Particularitatile basmului cult

Basmul cult este opera romanticilor, insa perioada marilor clasici constituie
perioada de aur a acestei specii epice. Basmele lui Creanga nu sunt simple preluari
de formule folclorice ci transfigurari intr-o formula personala, din care nu lipsesc nota
comica, eruditia paremiologica, umanizarea si localizarea fantasticului.
Preluand din basmele populare tema luptei dintre bine si rau, a victoriei
binelui, a personajelor fabuloase, Povestea lui H-A este un basm cult, nu doar
pentru ca I. Creanga si-a asumat paternitatea textului, ci pentru ca opera ramane
personala si originala, chiar in interiorul respectarii stereotipiilor folclorice.
Ca lupta a binelui cu raul, tema basmului imbraca formele concrete ale
tensiunii dintre incalcarea interdictiei si pedeapsa adusa de aceasta greseala. Textul
propune insa mai mult: calatoria inseamna o initiere, imparatul, ca monarh, trebuie
sa-si insuseasca intelepciunea si tainele lumii. In aceasta consta si semnificatia de
bildungsroman a textului, urmarind maturizarea tanarului, de la boboc in trebi de
aiestea, usor de pacalit, naiv,la printul care stie sa-si pastreze prietenii, sa-i ajute si
sa fie ajutat de ei.
Timpul desfasurarii evenimentelor, usor diferit de cel al basmului traditional,
plaseaza totusi intamplarile intr-un trecut indepartat amu, cica era odata.
Spatiul are doua coordonate: regatul tatalui si imparatia mpratului Verde, ambele
fabuloase. Pentru a ajunge la destinatie eroul trebuie sa treaca peste un pod si printr-
o padure, ambele semnificand trecerea de la lumea aceasta la lumea cealalta,
asemanatoare fiind taramul acesta si taramul celalalt.
Personajele prezentate in expozitie, ca in multe alte basme, sunt craiul si cei
trei fii, dintre care cel mai vrednic se dovedeste mezinul. Intriga este marcata de
scrisoarea de la Imparatul Verde, prin care cere un mostenitor, el neavand decat fete.
Cel care reuseste, sfatuit de personajul - donator Sf. Duminica este mezinul, acesta
dovedindu-i tatalui curaj.
Cu toate acestea, Spanul il pacaleste si, inchizandu-l in fantana ii cere sa faca
schimb de identitati. Din acest moment eroul primeste numele de H-A. Desfasurarea
actiunii presupune un drum initaiatic, in care pleaca eroul pentru a restabili echilibrul
initial, dar in care este supus la probe. Pentru primele trei probe eroul nu este
rasplatit, ramane tot la ststutul de sluga, nu obtine nici imparatia, nici casatoria.
Pentru aceasta mai trece printr-o serie de probe, la curte imoparatului Ros, in calitate
de petitor al fetei, dar nu pentru el, ci pentru Span. Daca primele probe erau trei,
urmatoarele sunt sase, Creanga imbogatind naratiunea prin procedeul triplicarii.,
dupa ce, alaturi de tovarasii sai, Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila, Pasari-Lati-
Lungila, doarme in camera inrosita, mananca si bea peste puterile omenesti, alege
macul din nisip, pazeste fata de imparat, o recunoaste si trimite calul, alaturi de
turturica fetei sa aduca semnintele, apa vie si apa moarta, H-A se intoarce la
Imparatul Verde.
Acolo il asteapta insa surpriza care va constitui punctul culminant al naratiunii:
furios, ca nu a reusit sa-l piarda, Spanul ii taie capul. Echilibrul il restabilesc insa calul
si fata: animalul nazdravan il omoara pe impostor, iar fata il invie pe H-A, folosindu-se
de obiectele magice aduse de cal de la muntii care se bat in capete. Eroul este
rasplatit: primeste imparatia, totul sfarsindu-se cu o nunta.
In Povestea lui H-A apar formule specifice basmului. Formula de inceput
Amu cica era odata intr-o tara are rolul de a-l avertiza pe ascultator ca patrunde
intr-o lume imaginara, in care spatiul si timpul sunt nedeterminate. Formula mediana
ca cuvantul din poveste, inainte mult mai este sustine ritmul povestirii, mentine viu
intreresul pentru faptele narate. Formula de incheiere lipseste din basmul lui
Creanga. Naratorul sugereaza similitudinea dintre universul real si cel imaginar: Si a
tinut veselia ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si mananca, iara
cine nu, se uita si rabda.
Pe langa asemanarile evidente cu basmul popular Povestea lui H-A prezinta
o serie de particularitati prin care se deosebeste de acesta. In basmul lui Creanga
tema confruntarii binelui cu raul este subordonata temei centrale, si anume soarta,
destinul. Mezinul craiului este predestinat sa ajunga imparat pentru ca are noroc. Sf.
Duminica ii spune eroului: mare noroc te asteapta. Putin mai este si ai sa ajungi
imparat, care n-a mai stat altul pe fata pamantului asa de slavit si de puternic.
Eroul din basmul popular ramane neschimbat pe tot parcursul desfasurarii
actiunii, H-A evolueaza de la boboc in felul sau la imparat vestit si iubit. Formarea
lui se datoreaza experientelor prin care trece si care il pun in situatia de a cunoate
direct ce inseamna sa fii necajit. Fiecare proba la care il supune Spanul este o lectie
de viata care il transforma.
Spanul reprezinta raul, dar comportamentul sau este atipic. El este omul insemnat,
potrivit gandirii populare, omul rau, dar un rau necesar pentru maturizarea feciorului
de crai.
Daca in basmul popular nu se poate vorbi de o amprenta stilistica anume, in
Povestea lui H-A naratiunea se caracterizeaza prin oralitate si umor. Personajele
vorbesc si se comporta taraneste. Naratorul insusi de comporta uneori ca martor al
evenimentelor pe care le relateaza. El se adreseaza unor ascultatori pe care ii
implica in evenimente, cu care ramane permanent in contact. Limbajul naratorulyui
fiind identic cu al personajelor. Basmul lui Crenga este poate mai mult decat altele o
oglindire a vietii in moduri fabuloase.
Prin structura narativa Povestea lui H-A se incadreaza in specia epica
numita basm. Prin amprenta stilistica inconfundabila specifica prozei lui I. creanga,
prin modificarea unor stereotipii, aceasta opera este culta.