Contabilitate Consolidata Anul II Sem I
Contabilitate Consolidata Anul II Sem I
Contabilitate Consolidata Anul II Sem I
CUPRINS
metodelor de consolidare
1
Capitolul I Grupul de societăţi, situaţii financiare consolidate şi consolidarea conturilor
Grupul de societăţi este un ansamblu constituit din mai multe societăţi independente din
punct de vedere juridic, dar legate între ele prin participaţii de capital, care conferă uneia dintre ele,
numită societatea- mama, posibilitatea de a exercita un control asupra întregului ansamblu şi de a
face să prevaleze o unitate de decizie.
Legăturile de capital dintre mai multe societăţi reprezintă una din trasăturile ce caracterizeză
cel mai bine existenţa unui grup. Astfel, atunci cand o societate A deţine o participaţie majoritară la
o societate B, este vorba despre un grup de societăţi, în cadrul căreia societatea A este societatea-
mama a societăţii B, iar societatea B este o filială a societăţii A. Dacă, la rândul său societatea B
deţine o participaţie majoritară într-o altă societate C, această societate C este o filială a societăţii B,
dar şi o subfilială a societăţii A.
Însă grupurile de societăţi pot să existe şi în absenţa legăturilor de capital. În această
situaţie, coeziunea societăţilor din care este constituit grupul este asigurată de:
- acţionarii principali ai fiecărei societăţi, care sunt persoane fizice ce aparţin aceleaşi
familii;
- plasarea societăţilor sub o directivă comună, chiar în prezenta unei multitudini de
acţionari sau proprietari;
- relaţiile contractuale foarte strânse între societăţi, care generează comportament de
societăţi integrate;
- acordurile restrictive de împărţire a rezultatului.
Societate-mama înseamna o entitate care controleaza una sau mai multe filiale.
Filiala înseamnă o entitate controlată de o societate- mamă, inclusiv orice filiala a societatii-
mama care le conduce.
2
Grupurile mici si mijlocii sunt grupurile constituite din societatile-mama si filialele care
urmeaza sa fie incluse în consolidare si care, prin consolidare, nu depasesc limitele a cel putin doua
dintre urmatoarele trei criterii la data bilantului societatii-mama:
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 48 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar:250.
Grupurile mari sunt grupurile constituite din societatile- mama si filialele care urmeaza sa fie
incluse in consolidare si care, pe baza consolidata, depasesc limitele a cel putin două dintre
urmatoarele trei criterii la data bilantului societatii-mama:
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 48 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.
Determinarea valorii criteriilor de marime prevazute la prezentul punct se bazeaza doar pe
indicatorii corespunzatori societatii-mama si filialelor cuprinse in consolidare.
Entitati afiliate înseamnă două sau mai multe entităţi din cadrul unui grup.
Entitate asociata înseamnă o entitate în care o altă entitate are un interes de participare si ale
carei politici de exploatare si financiare fac obiectul unei influente semnificative exercitate de
cealaltă entitate. Se considera ca o entitate exercita o influenta semnificativa asupra altei entitati
daca detine cel putin 20% din drepturile de vot ale actionarilor sau asociatilor respectivei entitati.
Ca urmare, existenta unei entitati asociate presupune indeplinirea cumulativa a doua conditii,
respectiv detinerea unui interes de participare in cealalta entitate si exercitarea influentei
semnificative asupra politicilor de exploatare si financiare ale acesteia.
3
economice subordonate si crearea de societăţile filiale specializate, având personalitate juridică
distinctă însă rămânând controlată de societatea mamă.
Ca afaceri pur industriale, asa cum sunt la început, societăţile de mari proporţii ajung să se
transforme în mod progresiv în centre de conducere financiară pe baza creării unei noi forme
organizaţionale - grupul de societăţi.
Dacă o unitate de exploatare este organizată sub formă de grup, atunci fiecare societate care
îi aparţine, fie ea societatea-mamă, fie una dintre filiale, reprezintă în faţa legii, o persoană distinctă
de celelalte, bucurându-se de o personalitate morală specifică.
Fiecăreia dintre acestea, legea îi recunoaste drepturile si în special cel de a se angaja faţă de
terţi, fiecare poate trata si contracta, fiecare poate, deci, lua decizii de investiţii si de finanţare.
În structurile de grup, repartiţia puterii de decizie este specifică.
Multiplicarea societăţilor dotate de o personalitate morală distinctă determină multiplicarea
persoanelor care sunt capabile să se angajeze, din punct de vedere juridic, în contractarea cu băncile
si cu societăţile de leasing.
Spre deosebire de societatea unică, structura de grup prezintă anumite avantaje, dintre care
amintim1:
Prin constituirea unei structuri de grup, se poate controla o masă mai mare de active cu o
investiţie cât mai mică. De exemplu, un investitor X, care deţine 26.000 u.m., doreşte să constituie o
societate al cărui capital este de 100.000 u.m. Dacă acesta creează o societate (S) împreună cu alţi
asociaţi, deoarece deţine doar 26% din capital, el este minoritar şi, în consecinţă, nu va exercita
controlul asupra acestei societăţi.
Pentru a evita această situaţie, investitorul X poate să constituie, împreună cu alţi investitori, un
holding (H), al cărui capital este de 51.000 u.m.. La rândul său, holdingul va constitui, împreună cu
alţi investitori, o filială (F), al cărui capital este de 100.000 u.m. În cele două situaţii, bilanţurile
societăţilor S,H şi F se prezintă astfel:
1
Jacques Richard, Analyse Financiere et Gestion des Groupes, Economica, Paris, 2000, pp 12-14
4
b) dacă investitorul X optează pentru o structură de grup:
Acest avantaj se explică prin creşterea capacităţii de îndatorare a grupului, datorită efectului de
multiplicare a entităţilor juridice. Însă el poate fi anulat atunci când creditorii calculează capacitatea
de îndatorare a grupului pe baza situaţiilor financiare consolidate.
mobilitatea capitalurilor
În zilele noastre, supleţea şi rapiditatea de adaptare la evoluţiile economice au devenit unul din
imperativele gestiunii moderne a întreprinderilor. Printre elementele de supleţe figurează şi
mobilitatea capitalurilor. Acesta permite deplasarea capitalurilor, fără nicio restricţie de la o entitate
la alta. Din acest punct de vedere, structura de grup, reprezintă în comparaţie cu societatea unică, un
element mult mai eficient pentru organizarea circulaţiei capitalurilor.
Elaborarea regulilor fiscale constituie o miză pentru diferitele componente sociale, inclusiv
grupurile de societăţi. Dacă ţinem cont de importanţa naţională şi internatională pe care o au unele
grupuri, este de prisos să mai amintim că în unele ţări, grupurile sunt avantajate fiscal. De altfel,
istoria arată că investitorii capitalişti promotorii structurilor de grup, au reuşit să convingă
legislaţiile naţionale să le acorde diferite avantaje fiscale.
5
In data de 31.01 2016 se înfiinţează o filială F din cadrul grupului M, cu un capital social de
40.000 lei format din 40.000 de acţiuni, cu preţul de 1 leu/acţiune. Societate mamă M achiziţionează de
la F 20.000 de acţiuni, pe care le achită prin contul de la bancă.
Se vor efectua următoarele înregistrări:
Inregistrări la societatea F
a) Subscrierea capitalului social
456 1011 40.000 lei
Decontari cu actionarii privind Capital social subscris nevarsat
capitalul
Înregistrari in societatea M
Deci, in societatea F creşte capitalul social iar in societatea M cresc acţiunile deţinute la
entităţile afiliate.
Conform OMFP 1802/2014 situaţiile financiare consolidate cuprind: bilantul consolidat, contul
de profit şi pierdere consolidat şi note explicative.
Din punct de vedere contabil, grupul de societăţi este asimilat cu societatea mamă şi cu filialele
sale.
Societatea- mamă- entitatea juridică distinctă în cadrul unui grup - întocmeşte propriile situaţii
financiare. Însă, situaţiile financiare ale societăţii- mamă nu oferă utilizatorilor informaţiile necesare
pentru evaluarea pozitiei financiare şi performanţelor întregului grup. Astfel:
- în bilanţul societăţii- mamă titlurile deţinute la filiale sunt prezentate la costul de
achizitie, situaţie ce nu le permite utilizatorilor să stabilească evoluţia ulterioară a
investiţiei efectuate de societatea-mamă;
- în contul de profit şi pierdere al societăţii-mamă performanţele filialelor sunt
prezentate incomplet; această situaţie se explică prin faptul că societatea-mamă
evidenţiază dividendele pe măsură ce acestea sunt repartizate de filiale, însă, de cele mai
multe ori, dividendele sunt diferite de rezultatele obţinute;
- un utilizator al situaţiilor individuale ale societăţii-mamă nu poate afla în ce măsură
cifra de afaceri a acestuia corespunde tranzacţiilor efectuate cu societăţile din cadrul
grupului;
- rezultatul evidenţiat în contul de profit şi pierdere al societăţii-mamă poate să fie
afectat de pierderile altor societăţi ale grupului.
- o situaţie financiară bună evidenţiată în bilanţul societăţii-mamă poate fi compromisă de
îndatorarea altor societăţi ale grupului.
6
În aceste condiţii este necesar să se întocmească şi să se publice situaţiile financiare
consolidate. Acestea sunt întocmite de societatea- mamă, pe baza situaţiilor financiare individuale
ale societăţilor din care este constituit grupul şi prezintă informaţii despre un grup de societăţi, ca şi
cum ar constitui o singură entitate.
Situaţiile financiare consolidate, al căror obiectiv constă în furnizarea de informaţii utile în
luarea deciziilor, sunt considerate indispensabile atât pentru informarea internă, cât şi pentru
informarea externă.
Astfel, prin intermediul acestora, managerii societăţii- mamă dispun de informaţii omogene
pentru aprecierea gestiunii filialelor, indiferent de locul de implantare al acestora (ţară sau
străinătate), de reglementările naţionale şi de sectorul de activitate. De asemenea, punerea în
evidenţă a unor proceduri de consolidare, contribuie la crearea unui circuit informaţional care
permite societăţii mamă să:
- stabilească obiective pentru fiecare societate a grupului;
- evalueze performanţelor societăţilor din cadrul grupului să să le compare;
- efectueze subconsolidări pe ramuri de activitate.
În plus, situaţiile financiare consolidate oferă informaţii utile în efectuarea unor analize
particulare ce urmăresc:
- rezultatele obţinute pe ramuri de activitate, atunci cand societăţile grupului desfăşoară
activităţi de naturi diferite; astfel, se poate pune în evidenţă contribuţia fiecărui sector de
activitate la rentabilitatea globală a grupului.
