Prezentarea comunităţii: Tulgheş

Situată într-un cadru natural deosebit dat de amplasarea ei într-o zonă montană cu altitudinea
medie de 650 m, cu peisaje impresionante, floră şi faună bogată şi variată, resurse naturale
importante - izvoare de apă minerală şi apă plată, comuna Tulgheş constituie un punct de
atracţie deosebită din punct de vedere turistic. Aflată la extremitate nord-estică a judeţului
Harghita, la poalele muntelui Ceahlău, comuna face practic legătura între Ardeal şi Moldova,
fiind un punct strategic important de-a lungul istoriei.

Bazinul hidrografic al Bistricioarei, pe teritoriul comunei Tulgheş, este format din pâraiele:
Putna, cel mai important afluent care adună apele pâraielor de munte: Putna Întunecosa, Figheş,
Şumuleu, Rezu Mare, Diacul de Jos, Diacul de Sus, Pârâul Marc, Bărăţelul şi Pîntecul, care
izvorăşte de sub muntele Chichera (1.327 m), formând «hotarul A» dintre Munţii Higheşului şi
cei ai Bicazului Superior, iar la est, Ceahlăul.

Localitatea are o suprafaţă totală de 24.447 din care 16.163 ha fond forestier, o populaţie de
3595 locuitori din care 30 % de etnie maghiară

Cu ce ne mândrim

Motive de mândrie pentru noi sunt cadru natural deosebit, resurse naturale importante,
multiculturalitatea, păstrarea tradiţiilor şi valorilor comune precum şi oameni harnici şi
ospitalieri.

Listă sate aparţinătoare

sat TULGHES 3165 locuitori

sat RECEA 156 locuitori

sat HAGOTA 173 locuitori

sat PINTIC 101 locuit

Turism: Tulgheş

Datorită amplasării ei în zona montană, comuna oferă un cadru natural mirific, cu peisaje
deosebite, izvoare de apă minerală, etaje pure de stejar şi păduri de conifere şi foioase, precum
şi stânci calcaroase cu înălţimi de cca 1215 m, natura fiind astfel în sine un punct de atracţie
turistică.

Amenajare traseu turistic prin proiectul ”Ocrotim natura”

• August 2012

Personalul centrului PAPI Tulgheș a realizat și câștigat o finanțare pentru proiectul ”Ocrotim
natura”, prin care se amenajează un traseu turistic şi educativ, ce pornește de la izvorul de apă
minerală “Attila”, străbate Rezervaţia naturală ”Piatra Roşie”, conducând turiştii prin Muntele
Comarnic, unde aceștia pot vizita ”Stâna tradiţională”. Traseul se va finaliza pe Muntele
Barasău, la aşa numita ”Stână europeană”.

Astfel, va fi creată o infrastructură a traseului turistic montan, care va putea duce la

introducerea comunei Tulgheş în circuitul turistic judeţean şi naţional.

Proiectul face parte din Programul anual de colaborare a Consiliului Judeţean Harghita cu
asociaţiile şi fundaţiile cu activitate de turism din judeţul Harghita, iar valoarea lui totală se
ridică la 6.000 de lei.

Beneficiarii proiectului vor fi locuitorii din comuna Tulgheş, antreprenorii locali, crescătorii de
animale care pot vinde produse la cele două construcţii zoopastorale, elevii şcolii generale,
bolnavii internaţi la Spitalul de Psihiatrie Tulgheş, Centru de Recuperare şi Reabilitare
Neuropsihiatrică Tulgheş, precum și turiştii care vizitează comuna, numărul acestora atingând 1
500 de persoane.

Pe termen lung, proiectul va genera creştere economică în comunitate, prin dezvoltarea

turismului care va crea, în viitor, noi locuri de muncă. Totodată, va duce la mediatizarea zonei,
la cunoaşterea destinaţiilor şi la implicarea tineretului în acţiuni locale.
Obiective turistice:

Castelul de vânătoare

Aflat în proprietatea Romsilva, situat într-un cadru natural deosebit, castelul este inclus în circuitul
turistic.

Casa tărănească

Datează din sec. XIX, inclusă în lista Monumentelor şi Ansamblurilor de Arhitectură din Patrimoniul
Culturăl Naţional la poziţia 21.B.0271.

