i(.

Isabelle DUVERNOIS

Limbajul
corpului
Atenfie, gesturile vorbesc pentru noi!

Traducere: $tefania lordan

IAROUSSE INICUTESCU
 Cuprins

Descrierea CIP este disponibili

la Biblioteca Nalionali a Rominiei INTRODUCERE ............ B

@ Luousse 2013 1. PRECAUTil CARE SE TMPUN. 12

Titlu original Ddcodtr ln langage ilu corPs. Attefltion, vos gestes parlcflt Pour vous!
par IsabelJe Duvernois Nonverbalul, atat de graitor! 16
Pour I'Cditiotr originale: Direction de la publication : Isabelle Jeuge-Maynart et Ghislaine Storai Direction €ditoriale :
Catherine Delprati Respofisable d'6dition : Bethsabde Blumeli Lecture-correction : Iean-Pierre Baril Illustrations : Alain Ferili-vd de excesul de generalizdri! 20
Boyer; Direction artistique : Emmanuel Chaspouli Conception de la maquette : Violette Bdnilan; Mise en page : Emilie
Laualrinj Couverture i Vdronique Laportei Fabrication : Marie_Laure vaill6. O regu 15 fu ndamentalS: congtientizarea sinel ui 25
Cum s5-l observi pe celalalt gi sa-l in1e1e9i.......................... 29
@ Editura NICULESCU, 2016 Fmpatia: un atu major 32
Bd. Regiei 6D,060204 - Bucuregti, Rom6.nia
Telefon: 02 1 312 97 82; Fu: 021 312 97 83 Luali in calcul anumili factori specificil 35
E-mail editura@niculescu.ro
Rdm6neli vigi lenli!....... 5/
Internet: w-niculescu.ro
Atenlie la concomitenla gesturilor! 41
Comenzi online: w.niculescu.ro
Comenzi e-mail: vmzari@niculescu.ro C6teva combina!ii de gesturi semnifi cative........................ 43
Comenzi telefonice: 0724 505 385,021 312 97 82
Comunicare 5i intuilie 45
Redactor: Anca Natalia Florea
Tehnoredactor: Dragof Dmitrescu
Ilustratii: Alain Boyer
Coperta: Carmen Lucaci 2. DIN CAP PANAiTt PICIORRE:

Tiperit la Tipografia REAL CE NE DEZVALUIE CORPUL NOSTRU...... 50

ISBN 978-606-38-0061-0 SEMNELE CELE MAI REVELATOARE.......... 54

Toate drepturile rezeruate. Nicio parte a aestei c5(i nu poate fi reprodusA sau transmise sub nicio forma Gesturile autonome 54
gi prin niciun mijloc, electronic sau me€nic, inclusiv prin foto@piere, inregistrare sau prin orice sistem de
stocare $iamesare a datelor, fal6 permisiunea EdituriiNlCULESCU. Mi5cirile picioarelor5i ale tdlpilor 55
Orice nerespectare a acestor prevederi mnddce ln mod automat la respunderea penale faE de legile
nalionale 9i internalionale privind proprietatea intelectualS. Gesturile de autolinigtire sau de autoatin9ere............................ 61
Edltura NEt 1ESCU este partener gi distribuitor olicial OXFORD UNwERSITY PRESS in Romania. Gesturile revelatoare gi migclrile pa1me1or................................... 65
E-mll: o6ord@nhul@i.Io; lnbm€t wvw.oD&.*fl hulBdr.]o
Coerenla intre verbal 5i nonverbal .......................... 71
SEM N E PARTIAL REVELATOARE 74 5. OPTTMTZATT-VA REUSITA PROFESTONALA!............................. 1 7B

Fala 74 lnterviul de angajare 182

Relalia ierarhic5........ 1BB
Relalia dintre colegi 194
$edi ngele de afaceri.....