- rezultatele pe zone georgrafice;
- evoluţia cifrei de afaceri şi a investiţiilor grupului;
- evoluţia situaţiei financiare a grupului;
- evoluţia rentabilităţii grupului în raport cu alte grupuri.
2
În 1905 s-a desfăşurat un congres internaţional ce a avut ca temă conturile consolidate
7
Practica consolidării conturilor s-a dezvoltat după Criza financiară din 1929-1933. Astfel,
începând cu 1934, Comisia valorilor mobiliare (Securities and Exchange Commission) a obligat
societăţile americane cotate la bursă să publice conturile consolidate, cu scopul de a informa
acţionarii despre peformanţele unui grup, în calitatea acestuia de entitate economică.
În Marea Britanie, deşi primele conturi au fost publicate de Nobel Industries Limited în
1922 abia în 1939 Bursa din Londra a emis primele dispoziţii cu privire la publicarea conturilor
consolidate de către societăţile cotate.
Spre deosebire de ţările anglo-saxone, în ţările din Europa continentală reglementările cu
privire la conturile consolidate apar mai târziu. Astfel, în Germania, în 1965, legea cu privire la
societăţile pe acţiuni introduce obligativitatea întocmirii conturilor consolidate, dar în perimetrul de
consolidare erau incluse numai filialele ce-şi desfăşurau activitatea în ţară.
În Franţa, Comisia Operaţiilor Bursiere (C.O.B- Commision des operations de bourse) a
cerut în 1968 societăţilor cotate să publice conturi consolidate.
La nivel european, dorinţa de armonizare a reglementărilor contabile naţionale ale ţărilor
membre ale Uniunii Europene cu privire la conturile consolidate s-a concretizat în publicarea
Directivei a VII-a3, în 1983. Această directivă cuprinde referiri cu privire la: societăţile ce au
obligaţia de a întocmi conturi consolidate, societăţile care intră în perimetrul de consolidare,
eliminările din perimetrul de consolidare, metodele de consolidare, auditarea situaţiilor financiare
consolidate etc.
Actualmente, marile grupuri de societăţi cotate la principalele burse de valori folosesc fie
refenţialul contabil american ( USGAAP- principiile contabile general admise în SUA), fie
standardele internaţionale de raportare financiară (de contabilitate) elaborate de IASB ( Internaţional
Accounting Standard Board).
Regulamentul C.E. 1606 din 2002 a impus societăţilor europene cotate, începând cu
exerciţiul financiar al exerciţiului 2005, să întocmească şi să publice conturile consolidate în
conformitate cu standardele internaţionale de raportare financiară. Sunt vizate de această obligaţie
toate societăţile:
- situate într-un stat membru al Uniunii care publică conturi consolidate;
- care, la data întocmirii bilanţului, au titluri admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată dintr-un stat membru;
- indiferent de mărimea lor şi sectorul în care acestea îşi desfăşoară activitatea.
De asemenea, această reglementare europeană menţionează că statele membre pot să
autorizeze sau să oblige şi alte societăţi decât cele vizate de obligaţia generală să întocmească
propriile conturi consolidate pe baza standardelor internaţionale de raportare financiară.
Aplicarea standardelor referitoare la consolidare,
- IAS 10 Situaţii financiare consolidate
- IAS 11 Acorduri comune
- IAS 12 Informaţii de furnizat cu privire la interesele în alte entităţi;
- IAS 28 Investiţii în entităţi asociate şi asocierile în participaţie
se poate schematiza astfel:
3
Aceste prevederi au fost preluate în reglementările contabile din România prin intermediul OMFP 1752/2005, înlocuit
apoi prin OMFP 3055/2009
8
Există control individual?
da nu
Consolidare în concordanţă cu
IAS 10 Există control comun
Furnizarea de informaţii da nu
conform IFRS 12
9
IAS 10 Situaţii financiare consolidate, stabileşte principiile pentru prezentarea şi
întocmirea situaţiilor financiare consolidate atunci când o entitate controlează una sau mai
multe entităţi.
În ţara noastră, foarte mulţi ani, conturilor consolidate nu li s-a acordat importanţă deosebită,
reglementările contabile fiind orientate, cu predilecţie, către conturile individuale. Deşi, au existat
totuşi reglementări cu privire la conturile consolidate4, din diferite motive, acestea nu au fost
aplicate în practică. Însă, din 2005, prin intermediul Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene5, societăţile de grup care îndeplinesc anumite criterii de mărime au fost obligate
să întocmească conturi consolidate (situaţii financiare consolidate).
De asemenea, precizăm că, începând cu exerciţiul financiar al anului 2012, societăţile de
grup ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată au obligaţia să
întocmească situaţii financiare consolidate pe baza standardelor internaţionale de raportare
financiară6.
Începând cu 01.01.2015 organizarea contabilităţii din România se realizează conform OMFP
1802 “Reglementari contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare
anuale consolidate” . Acesta aduce precizări privind: criteriile de mărime pe care trebuie să le
îndeplinească un grup pentru a întocmi situaţii financiare consolidate, societaţile ce se exclud din
consolidare, societăţile scutite de consolidare, dar si elemente legate de structura situaţiilor
financiare.
Astfel, în prezent, în România, existã douã mari categorii de entitãţi care întocmesc situaţii
financiare consolidate şi anume:
a – entitãţi care sunt obligate sã întocmeascã situaţii financiare consolidate conform IFRS-
urilor adoptate de UE (aici sunt cuprinse instituţiile de credit, societãţi comerciale ale cãror valori
mobiliare la data bilanţului sunt admise la tranzacţionare pe o piaţã reglementatã, precum şi anumite
entitãţi de interes public) conform OMFP 2844/2016 şi
b – entitãţi care sunt obligate sã elaboreze situaţii financiare consolidate, fie potrivit
reglementãrilor contabile conforme cu directivele europene (O.M.F.P. nr. 1802/2014).
Aceastã dualitate privind raportarea consolidatã determinã atât o limitare spaţialã, cât şi una
temporalã în ceea ce priveşte comparabilitatea informaţiilor furnizate de situaţiile financiare
consolidate.
4
În acest sens, menţionăm Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 772/2000 pentru aprobarea Normelor privind
consolidarea conturilor
5
Ordinul M.F.P. nr.1752/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
6
Ordinul M.F.P. nr. 1286 Reglementari contabile conforme cu Standardele Internationale de Raportare Financiara,
aplicabile societatilor comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata
10
1.4 Consolidarea conturilor: etape, modalităţi de realizare şi tehnici
Consolidarea pe baza fluxurilor, care este inspirată din contabilitatea financiară, presupune:
închiderea conturilor la sfârşitul fiecărui exerciţiu, preluarea soldurilor acestora la începutul
exerciţiului următor şi înregistrarea operaţiilor efectuate de societăţile consolidate pe măsură ce
aceastea se efectuează.
Etapele acestei modalităţi de consolidare pot fi rezumate astfel:
- preluarea soldurilor iniţiale (soldurile finale din balanţa conturilor consolidate, întocmită
la sfârşitul exerciţiului precedent);
- înregistrarea fluxurilor de valori (active, datorii, capitaluri proprii, cheltuieli şi venituri);
- înregistrarea operaţiunilor de consolidare (ajustări, retratări, eliminări) ţinându-se cont
numai de elementele exerciţiului curent;
- prezentarea situaţiilor financiare consolidate.
11
4) întocmirea situaţiilor financiare consolidate: situaţia poziţiei financiare (bilanţ)
situaţia rezultatului global, tabloul fluxurilor de trezorerie, situaţia variaţiei
capitalurilor proprii şi notele explicative.
12
Capitolul 2
GRUPUL DIN PUNCT DE VEDERE CONTABIL- PERIMETRUL DE
CONSOLIDARE ŞI STABILIREA METODELOR DE CONSOLIDARE
Delimitarea frontierei contabile a unui grup sau, altfel spus, stabilirea perimetrului de
consolidare reprezintă prima etapă a procesului de consolidare.
Petrimetrul de consolidare cuprinde ansamblul entităţilor reţinute pentru întocmierea
situaţiilor financiare consolidate.
La nivel internaţional există mai multe viziuni cu privire la perimetrul de consolidare,
acestea diferenţiindu-se între ele în funcţie de entităţile din care acesta este alcătuit.
Astfel, în SUA perimetrul de consolidare este asimilat cu societatea-mamă şi filialele sale.
Această viziune restrictivă cu privire la conţinutul perimetrului de consolidare are la bază
principiul conform căruia situaţiile financiare consolidate trebuie să cuprindă numai activele
şi datoriile societăţilor controlate de societatea-mamă.
În ţările din Europa continentală există viziune mai extinsă cu privire la conţinutul
perimetrului de consolidare, acesta este alcătuit din:
- societatea consolidantă, care, la rândul său, poate fi o societate-mamă, un asociat într-o
entitate controlată în comun sau un investitor într-o entitate asociată;
- societăţile consolidate, respectiv societăţile asupra cărora societatea consolidantă
exercită direct sau indirect controlul exclusiv (filialele), controlul comun (entităţile
controlate în comun) sau influenţa semnificativă (entităţile asociate).
A. Controlul exclusiv
Se presupune că există controlul de drept atunci când societatea-mamă deţine direct sau
indirect, prin intermediul filialelor sale, mai mult de jumătate din drepturile de vot într-o altă
entitate.
7
Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi
situațiile financiare anuale consolidate
13
Exemplu Societatea M a achiziţionat 60% din acţiunile societăţii F la data constituirii
acesteia, capitalul social al lui F este format doar din acţiuni ordinare.
În ceea ce priveşte controlul de fapt, acesta se exercită atunci cînd societatea-mamă deţine
jumătate sau mai puţin de jumătate din numărul de voturi ale unei entităţi, dar dispune de:
- mai mult de jumătate din drepturile de vot, în urma unui acord cu ceilalţi investitori;
Exemplu: Societatea M deţine 48% din drepturile de vot ale societăţii F, toţi ceilalţi acţionari
ai lui F fiind acţionaţi minoritari. Presupunand ca societatea M a încheiat un acord pe cale
legală cu un alt actionar al lui F, care detine 3% şi va vota aşa cum vrea M, atunci suntem în
situatia unui control de fapt.
- puterea (autoritatea) de a conduce politicile financiare şi operaţionale ale unei entităţi
printr-o dispoziţie statutară sau acord;
Exemplu : Societatea M deţine 47% din drepturile de vot ale societăţii F. Prin contractul de
constituire al societăţii F se prevede că pe durata funcţionării lui F, toţi directorii acesteia
vor fi numiţi de către M.
