Ghidul Solicitantului-Fonduri Europene 2020
Ghidul Solicitantului-Fonduri Europene 2020
Ghidul Solicitantului-Fonduri Europene 2020
Cod 2014RO05M9OP001
Prioritatea de investiții 10.iii: Îmbunătățirea accesului egal la învățarea pe tot parcursul vieții
pentru toate grupurile de vârstă într-un cadru formal, non-formal sau informal, actualizarea
cunoștințelor, a aptitudinilor și a competențelor forței de muncă și promovarea unor căi de
învățare flexibile, inclusiv prin orientare profesională și prin validarea competențelor dobândite
AP 3/ PI 10.iii/ OS 3.12
DECEMBRIE 2019
Uniunea Europeană, prin politica de competitivitate, și-a stabilit ca obiectiv crearea unor
condiții optime pentru competitivitate prin accelerarea adaptării industriei la schimbările
structurale, încurajarea unui mediu favorabil inițiativei și dezvoltării întreprinderilor, în special
a întreprinderilor mici și mijlocii, promovarea unui mediu propice cooperării dintre întreprinderi
și favorizarea unei mai bune exploatări a potențialului industrial al politicilor de inovare,
cercetare și dezvoltare tehnologică, politici de o importanță crucială în contextul concurenței
mondiale.
Comisia Europeană prin intermediul Agendei Digitale pentru Europa asociază competențele
digitale cu o economie modernă procedând la stabilirea ca obiectiv de maximă importanță
promovarea competențelor digitale. La nivel european, economia internetului creează cinci
locuri de muncă pentru fiecare 2 locuri de muncă „offline” pierdute, estimându-se că jumătate
din creșterea productivităţii provine din investiţii în tehnologia informaţiei și comunicaţiilor.
Agenda digitală își propune obiective ambițioase privind acoperirea și viteza de acces și le
solicită statelor membre să adopte măsuri, inclusiv dispoziții juridice, prin care să faciliteze
investițiile în rețelele în bandă largă. Între România și obiectivele UE există decalaje mai ales în
ceea ce privește accesul la rețele de generație următoare (NGA), utilizarea generală a
internetului și competențele digitale, care se reflectă în numărul redus de tranzacții online
efectuate de firme și cetățeni (Acordul de Parteneriat, 2014).
Potrivit Indicelui economiei și societății digitale (DESI - The Digital Economy and Society Index1),
calculat de Comisia Europeană, România ocupă penultimul loc în UE la digitalizare, ultimul loc
fiind ocupat de Bulgaria. România este ultima în UE la utilizarea Internetului, dar și la servicii
publice digitale. Totodată, raportul DESI 2019 arată că România a făcut progrese lente în
domeniul digital. In ceea ce priveste competențele digitale, raportul DESI 2019 arată că mai
puțin de o treime din populația de 16-74 de ani are competențe digitale de bază În ceea ce
privește dimensiunea capitalului uman, România se situându-se pe locul 27 în rândul țărilor UE,
cu mult sub media UE. Nivelurile competențelor digitale de bază și avansate rămân cele mai
scăzute în rândul statelor membre ale UE. Doar 29% dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între
16 și 74 de ani au competențe digitale de bază (57% la nivelul UE în ansamblu) iar 10% au
competențe digitale avansate (față de o medie a UE de 31%). În ciuda creșterii procentului de
specialiști în domeniul TIC, aceștia reprezintă o proporție mai mică din forța de muncă în
comparație cu ansamblul UE (2,1% față de media UE de 3,7%). În ceea ce privește absolvenții în
domeniul TIC, România are rezultate bune, aflându-se pe locul 6 între statele membre ale UE,
cu 4,9 % din numărul total de absolvenți. În ceea ce privește specialistele din domeniul TIC,
România se află pe locul 16, aceste specialiste reprezentând 1,3 % din femeile încadrate în
muncă în România, ceea ce situează această țară cu puțin sub media UE de 1,4 %.