Cuptorul de var

Datează din sec. XVIII, inclus în lista Monumentelor şi Ansamblurilor de Arhitectură din Patrimoniul
Culturăl Naţional la poziţia 21.B.0270
Moara de apă

Moara datează din sec XVIII, funcţionează şi astăzi şi este cuprinsă în Catalogul Monumentelor şi
Ansamblurilor de Arhitectură incluse în Patrimoniul Culturăl Naţional la poziţia 21.B0268.

Biserica de lemn

Situată în centrul localităţii, datată de la sfârşitul sec. XVIII, este inclusă în lista Monumentelor şi
Ansamblurilor de Arhitectură din Patrimoniul Culturăl Naţional la poziţia 21.B.0266.

Rezervatia naturală "Pietrele Roşii"

Constituită conform L.5/2000 ca Rezervaţie şi Monument al Naturii din fond forestier cu o suprafaţă
de 14 ha, muntele Pietrele Roşii are o altitudine de 1215 m şi este format dintr-o stâncă de calcar.
Rezervaţia prin speciile endemice prezintă o importantă fitogeografica, fiind descoperit aici în anul
1891 de Romer Endemismul Astragalus Romeri Simk, al cărui areal este foarte restrâns în ţara
noastră. Dintre elementele floristice importante se pot aminti: delphinium simonkaianum, nieracium
pojoritense, poa rechmani, silene zawadzkii, precum şi etajele montane de molidişuri pure. Speciile
de mamifere cu habitatele în rezervaţie: cerbul comun, ursul brun, mistratul, căpriorul, lupul, vulpea,
capra neagră şi pisica sălbatică; specii de păsări: cocoşul de munte şi ierunca; reptile: vipera berus,
lacerta agilis, lacerta vivipera.

Resurse locale:

Pe teritoriul localit 膬牛 ii se g 膬 sesc un num 膬 r de 10 izvoare de ap 膬 mineral 膬, cu

con 牛 inut ridicat de fier 艧 i cu un caracter sulfatat cu mineralizare mijlocie - izvoarele
sunt amenajate pentru consum curent, ele nefiind valorificate industrial din p 膬 cate.

Resurse locale:聽 Tulghe 艧

Cele mai importante resurse de care dispune localitatea sunt 卯 n primul r 芒 nd cele naturale:
lemnul, izvoarele de ap 膬 mineral 膬 艧 i ap 膬 plat 膬, z 膬 c 膬 mintele naturale - minereuri.

Izvoarele de ap 膬 mineral 膬

Pe teritoriul localit 膬牛 ii se g 膬 sesc un num 膬 r de 10

izvoare de ap 膬 mineral 膬, cu con 牛 inut ridicat de fier
艧 i cu un caracter sulfatat cu mineralizare mijlocie -
izvoarele sunt amenajate pentru consum curent, ele nefiind
valorificate industrial din p 膬 cate.

Lemnul

Din 卯 ntreaga suprafa 牛膬 a localit 膬牛 ii 60 % o

reprezint 膬 fondul forestier, din acest motiv majoritatea
societ 膬牛 ilor comerciale din zon 膬 au ca obiect de
activitate exploatarea 艧 i prelucrarea lemnului

Localizare:聽 Tulghe 艧

Regiune:聽 Harghita Nord-EstJude 牛:聽 HarghitaCel mai apropiat ora 艧:聽 Topli 牛 a

Comuna Tulghe 艧 este a 艧 ezat 膬 卯 n partea de nord-est a jude 牛 ului Harghita, la o

altitudine medie de 650 m, pe cursul inferior al r 芒 ului Bistricioara, care izvor 膬艧 te din C 膬
limani, de la o altitudine de 1.350 m 艧 i str 膬 bate 卯 n total 68.5 km, din care aproximativ 10
km 卯 n comuna Tulghe 艧.聽