- puterea de a deţine majoritatea drepturile de vot în consiliul de adminstraţie sau alt organ
de conducere echivalent, iar controlul entităţii este exercitat de consiliul de administraţie
sau organul de conducere echivalent
IFRS l0 stipulează că un investitor controlează o entitate în care a investit atunci când este
expus la sau are drepturi asupra unor rezultate (randamente) variabile din implicarea sa în entitatea
în care a investit şi are capacitatea de a influenţa acele rezultate prin autoritatea sa asupra entităţii în
care s-a investit.
Definiţia controlului include trei elemente, şi anume:
(a) puterea investitorului asupra entităţii in care s-a investit;
(b) expunerea la sau drepturile investitorului asupra rezultatelor variabile în baza implicării
sale în entitatea in care s-a investit; şi
(c) capacitatea investitorului de a-si utiliza puterea asupra entitiţii în care s-a investit pentru a
influenţa valoarea rezultatelor investitorului.
a) Puterea
Un investitor exercită puterea asupra unei entităţi atunci când acesta are drepturi existente
care-i conferă capacitatea curentă de a conduce activităţile relevante ale acestuia.
În activităţile relevante ale unei entităţi se includ:
- vânzarea şi cumpărarea de bunuri şi servicii;
- managementul activelor financiare pe parcursul vieţii lor;
14
- selectarea, achiziţia şi cedarea activelor;
- stabilirea structurii de finanţare sau obţinerea finanţării.
Drepturile existente care, individual sau împreună conferă unui investitor puterea se referă
la:
- drepturile de vot în cadrul entităţii;
- drepturile de a numi, a redesemna sau a revoca membrii-cheie ai managementului unei
entităţi care au capacitatea de a conduce activităţile relevante;
- drepturile de a numi sau revoca o altă entitate care conduce activităţile relevante;
- dreptul de a conduce entitatea să intre într-o tranzacţie în beneficiul investitorului;
- alte drepturi (ca, de exemplu drepturi de luare a deciziei specificate într-un contract de
management) de a conduce activităţile relevante.
b) Randamentele variabile
Un investitor este expus sau are drepturi la randamente variabile în urma implicării sale într-
o entitate atunci când aceste randamente au potenţialul de a varia în funcţie de performanţele
entităţii.
Aceste randamente pot fi:
- numai pozitive sau;
- numai negative sau;
- atât pozitive, cât şi negative.
De asemenea, deşi o entitate este controlată numai de un singur investitor, randamentele
acesteia sunt împărtite între mai multi investitori. De exemplu, la împărţirea profitului unei entităţi,
contribuie atât investitorul care exercită controlul, cât şi deţinătorii intereselor care nu controlează.
Randamentele variabile la care este expus sau are dreptul un investitor îmbracă diferite
forme, printre care menţionăm:
- dividende;
- alte forme de distribuiri de beneficii economice ale unei entităţi (dobânzi, modificări ale
valorii investiţiei investitorului etc.);
- expunerea la pierderi în urma furnizării de ajutor de lichiditate sau de credit;
- accesul la lichidităţi viitoare pe care un investitor îl are din implicarea sa într-o entitate.
Pentru a controla o entitate un investitor trebuie să aibă atât putere asupra unei entităţi, dar
şi capacitatea de a utiliza această putere pentru a influenţa randamentul acesteia.
Cum în unele situaţii dreptul de decizie este delegat, este necesar ca un investitor să
stabilească dacă este agent sau principal. Deoarece un agent este o parte ce este angajată să
acţioneze în numele şi în avantajul unei alte părti (principalul), este evident că acesta nu controlează
o entitate atunci când îşi exercită autoritatea în luarea deciziei.
15
B. Controlul comun
Controlul comun reprezinta controlul partajat intre un numar redus de actionari, asociati
asupra unei entitati, convenit prin contract, care exista numai atunci cand deciziile legate de
activitatile relevante necesita consimţământul unanim al partilor care detin controlul comun8.
Controlul comun există numai atunci cand este necesar consimtamantul unanim al
partilor care controleaza in mod colectiv entitatea, pentru a decide cu privire la activitatile relevante.
Pentru a evalua daca entitatea este controlata în comun de toate partile sau de un grup al
partilor sau este controlata numai de una dintre parti, poate fi necesara aplicarea rationamentului.
Uneori, prin angajamentul contractual se solicita un procentaj minim de drepturi de vot
pentru a se lua decizii privind activitatile relevante ale entitatii in care s-a investit. Atunci cand
acel procentaj minim de drepturi de vot se poate obtine prin mai multe combinatii de parti, trebuie sa
se prevada care dintre parti (sau care combinatie de parti) trebuie sa fie unanim de acord cu
deciziile privind activitatile relevante ale entitatii controlate în comun si, ca urmare, exercita
controlul comun asupra acesteia.
Cerinta cu privire la acordul unanim înseamna ca orice parte care detine controlul in comun
asupra entitatii in care s-a investit poate impiedica oricare dintre celelalte parti sau un grup al
partilor sa ia decizii unilaterale (cu privire la activitatile relevante) fara consimtamantul sau.
IFRS 11 “ Acorduri comune” se concentrează pe drepturile şi obligaţiile unui acord comun şi
clasifică acordurile comune în două categorii: operaţiuni comune şi asocieri în participaţiune.
Acesta permite ca interesele într-o asociere în participaţie să se contabilizeze printr-o singură
metodă, respeciv cea a punerii în echivalenţă.
Conform acestui IFRS un acord comun există atunci când:
a) părţile sunt angajate printr-un acord contractual şi
b) în acordul contractual se menţionează părţile care exercită controlul comun.
Acordul contractual stabileşte condiţiile ce stau la baza participării părţilor la activitatea ce
reprezintă obiectul contractului. În general, în acordul contractual se regăsesc aspecte ce vizează:
- scopul, activitatea şi durata acordului comun;
- modaliatea de numire a membrilor consiliului de administraţie sau alt organ de conucere
echivalent al acordului comun;
- mecanismul de luare a deciziilor (aspecte care necesită decizii din partea părţilor,
drepturile de vot ale părţilor şi numărul de voturi cerut pentru luarea deciziilor);
- capitalul sau alte contribuţii cu care participă părţile;
- modalitatea în care părţile împart activele, datoriile, veniturile, cheltuielile, profitul sau
pierderea acordului comun.
8
OMFP 1802/2014 Reglementări contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi situațiile financiare anuale
consolidate
9
Săcărin Marian, Practici si reglementări de consolidare a conturilor, Editura ASE, Bucureşti, 2012
16
implicarea în cadrul acordului şi au (are) abilitatea de a conduce activităţile care influenţează
semnificativ randamentul angajamentului.
Se precizează în contractul nu
acordului dacă toate părţile sau un
grup de părţi controlează împreună Nu se aplică
acordul IFRS 11
da
da
Exemplul 1
Presupunem că, în cadrul unui acord la care participă trei părţi, drepturile de vot sunt
repartizate astfel: X -40% din drepturile de vot, Y-35% din drepturile de vot şi Z -25% din drepturile
de vot. În cadrul acordului, este nevoie de cel puţin 70% din drepturile de vot.
Chiar dacă individual X şi Y pot să blocheze toate deciziile cu privire la activităţile
semnificative ale acordului, niciunul dintre aceştia nu poate să exercite singur controlul, deoarece
pentru luarea deciziilor cu privire la activităţile relevante este nevoie de cel puţin 70% din drepturile
17
de vot. În consecinţă, X şi Y controlează în comun acordul, deoarece numai împreună deţin peste
70% din drepturile de vot.
Exemplul 2
Presupunem că, în cadrul unui acord la care participă trei părţi, drepturile de vot sunt
repartizate astfel: X-50% din drepturile de vot, Y-30% din drepturile de vot şi Z-20% din drepturile
de vot. În contractul acordului, se precizează că pentru a se lua decizii cu privire la activităţile
relevante ale acordului este nevoie de cel puţin 55% din drepturile de vot.
Chiar dacă X poate să blocheze deciziile cu privire la activităţile semnificative ale acordului,
acesta nu exercită controlul asupra acestuia, deoarece pentru luarea deciziilor relevante este nevoit
să obţină acordul lui Y, fie pe cel al lui Z. În plus există două combinaţii posibile de obţinere a cel
puţin 55% din drepturile de vot (fie X împreună cu Y, fie X împreună cu Z). Într-o astfel de situaţie,
pentru a exista acordul comun, este necesar ca, de asemenea, în acordul contractual să se precizeze
ce combinaţie a părţilor este necesară pentru a se obţine acordul cu privire la deciziile ce vizează
acţiunile relevante.
O entitate care deţine o investiţie într-o asociere în participaţie, dar care nu exercită
controlul comun asupra acesteia este un investitor într-o asociere în participaţie.
C. Influenţa semnificativă
O entitate în care o altă entitate are un interes de participare si ale carei politici de
exploatare si financiare fac obiectul unei influente semnificative exercitate de cealalta entitate, se
numeşte entitate asociata.
18
Interes de participare înseamnă drepturi în capitalul altor entitati, reprezentate sau nu prin
certificate, care, prin crearea unei legaturi durabile cu aceste entitati, sunt destinate sa contribuie la
activitatea entitatii care detine drepturile respective.
Influenta semnificativa este capacitatea de a participa la luarea deciziilor privind politicile
financiare şi de exploatare ale entitatii în care s-a investit, fără a exercita un control asupra
politicilor respective10.
Daca o entitate detine, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale), 20% sau mai mult din
drepturile de vot ale entitatii în care a investit, se presupune ca aceasta exercită o influenţă
semnificativă, cu excepţia cazului în care se poate demonstra clar ca nu este asa. Dimpotrivă, dacă
investitorul deţine, direct sau indirect (de exemplu, prin filiale), mai puţin de 20% din drepturile de
vot ale entităţii în care a investit, se presupune ca acesta nu exercită o influenţă semnificativă, cu
excepţia cazului în care o astfel de influenţă poate fi clar demonstrată. O participaţie substanţială sau
majoritară a unui alt investitor nu exclude neaparat posibilitatea ca o entitate sa exercite o influenţă
semnificativă.
Existenţa influentei semnificative exercitate de o entitate este de obicei reflectata prin unul
sau mai multe dintre următoarele moduri:
a) reprezentarea în consiliul de administraţie sau în organul de conducere echivalent al
entitatii in care s-a investit;
b) participarea la procesul de elaborare a politicilor, inclusiv participarea la luarea deciziilor
cu privire la dividende si alte distribuiri;
c) tranzacţii semnificative între entitate şi entitatea în care aceasta a investit;
d) interschimbarea personalului de conducere; sau
e) furnizarea de informaţii tehnice esentiale.
