 - 2 decembrie 1579 i
A patra domnie - 17 octombrie 1582 - 9 august/19
august 1591
S-a nscut n 1537, ca fiu al lui Mircea i

nepot al lui Mihnea cel Ru al Munteniei.
A fost primul din familia Basarabilor
domnitoare n Muntenia care a urcat pe
tronul moldovenesc al Muatinilor. Domnia
lui a fost tulburat de o mulime de
pretendeni: Ioan Potcoav, apoi fraii
acestuia, Alexandru Potcoav, Petru i
Constantin. Ioan i Alexandru, frai dup
mam cu Ioan Vod cel Viteaz, i-au ntrerupt
chiar domnia. Petru reuete s-i alunge pe
toi mai ales cu ajutorul turcilor.
Totui, Petru nu a pierdut domnia dect

dup ce Iancu Sasul a oferit turcilor daruri
mai mari dect el. Atunci a fost exilat la
Alep, n 1579. Dup uciderea lui Iancu
Sasul, la Liov, cstig din nou domnia.
Ajunge s aib mare influen asupra lui un
aventurier albanez, Bartolomeo Brutti, care
urmrea convertirea Moldovei la catolicism,
inea corespondena cu Papa i ctigase
pentru cauza sa o parte dintre boieri. Iezuiii
au trimis atunci o misiune cu scopul
nedeclarat de a converti poporul.
Petru a luat msuri de stimulare a agriculturii i

comerului, prin atragerea n ar a ct mai
multor negustori strini. La 27 august 1588 le
este acordat negustorilor englezi un privilegiu
comercial prin care acetia plteau doar 3%
tax, fa de 12% ct ceilali negustori.
nelegerea a fost semnat cu William Harborne,
fostul ambasador englez la Constantinopol.
Pentru a stvili ntr-un fel haosul financiar, Petru
a dispus i ntocmirea unui catastih privind
categoriile de contribuabili. Terminat la 20
februarie 1591, acest catastih este cel mai
vechi izvor satistic, demografic i fiscal
cunoscut pn azi despre Moldova.
Patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea al

Constantinopolului noteaz n 1588 despre
Petru chiopul[1]:
Era un om dulce la cuvnt, sever la purtri,

ndemnatic la fapte, tia limba turceasc,
cea greceasc i cea romneasc ... i nu
numai aceste daruri le avea, dar era foarte
ncercat la orice meteug i la litere i-i
plcea de oamenii nvai, i-i ntreba n tot
chipul despre astronomie, despre zodii i alte
lucruri subiri. i plcea mult de cntrei i
avea un preot cu meteug, ndemnatec
Petru a abandonat tronul, a plecat n Polonia

de unde a trecut n Austria i s-a stabilit la
Tirol, unde a i murit n vara anului 1594.
Este nmormntat n oraul Bolzano (Bozen)
din Tirol, lng biserica franciscanilor.
Bartolomeo Brutti
Despre el pot spune a avut o carier destul de

Oscilatoare, ba era apreciat ba nvinuit n
trdare. n timpul exilului lui chiopu face
cunotin cu el i va deveni marele postelnic
al domnitorului, ce-si trimisese fiul la Roma
pentru ca sa studieze, reuseste sa aduca la Iasi
un grup de iezuiti care trebuiau sa se ocupe cu
invatamintul in rindul copiilor catolici de aici. In
anul 1588 deja se punea problema infiintarii
unuii seminar catolic in capitala Moldovei.
El a avut o influenta mare asupra domnului,

era supus papei , i chiar a dus o
coresponden personal cu el. dorea
pentru contribuia sa i ea ofere un titlu mare
de cavaler al ordinului Mntuitorului sau i
mai mare de aprtor al credinei. dei
Roma se opunea acestor dorine
ambiioase. Treptat relaiile sau rcit i cnd
se sfriete ultima domnie a lui chiopu se
sfriete i a lui.
planul
Au existat i ali misionari , dar un plan
pentru catolicire la fcut Butti. i anume
1. convertirea conductorului rii.
2. nfiinarea de coli catolice
3. tiprirea de cri catolice n limba romn.
Existau si alte propuneri cum ar fi ideia de a
ncepe convertirea de la copiii carre apoi vor
converti prinii i rudele. Sau cu ajutorul
iezuiilor.
Planul lui Brutti prea realizabil mai ales c

domnitorul l susinea, devenind cel mai mare
sfetnic al domnului. Planul lui consta n aducerea
in ar a unui numr destul de preoi i iezuii care
s devina dascli sau propvduitori. Interesele
politice i personale ale lui Petru chiopul, legate
indisolubil de regatul catolic al Poloniei, au avut un
rol determinant n aceast
decizie, iar domnitorul a fost sprijinit n iniiativa
sa de a revigora structurile
catolicismului din Moldova de Bartolomeo Brutti,
unul dintre cei mai influeni boieri
de la Curtea din Iai, datorit relaiilor sale n
Capitala otoman.
Misiunea iezuit din 1588 va reliefa ns modul

n care Compania a neles
s acioneze n spaiul moldovean. Influena
Poloniei (alturi evident de cea a puterii
otomane suzerane) era covritoare asupra
modului n care domnitorii abordau
relaiile cu iezuiii, iar membrii Companiei
ncercau s uzeze ct mai eficient de
aceast influen pentru a obine maximum de
avantaje n Moldova. Dar numarul lor n acea
periuada nu era atit de mare si ei nu cunosteau
limba romn, ce a fost un mare deficit, i
poate c a fost una din cauzele eecului.
Eecul
Planurile lui Petru chiopu nu sau realizat,
din mai multe motive printre care ne dorina
poporului care erau cretini ortodoci,
rcirea relaiilor cu Roma, problemele
interne a le statului, neajunsul de resurse
necesare pentru propagand, i posibil
nencrederea domnului n ideile catolice.
Odat cu moartea lui se finiseaz i
expansiunea catolicilor.

Schiopu Si Biserica Catolica.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schiopu Si Biserica Catolica.

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Schiopu Si Biserica Catolica.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Biserica catolic n

Petru al VI-lea chiopul (n. 1537 - d. 1 iulie 1594) a fost

Cele patru domnii, documentate la zi, lun i an au

Prima domnie - 11 iunie 1574 - 18 noiembrie 1577;

S-a nscut n 1537, ca fiu al lui Mircea i

Totui, Petru nu a pierdut domnia dect

Petru a luat msuri de stimulare a agriculturii i

Patriarhul Ecumenic Ieremia al II-lea al

Era un om dulce la cuvnt, sever la purtri,

Petru a abandonat tronul, a plecat n Polonia

Despre el pot spune a avut o carier destul de

El a avut o influenta mare asupra domnului,

Planul lui Brutti prea realizabil mai ales c

Misiunea iezuit din 1588 va reliefa ns modul

S-ar putea să vă placă și

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.