Comuna Tulghe 艧 se afl 膬 la 47 km dep 膬 rtare de ora 艧 ul Topli 牛 a, la 54 km dep 膬 rtare

de ora 艧 ul Gheorgheni (D.J. 127 艧 i D.N. 12), la 100 km dep 膬 rtare de ora 艧 ul Piatra Neam
牛 (D.N. 15 A). Fa 牛膬 de ora 艧 ul re 艧 edin 牛膬 de jude 牛, Miercurea Ciuc, comuna
Tulghe 艧 se g 膬 se 艧 te la 148 km (D.N. 15), sau 112 km (D.J.127 艧 i D.N.12).聽
A 艧 ez 膬 rile cele mai apropiate, cele care se 卯 nvecineaz 膬 direct cu hotarul comunei
Tulghe 艧 sunt: comunele Grinties 艧 i Bicazul Ardelean la sud, ora 艧 ul Gheorgheni la
sud-vest, comuna Ditr 膬 u la nord 艧 i comuna Corbu la nord-vest.

Modalit 膬牛 i de acces:

Tulghe 艧 ul 艧 i-a primit denumirea de la Pasul Tulghe 艧, una dintre importantele c 膬 i de

comunica 牛 ie ce leag 膬 Transilvania cu Moldova, respectiv depresiunea Hangului, din jude
牛 ul Neam 牛, cu Depresiunea Giurgeului din Jude 牛 ul Harghita, mai 卯 nt 芒 i pe valea
Bistricioarei, iar apoi pe cea a p 芒 r 芒 ului Putna, pe D.J.127, prin care se face leg 膬 tura dintre
Valea Superioar 膬 a Mure 艧 ului 艧 i Valea Bistricioarei, la o altitudine de 1.025 m.聽

Din 卯 ntreaga suprafa 牛膬 a localit 膬牛 ii 60 % o reprezint 膬 fondul forestier, din acest

motiv majoritatea societ 膬牛 ilor comerciale din zon 膬 au ca obiect de activitate exploatarea 艧
i prelucrarea lemnului

POTENTIALUL TURISTIC ŞI STRUCTURILE TURISTICE DIN DEPRESIUNEA BILBOR

Din comuna Bilbor, spre împrejurimi și vecinătăți putem parcurge următoarele trasee turistice:

1. Bilbor – Poiana Ciorbic – Culmea Făget – Borsec

Distanța: 18 Km
Durata: 4-5 ore
Din Bilbor, din stația de autobuz pornim pe drumul județean spre Toplița până la locul numit –
La Fabrică – de unde începe drumul forestier Dranița. Parcurgem acest drum până la întâlnirea
potecii ce pleacă spre râul Răchitișul Mare, spre dreapta pe lângă Kilences. După ce traversăm
valea Răchitișului Mare, ajungem în Poiana Ciorbic. În continuare urmând poteca, urcăm prin
pădurea de molid, trecem pe lângă grădina cu fâneață a lui Micu și ajungem în poiana Făgetului,
care acoperă culmea cu același nume. Fagii izolații sunt împlântați în mijlocul poienii ca străjerii,
iar în stânga se înaltă Vârful Fagului (1308 m) acoperit cu molizi. Se pare ca fagii din această
zonă sunt de vârste seculare. De aici drumul coboară, ajungându-se la Valea Nadeşului, o vale
îngustă ce ne însoțește până ajungem la primele case ale stațiunii balneo-climaterice Borsec.
2. Bilbor – Valea Bistricioarei – Şaua Aluniş – Satul Drăgoiasa

Distanța: 9 km

Durata: 3-4 ore

Din Bilbor, ne îndreptăm către Nord, urmând cursul superior al Bistricioara. Lăsăm în urmă
ultimele gospodării din cătunul Suseni, continuăm pe drumul forestier spre izvoarele Bistricioarei,
până la poalele Alunișului Mare, de unde începe drumul pe pârâul Aluniş. Urcăm pe acest drum
de pe versantul estic al Alunișului şi după puțin efort ajungem în șaua dintre Vârful Alunișului
Mare ( 1448 m ) şi Vârful Drăgoiasa ( 1302 m ) la Crucea Aniţei. După un popas, poteca coboară
în poiana Dușii străbătută de pârâul Ciutacului, apoi trecem peste pârâul Neagra, în Drăgoiasa, de
unde se poate continua traseul cu autobuzul spre Vatra Dornei.