Atunci cand se evalueaza masura în care o entitate exercită sau nu o influenţă semnificativă
sunt luate în considerare existenţa si efectul drepturilor de vot potentiale care sunt actualmente
exercitabile sau convertibile, inclusiv drepturile de vot potentiale deţinute de alte entitati. Drepturile
de vot potentiale nu sunt actualmente exercitabile sau convertibile daca, de exemplu, nu pot fi
exercitate sau convertite până la o data viitoare sau pana la producerea unui eveniment viitor.
Atunci cand se evalueaza masura în care drepturile de vot potentiale contribuie la exercitarea
unei influente semnificative, entitatea examineaza toate faptele şi circumstanţele (inclusiv termenii
exercitarii drepturilor de vot potentiale, precum si alte angajamente contractuale, analizate fie
individual, fie în combinaţie) care afectează drepturile potenţiale, cu exceptia intentiilor conducerii
si a capacitatii financiare de a exercita sau de a converti aceste drepturi potentiale.
O entitate îşi pierde influenţa semnificativă asupra unei entitati in care s-a investit atunci
cand îşi pierde puterea de a participa la deciziile privind politicile financiare şi de exploatare
ale entitatii în care s-a investit. Pierderea influenţei semnificative poate sa coincidă sau nu cu o
modificare a nivelurilor absolute sau relative de proprietate.
Entitatea asupra căreia se exercită influenţa semnificativă se numeşte entitate sau
întreprindere asociată.
În plus, dacă o entitate inclusă în consolidare exercită o influenţă semnificativă asupra
politicilor operaţionale şi financiare a unei entităţi (întreprindere asociată), interesul de participare în
aceasta se va prezentă, în bilanţul consolidat, la elementul „Titluri puse în echivalenţă”
10
Ordinul 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale şi
situațiile financiare anuale consolidate
19
2.2 Excluderile din perimetrul de consolidare
Conform referenţialului internaţional nu mai este permisă nici o excludere din perimetrul
de consolidare, chiar şi în cazul unei filiale a cărei activitate este de o natură diferită de a societăţii-
mamă sau în cazul în care filiala îşi desfăşoara activitatea sub restricţii severe pe termen lung,
afectând capacitatea societăţii-mamă de a-şi exercita drepturile. Cu toate acestea, în situaţia în care
titlurile unei filiale care a fost anterior consolidată sunt deţinute cu scopul de a fi vândute în
următoarele 12 luni, îndeplinind criteriile din IFRS 5 Active necurente deţinute în vederea
tranzacţionării privind încadrarea în categoria activelor deţinute în vederea vânzării, vor fi
contabilizate în conformitate cu acest standard.
In plus, conform art 504. din OMFP 1802/2014 o entitate, inclusiv o entitate de interes
public, poate fi exclusa din situatiile financiare anuale consolidate daca este îndeplinită cel putin
una dintre urmatoarele conditii:
a) în cazurile extrem de rare în care informatiile necesare pentru întocmirea situaţiilor
financiare anuale consolidate în conformitate cu prezentele reglementari nu pot fi obţinute fără
cheltuieli disproportionate sau întârzieri nejustificate;
b) acţiunile sau părtile sociale ale entităţii în cauză sunt deţinute exclusiv în vederea vanzarii
lor ulterioare; sau
c) restricţii severe pe termen lung impiedică în mod substanţial exercitarea de către
societatea-mama a drepturilor sale asupra activelor sau conducerii entitatii în cauză.
Conform art. 503 din OMFP 1802/2014 societate-mama este scutita de la obligatia
elaborarii situatiilor financiare anuale consolidate si a raportului consolidat al administratorilor
(societate scutita) atunci cand ea însăsi este o filiala, inclusiv o entitate de interes public, cu
exceptia cazului în care aceasta entitate de interes public este o entitate ale carei valori mobiliare
sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, iar propria sa societate-mama are sediul în
Romania, în unul din urmatoarele doua cazuri:
a) societatea-mama a societatii scutite detine toate actiunile societatii scutite. In acest sens nu
se iau in considerare actiunile la societatea scutita, deţinute de membrii organelor sale de
20
administratie, conducere sau de supraveghere, in temeiul unei obligatii legale sau prevazute in actul
constitutiv ori statut; sau
b) societatea-mama a societatii scutite detine 90% ori mai mult din actiunile societatii
scutite, iar restul actionarilor sau asociatilor entitatii in cauza au aprobat scutirea.
11
Pe lângă aceste condiţii, situaţiile financiare consolidate sunt întocmite de societatea mamă dacă, la data bilanţului său,
entităţile care urmează să fie consolidate, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii :
21
a) deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor într-o altă entitate,
denumită în continuare filială;
b) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a numi sau revoca majoritatea
membrilor organelor de administraţie, conducere sau de supraveghere ale acelei filiale;
c) este acţionar sau asociat al unei filiale şi are dreptul de a exercita o influenţă dominantă
asupra acelei filiale, în temeiul unui contract încheiat cu entitatea în cauză sau al unei clauze din
actul constitutiv sau statut, dacă legislaţia aplicabilă filialei permite astfel de contracte sau clauze;
d) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi majoritatea membrilor organelor de
administraţie, conducere sau de supraveghere ale entităţii în cauză (filială) care au îndeplinit aceste
funcţii în cursul exerciţiului financiar, în cursul exerciţiului financiar precedent şi până în momentul
întocmirii situaţiilor financiare anuale consolidate, au fost numiţi doar ca rezultat al exercitării
drepturilor sale de vot; sau
e) este acţionar sau asociat al unei entităţi şi deţine singură controlul asupra majorităţii
drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor acelei entităţi (filială), ca urmare a unui acord
încheiat cu alţi acţionari sau asociaţi ai acelei filiale
22
în societate este cel puţin de 20%, societatea este consolidabilă, iar dacă procentul este sub 20%,
societatea este exclusă.
Există acţiuni ordinare, care au un singur drept de vot, acţiuni cu dividend prioritar, care nu
au însă drept de vot, certificate cu drept de vot şi acţiuni cu vot dublu sau multiplu.
Acţiunile fără drept de vot sunt specifice societăţilor care au prevazută o astfel de situaţie în
statutul lor si provin din conversia obligatiunilor în acţiuni obişnuite în urma aprobarii de către
titularii de actiuni. Numarul acţiunilor fără drept de vot nu poate depasi 25 % din capitalul social.
Actiunile cu drept de vot dublu sunt actiuni cotate oficial deţinute de acţionarii stabili ai societăţii
care de cel putin 4-5 ani nu si-au cedat dreptul lor.
În acest context, trebuie avut în vedere, în cazul existenţei acţiunilor fără drept de vot, că
acestea trebuie eliminate din calcul, iar în cazul existenţei acţiunilor cu drept dublu de vot, acestea
trebuie luate dublu în calcul.
Pentru calculul drepturilor de vot nu se iau în considerare acţiunile fără drept de vot,
acţiunile proprii ale societăţii răscumpărate, achiziţionate de către societate, acţiunile pentru care nu
s-au efectuat vărsămintele exigibile într-o lună de la somaţie, certificatele de investiţii, obligaţiunile
convertibile, drepturile pe care le posedă societatea asupra ei însesi.
Procentul de control se calculează prin însumarea tuturor drepturilor de vot deţinute direct
sau indirect printr-o societate plasată sub controlul exclusiv al societăţii dominante.
Având în vedere existenţa în practică a unor diverse tipuri de acţiuni: acţiunile ordinare ce
asigură câte un drept de vot, acţiuni fără drept de vot sau acţiuni cu drept de vot dublu sau multiplu,
constatăm că între deţinerea unei fracţiuni de capital si drepturile care i se atasează poate să
23
existe un decalaj. În timp ce dreptul de vot al grupului reflectă exercitarea unei puteri, deţinerea unei
părţi din capital reflectă implicarea financiară a unei societăţi în altă societate. Această noţiune strict
financiară se măsoară cu ajutorul procentului de interes.
Procentul de interes reprezintă cota-parte din capital si implicit din patrimoniu deţinută
direct sau indirect de către societatea dominantă în fiecare din societăţile reţinute în perimetrul de
consolidare.
Procentajul de interes se calculează prin multiplicarea procentelor de capital deţinut
succesiv in filialele dintr-un lanţ de participaţii.
Procentajul de interes total este egal cu suma procentajelor deţinute, direct sau indirect, de
societatea consolidantă în societăţile consolidate.
Exemplu: societatea B are un capital social format din 100 actiuni din care 70 ordinare (o
actiune = un drept de vot) si 30 sunt preferentiale (o actiune = doua drepturi de vot), valoarea
nominala a unei actiuni este de 1000 lei. Societatea A achizitioneaza 80 de actiuni emise de B din
care 60 sunt ordinare si 20 preferentiale. Sa se determine procentajul de control si cel de interes ale
lui A in B.
80 x1000
Cota capitalului deţinut PI= x100=80%
100 x1000
Exemplu: Societatea A detine 80% din actiunile si drepturile de vot ale societatii B, toate
actiunile sunt considerate ordinare (o actiune = un drept de vot). Să se calculeze procentul de control
si procentul de interes.
PC = 80%
PI = 80%
Exemplu O societate M detine 40% din actiunile societatii A singurele care poseda drept de
vot dublu ( adică din totalul de 100 actiuni 40 au drept de vot dublu iar 60 au un singur drept de
vot). Sa se calculeze procentajul de control.
Pc= (40x2dv)/(40x2dv+60x1dv)= 57,16 %
Exemplu O societate M detine 75% din actiunile societatii A dar 1/3 din acestea sunt private
dreptului de vot ( adica din 75 actiuni deținute din A, 25 acțiuni nu au dv ). Sa se calculeze
procentajul de control.