In ceea ce priveste integrarea tehnologiei digitale, raportul DESI 2019 arată că doar 8% din IMM-
uri vând online. Întreprinderile din România profită de posibilitățile oferite de analiza volumelor
mari de date (big data) (11% față de media UE de 12%); la acest capitol România se situează pe
locul 14. 9% dintre întreprinderile din România utilizează rețelele de socializare (comparativ cu
media UE de 21%). S-a înregistrat o ușoară îmbunătățire a utilizării serviciilor de cloud, de la 6 %
în 2017 la 7% în 2018, însă România rămâne cu mult sub media UE de 18 %. Doar 8% din totalul
IMM-urilor fac vânzări online (față de media UE de 17%), în timp ce 2% dintre acestea efectuează
vânzări online ransfrontaliere (comparativ cu media UE de 8%).
1
The Digital Economy and Society Index (DESI) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/desi
Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice „Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini pentru angajații” 4
AP 3/ PI 10.iii/ OS 3.12
Se pot identifica trei categorii principale de competențe digitale, care sunt utilizate în diferite
modele pentru măsurarea sau dezvoltarea competențelor digitale. Aceste trei categorii se aplică
diferitelor tipuri de abilități și utilizatori (Comisia Europeană, 2017):
Abilitățile digitale de bază care reprezintă, de fapt, alfabetizarea digitală, atât pentru
uzul personal, cât și la locul de muncă.
Abilitățile digitale care se referă la ocuparea forței de muncă care cuprind
competențele de bază la care trebuie să se adauge cunoștințele necesare la locul de
muncă, în principal utilizarea aplicațiilor TIC.
Competențele digitale pentru profesiile din domeniul TIC, care, pe lângă categoriile de
mai sus, includ și cunoștințele specializate necesare în sectorul TIC, precum și o
componentă inovatoare și capacitatea de a dezvolta noi soluții, produse sau servicii
digitale.
Formarea unor profesioniști înalt calificați în domeniul TIC este esențială pentru
competitivitate. Competențele digitale avansate sunt importante pentru sprijinirea următoarei
generații de analiști, cercetători și inovatori. Cunoștințele de specialitate aprofundate în
domeniul digital sunt necesare multor profesii, nu doar persoanelor care lucrează în domeniul
TIC.
Cadrul European de e-Competenţe (e-CF)2 este un standard european și un punct de referință
pentru competențele necesare profesioniștilor din domeniul TIC. El este dezvoltat și menținut de
Comitetul European de Standardizare (CEN). Acest standard este adoptat ca standard român – SR
EN 16234-1:2016 Referenţial de e-competenţe. Referenţial european comun pentru
profesioniştii din tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din toate sectoarele de activitate3.
Avantajele standardizarii competenţelor digitale:
Creşterea numărului de locuri vacante in sectorul de Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţiilor (TIC) pe fondul lipsei personalului cu calificare corespunzătoare
Nevoia recunoaşterii pregătirii profesionale (diplome) între statele UE printr-o certificare
unificată
Favorizarea mobilității personalului calificat TIC între statele UE, ceea ce va conduce şi
la reducerea șomajului mai ales în rândul tinerilor
Cadrul European de e-Competenţe (e-CF) este structurat pe patru criterii denumite DIMENSIUNI:
Dimensiunea 1: 5 domenii de e-competenţe, derivate din procesele profesionale specifice
TIC: PLAN (planificare), BUILD (dezvoltare), RUN (utilizare), ENABLE (facilitare) şi
MANAGE (gestionare).
Dimensiunea 2: Un set de e-competenţe de referinţă pentru fiecare domeniu, cu o
descriere generică a fiecărei competenţe, 40 de competenţe identificate în total
Dimensiunea 3: Niveluri de expertiză pentru fiecare e-competenţă, niveluri de la e-1 la e-
5, echivalente nivelurilor EQF de la 3 la 8.
Dimensiunea 4: Exemple de cunoştinţe şi abilităţi referitoare la e-competenţele din
dimensiunea 2.