Acest traseu oferă drumețului și alte variante de interes turistic:

A. De la gura Vămanu, se ramifică drumul forestier care urmează valea cu același nume și după
aproximativ 4 km se ajunge la cabana de vânătoare unde se poate face popas, aceasta fiind
înzestrată cu cele necesare cazării pentru 6-8 persoane. De aici, pe drumul forestier se ajunge la
poteca ce ne conduce la şeaua dintre Vârful Vămanu ( 1419 m) spre nord-vest şi Muntele Lupăria
( 1403 m ) spre sud-est. Aici toamna, atât seara cât şi dimineaţa în zori, se poate auzi bocănitul
falnicului cerb carpatin. Continuăm drumul de munte până la apa Negrii, iar dincolo întâlnim
satul Glod și drumul care ne oferă posibilitatea să ajungem la Broşteni spre dreapta, iar Valea
Dornei spre stânga.

B. După ieșirea din sat, la circa 1 km se ramifică drumul forestier pa pârâul Ruşilor care ne oferă
un peisaj plăcut prin existentă hrănitorilor de cerbi. La confluența acestui pârâu cu Bistricioara,
pe malul său drept se află rezervația de mesteacăn pitic, o relictă glaciară caracteristică zonei de
tundră din nordul Europie. Pe această vale putem continua drumul pentru cunoașterea locurilor :
La Lespezi, unde găsim multe roci de mică încrustată în falnicii bolovani.

C. Dacă nu părăsim drumul principal de pe valea Bistricioarei ajungem mai în amonte la

ramificaţia drumului ce ne duce pe Pârâul Borcutului şi după nu mult timp se ajunge la izvorul de
apă minerală denumit Borcut situat pe malul stâng al pârâului într-o cioată scorburoasă de brad şi
a cărei apă consumată dă o poftă de mâncare deosebită. Drumul continua spre Vârful Păltiniș şi
de acolo mai departe ajungem pe sub Vârful Măgura Cocora în poiana La căsuță de unde
continuăm traseul spre masivul Călimani.

3. Bilbor centru – Mlaştina Dobreanu – Cariera de calcar – Vârful Făget

Distanța: 2-3 km

Durata: 1 oră

Pornind spre nord, pe drumul ce însoţeşte lunca Bistricioarei, ajungem la bifurcaţia care pleacă
spre stânga, pe frumoasa cale a pârâului Dobreanu, afluent al Bistricioarei, care străbate mlaştina
Dobreanu, o rezervaţie naturală situată la altitudinea de 910 m, având o suprafaţă de 3,5 ha. Este
acoperită cu un strat de turbă gros de 2,3 m, fiind alimentată de izvoare carbogazoase bogate în
calciu şi dioxid de carbon. Alături de turbărie există depuneri de tufuri calcaroase şi carbonatice,
iar plantele de aici au o crustă calcică. Se pot observa aici plante rămase din era glaciară.

Aici drumeţul poate să-şi potolească setea cu apa minerală limpede şi rece de la izvoarele
Vâlcăneşti.

Pe malul Pârâului Dobreanu se află două bazine amenajate cu apă minerală care pot folosi pe
timpul verii băi reumatismale şi astenie nervoasă.

La circa 100m, spre vest se întâlneşte cariera Dobreanu de unde se exploatează piatra bogată în
carbonat de calciu folosită la întreţinerea drumurilor comunale. Dacă continuăm drumeţia
ajungem în poiana Dobreanu mic care ne duce pe creasta ei spre sat până în Vârful Făgetului. De
aici avem priveliştea totală a întinderii comunei, care arată aşa cum O. C. Tăslăuanu o descria:
„satul este împrăştiat într-o căldare străjuită jur-împrejur de munţi”.

4. Bilbor (centru) – Dealul Curmăturii – La Mori – Vârful La Mori

Distanța: 6 km

Durata: 2 ore
Plecarea se face din centrul comunei spre vest, pe drumul comunal Fundoaia și după 20 minute
ajungem la bifurcaţia Ghiţă a Petrii Buşulii. Continuăm drumul spre stânga și după aproximativ
30 minute lăsăm în urmă ultimele gospodării din cătunul Fundoaia şi pătrundem în zona de
pășune. Traversând pârâul Câșița, ne aflăm la poalele Obcinei Năureşti. Bătrânii din sat povestesc
aici despre existența unui loc numit Morile dracilor, astăzi acoperit cu păduri de molid. De aici
cărarea urcă accentuat pe spinarea de la Mori până la Vârful La Mori (1381 m), de unde se
deschide un larg orizont ce permite să admirăm spre est frumoasa depresiune a Bilborului, iar
dacă norocul ne surâde și este o vizibilitate bună, putem să privim măreția Ceahlăului, acea
“ piatră nestemată a Moldovei” după cum îl caracterizează Dimitrie Cantemir. Spre vest apare
culmea estică a Călimanilor cu acel splendid peisaj subalpin și alpin cate te îmbie la continuarea
drumeţiei.