24
Exemplu O societate comerciala M detine participatii in urmatoarele societati
A- 100 actiuni
B- 500 actiuni
C- 1000 actiuni
- despre societatea A
- Capital social 1000, divizat in 1000 de actiuni, valoarea nominal este de 1 leu
- Actiuni deţinute de M (100) sunt cu drept de vot dublu
- Celelalte actiuni ale societatii A sunt cu drept simplu de vot 500 si fara drept de vot 400
Total drepturi de vot : 100 x 2dv + 500 x 1dv + 400 x 0dv = 700
PC al lui M in A = (200 dv/700 dv)x 100
PI al lui M in A = (100 act. x 1 leu/ 1000 act x 1 leu) x 100
- despre societatea B
- Capital social 1000, divizat in 1000 de actiuni, valoarea nominal este de 1 leu
- Actiuni deţinute de M (500) sunt cu drept de vot dublu
- Celelalte actiuni ale societatii B sunt cu drept simplu de vot
Date despre C
- Capital social 1500, divizat in 1500 de actiuni,
- Actiuni deţinute de M (1000) sunt cu drept de vot dublu
- Celelalte actiuni ale societatii C sunt fara drept de vot
25
Legăturile de capital dintre societăţile unui pot fi schematizate astfel:
100%
%
F6
26
semnificativă)
F1 70% 70% Control
F2 30% 30% Influenţă semnificativă
Exemplu
90% 70%
M A B
Exemplu
60%
M A
20% 10%
27
B
Exemplu
70%
M A
25% 60%
Exemplu 40%
M A
30% 65%
28
A 40% 40% influenţă semnificativă
B 30% 56% influenţă semnificativă
direct 30% direct 30 %
prin A s-a prin intermediul lui A 40%x
rup lantul 65% = 26
A
-
a
b
ax(100 % b)
-procentajul de interes al majoritarilor în societatea B =
100 % axb
29
80% x(100 % 10%)
- procentajul de interes al majoritarilor în F7 = 78,26%
100 % 80% x10%
A
a
c
B C
b
ax(100 % c)
- procentajul de interes al majoritarilor în societatea B =
100 % axbxc
axbx(100 % c)
- procentajul de interes al majoritarilor în societatea C =
100 % axbxc
În aceste condiţii:
- procentajul de interes al majoritarilor (mai puti societatea F9) în societatea
100 % 10%
SM = = 96,05%
100 % 90% x70% x10%
90% x(100 % 10%)
- procentajul de interes al majoritarilor în F8 = =86,44%
100 % 90% x70% x10%
30
90% x70%(100 % 10%)
F9 = = 60.51%.
100 % 90% x70% x10%
Exemplul 1
A Error!
A
SM
15 %
40 %
60%
55% F8
%
F1
F2 F3
30% 60 %
20% 20%
% F5 %
F4 10 % F6
20
60 %
2 %
% 40 %
F7
31
60%
F6 20% 60%x20% =12% Influenţă semnificativă
Prin intermediul lui F3:
20%
Exemplul 2
SM
60 %
70
%
20 %
30 % F4
F1 F3
10 %
20 %
70 %
F2 50 %
F6
F5
30 %
32
F5 20% 12,07% Influenţă semnificativă
Prin intermediul lui F2:20%
F6 0% 3,62% Societate ce nu este inclusă în
perimetrul de consolidare
Stabilirea metodei de consolidare este strâns legată de controlul sau influenţa semnificativă
exercitat(ă) de societatea-mamă asupra celorlalte societăţi reţinute în perimetrul de consolidare.
Legatura dintre control (şi/sau influenţa semnificativă) şi metoda de consolidare este urmatoarea:
Rezumat
33
Consolidare
Tipuri de control
si metodele de
consolidare
Metoda
integrarii globale Metoda
punerii in echivalență
34
Capitolul 3.
Prezentarea teoretică şi practică a metodelor de consolidare
35
Pornindu-se de la premisa că activitatea unei filiale reprezintă o continuare a activităţii
societăţii-mamă, contul de profit şi pierdere prezintă adevărata performanţă realizată de grup.
În contul de profit şi pierdere consolidat, rezultatul se împarte în partea care revine
acţionarilor societăţii-mamă şi partea care revine minoritarilor.
Bilant consolidat prin metoda integrarii globale:
ACTIV PASIV
ACTIV CONSOLIDAT PASIV CONSOLIDAT
Activul societatii mama Capital propriu
(-) valoarea contabila a titlurilor de Capital social al societatii mama
participare Rezerve consolidate
(+) activul societatii consolidate Rezervele societatii mama
(+) cota de participare a societatii mama
in capitalul si rezervele societatii
consolidate
(-) suma titlurilor societatii consolidate
deţinute de societatea mama
Rezultat consolidat
Rezultatul societatii mama
(+) cota parte de participare a societatii
M in rezultatul societatii consolidate
Interesele care nu controleaza (ale minoritarilor)
In capitalul si in rezervele societatii
consolidate
In rezultatul societatii consolidate
36
Rezultatul consolidat
Participarea societatii mama
Rezultatul societatii mama
Partea societatii mama in rezultatul
societatii consolidate
Interesele care nu controleaza ( ale
minoritarilor)
Partea terțiilor în rezultatul
societății consolidate
Societatea M a cumpărat 400.000 acţiuni ale societăţii F1, acestea au valoarea nominală de 1
leu/actiune şi oferă deţinătorului 1 drept de vot/actiune.
Bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societăţilor SM şi F1, la 31.12.N, se prezintă
astfel:
37
Alte datorii (creditori diverşi) 200.000 100.000
Total datorii pe t. scurt 600.000 200.000
Total datorii 700.000 280.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI 2.000.000 1.000.000
DATORII
Rezolvare
3.000.000 % = % 3.000.000
1.300.000 21X Imobilizări corporale 101 Capital SM 800.000
400.000 261 Acţiuni deţinute la entităţile 101 Capital F1 500.000
afiliate (Titluri F1) 106 Rezerve SM 300.000
400.000 3xx Stocuri 106 Rezerve F1 100.000
600.000 411 Clienţi 121 Profit sau pierdere SM 200.000
300.000 5xx Casa şi conturi la bănci 121 Profit sau pierdere F1 120.000
162 Credite bancare pe t. 180.000
lung
401 Furnizori 500.000
38
462 Creditori diverşi 300.000
Notă: Conturile 121 Rezultat SM şi 121 Rezultat F1 sunt utilizate cu scopul de a efectua
consolidarea la nivelul contului de profit sau pierdere. De fapt, acestea au rol pur tehnic, fără
să se regăsească în situaţiile financiare consolidate.
720.000 % % 720.000
500.000 101 Capital F1 261 Acţiuni deţinute la entităţilor 400.000
afiliate (Titluri F1)
100.000 106 Rezerve F1 106 Rezerve consolidate 80.000
120.000 121 Profit sau pierdere F1 121 Rezultat consolidat 96.000
108 Interese care nu controlează 144.000
39
revine intereselor care nu
controlează
500.000 % % 500.000
300.000 106 Rezerve SM 106 Rezerve consolidate 300.000
200.000 121 Profit sau pierdere SM 121 Rezultat consolidat 200.000
40
Total datorii 980.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII 2.600.000
41
Total datorii 700.000 280.000 980.000 980.000
TOTAL 2.000.000 1.000.000 3.000.000 -400.000 2.600.000
CAPITALURI
PROPRII ŞI
DATORII
42
3.1.2 Punerea în echivalenţă:
Considerată mai degrabă o metodă de evaluare decât o metodă de consolidare 12, punerea în
echivalenţă presupune ca titlurile de participare deţinute la o întreprindere asociată să fie
contabilizate, în momentul achiziţionării, la costul lor. Ulterior, costul acestora este ajustat în funcţie
de evoluţia capitalurilor proprii ale întreprinderii asociate. Astfel, în bilanţul consolidat, aceste titluri
sunt prezentate la postul „ Titluri puse în echivalenţă”13, iar în contul consolidat de profit şi pierdere,
partea ce revine societăţii consolidate din rezultatul societăţii sub influenţa semnificativă se reflectă
la „ Partea din rezultatul entităţilor” (societăţilor asociate). Spre deosebire de integrarea globală,
punerea în echivalenţă nu presupune cumulul situaţiilor finaniare individuale. Însă, în măsura în
care sunt considerate semnificative consecinţele tranzacţiilor efectuate între investitor şi entitatea
asociată trebuie să fie eliminate (eliminarea rezultatelor interne) proporţional cu procentajul de
interes.
Principalele etape care au loc în vederea punerii în echivalenţă sunt următoarele:
- Punerea în echivalenţă a titlurilor (Valoarea contabilă a titlurilor societăţii puse în
echivalenţă din bilanţul societăţii mamă, este înlocuită prin suma aferentă cotei părţi
reprezentand drepturile societăţii mamă în capitalurile proprii ale societăţii puse în
echivalenţă.
- La nivelul contului de profit si pierdere se înregistrează cota parte ce revine societatii SM din
rezultatul societăţii F
ACTIV PASIV
Activul societatii M Pasivul consolidat
(-) valoarea contabila a titlurilor societatii M Capitalurile societatii M
(+) titlurile societatii consolidate puse in Rezerve consolidate
echivalenta Rezervele societatii M
Partea lui M in capitalurile si rezervele
societatii consolidate
(-) suma titlurilor deţinute de M
Rezultatul consolidat
Rezultatul societatii M
(+) partea societatii M in rezultatul societatii
consolidate
Pasivul exigibil al societatii M
12
Punerea în echivalenţă este o metodă de evaluare a titlurilor de participare ce se poate utiliza şi la nivelul conturilor
individuale
13
În planul de conturi prevăzut de reglementările contabile din ţara noastră se regăseşte contul 264” Titluri puse în
echivalenţă”
43
Societatea SM a achiziţionat încă de la înfiinţarea societăţii F1 200.000 de acţiuni ale
acesteia la un preţ de 1 leu/ acţiune, fiecare acţiune are un singur drept de vot.
Bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale societăţii SM şi F1 la 31.12. N se prezintă astfel:
Bilanţurile societăţilor SM şi F1
lei
Structuri bilanţiere SM F1 40%F1
ACTIV
Active imobilizate 800.000 500.000 200.000
Titluri F1( 200.000 acţiuni x 1 leu/acţiune) 200.000 -
Total active imobilizate 1000.000 500.000
Active circulante
Stocuri 400.000 200.000 80.000
Clienţi 450.000 150.000 60.000
Casa şi conturi la bănci 150.000 150.000 60.000
Total active curente 1.000.000 500.000
TOTAL ACTIV 2.000.000 1.000.000
CAPITALURI PROPRII SI DATORII
Capitaluri proprii
Capital 800.000 500.000 200.000
800.000 500.000
acţiuni acţiuni
44
Societatea F1 este controlată de o altă societate
Procentajul de control este de 40%, iar procentajul de interes este tot de 40%. Deoarece
există un alt acţionar care deţine controlul asupra societăţii F1, societatea SM exercită asupra
societăţi SM doar o influenţă semnificativă (notabilă) ceea ce înseamnă că metoda de consolidare
utilizată este punerea în echivalenţă.
În cazul punerii în echivalenţă, nu mai are loc cumulul conturilor celor două societăţi, ci doar
o evaluare a titlurilor în funcţie de evoluţia capitalurilor proprii ale societăţii F1, după data achiziţiei
titlurilor. De fapt, la nivelul bilanţului, titlurile F1 sunt înlocuite cu titlurile puse în echivalenţă, iar
la nivelul contului de profit şi pierdere se evidenţiază partea ce revine societăţii SM din partea ce
revine societăţii SM din rezultatul entităţii asociate.