2
http://www.ecompetences.eu/
3
https://www.asro.ro/
4
https://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-eqf/files/leaflet_ro.pdf
Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice „Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini pentru angajații” 5
AP 3/ PI 10.iii/ OS 3.12
muncă. Cu toate acestea, ambele perspective sunt corelate, deoarece calificările contribuie la
dezvoltarea competențelor.
Tabelul de mai jos oferă o relație de nivel între cele două cadre.
e-5 8
e-4 7
e-3 6
e-2 4 si 5
e-1 3
România este încadrată la nivel european în grupul țărilor care vin din urmă (catching-up)5,
alături de Bulgaria, Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia și Lituania, poziționare care
stabilește în linii generale contextul politicii de competitivitate pentru perioada următoare.
Economia României se bazează preponderent pe servicii (67% din PIB), urmate de industria
prelucrătoare (22% din PIB), agricultura (7% din PIB) și ale industrii non-prelucrătoare (4% din
PIB)6.
Analiza pieței muncii din România, din perspectiva modificării structurii ocupaționale, a relevat
3 mari categorii de ocupații: dominante, cele care și-au schimbat semnificativ conținutul și cele
de străpungere. Indiferent de tipologia lor, majoritatea ocupațiilor au înregistrat schimbări în
conținutul muncii, principalii factori generatori fiind adaptarea la nevoile clienților, creșterea
competiției și retehnologizările.
Dezvoltarea și extinderea sectorului privat, necesitatea acestuia de a-și stabiliza anumite
segmente de piață au determinat dezvoltarea unor politici „orientate către beneficiar/client” la
nivelul firmelor și, deci, creșterea rolului unor factori, precum „adaptarea la nevoile clienților”
și „creșterea competiției în domeniu”.
Retehnologizările au jucat un rol foarte important în modelarea sau redefinirea conținutului
ocupațiilor „dominante”, precum și a celor care și-au modificat semnificativ conținutul.
În acest context, acțiunile–cheie care pot susține adaptarea lucrătorilor și întreprinderilor la
schimbare au în vedere sprijinul pentru dezvoltarea activităților în special în sectoarele
emergente cum ar fi “economia verde”, protecția mediului, sectoarele creative și culturale,
agricultură ecologică, sectorul social, componente auto și TIC, sensibilizarea agenților economici
cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați și concilierea vieții profesionale cu cea
privată, adaptarea la schimbări a întreprinderilor și lucrătorilor prin programe de formare
profesională continuă care să le furnizeze competențele necesare practicării ocupațiilor care și-
au schimbat conținutul sau a celor nou-apărute ca urmare a introducerii progresului tehnologic,
creșterea mobilității transnaționale a forței de muncă, dezvoltarea competențelor digitale și
anticiparea necesarului de formare a lucrătorilor. Este evident pentru angajatori că utilizarea
eficientă a tehnologiilor digitale la locul de muncă trebuie să fie însoțită de competențe digitale
adecvate ale forței de muncă.
România și-a stabilit prin intermediul Strategiei Națională privind Agenda Digitală pentru
România 2020, Pilon VI, creșterea nivelului de alfabetizare digitală, a competențelor și a
incluziunii deoarece se creează o punte în privința decalajului digital pentru toți consumatorii,
5
Din primul grup de țări fac parte Germania, Danemarca, Finlanda, Suedia, Austria, Irlanda, Olanda, Marea Britanie, Belgia și Franța,
iar din al doilea grup fac parte Estonia, Slovenia, Spania, Italia, Portugalia, Grecia, Malta, Cipru și Luxemburg (Sursa:
http://www.minind.ro/strategie_competitivitate/Strategia_Nationala_de_Competitivitate_Anexa_1.pdf)
6
Ministerul Economiei (2013), “Analiza socio-economică”, Grupul de lucru Competitivitate
Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice „Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini pentru angajații” 6
AP 3/ PI 10.iii/ OS 3.12
pentru ca aceștia să beneficieze în mod egal și pe deplin de avantajele serviciilor TIC. Guvernul
României și-a asumat prin intermediul Acordului de Parteneriat 2014 – 2020 aplicarea pe
orizontală a TIC la nivelul întreprinderilor și al autorităților precum și consolidarea mediului de
afaceri digital.