216
221
Str6ngerea de m6na...... 100
Proxemica sau distanla corecte intr-o relalie 103

Inuta vestimentarS: haina ilface pe om?................ 108

Emoliile 5i exprimarea lor 112

3. LA CE FOLOSESTE LIMBAJUL CORPULUI? 120

Cum sd vd cunoa5teli mai bine 5i s5 vd acceptali..........................124

Acceptali fdrd sa judecali, in loc si-l dominali pe cel5lalt........ 127
Cum sd comunicali mai bine, puftandu-G fi resc.......................... 1 30
Cum sd vi armonizali pentru a comunica mai bine.................... 133
Cum sd calmali tensiunile.... .............................................. 136
Cum sI detectali minciuna..... 140
Cum sd treziti simpatie .............. 148
Cum sd inspirali incredere.... 151

Pasul l: Cum sd vd puneli in valoare in public 160

Pasul 2: Cum sd atrageli atqnlia persoanei pe care dorili
sd o seduceli 163
Pasul 3:{um sd stabililicontactul cu un posibil partener........ 168
Pasul4: Cum sd facelica relalia si evolueze 173
 nu poate
Decodarea limbaiului corpului
pentru inlelegerea
constitui un instrument
este aoor-
ieluilalt decit in cazul in care
ffiffiffiffil l il f"Pl:
;;; i;it-" manieri Pertinenti'pructent
fii:ii tl
ffiffii l*mffi.* "it"
;i;i;.
iu
impottant si-l abordim

."t"
in caz contrar' Poate conduce
mai fanteziste concluzii'
 CUPRINSUT CAPITOLULUI
Nonverbalul, atfrt de greftor!

Feriti.vi de excesut de genefalizlri!

o re gulS funaimentati: con gtientizarei iineiu i

Cum sd-iobseM pe celitalt:Si s5-l intelepi

Ii , EmPatia: un atu major

Luafi tn calcul apumiti factori specificil

Aten;b la concomitenfa gesturilor!

Citeva combina$i de gesturi semnificative
, , ,, Comun,.ur" 5i1ntu{i"
 NONVERBALUL, ATAT DE GRATORI rrrurl propriu, dar caracteristic categoriei sale sociale de aparte-
nctrIil.
Oricare ar fi cuvintele pe care le rostifi, chiar daci gtifi sn
le insofifi de gesturile cele mai potrivite, trupul dumnea-
O transmitere eficienti
voastri va profita, indiferent daci dorifi sau nu asta, pentru
a vi afiqa gindurile sau emofiile cele mai intime. Sensibil la l)e linim limbaj al corpului orice factor implicat in feno-
ca
elocven{a acestui limbaj nonverbal, interlocutorul dumnea- urrrrrrl de comunicare, care nu are o leglturi directi cu scrisul
voastrl, conEtient sau nu, ii va acorda o deosebiti atenfie. jt vorbirea. Dintre acegti factori putem enumera gesturile, dar
1t rlistan{a care ne separ[ unul de celilalt, postura globali (de

Un interes de lungi duratd ,rrrsrunblu) sau partiali, precum gi accesoriile create de om:
irrrhriicdmintea, bijuteriile, pantofii. Cu alte cuvinte, toate lucru-
Grecia antici, filozofii Aristotel Ei Platon au dezbi-
inci din
t ilt' citre spun ceva despre noi, uneori impotriva voinfei noastre.
tut conceptrl de hexis (obiqnuinli), din care va deriva cel de
habitus reluat de antropologul Marcel Mauss gi de sociologul
t)E STtUT
Pierre Bourdieu. Acesta din urmi desemneaz[ prin termenul
de ,,habitus" dispozifiile sau felurile de a fi constante, ,,normate", Regula sauTeoria Iui Mehrabian
deoarece sunt impirtigite de toate persoanele dintr-un anumit
,,Psihologul american Paul Ekman, un pionier in stu-
grup social gi care sunt dobAndite Ei interiorizate prin educafie.
diul expresiilor faciale ale emoliilor, a demonstrat, in
1969, cd, atunci c6nd gesturile gi cuvintele unei per-

lntr-adevar, in prezent, numero$i soane sunt contradictorii, alegem sd ne incredem mai