% 288.000
264 Titluri puse în echivalenţă 263 Interese de participare 200.000
(720.000x 40%) (Titluri F1)
106 Rezerve consolidate 40.000
121 Rezultat consolidat 48.000
1 Titlurile puse în echivalenţă sunt evaluate la o valoare egală cu cota parte ce-i revine societăţii SM
din capitalurile proprii ale societăţii F1=720.000*40%
40.000= 100.000 Rezerve ale SC F1*40%
80.000= 120.000 Rezultatul ale SC F1*40%
500.000 % % 500.000
300.000 106 Rezerve SM 106 Rezerve consolidate 300.000
200.000 121 Profit sau pierdere 121 Rezultat consolidat 200.000
SM
4.La nivelul contului de profit şi pierdere, se înregistrează rezultatul societăţii SM la
rezultat consolidat
45
Prezentarea bilanţului consolidat al societăţii SM
lei
Elemente bilanţiere Valori Diferente Valori
initiale din consolidate
consolidare
ACTIV
Active imobilizate
Imobilizări corporale 800.000 800.000
Titluri F1 puse în echivalenţă 200.000 88.000 288.000
Total active imobilizate 1000.000 1088.000
Active curente
Stocuri 400.000 400.000
Clienţi 450.000 450.000
Casa şi conturi la bănci 150.000 150.000
Total active circulante 1000.000 1000.000
TOTAL ACTIV 2000.000 88.000 2.088.000
CAPITALURI PROPRII ŞI
DATORII
Capitaluri proprii (SM)
Capital (Capital SM) 800.000 800.000
Rezerve (rezerve consolidate) 300.000 40.000 340.000
Rezultatul exerciţiului (Rezultat 200.000 48.000 248.000
consolidat)
Interese care nu controlează - -
Total capitaluri proprii 1.300.000 1.388.000
Datorii pe t. lung (Credite pe t lung) 100.000 100.000
Datorii pe t. scurt
Furnizori 400.000 400.000
Creditori diverşi 200.000 200.000
Total datorii pe termen scurt 600.000 600.000
Total datorii 700.000 700.000
TOTAL CAPITALURI PROPRII 2.000.000 88.000 2.088.000
Indicatori lei
Venituri 3.246.000
Cheltuieli (3.046.000)
Profitul financiar aferent întreprinderilor 48.000
asociate
Rezultatul ansambului consolidat, din 248.000
care:
- partea ce revine acţionarilor 248.000
46
societăţii SM
Bilantul societatii M
ACTIV CAPITALURI PROPRII SI
DATORII
Imobilizari corporale 200 000 Capital social 20 000
Titluri de participare 40 000 Rezerve 30 000
Stocuri 20 000 Rezultat 20 000
Clienti 80 000 Furnizori 230 000
Disponibilitati 60 000
Total 400 000 Total 400 000
Bilantul societatii F
ACTIV CAPITALURI PROPRII SI
DATORII
Imobilizari corporale 120 000 Capital social 100 000
Stocuri 60 000 Rezerve 20 000
Clienti 100 000 Rezultat 10 000
Disponibilitati 20 000 Furnizori 170 000
Total 300 000 Total 300 000
Activ:
- Imobilizari corporale 120 000 * 40%= 48 000
- Stocuri 60 000 * 40%= 24 000
- Clienti 100 000 * 40%= 40 000
- Disponibilitati 20 000 * 40%= 8 000
47
Capitaluri si datorii:
- Capital social 100 000 * 40%= 40 000
- Rezerve 20 000 * 40%= 8 000
- Rezultat 10 000 * 40%= 4 000
- Furnizori 170 000 * 40%= 68 000
CAPITOLUL 4
RETRATAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE INDIVIDUALE
48
Situaţiile financiare consolidate trebuie să ofere o prezentare omogenă a ansamblului format
din societăţile reţinute în perimetrul de consolidare. Dar, în multe cazuri, există diferenţe importante
între regulile de recunoaştere, evaluare şi prezentare utilizate pentru întocmirea situaţiilor financiare
individuale de către societăţile care intră în perimetrul de consolidare. De aceea, înainte de
realizarea consolidării propriu-zise, sunt necesare o serie de retratări de omogenizare, prin care se
elimină diferenţele dintre regulile folosite pentru întocmirea situaţiilor financiare individuale şi cele
aplicabile situaţiilor financiare consolidate. Astfel, conturile individuale ale societăţilor care folosesc
metode diferite de cele utilizate la nivelul conturilor consolidate sunt retratate (ajustate,
omogenizate) prin intermediul înregistrărilor contabile.
De asemenea, pentru a beneficia de unele facilităţi sau pentru a respecta reglementările în
vigoare în ţara de domiciliu, societăţile membre ale ale unui grup înscriu, uneori în situaţiile
financiare individuale, elemente de natură pur fiscală. Pentru întocmirea situaţiilor financiare
consolidate este însă necesar să se elimine incidenţa înregistrărilor rezultate din aplicarea
legislaţiei fiscale.
Retratările de omogenizare şi retratările de eliminare a incidenţelor fiscale pot avea ca efect
o ajustare a cheltuielii cu impozitul de profit, deoarece dacă s-ar fi ţinut cont de ele în situaţiile
financiare individuale s-ar fi modificat baza de calcul a impozitului. Altfel spus, operaţiile de
retratare generează o serie de de diferenţe viitoare între rezultatul contabil şi cel fiscal, care se
contabilizează în prezent sub formă de impozite amânate.
49
şi riscul omiterii anumitor înregistrări de consolidare specifice exerciţiilor anterioare exerciţiului
pentru care se efectuează consolidarea.
Consolidarea pe baza fluxurilor presupune întocmirea situaţilor financiare consolidate la
nivelul fiecărui exerciţiu, preluarea soldurilor la deschiderea exerciţiului următor şi înregistrarea
operaţiilor contabile din cursul exerciţiului pe măsură ce se efectuează. Această modalitate de
consolidare nu mai necesită efectuarea anumitor operaţii de consolidare pentru exerciţiile
precedente, dar presupune o bună cunoaştere a fluxurilor societăţilor consolidate.
În situaţia în care consolidarea se realizează pe baza cumului soldurilor, retratările
situaţiilor financiare individuale trebuie să se efectueze atât pentru exerciţiul curent, cât şi pentru
exerciţiile precedente. Retratarea aferentă exerciţiului curent afectează rezultatul exerciţiului, iar
cea aferentă exerciţiilor precedente afectează capitalurile proprii (Rezerve sau Rezultat reportat).
În situaţia în care consolidarea se realizează pe baza fluxurilor, înregistrările contabile de
retratare se efectuează numai pentru exerciţiul curent, deoarece incidenţa retratării asupra exerciţiilor
anterioare este deja constatată în soldurile de la deschiderea exerciţiului.
Retratările de omogenizare vizează spre exemplu: imobilizările corporale şi necorporale
(recunoaştere, amortizare, reevaluare, depreciere), stocurile (evalaure la ieşire, depreciere),
contractele de construcţii, costurile îndatorării, provizioanele etc.
50
Politicile contabile de recunoaştere, evaluare şi prezentare a impozitelor asupra rezultatului
sunt prezentate în standardul IAS 12 Impozitul asupra rezultatului (engl. Income taxes). Impozitele
amânate se contabilizează, deoarece reprezintă o datorie sau o creanţă generată de consecinţele
fiscale viitoare ale elementelor contabile.
51
dacă, după retratare, valoarea activelor în conturile consolidate este mai mică decât
valoarea acestora din conturile individuale, apare o diferenţă temporară deductibilă,
pentru care se va înregistra o creanţă de impozit amânat;
dacă, după retratare, valoarea activelor din conturile consolidate este mai mare decât
valoarea acestora în conturile individuale, apare o diferenţă temporară impozabilă,
pentru care se va înregistra o datorie de impozit amânat;
dacă, după retratare, valoarea datoriilor în conturile consolidate este mai mare decât
valoarea acestora în conturile individuale, apare o diferenţă temporară deductibilă,
pentru care se va înregistra o creanţă de impozit amânat;
dacă, după retratare, valoarea datoriilor în conturile consolidate este mai mică decât
valoarea acestora în situaţiile financiare individuale, apare o diferenţă temporară
impozabilă, pentru care se va înregistra o datorie de impozit amânat.
Creanţa sau datoria de impozit amânat se determină înmulţind diferenţa temporară cu cota
de impozitare.
Impozitele amânate se contabilizează pe seama unei cheltuieli sau a unui venit cu
următoarele excepţii (IAS 12.58):
- impozitulul generat de un (o) eveniment (tranzacţie) contabilizat(ă) direct în capitalurile proprii –
în acest caz, impozitul se contabilizează pe seama capitalurilor proprii;
- în contextul unei grupări de întreprinderi, impozitul afectează valoarea fondului comercial.
4 pe baza diferenţelor temporare se determină datoria sau creanţa de impozit amânat care
trebuie să existe la închiderea exerciţiului. Pentru a determina datoria sau creanţa de impozit
amânat care trebuie contabilizate se ţine cont de soldurile iniţiale.
Exemplul 1:
52
Datoria de impozit amânat ce trebuie 128 u.m.
înregistrată în exerciţiul N (800 x 16%)
Exemplul 2
Impozitul amânat trebuie să fie contabilizat pe venituri sau pe cheltuieli şi inclus în rezultatul
exerciţiului, exceptând situaţia în care impozitul este generat fie de un eveniment sau de o tranzacţie
care este contabilizat (ă) direct în capitaluri proprii, în acelaşi exerciţiu sau într-un exerciţiu diferit,
fie în contextul unei grupări de întreprinderi sub forma unei achiziţii.
Exemplul 3:
53
Dobânzi de încasat 3.000 3.000
Amenzi de plătit 3.300 3.300 - -
Dobânzi de plătit 1.500 - - 1.500
Total diferenţe 12.000 3.900
Exemplul 1:
La data de 30.12.N, societatea F a achiziţionat o imobilizare corporală în următoarele
condiţii: preţ de cumpărare 80.000 u.m., cheltuieli cu transportul şi instalarea facturate de furnizor:
5000 u.m. Politica grupului din care face parte F este de a include în costul imobilizărilor corporale
cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu
demontarea imobilizării este de 15.000 u.m.
54
În situaţiile financiare individuale prezentate de societatea F la 31.12.N, imobilizarea
corporală este prezentată la valoarea de 85.000 u.m.
În urma consolidării, se includ în costul imobilizării, cheltuielile estimate a se angaja cu
demontarea:
21 X Imobilizări corporale = 1513 Provizioane pentru dezafectare 15000
imobilizări corporale şi alte acţiuni
legate de acestea
Exemplul 2
Pe data de 29.12. N-1, societatea F (Filială) a achiziţionat un utilaj la costul de 100.000 u.m..