În plus, prin H.G.nr. 640/2018 privind modificarea Strategiei naționale pentru competitivitate
2015-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 775/2015 se subliniază rolul distribuției ca
domeniu orizontal care poate contribui la competitivitatea sectoarelor de viitor identificate în
strategie:
”Pe lângă sectoarele productive de viitor identificate ca fiind sectoare cu potențial de export și
de specializare inteligentă, pentru asigurarea competitivității economiei românești pe ansamblu,
este nevoie și de un sistem de distribuție eficient care să asigure legătura între produsele
sectoarelor identificate ca fiind de viitor și utilizatorii finali în siguranță și cu costuri minime.”
Pentru a obține finanțare în cadrul prezentului apel de proiecte, propunerile de proiecte trebuie
să se încadreze în:
Rezultate așteptate
Această activitate este adresată angajaților din întreprinderi și are în vedere creșterea
performanțelor în plan profesional în concordanță cu cerințele locurilor de muncă din sectoarele
economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și din domeniile de specializare
inteligentă conform SNCDI.
Având în vedere prevederile din HG nr. 640/2018 prin care a fost modificată Strategia Națională
pentru Competitivitate 2015-2020:pe lângă sectoarele productive de viitor identificate ca fiind
sectoare cu potențial de export și de specializare inteligentă, pentru asigurarea
competitivității economiei românești pe ansamblu, este nevoie și de un sistem de distribuție
eficient care să asigure legătura între produsele sectoarelor identificate ca fiind de viitor și
utilizatorii finali în siguranță și cu costuri minime- în cadrul proiectelor finanțate prin prezenta
cerere de propuneri de proiecte se pot organiza și cursuri de formare profesională specifice
domeniului distribuție bunuri și servicii - adaptat pentru sectoarele economice cu potențial
competitiv identificate conform SNC și domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.
Solicitanții de finanțare se vor asigura că întreprinderile ale căror coduri CAEN se regăsesc în
secțiunile Activități profesionale, științifice și tehnice și Distribuție din cadrul Anexei 5, la
prezentul Ghid, vor participa în cadrul proiectelor finanțate în cadrul prezentului apel, doar în
măsura în care asigură distribuția pentru întreprinderile care activează în sectoarele identificate
prin SNC.
Prin aceasta activitate se vor sprijini întreprinderile care iși desfășoară activitatea într-unul din
sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și în unul din domeniile
de specializare inteligentă conform SNCDI sau întreprinderilor care intenționează să-și adapteze
activitatea la aceste sectoare economice/domenii de specializare inteligentă menționate
anterior, în vederea elaborării și introducerii unor programe de învățare la locul de muncă.
Sprijinul poate consta in analiza posibilitatilor si potentialului de digitalizare a întreprinderilor,
perspectivele de dezvoltare a acestora prin introducerea si integrarea tehnologiei digitale si
determinarea pe aceasta baza a necesarului de formare profesionala in domeniul TIC.
NB. In cadrul prezentului apel de proiecte programele de învățare la locul de muncă vizeaza
exclusiv domeniul alfabetizarii digitale și TIC.
NB: Activitățile proiectului trebuie să se implementeze exclusiv în regiunile mai puțin dezvoltate
(Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia).
Anumite activități ale proiectului care vizează regiunile mai puțin dezvoltate se pot desfășura în
regiunea dezvoltata, cu condiția ca acestea să fie în interesul grupului țintă vizat prin proiect.
În cadrul axei prioritare 3 – prioritatea de investiții 10.iii sunt vizate temele secundare
prezentate în tabelul de mai jos.
Alocările din tabelul de mai jos reprezintă alocări indicative la nivelul axei prioritare 3.
Prin urmare, în cadrul cererii de finanțare se vor evidenția sumele calculate pentru măsurile
care vizează teme secundare relevante pentru proiect.