mult in gesturile sale.
speciali5ti in comunicare sunt de acord
bert Meh rabia n, in prezent profesor de psi holog ie
Al
cu ideea ci mai mult de70o/o gi cercetStor emerit la Universitatea din California
dintr-un mesaj este transmis (UCLA), a subliniat,la 16ndul siu, importanla limbajului
prin limbajul corpului. nonverbal.
Potrivit celor doud studii ale sale, pe care le-a rea-
Cu alte cuvinte, pentru Pierre Bourdieu, indivizii din aceeagi lizat in 1967, comunicarea nonverbal5, care este
clasi au adesea orientiri, ,,stiluri de via[f', gusturi, comporta- alcdtuitd in propor[ie de 55olo din elemente corporale
mente qi chiar gesturi care se pot asemina pini la punctul de (gesturi, mers, atitudine etc.) $i de 38o/o din voce
a crea unhabitus de clasi. Habitusuliipermite astfel unui indi- (intonatie, debit, intensitate etc.), reprezintd 93olo din
vid si se migte in lumea sociali qi si o interpreteze intr-un impactul unui mesaj in momentul in care judecdm

16 LIMBAJUL CORPULUI I'IIECAUTII CARE SE IMPUN 17

 un individ. De fapt, tn cazul in care limbajul corporal Gesturi constiente sau incongtiente?
nu reugegte sd-i convingS, pulini oameni au rdbdarea In gcneral, nuvi stlpinifi (sau o facefi intr-o micl mlsuri)
de a asculta restul. Cu toate acestea, unele studii au Itrrrhajul corpului. Felul in care reugili acest control - adesea
demonstrat cd Mehrabian a minimalizat importanta Inr orr;tient - este rezultatul unor interdi{ii culturale qi sociale
contextului, de care depinde in mare mdsurd inte- r art' rcglementeazi exprimarea publici a emoliilor qi o conduitil
resul pentru limbajul verbal 5i cel nonverbal' Astfel, rrx iali adecvatl- Gesturile, comportamentele sau atitudinea
in cazul unei conferinle publice importante, distri- rhrrnncavoastri. respectf tntr-adever, un cod normativ- Pe unele
bu{ia surselor de influenld este inversatS' lr rxccutafi cu buni Stiinta.
I )ar, ca urrnare a utilizirii lor repetate, anumite asfel de

lu.uriflcstiri devin pentru dumneavoastri o a doua natur6- Ele se

intr-adevir, in prezent, numeroEi specialigti 1n comunicare lllrtsfrlrmi aproape in reflexe: atunci cindweau sI salut, mina
sunt de acord asupra faptului c[ mai mult de 70% dintr-un nr('l sc intinde fir{ sI fiu nevoit si mi gindesc la felul in care fac
mesaj este transmis prin limbajul corpului. cu toate ci nu ni se
arcst lucru. Numai in cazul in care nu weau si salut in mod
explicl originea acestui procent, el este punctul de pornire intcn[ionat, decid, conqtient, sI nu indnd rnina, gtiind cI fi
pentru numeroase teorii cu privire la analiza gesticii (limba- Ir:ursmit celuilalt un mesaj clar, pe care rra putea sI il priceapl-
jului gesticii) qi chiar pentru unele discipline ca morfopsiholo-
gial, sinergologia2 etc. I)I, STIUT
Se constati ci nici micar cel mai interesant mesaj nu va
putea fi transmis daci cel care il livreazl nu fie talentul de Bernard Rim{ doctor in psihologiq a subliniat
a se face infeles. Daci acesta se bdlbAie, repeti des sau face prea (in discursul unei persoane) influen{a bogi[iei voca-
multe gesturi ezitante, transmiterea informaliei va fi afectati, bularului unui individ asupra calitefii gesticii acestuia,
parazltatil, chiar poate de neinfeles. in acest caz mai precise gi mai accentuate. Cu toate
Cit in mod eronat, ci simplul
de mul1i oameni consideri, acestea, nu trebuie sd ignordm influenfa mediului gi
fapt de a spune ceva Saranteazitfaptalci au Ei fost inleleqi? in a culturil asupra limbajului corpului, gesturile relinute,

zadar se miri atunci cdnd aceasta nu se intdmpll, uitAnd si-gi de exemplu, fiind de multe ori rezultatul unei educa[ii
asume gi partea lor de r[sPundere. maidegrabd burgheze.