La filială, acest utilaj se amortizează liniar pe o durată de 4 ani, în timp ce la nivelul conturilor
consolidate aceasta se amortizează liniar pe o durată de 5 ani. Cota de impozit pe profit este de 16%.
Să se prezinte înregistrările contabile de retratare a situaţiilor financare individuale ale societăţii F în
exerciţiile N, N+1, N+2, N+3 sau N+4.
55
(2) curent (3)
N 20.000 25.000 -5.000 -5.000
N+1 40.000 50.000 -5.000 -10.000
N+2 50.000 75.000 -5.000 -15.000
N+3 75.000 100.000 -5.000 -20.000
N+4 100.000 100.000 20.000 0
56
În urma acestei înregistrări de retratare, valoarea contabilă a utilajului în conturile
consolidate este de 60.000 u.m. , în timp ce valoarea sa în conturile filialei este de 500.000 u.m..
Pentru diferenţa de 10.000 u.m. se înregistrează o datorie de impozit pe profit amânat în valoare de
1.600 u.m. Impozitul amânat aferent diferenţei din exerciţiul N va afecta rezervele, în timp ce
impouitul amânat generat de diferenţa aferemtă exerciţiului N+1, va influenta rezultatul (se va
înregistra o cheltuială cu impozitul pe profit amânat).
- înregistrarea impozitului pe profit amânat
57
- înregistrarea impozitului pe profit amânat
% = 44X Impozit pe profit amânat 3.200
69X Cheltuieli cu impozitul pe profit
800
amânat
106 Rezerve F 2.400
Exemplul 2
Societatea filială F a capitalizat la începutul exerciţiului N, cheltuieli de constituire în
valoare de 20.000 u.m. Acestea urmează să fie amortizate liniar pe o durată de 2 ani. În schimb, la
nivelul situaţiilor financiare consolidate, cheltuielile de constituire sunt considerate cheltuieli ale
exerciţiului în care au fost efectuate. Cota de impozit pe profit este de 16%.
Să se prezinte înregistrările contabile de retratare a situaţiilor financiare individuale ale societăţii F
în exerciţiile N şi N+1.
1. Înregistrări ce se efectuează în exerciţiul N
- eliminarea consecinţelor capitalizării cheltuielilor de constituire:
58
30.000 % = % 30.000
10.000 2801 Amortizarea 201 Cheltuieli de constituire 20.000
cheltuielilor de constituire 6811 Cheltuieli de exploatare 10.000
20.000 6XX Cheltuieli14 privind amortizarea
imobilizărilor
Exemplul 3
La începutul exerciţiului N, societatea F (filială) a achiziţiont o imobilizare corporală la
costul de achiziţie de 95.000 u.m. Durata de amortizare a imobilizării corporale este de 10 ani,
iar metoda de amortizare este cea liniară. Filiala nu a inclus în costul imobilizării corporale şi
cheltuielile estimate a se efectua cu demontarea acestuia şi refacerea amplasamentului la
sfârşitul duratei de utilitate. Însă politica grupului din care face parte societatea F este aceea de a
include în costul imobilizării cheltuielile estimate cu demontarea şi refacerea amplasamentului.
Valoarea acestor cheltuieli este estimată la 5.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%.
14
Se înregistrează cheltuielile de constituire în funcţie de natura lor ( cheltuieli cu comisioanele şi onorariile, cheltuieli
de înregistrare şi înmatriculare etc. )
59
Să se prezinte înregistrările contabile de retratare, aferente exerciţiilor N si N+1.
60
% = 281 Amortizări prvind 1.000
106 Rezerve imobilizările corporale
500
681 Cheltuieli de explatare privind
amortizarea imobilizărilor 500
La 31.12. N+1 apare o diferenţă temporară impozabilă aferentă imobilizării corporale 4.000
u.m. Aceasta îşi are originea în:
- exerciţiul N: 4.500 u.m. (diferenţă impozabilă)- diferenţa dintre valoarea imobilizării
corporale în situaţiile financiare consolidate (90.000 u.m.) şi cea din situaţiile financiare
inividuale ale filialei (85.500 u.m.)
- exerciţiul N+1: 500 u.m. (diferenţa deductibilă) – diferenţa dintre cheltuiela cu amortizarea
în situaţiile financiare consolidate (5.000 u.m.) şi cheltuiala cu amortizarea din situaţiile
financiare individuale (4.500 u.m.).
Exemplul 4
Pe data de 01.01.N societatea F a început realizarea unei construcţii în regie proprie.
Manageri societţii au decis ca dobânzile generate de creditul bancar contractat pentru realizarea
construcţiei să fie incluse în costul acesteia. Dobânzile aferente creditului contractat pentru
realizarea construcţiei au fost de 20.000 u.m., în exerciţiul N şi de 10.000 u.m. în exerciţiul N+1.
61
La sfârşitul exerciţiului N, construcţia nu a fost terminată, costul de producţie al acesteia
fiind de 100.000 u.m. (mai puţin cheltuielile cu dobânzile).
Costrucţia este terminată şi pusă în funcţiune la sfârşitul exerciţiului N + 1. Costul de
producţie al acesteia este de 300.000 u.m. (mai puţin cheltuielile cu dobânzile).
Insă la nivelul grupului există politica de a include în costul activelor cheltuielile cu dobânzile
aferente împrumuturilor contractatc pentru realizarea acestora.
Cota de impozit pe profit este de 16%.
Exemplul 5
62
La începutul exerciţiului N, societatea X achiziţionează o imobilizare corporală în valoare de
100.000 um. în situaţiile financiare individuale ale filialei aceasta se amortizează liniar pe o durată
de 5 ani, în timp ce la situaţiile financiare consolidate aceasta se amortizează liniar pe o durată de 4
ani. La sfârşit exerciţiului N + 1, imobilizarea este vândută la preţul de 70.000 u.m. Cota de impozit
pe profit este de 16%.
În acest exerciţiu, amortizarea înregistrată de filială de 20.000 u.m. trebuie să fie majorată cu
suma de 5.000 u.m. In urma majorării amortizării, valoarea contabilă a utilajului în conturile
consolidate este de 75.000 u.m., în timp ce in conturile filialei valoarea contabilă a acestuia este de
80.000 u.m. Astfel, apare diferenţă temporară deductibilă pentru care trebuie să se înregistreze o
creanţă de impozit amânat în valoare de 800 u.m. (5.000 x 16%).
63
Rezultat obţinut din vânzarea imobilizărilor corporale la nivelul situaţiilor financiare
individuale:
Preţul de vânzare al imobilizării corporale (a) 70.000
Costul imobilizării corporale (b) 100.000
Amortizarea cumulată a imobilizării corporale (c) 40.000
Valoarea contabilă a imobilizării corporale (d) = (b) - (c) 60.000
Rezultatul generat de vânzarea imobilizării corporale (e) = 10.000
(a) - (d)
Exemplul 6
Filiala F are un teren achiziţionat în exerciţiul N - 2 la costul de 200.000 u.m. La sfârşitul
exerciţiului N, terenul este prezentat în bilanţul filialei la costul său de achiziţie. Însă politica
grupului este aceea de a prezenta în bilanţul consolidat, la 31.12.N, terenurile la valoarea
reevaluată. La această dată, valoarea justă a terenului este de 250.000 um. In exerciţiul N + 1,
terenul este vândut la preţul de 260.000 u.m. Cota de impozit pe profit este de 16%.
64
1. Înregistrări contabile de retratare ce se efectuează în exerciţiul N
- reevaluarea terenului:
211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 50.000
- reevaluarea terenului:
211 Terenuri = 105 Rezerve din reevaluare 50.000
65
dinreevaluare
Exemplul 715
Deoarece valoarea recuperabilă a imobilizării corporale (90.000 u.m.) este mai mică decât
valoarea sa contabilă (120.000 u.m.), în conturile consolidate se va înregistra o depreciere de
30.000 u.m. De asemenea, se va înregistra o creanţă de impozit amânat de 4.800 u.m. (30.000 x
16%).
15
La rezolvarea acestui exemplu se ţine cont de prevederile standardului internaţional de contabilitate IAS 36
"Deprecierea activelor".
66
44X Impozit pe profit amânat = 106 Rezerve F 4.800
69X Cheltuieli cu impozitul pe profit amânat = 44X Impozitul pe profit amânat 800
Exemplul 8
Societatea F (filială) evaluează stocurile prin metoda LIFO, în timp ce la nivelul grupului se
utilizează metoda FIFO.
La 31.12.N se cunosc următoarele informaţii despre stocul final de mărfuri: 200.000 u.m.
(stoc final de mărfuri evaluat pe baza metodei LIFO) şi 198.000 u.m. (stoc final de mărfuri evaluat
pe baza metodei FIFO).
Înregistrări de retratare:
67
CAPITOLUL 5
CONVERSIA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE ALE SOCIETĂȚILOR
NEREZIDENTE
Conform OMFP 1802/2014 pct .549 cu modificările și completările ulterioare , situațiile financiare
ale societăților nerezidente sunt convertite pe baza metodei cursului de închidere.
68
Credite pe termen lung 920
H. Provizioane 160
I. Venituri în avans 120
J. Capital și rezerve 4.640
Capital 3200
Rezerve 960
Rezultatul exercițiului 480
Capitaluri (total) 4.640
Rezervele societății F, la 31.12.N., în valoare de 960, au fost constituite din rezultatele nete ale
exercițiilor anterioare, astfel:
Rezultatul exercițiului Mii euro
N-3 560
N-2 240
N-1 160
Sursa: exemplul este inspirat din lucrarea Contabilitate si raportare financiară, Editura Ceccar,
Bucuresti 2018, autori Corina Grațiela Bâtcă Dumitru, Daniela Nicoleta Sahlian, Alina Mihaela
Irimescu
Să se realizeze conversia contului de profit și pierdere și a bilanțului contabil.