Procentele din tabelul de mai jos reprezintă ponderi din totalul alocărilor aferente temelor
secundare la nivel de axă prioritară – prioritate de investiții.
Pondere minimă
Tema secundară
pe proiect
01.Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de 3%
carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.
02.Inovare socială 2%
05.Îmbunătățirea accesibilității, a utilizării și a calității tehnologiilor 1%
informației și comunicațiilor
06. Nediscriminare 3%
În dezvoltarea cererii de finanțare, prin anumite activități, veți viza cel puțin o temă secundară
dintre cele aferente axei prioritare. Pentru respectiva temă secundară veți avea în vedere un
buget care să reprezinte minimum procentul indicat în tabel, calculat la totalul cheltuielilor
eligibile ale proiectului.
În cadrul cererii de finanțare, la secțiunea „Buget - Activități și cheltuieli”, solicitantul va
menționa în câmpul „Justificarea cheltuielii” tema secundară vizată de cheltuiala respectivă
și va explica modul în care cheltuiala contribuie la tema secundară și care este procentul din
cheltuială aferent temei secundare vizate.
Inovarea socială presupune dezvoltarea de idei, servicii și modele prin care pot fi mai bine
abordate provocările sociale, cu participarea actorilor publici și privați, inclusiv a societății
civile, cu scopul îmbunătățirii serviciilor sociale8.
Programul Operațional Capital Uman promovează inovarea socială, în special cu scopul de a
testa, și, eventual, a implementa la scară largă soluții inovatoare, la nivel local sau regional,
pentru a aborda provocările sociale.
Exemple de teme de inovare socială care ar putea fi utilizate în cadrul acestui ghid al
solicitantului – condiții specifice:
metode inovatoare de implicare activă a membrilor comunității în operațiunile sprijinite,
inclusiv pentru depășirea barierelor de ordin moral sau care țin de cutumele din societate/
Dezvoltare durabilă
Aplicarea principului dezvoltării durabile va urmări asigurarea unui echilibru între aspectele
legate de mediu, coeziune socială și creștere economică în cadrul POCU. Integrarea orizontală a
principiului are în vedere ca operațiunile finanțate să urmărească reducerea impactului asupra
mediului cât mai mult posibil, prin activități dedicate protecției mediului, eficienței
energetice, atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, biodiversității, rezistenței
la dezastre, prevenirii și gestionării riscurilor.
Perioada de implementare a unui proiect depus în cadrul prezentului apel de proiecte este de
maximum 18 luni.
9
Conform recomandărilor Comisiei Europene, întreprinderea reprezintă orice entitate angajată într-o
activitate economică, indiferent de forma sa juridică. Aceasta include, în special, persoanele care
lucrează pe cont propriu și asociațiile familiale angajate în activități artizanate sau de orice alt fel, precum
și parteneriatele și asociațiile angajate în mod regulat într-o activitate economică. Sursa: Recomandarea
Comisiei Europene din data de 6 mai 2003 privind definiția microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și
mijlocii
Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice „Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini pentru angajații” 14
AP 3/ PI 10.iii/ OS 3.12
Camerele de Comerț și Industrie – persoane juridice de utilitate publică, fără scop
patrimonial, organizate în temeiul dispozițiilor din Legea nr.335/06.12.2007 privind
Camerele de Comerț din România, cu modificările și completările ulterioare
Entitățile de mai sus pot aplica în calitate de beneficiari unici sau în parteneriat cu alte entități
relevante (de exemplu: organizații sindicale sau/si furnizori de formare profesionala).
În cadrul prezentului apel de proiecte grupul țintă eligibil cuprinde următoarele categorii de
persoane:
Angajați cu contract individual de muncă (cu normă întreagă sau cu timp parțial) ce provin
din întreprinderi care-și desfășoară activitatea principală sau secundară într-unul din
sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC si în domeniile de
specializare inteligentă conform SNCDI sau din întreprinderi care intenționează să-și
adapteze activitatea principală sau secundară la cel puțin unul dintre aceste sectoare
economice sau unul dintre domeniile de specializare inteligentă menționate anterior.