5. Bilbor – Şaua Vârful Vămanu – Vârful Alunişul Mare – Satul Glod

Distanța: 8 km

Durata: 2-3 ore

Pornim din Bilbor, spre nord, urmând drumul din lunca Bistricioareai până la gura pârâului Iuteş.
Cotim spre dreapta şi urmăm drumul nou construit paralel cu pârâul Iuteş, care apoi urcă în
serpentine până la stânele de vite din Smida Vămanului, așezate lângă gradinele cu fâneață La
Plopi, unde există 2-3 căsuțe. Ajungem pe drum domol în şeaua dintre Vf. Vămanu şi Alunişu
mare (1448 m). Intersectând linia de creastă şi îndreptându-se spre nord-vest, coborâm pe drumul
Ruşilor care ne conduce până la pârâul Neagra. Traversăm pârâul Neagra peste podul de beton
construit în 2000, ajungând în satul Glod, de unde spre est putem ajunge pe valea Bistriței, iar
spre vest şi apoi nord-vest la Drăgoiasa- Panaci – Vatra Dornei.

6.Bilbor – Poiana Harlagia – Cumlea paltinu – Vf. Mucelu

Distanța: 15 Km

Durata: 5 ore
Din centrul Bilborului, pornim spre nord, trecem râul Bistricioarei, ajungem la postul de Poliție,
de unde cotim spre dreapta însoţind pârâul Srăjii şi după aproximativ 2 km suntem în punctul
numit La Adăpători. De aici spre dreapta, drumul de munte urcă în serpentine prin pădurea de
molid până la grădina Ceatăului. Continuăm drumul pe culme şi ajungem în marginea vestică a
poienii Harlagiei în punctul numit La Urzici, unde vom întâlni primele morminte ale eroilor
neamului care au luptat în primul război mondial pentru întregirea tării.

Traversăm poiana şi la Preluca Harlagiei dăm de o cruce ce consfințește alte morminte din același
război. Peste tot se observă urmele lăsate de război (tranșee, depozite de muniții). De aici drumul
coboară şi ajungem în Culmea Paltinu, apoi în Poiana Muncelu la Sănunuri. Pentru cei care
doresc să ajungă în Moldova pe valea Bistriței, vor continua deplasarea pe drumul militar către
Ţibleş, peste Vf. Cristişor de unde începe drumul forestier ce ne duce în localitatea Borca. Acest
traseu turistic este denumit Drumul Ieşenilor.

7. Bilbor – Valea Bistricioarei – Huruba – Valea Seacă – Capu Corbului

Distanța: 18 km

Durata: 5-6 ore

Plecarea se face din Bilbor, spre est pe drumul care se însoțește valea Bistricioarei şi după ce
părăsim ultimele gospodării din cătunul Joseni intrăm în microdefileul dintre Bistriței şi
Giurgeului. La aproximativ 3 km ajungem la Hurubă, iar după un kilometru obosiți și însetați
vom face un popas la izvorul de apă minerală situată pe partea stângă a drumului, în apropierea
stâncilor de travertin care adăpostesc al doilea izvor mineral denumit „ Paharul Pierdut „.
Odihniți vom relua deplasarea, traversând pârâul Muncelu, apoi vom ajunge la casa de vânătoare
Bistricioara, iniţial denumită Casa Ţifrii. De aici, în scurt timp ajungem la valea Seacă şi la
primele gospodării ale satului Capu Corbului. Pe tot parcursul traseului se poate admira
frumuseţea peisajului, fâneţele împletindu-se cu pădurile de luncă (arin, salcie căprească). Dacă
este în perioada de vară putem să culegem şi fructe de pădure (zmeură, afine, frăguţe de munte).
Continuând deplasarea vom ajunge în centrul satului la DN. 15, de unde spre dreapta se poate
merge la Borsec, iar spre stânga la Corbu și Tulgheş. Acest traseu se poate efectua și cu mașina.
Acesta era drumul pe care îl parcurgeau bilborenii spre ţinuturile Neamţului, după 1800.
8.Bilbor – Bâtca Văcăriei – Bâtca Stegii – Căliman Izvor - Iezer