69
Tabelul nr.3 Conversia contului de profit și pierdere
b) Conversia bilanțului
pentru active și datorii se utilizează cursul de închidere al anului N= 1euro 5,20 lei.
pentru capital se utilizează cursul de la data constuirii societății, respectiv 01.01.N-3 =
1euro=4,30 lei.
rezultatul net al exercițiului este preluat din contul de profit și pierdere determinat anterior
2.472 mii lei.
rezervele se vor converti pe baza cursului mediu al exercițiului din care provin
Tabelul nr.4
70
Utilaje 1.360 5,2 7.072
B. Active circulante 5.520 28.704
Mărfuri 3.600 5,2 18.720
Clienți 1.600 5,2 8.320
Casa și conturi la bănci 320 5,2 1.664
C. Cheltuieli în avans 80 416
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într-o 4400 22.880
perioadă de până la un an
Furnizori 3.200 5,2 16.640
Alte datorii 1.200 5,2 6.240
E.Active circulante nete/Datorii curente nete 1.080 5.616
(B+C-D-I)
F. Total active minus datorii curente (A+E) 5.720 29.744
G. Datorii: sumele cate trebuie plătite într-o 920 4.784
perioadă mai mare de un an
Credite pe termen lung 920 5,2 4.784
H. Provizioane 160 5,2 832
I. Venituri în avans 120 5,2 624
J. Capital și rezerve 4.640 24.128
Capital 3200 4,3
Rezerve 960 4.348,8
Calculat în
tab nr.4
Rezultatul exercițiului 480 2.472
preluat din
tab. nr.3
Rezerve din conversie 3.547,2
preluat din
calculul de
mai jos.
Capitaluri (total) 4.640 24.128
Capital și rezerve = 29.744 mii lei (total active minus datorii curente)- 4.784 mii lei (datorii: sume ce
trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an) -832 mii lei (provizioane)=24.128 mii lei.
Rezerve din conversie = 24.128 mii lei (capital si rezerve) -13.760 mii lei (capital social) – 4.348,8
mii lei (rezerve)-2.472 mii lei (rezultatul exercitiului)= 3.547,2 mii lei
71
Rezumat
Conversia situațiilor
financiare individuale
ale societăților
nerezidente
72
CAPITOLUL 6
Exemple practice
Exemplul 1 SM
90%
30 %
80 %
A B C
73
Se prezintă următoarea structură de grup:
Să se determine procentajul de control, procentajul de interes, tipul de control și metoda de
consolidare
În cursul exerciţiului N, între cele patru societăţi au avut loc următoarele tranzacţii:
Societatea SM a vândut mărfuri societăţii A la preţul de vânzare de 25.000 lei (TVA 19%),
costul de achiziţie al acestor mărfuri fiind de 18.000 lei. Societatea A a vândut mărfurile unei alte
societăţi din afara grupului la preţul de 30.000 lei (TVA 19%). Până la sfârşitul anului, societatea A
a plătit societăţii SM 70% din datoria generată de achiziţionarea mărfurilor. Eliminați conturile
întragrup.
Tranzacţia dintre cele două societăţi, generează atât de conturi reciproce de venituri şi
cheltuieli (venituri din vânzarea mărfurilor- cheltuieli privind mărfurile) cât şi de creanţe şi datorii
(clienţi- furnizori).
Exemplul 2
74
În cursul exerciţiului N, între cele patru societăţi au avut loc următoarele tranzacţii:
eliminarea veniturilor si cheltuielilor din prestări servicii prestate penru întreaga valoare
de 15.000 lei:
Exemplul 3
În aceeași structura de grup, între cele patru societăți au avut loc următoarele tranzacții:
Societatea SM a acordat societății A, pe o perioadă de 2 ani, un împrumut în sumă de 100.000 lei.
Pentru acest împrumut societatea SM a încasat o dobandă de 9.000 lei.
Eliminați conturile întragrup.
1661 Datorii față de entități afiliate = 2671 Sume de încasat de la 1.000 lei
entitățile afiliate
75
Exemplul 4
Rezultatele interne generate de tranzacţiile dintre societăţile din cadrul unui grup sunt menţinute
la determinarea rezultatului consolidat atunci când sunt confirmate de tranzacţii efectuate cu alte
societăţi exterioare grupului. Astfel, rezultatele interne nerealizate ( neconfirmat prin tranzacții cu
alte societăți) trebuie să fie eliminate atunci când acestea sunt considerate semnificative. Pragul de
semnificaţie reţinut pentru eliminarea rezultatelor interne nerealizate se stabileşte de fiecare grup în
parte şi se prezintă în notele explicative la situaţiile financiare consolidate.
La eliminarea rezultatelor interne nerealizate trebuie să ţină cont de următoarele reguli:
a) dacă sunt generate de tranzacţiile efectuate între două societăţi consolidate prin metoda
integrării globale, rezultatele interne nerealizate, se elimină în totalitate; La nivelul
bilanțului, profitul intern se elimină în corespondență cu contul de stocuri sau imobilizări;
b) dacă sunt generate de tranzacţiile efectuate între două societăţi consolidate prin metoda
punerii în echivalență - deoarece această metodă nu presupune cumularea conturilor, la
nivelul bilanțului profitul intern se elimină în corespondență cu înregistrarea unui venit în
avans.
Astfel, rezultatele interne nerealizate, generate de tranzacțiile menționate anterior, se
elimină în limita procentajului de interes deţinut de societatea-mamă în cadrul societăţii
consolidate prin punere în echivalenţă.
Stocurile si imobilizările, care provin din vânzările efectuate între societăţile din cadrul
grupului, încorporează profiturile/pierderile nerealizate. Cum situaţiile financiare consolidate
trebuie să prezinte numai rezultatele tranzacţiilor efectuate cu societăţile din afara grupului,
aceste profituri/pierderi trebuie să fie eliminate prin intermediul rezultatelor sau rezervelor
societăţii care a efectuat vânzarea.
Pentru exemplificare se să următoarea structură de grup:
90% SM
30 %
80 %
A B C 76
Exemplul 5
77
înregistrarea la nivelul contului de profit şi pierdere:
Exemplul 6
Societatea SM a vândut societăţii C produse finite la preţul de vânzare de 10.000 lei. Costul
de producţie al produselor finite vândute a fost de 9.000 lei. Până la sfârşitul anului N, societatea
C nu a vandut produsele cumpărate de societatea SM.
Deoarece societatea C este consolidată prin metoda punerii în echivalenţă, stocul acestei
societăţi nu este integrat în conturile consolidate. În consecinţă profitul intern se elimină în
contrapartidă cu înregistrarea unui venit în avans, proporțional cu cota de participare la capital
pe care o deține învestitorul în întreprinderea asociată în acest caz 30%.
eliminarea profitului intern nerealizat
Profit intern = 10.000 lei (preț de vânzare) – 9.000 lei (cost de producție ) =1.000 lei
Cota de participare pe care o deține SM în capitalul întreprinderii asociate 30%, rezultă profit
intern nerealizat de eliminat 1.000 lei x 30%= 300 lei
78
titluri se contabilizează ajustări pentru pierderea de valoare. Deoarece în cadrul procesului de
consolidare societatea care deţine titlurile preia cota parte ce-i revine din pierderile societăţii
consolidate (societăţi la care se deţin titlurile), ajustarea pentru pierderea de valoare a titlurilor
trebuie să fie eliminată. În plus, aceste ajustări nu mai sunt justificate, datorită eliminării
titlurilor pentru care s-au constituit.
Exemplul 10
Deoarece societatea F are dificultăţi financiare, valoarea de piaţă a acestor titluri a scăzut.
Astfel, în conturile individuale ale societăţii SM s-a înregistrat o ajustare de 200 lei
Cum în cadrul procesului de consolidare titlurile deţiute de SM la F se elimină, ajustarea
pentru pierdere de valoare a titlurilor nu mai este justificată şi, în consecinţă, aceasta trebuie să
fie eliminată.
79
Exemplul 11
La 31.12. N o creanţă clienţi, în valoare de 10.000 lei pe care o are societatea SM faţă de
societatea P, a fost ajustată pentru întreaga valoare.
Societatea SM deţine 30% din capitalul societăţii P, societate pe care o controlează în comun cu
un alt asociat.
Deoarece societatea P este consolidată de societatea SM prin punere în echivalență, ajustarea
pentru deprecierea clienţilor va fi eliminată proportional cu procentajul de interes (30%).
Eliminarea ajustării pentru deprecierea creanţelor clienţi:
înregistrarea la nivelul bilanţului
Elimarea ajustării presupune înregistrarea unei datorii de impozit amânat în valoare de 480 lei
Exemplul 5
Pe data de 01.07.N., adunarea generală a societății A a hotărât ca o parte din rezultatul anului
N-1 să se distribuie ca dividende. Dividendul net ce îi revine societății SM este de 10.000 lei.
80
Până la sfârșitul anului N, societatea A nu i-a platit societății SM dividendele datorate. Structura
de grup se prezinta astfel:
90% SM
30 %
80 %
A B C
Notă: Contul 121 Rezultat SM se utilizează pentru a reflecta înregistrările la nivelul contului de
profit şi pierdere, fără ca aceasta să apară în situaţiile financiare consolidate.
Exemplul 12
81
Societatea SM deţine 60% din titlurile societăţii F, titluri pe care le-a achiziţionat la data
constituirii acesteia. Costul de achiziţie al titlurilor este de 1.200 lei La 31.12.N, capitalurile
proprii ale societăţii F sunt următoarele:
partajul activului net al societăţii F în partea ce revine societăţii SM şi partea are revine
intereselor care nu controlează
-eliminarea titlurilor F
3.500 % =% 3.500
2.000 101 Capital F 261 Acţiuni deţinute la 1.200
entităţile afiliate (Titluri F)
1.000 Rezerve F 106 Rezerve consolidate 600
500 121 Profit sau pierdere 121 Rezultat consolidat 300
108 Interese care nu
controlează16
-partajul rezultatului societăţii F în partea care revine acţionarilor societăţii-mamă şi partea care
revine intereselor care nu controlează:
16
interesele care nu controlează reprezintă un post bilanţier, care apare în bilanţul consolidat numai în cazul integrării
globale
82
Exemplul 14
Societatea SM deţine 20% din titlurile societăţii C, titluri ce au fost achitate în momentul
înfiinţării societăţii C la costul de achiziţie de 200 .m. Societatea SM exercită o influenţă
semnificativă asupra societăţii C. La 31.12. N capitalurile proprii ale societăţii C sunt următoarele:
- capital: 1.000 lei
- rezerve 300 lei
- rezultatul exerciţiului 200 lei
Deoarece societatea C este consolidată prin metoda punerii în echivalenţă, titlurile C deţinute
de societatea SM vor fi evaluate, la sfârşitul exerciţiului N, la o valoare egală cu cota-parte ce-i
revine societăţii SM din capitalurile proprii ale societăţii C (440 lei)
înregistrarea la nivelul contului de profit şi pierdere a părţii ce-i revine societăţii SM din
rezultatul societăţii C:
121 Rezultat- partea ce revine = 768 Venituri financiare (Partea 40
acţionarilor societăţii SM din rezultatul întreprinderilor
asociate, societăţile puse în
echivalenţă)
83
Rezumat
Eliminarea
conturilor intragrup
Eliminarea
rezultatelor interne
nerealizate
Eliminarea
dividendelor