N.B În cadrul proiectelor finanțate prin prezentul apel de propuneri de proiecte se va acorda
punctaj suplimentar acelor proiecte care prevad in grupul țintă si angajați vârstnici (55-64 de
ani).
NB: Persoanele din grupul țintă eligibil care au calitatea de angajați trebuie să provină din
întreprinderi care-și desfășoară activitatea principală sau secundară într-unul din sectoarele
economice cu potențial competitiv identificate conform SNC si în domeniile de specializare
inteligentă conform SNCDI sau din întreprinderi care intenționează să-și adapteze activitatea
principală sau secundară la cel puțin unul dintre aceste sectoare economice cu potențial
competitiv / domeniile de specializare inteligentă menționate anterior.
NB: La momentul intrării în grupul țintă al proiectului, pentru fiecare persoană care are
calitatea de angajat solicitantul va trebui să atașeze la dosarul persoanei în cauză o
adeverință eliberată de întreprinderea angajatoare, în care să se menționeze obligatoriu cel
puțin următoarele aspecte:
persoana este încadrată cu contract individual de muncă (cu normă întreagă sau cu
timp parțial)
locul de muncă ocupat este în regiunea de dezvoltare în care se implementează
activitățile proiectului
persoana își desfășoară activitatea într-unul din sectoarele economice cu potențial
competitiv identificate conform SNC si în unul din domeniile de specializare inteligentă
conform SNCDI
NB: Pentru întreprinderile furnizoare de persoane angajate care compun grupul țintă al
proiectului, solicitantul este obligat să dețină dovada că aceste întreprinderi își desfășoară
activitatea principală sau secundară într-unul din sectoarele economice cu potențial competitiv
identificate conform SNC si în unul din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI.
În acest sens, în perioada de implementare a proiectului, solicitantul va deține și va putea
prezenta originalul sau o copie certificată “conform cu originalul” după certificatul
constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului, valabil la data intrării
Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice „Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini pentru angajații” 15
AP 3/ PI 10.iii/ OS 3.12
angajatului/angajaților acestei întreprinderi în grupul țintă al proiectului, în care să se
regăsească ca fiind autorizată cel puțin un cod CAEN al unei activități principale sau secundare
desfășurată într-un sector economic cu potențial competitiv.
Apartenența la unul din domeniile de specializare inteligentă identificate în SNCDI și
prezentate în Anexa 5 bis este certificată pe baza unei declarații pe proprie răspundere a
conducătorului întreprinderii care furnizează persoane angajate care compun grupul țintă al
proiectului, completată cu o notă justificativă prin care se prezintă legătura dintre activitățile
realizate în întreprindere și domeniul/domeniile de specializare inteligentă identificate în
SNCDI.
NB: Codul CAEN al activității autorizate principale sau secundare eligibila pentru acest
apel de proiecte trebuie sa se regăsească în anexa 5 la prezentul ghid – Lista aferentă
codurilor CAEN eligibile10.
Lista domeniilor si subdomeniilor de specializare inteligenta si sănătate pentru acest apel de
proiecte se regăsește în anexa 5bis la prezentul ghid – Lista aferentă domeniilor si
subdomeniilor de specializare inteligenta si sănătate.
Solicitanții de finanțare se vor asigura că întreprinderile ale căror coduri CAEN se regăsesc în
secțiunile Activități profesionale, științifice și tehnice și Distribuție din cadrul Anexei 5, la
prezentul Ghid, vor participa în cadrul proiectelor finanțate în cadrul prezentului apel, doar în
măsura în care asigură distribuția pentru întreprinderile care activează în sectoarele
identificate prin SNC.