1 Morfopsihologia este gtiinla care ne ajuti si inlelegem personalitatea

Agadar, sunte{i interesafi de lirnbajul corpului dumnea-
celorla\i studiindu-le trisiturile. (n. red.)
2 sinergologiaeste gtiinta care se ocupi cu semnificaiia gesturilor pe care voastri in situafii speciale, cum ar fi atunci cAnd incilcaF un
le facem incongtient. (n. red.) labu social sau cind incercafi si min{i$. Cu toate acestea,

18 LIMBAJUL CORPULUI PIIECAUTiI CARE SE IMPUN I9

controlul pe care dorifi si-l exercitafi asupra acestuia este pcrrt'r'rrliziri simpliste, de multe ori foarte inexacte. ,,Birbafii
trrrrl ir;il... ", ,,Femeile sunt pe dincolo...", ,,Femeia la volan este
departe de a fi unul absolut.
urr pt'ricol public'i in realitate, primele de asigurare au fost
Gesturile incongtiente au fost studiate pe larg de discipline
precum neuropsihologia sau sinergologia, dar in aceste domenii lrrntrrl rnulti vreme mai scumpe pentru birbafi, deoarece,
r orrftrnlr statisticilot aceqtia sunt mult mai des autorii unor
constatlm cu surprindere ci interpretirilor serioase li se adaugi
;rr r ttk'rttc grave decit femeile.
altele, dintre cele mai fanteziste, qi va fi necesar si separim
informafiile fondate de cele arbitrare sau chiar bizate.
t)t STtuT
Clteva convingerigregite cu privire Ia gesturi
FERII-VA DE EXCESUL ,,Cand cineva igi incrucigeazd bratele inseamnd cd
DE GENERALIZARI! ,rdoptd o atitudine defensivd? Nu intotdeauna. Acest
Descifrarea limbajul corpului este o art[ complexi. Ar fi gest poate insemna doar cd vrea sd se apere impotriva
periculos si credem contrariul 9i, pornind de la observafii lrigului.Totul depinde de context. in mod similar, ticul
subiective nedovedite, s[ formullm sofisme. ,CAnd minte, de rJsucirii verighetei pe deget poate insemna atdt o pro-
obicei tipul ista se scarpini in barbl. $i acesta se scarpinl in blemd de artriti, cdt gi un conflict marital.
barbi, aEadar mintel' in fine, daci pentru un copil a-5i privi pdrinlii in
ochi atunci cdnd vorbegte cu ei este in Franla un semn
de respect, in Africa, dimpotrivd, existi obiceiul ca el
Convingeri gi interpreteri pripite
si-qi plece privirea in semn de respect.
Potrivit lui Francisco Varela, un cercetitor in domeniul
qtiinlelor cognitive Ei al anatomiei, 80%o din informa[iile pe
care le percepem sunt interpretate, mai mult sau mai pu[in
Intrebafi-vi pur qi simplu daci ceea ce credefi este adevirat
conqtient, in conformitate cu convingerile noastre adevirate
lrr toate imprejuririle gi vi vefi da seama ci adevlrul dintr-un
sau false, care constituie filtre personale de percepfie a realiti-
rrlrunrit context se poate dovedi complet fals intr-un altul.
[ii. Astfel se face ci avem obiceiul de a ne baza propria repre-
zentare despre lume pe anumite convingeri acceptate ca fiind
O semnificatie relativi...
adev[rate, fbri a fi fosl verificate in prealabil. Considerlm,
agadar, ca fiind obiectivi o realitate subiectivi. Suntem adesea tentafi s[ atribuim unui gest sau altuia o sem-
Aceste ,,adev[ruri" se bazeazi pe experienfele noastre gi nilicalie definitivi. Pentru unii, decriptarea limbajului nonver-
pe educalia pe care am primit-o. Ele pot alimenta numeroase bll ar insemna si dim fuga la un dicfionar al gesturilor gi si

LIMBAJUL CORPULUI I'ITECAUTII CARE 5E IMPUN 27

20