Distanța: 16 km

Durata: 16 ore

Plecarea se face de lângă Primăria Bilbor spre vest, pe drumul comunal Fundoaia, spre valea
pârâului Lupului. După 5 km, părăsim drumul forestier și intrăm pe drumul de munte ce ne scoate
în poiana Dobreanu Mare. Străbatem poiana pe poteca ce urcă până la culmea Obcinei, ajungând
la Zăvoarele Pietrii. De aici, pe un drum cu panta domoală ieșim la lumină din întunericul
molizilor, în Poiana Pietrii, unde este o cabană care la nevoie poate fi folosită pentru popas. De
aici, drumul continuă spre dreapta pe marginea nordică a poienii, intrăm în pădurea de molid pe
un drum destul de domol, presărat cu poienițe și izvoare limpezi cu apă cristalină şi rece. După
circa o oră ieșim în poiana numită La căsuța , urcăm o pantă lungă dar nu prea accentuată,
străbatem pâlcuri de molizi ce alternează cu poienițe și ajungem în Poiana Mare a Stejii, cu
văcării risipite pe întinsul verde al pășunii alpine.

Trecem pe la Preluca Stejii, intrăm în pădure urcând spre Bâtca Călimanilor, unde la limita
superioară a pădurii ajungem în pășunea alpină şi în apropierea unui izvoraș se află o troiță de
sub Vârful Căliman Izvor (2032 m). Urcăm panta până ajungem în culmea situată sub Vârful
Căliman Izvor, după care spre stânga, urmăm poteca de pe creastă printre jnepeni şi ienuperi şi
ajungem la Bradul Ciont unde este situată o cabană turistică pentru salvamont-Iezerul. La
aproximativ 1 km se află Lacul Iezerul Călimanului (1650 m), după unii lac de baraj natural,
după alții lac glaciar. De la cabana turistică deasupra acestui lac se observă stația meteorologică
din Vf. Răţiţiş (2021m). Coborând versantul vestic ajungem în locul unde în 1969 se construia
orașul fără primar, cea mai de sus așezare din Bucovina de unde putem privi vatra stinsă a
craterului vulcanic unde străjuiește Negoiul Românesc ce adăpostește zăcăminte de sulf. Prin
stânga acestui vârf, culmea ne conduce spre Vf. Pietrosul Călimanului (2100m). Din acest loc al
minelor de sulf șoseaua ne conduce spre cel mai apropiat sat, Gura Haitii, de unde se poate
ajunge prin Neagra Şarului la Vatra Dornei.

4.2.10Analiza SWOT pensiunii ”Sfântul tefan” Ș

 1. Punctele tari: • Înfiin area complexului turistic; ț

• Existen a condi iilor naturale deosebite (spa ii verzi întinse etc.); ț ț ț • Sortiment larg de servicii;
• Amplasare favorabilă a complexului turistic cu drumuri de acces rutier; • Nu există alte pensiuni
concurente în această zonă. • Teren de joacă pentru copii, posibilitate distrac ie cu animale
domestice; ț • Personal calificat, instruit permanent; • Politica de reinvestire a profitului; • Nivel
de profitabilitate i situa ie financiară bună a solicitantului; ș ț • Experien a conducerii; ț • Existen
a proprietă ii private pe terenurile i obiectivele complexului; ț ț ș 2. Punctele slabe mai importante:
• Nu cunoa terea a regiunii ș • Lipsa unui trand termal; ș • Lipsa autobuzelor proprii. 3.
Oportunită i: ț • Cererea turi tilor pentru înfiin area unui complex turistic; ș ț • Reabilitarea
drumurilor de acces. • Cre terea numărului turi tilor, la nivel na ional i interna ional; ș ș ț ș ț •
Existen a posibilită ii sprijinului financiar; ț ț • Poten ial la un flux mai mare de turi ti; ț ș
Realizarea unui marketing eficient; 4. Riscuri: • Lipsa materialelor de promovare; • Incapacitatea
de a atrage turi ti către pensiune; ș • Apari ia pensiunilor noi; ț • Lipsa indicatoarelor pe drumurile
de acces.