Lista aferentă codurilor CAEN menționate în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 va putea fi
10
actualizată în măsura în care Strategia Națională pentru Competitivitate 2014-2020 va fi revizuită în sensul
introducerii de noi domenii/sectoare cu potențial competitiv
Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice „Îmbunătățirea nivelului de cunoștințe/competențe/aptitudini pentru angajații” 16
AP 3/ PI 10.iii/ OS 3.12
1.9. Indicatori specifici de program
Fiecare propunere de proiect va avea în vedere următoarele ținte minime obligatorii pentru
indicatorii de realizare/rezultat imediat (criteriu de eligibilitate proiect):
Indicatori de rezultat imediat Indicatori de realizare
Cod Regiu Denumire Ținta Co Regiu Denumire indicator Ținta
ne de indicator minimă d ne de minimă
dezvol solicitată dezvo solicitată
tare ltare
4S34 Regiu Persoane care Ținta 4S Regiu Angajați care Ținta
ni mai dobândesc o minimă a 36 ni beneficiază de minima
puțin calificare/ care și- indicatoru mai programe de solicitata
dezvol au validat lui 4S34 puțin formare pentru
tate competențele în este de dezvo acest
sectoarele 80% din ltate indicator
economice/domeni ținta este de
ile cu specializare indicatoru 250 de
inteligentă lui 4S36 persoane
aferente
SNC/SNCDI la
încetarea calității
de participant
4S35 Întreprinderi care Ținta 4S Întreprinderi Ținta
introduc programe minimă a 17 sprijinite, din care: minima
de învățare la locul indicatoru IMM-uri pentru
de muncă la 6 luni lui 4S35 acest
după finalizarea este de indicator
sprijinului, din minim 3 este de 25
care: IMM-uri IMM-uri IMM-uri
care sprijinite
introduc
programe
de
învățare
la locul de
muncă la
6 luni
după
finalizare
a
sprijinu
lui
Conform Regulamentului (UE) nr. 1304/2013, respectiv dispozițiilor Anexei 1 ”Indicatorii comuni
de realizare și de rezultat privind investițiile realizate din FSE”, „Participanți” sunt persoanele
care beneficiază în mod direct de o intervenție din FSE, care pot fi identificate și cărora li se
pot solicită caracteristicile și pentru care sunt angajate cheltuieli specifice. Alte persoane nu
vor fi clasificate ca participanți.
Conform Regulamentului (UE) nr. 1304/2013, art. 5 ”Toți indicatorii comuni de realizare și de
rezultat trebuie raportați pentru toate prioritățile de investiții”. Pentru a răspunde acestei
cerințe, solicitantul va avea obligația raportării indicatorilor comuni, conform ghidului de
raportare indicatori (comuni și specifici de program).
Toate datele aferente indicatorilor privind participanții trebuie raportate conform atributelor
menționate în anexa I a Regulamentului FSE nr. 1304/2013.
Solicitantul va putea selecta dintr-o listă predefinită în aplicația informatică indicatorii aferenți
apelului de proiecte și va completa ținte pentru acei indicatori pentru care se solicită acest
lucru, așa cum i se va semnala și în sistemul informatic.
În funcție de tipul de activități prevăzute, toți indicatorii menționați în prezentul apel de
proiecte sunt obligatorii.
În cadrul prezentului apel de proiecte lansat în contextul Axei Prioritare 3, PI 10.iii, OS 3.12 din
cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020, bugetul alocat este 20.000.000,00
euro (contribuția UE + contribuția națională), fiind dedicat exclusiv regiunilor mai puțin
dezvoltate (Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est și Sud Muntenia), din
care finanțarea FSE este de 17.000.000,00 euro, corespunzând unei contribuții UE de 85%, iar
contribuția națională este de 3.000.000,00 mil. euro, corespunzând unei contribuții naționale de
15%.
NB În cadrul prezentelor apeluri de proiecte vor fi finanţate proiecte care sunt implementate in
una sau mai multe regiuni mai putin dezvoltate (Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia,
Centru, Sud-Est și Sud-Muntenia) - criteriu de eligibilitate proiect.
Proiectele care vor viza regiunea dezvoltata Bucuresti-Ilfov vor fi declarate neeligibile.
NB. In cadrul prezentului apel de proiecte nu vor fi finantate proiecte la care valoarea
contribuției publice (contribuția UE + contribuția națională) este mai mica sau egala cu
100.000,00 euro.
Bugetul proiectului va fi exprimat DOAR în lei. Cursul de schimb care va fi utilizat de solicitant
pentru verificarea încadrării bugetului proiectului propus, în valoarea maxima eligibila stabilita
in prezentul ghid, este cursul Inforeuro disponibil la următoarea adresa:
http://ec.europa.eu/budget/contracts_grants/info_contracts/inforeuro/index_en.cfm.
Cheltuieli directe – Cheltuielile eligibile directe reprezintă cheltuieli care pot fi atribuite
unei anumite activități individuale din cadrul proiectului si pentru care este demonstrata
legătura cu activitatea/sub activitatea in cauza
Categorie Subcategorie MySMIS Subcategoria (descrierea cheltuielii) conține:
MySMIS
9-Cheltuieli 23-Cheltuieli salariale cu Salariu manager de proiect
aferente managerul de proiect
managementului
de proiect
25-Cheltuieli 83-Cheltuieli salariale cu Salarii pentru personalul implicat in
salariale personalul implicat in implementarea proiectului altele decât
implementarea management de proiect.
proiectului (în derularea NB: nu vor fi incluse articole de cheltuiala
activităților, altele decât aferente lectorilor implicați în implementarea
management de proiect) programelor de formare profesionala (nivel 2, 3
sau 4), care vor fi decontate de la subcategoriile
MySMIS 210, 211 sau 212.
164-Contribuții sociale Contribuții angajat și angajator pentru
aferente cheltuielilor manager de proiect
salariale și cheltuielilor Contribuții angajați și angajatori pentru
asimilate acestora personalul implicat in implementarea
(contribuții angajați și proiectului altele decât management de
angajatori) proiect.
NB: nu vor fi incluse articole de cheltuiala
aferente lectorilor implicați în implementarea
programelor de formare profesionala (nivel 2, 3
sau 4), care vor fi decontate de la subcategoriile
MySMIS 210, 211 sau 212.
87 - Onorarii/venituri Onorarii/venituri asimilate salariilor pentru
asimilate salariilor experţii proprii/cooptaţi
27-Cheltuieli cu 98-Cheltuieli cu Cheltuieli pentru cazare
deplasarea deplasarea pentru Cheltuieli cu diurna personalului propriu
personal propriu și Cheltuieli pentru transportul persoanelor
experți implicați in (inclusiv transportul efectuat cu mijloacele
implementarea de transport în comun sau taxi, gară,
proiectului autogară sau port și locul delegării ori locul
de cazare, precum și transportul efectuat pe
distanta dintre locul de cazare și locul
delegării)
Taxe și asigurări de călătorie și asigurări
11
A se vedea prevederile Ordinului ministrului educației naționale nr.3973/2014 privind echivalarea nivelurilor de
calificare obținute prin sistemul național de învățământ și formarea profesională a adulților, anterior momentului
intrării învigoare a Cadrului național al calificărilor, cu nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al
calificărilor
NB: In aceste costuri unitare nu vor intra cheltuielile cu managementul de proiect si cheltuielile
cu transportul si hrana participanților. Acestea vor fi bugetate separat, ținând cont de Lista
privind încadrarea cheltuielilor menționată la punctul 2.3.1, litera A.
NB: În cheltuieli sub forma de bareme standard pentru costurile unitare intră următoarele tipuri
de cheltuieli: cheltuieli salariale cu lectorii, cheltuieli cu contribuțiile sociale aferente salariilor
lectorilor, materiale consumabile, materii prime, cheltuieli de tip FEDR si alte tipuri de
cheltuieli necesare derulării modulelor de teorie si practica, închiriere săli de curs, cheltuieli
indirecte in valoare maxima de 15% din costul salarial total aferent lectorilor.
N*CU(2,3,4)= TC(2,3,4)
unde
În cadrul proiectului pot fi decontate cheltuieli plafonate procentual, după cum urmează:
CAPITOLUL 7. Anexe