5.1 PREZENTAREA PENSIUNII

Situată în localitatea Tulgheș, jud. Harghita, la 20 km de stațiunea Borsec și 20 km de stațiunea

Durău, Pensiunea MALVIMEND vă aşteaptă să îi fiţi oaspete în orice perioadă a anului.
Amplasarea în imediata apropiere a drumului național DN 15, face pensiunea Malvimend
destinaţia ideală atât pentru oaspeţii în tranzit cât şi pentru cei care doresc o vacanţă minunată.
Pensiunea dispune de 10 camere – duble cu baie proprie, dotate cu Tv și Internet Wirless care
prin simplitate şi eleganţă lor oferă cadrul ideal pentru relaxare şi odihna oricărui oaspete.
Restaurantul Malvimend vă aşteaptă într-o atmosferă relaxantă cu meniul bogat în „bucate
tradiţionale” şi nu numai... i, să vă încântaţi prieteni sau partenerii de afaceri. Tot aici puteţi
organiza diverse evenimente speciale: nunţi, botezuri, degustări de vinuri şi chiar training-uri.
Pensiunea Malvimend mai dispune de sală de fitness, terasă în aer liber, spațiu de joacă pentru
copii, spălătorie auto, parcare supravegheată video.

5.2 ACTIVITĂȚI DESFAȘURATE

5.3REZULTATE ECONOMICE

CAPITALUL SUBSCRIS: 34200 RON

CIFRA DE AFACERI LA DATA 31/12/2015: 137782 RON
PROFIT LA DATA 31/2/2015: 29688 RON
 Cifra Profit Datorii Active Active Capitaluri Angajați
Afaceri Net Imobilizate Circulante Proprii
(nr. mediu)

2016 97 459 -47 934 28 301 22 661 66 744 61 104 1

2015 137 782 29 688 62 015 59 275 111 778 109 038 2

2014 238 007 55 747 76 536 77 589 78 297 79 350 2

2013 16 495 -69 224 43 861 51 311 16 152 23 602 2

2012 183 691 -8 317 48 246 82 050 29 022 62 826 3

2011 78 279 -17 824 14 254 49 919 35 478 71 143 2

2010 113 538 -26 261 33 816 33 025 29 758 28 967 2

2009 85 542 -15 843 8 388 40 540 22 001 54 153 2

2008 88 154 -12 362 3 906 3 069 15 879 15 042 3

2007 72 423 -14 983 12 442 3 069 11 777 2 404 1

2006 87 716 -5 630 3 439 3 069 17 757 17 387 2

2005 50 644 -9 702 54 642 3 298 40 361 -10 983 3

3. (AGRO)TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-nu există suficiente inițiative

-Există un potențial deosebit pentru
dezvoltarea agroturismului -serviciile nu sunt întotdeauna competitive

-există cerere pentru servicii de -exigențele clienților sunt din ce în ce mai

agroturism mari

-există inițiativă zonală de pregătire a -lipsa unei culturi a activităților de turism

personalului calificat pentru turism -nu există informații particularizate pentru
zona din care face parte comuna
-mass-media asigură o bună informare
cu privire la serviciile turistice -fluxurile financiare variabile în cursul
anului
-există posibilitatea dezvoltării
fluxurilor financiare din turism

OPORTUNITĂȚI RISCURI

-crearea de locuri de muncă

-creșterea viabilității comunității de -diluarea spiritului satului tradițional

viață rurală
-dispariția agroturismului tradițional
-există tehnologii și echipamente
-durată mare de recuperare a investițiilor
moderne pentru servicii turistice
-creșterea volumului de ambalaje și deșeuri
-există posibilitatea atragerii de fonduri
destinate dezvoltării agroturismului -politici regionale de promovare a
proiectelor în zone consacrate
-dezvoltarea turismului ecologic

-există politici pentru dezvoltarea

agroturismului montan