SG Pod DJ 178A Partesti - 1

Email: geosondiasi@gmail.
com
STUDIU GEOTEHNIC Telefon: 0747213959
STUDIU GEOTEHNIC
CU PRIVIRE LA PROIECTUL
„POD DJ 178A PESTE PÂRÂUL TINOASA, AFLUENT RÂU
SOLONEȚ ÎN COMUNA PÂRTEȘTII DE JOS, JUDEȚUL
SUCEAVA”
OBIECTIV: “POD DJ 178A PESTE PÂ RÂ UL TINOASA, AFLUENT

RÂ U SOLONEȚ ÎN COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS,
JUDEȚ UL SUCEAVA
BENEFICIAR: COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS, JUDEȚ UL SUCEAVA
AMPLASAMENT: DJ 178A, COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS, JUDEȚ UL

SUCEAVA
PROIECTANT: S.C. GEOSOND IAȘ I S.R.L.
Nr./Data Beneficiar Întocmit Semnătura

176/IULIE COMUNA PÂRTEȘTII DE JOS, Dr. ing. Adrian-
2020 JUDEȚUL SUCEAVA Traian ILIESI
Pagina 1
Email: geosondiasi@gmail.com
OBIECTIV: POD DJ 178A PESTE PÂ RÂ UL TINOASA, AFLUENT

RÂ U SOLONEȚ ÎN COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS,
JUDEȚ UL SUCEAVA
BENEFICIAR: COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS, JUDEȚ UL SUCEAVA
AMPLASAMENT: DJ 178A, COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS, JUDEȚ UL
SUCEAVA
PROIECTANT: S.C. GEOSOND IAȘ I S.R.L.
Pagina 2
CUPRINS:
PIESE SCRISE
1. Introducere........................................................................................................................................................ 4
2. Localizare si descriere obiectiv............................................................................................................... 4
3. Geologia si geomorfologia regiunii....................................................................................................... 4
4. Incadrarea in zone cu risc natural ..................................................................................................... 10
5. Hidrologia......................................................................................................................................................... 13
6. Conditii climatologice................................................................................................................................ 13
7. Investigatii geotehnice.............................................................................................................................. 15
8. Caracterizarea geotehnica...................................................................................................................... 16
9. Conditii de fundare...................................................................................................................................... 17
10 Categoria geotehnica.................................................................................................................................. 19
11. Concluzii si recomandari.......................................................................................................................... 20
12. Anexa 1- Releveu foto................................................................................................................................ 26
13. Anexa 2- Rezultate laborator................................................................................................................. 29
14. Anexa 3- Fișa sintetică a forajului geotehnic F1.......................................................................... 39
15. Anexa 4- Fișa sintetică a forajului geotehnic F2.......................................................................... 40
PIESE DESENATE
SG.1 Plan de încadrare în zonă

SG.2 Plan de situație cu amplasare prospecțiuni
Pentru începerea lucră rilor de cercetare geologică și întocmirea studiului geotehnic s-a pornit
de la tema de proiectare discutată în prealabil cu beneficiarul și proiectantul general, punâ ndu-se la
Pagina 3
dispoziție un plan topografic cotat, sc. 1: 200 privind identificarea și delimitarea amplasamentului
pe care urmează a se realiza investiția.
Studiul geotehnic reprezintă documentația geotehnică de bază utilizată în practica de
proiectare geotehnică în conformitate cu prevederile normativului NP074-2014, iar proiectul se
întocmește ca Studiu Geotehnic pentru realizarea investiției.
1. INTRODUCERE
Prezentul studiu geotehnic s-a întocmit la solicitarea adresată de COMUNA PÂ RTEȘ TII DE
JOS, JUDEȚ UL SUCEAVA în calitate de beneficiar și de S.C. GEOSOND IAȘ I S.R.L. în calitate de
prestator, avâ nd ca scop determinarea caracteristicilor fizice și mecanice ale terenului de fundare
privind amplasamentul situat pe DJ 178A, COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS, JUDEȚ UL SUCEAVA, în
scopul “POD DJ 178A PESTE PÂ RÂ UL TINOASA, AFLUENT RÂ U SOLONEȚ ÎN COMUNA PÂ RTEȘ TII
DE JOS, JUDEȚ UL SUCEAVA”.
Studiul geotehnic are drept scop prezentarea datelor geotehnice, a elementelor geologice,
hidrogeologice, seismice și climatice, pentru o descriere adecvată a proprietă ților esențiale ale
terenului și pentru o estimare în domeniul de siguranță a valorilor parametrilor care vor fi utilizați
în cadrul proiectă rii.
Datele furnizate de studiul geotehnic urmează să fie folosite în faza de proiectare a
construcțiilor ce urmează să fie edificate pe amplasament, respectâ ndu-se conceptul de proiectare
geotehnică , care să asigure stabilitatea, rezistența și durabilitatea în timp a construcțiilor.
Amplasamentul analizat pe care urmează a se realiza investiția este reprezentat de un podeț
peste pâ râ ul Tinoasa (DJ 178A) afluent al râ ului Soloneț și se află sub influența cutremurelor de tip
Moldavic, ce au epicentrul în regiunea Vrancea.
2. LOCALIZAREA ȘI DESCRIEREA OBIECTIVULUI

Pârteștii de Jos este o comună în județul Suceava, Bucovina, Româ nia, formată din satele
Deleni, Pâ rteștii de Jos (reședința), Varvata și Vâ rfu Dealului.
Localitatea se învecinează la nord cu comuna Botoșana, la nord-est cu satul Humoreni-
comuna Comă nești și aceeași comună , la est cu comuna Bă lăceana, la sud-est cu comuna Ilișești, la
sud cu comuna Pă ltinoasa și orașul Gura Humorului, în partea de sud-vest cu comuna Mâ nă stirea
Humorului, iar spre vest cu satele Cacica și Pâ rteștii de Sus.
În urma observațiilor in situ amplasamentul studiat are stabilitatea locală asigurată în
contextul actual prezentâ nd multiple degradă ri structurale și poate fi supus viiturilor de apă din
precipitații sau inundații, în perioadele cu precipitații abundente.
Pe amplasamentul prezentat se dorește construirea unui podeț nou care să ră spundă
exigențelor de calitate privind siguranța în exploatare, conform normativelor în vigoare.
3. GEOLOGIA ȘI GEOMORFOLOGIA REGIUNII

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul studiat se încadrează în zona de
contact a podișului Suceava cu Obcina Humorului, reunind două unită ți structurale și geomorfice
deosebite. Este, deci așezată în Depresiunea Soloneț-Cacica, cu unele afinită ți carpatice. (Fig. 1).
Comuna Pâ rteștii de Jos se delimitează mai clar pe baza elementelor fizico-geografice, avâ nd
înfă țișarea de uluc depresionar cu orientarea generală V-E, alungit pe pâ râ ul central Soloneț și pe o
serie de afluenți ai acestuia. Partea sudică este o zonă deluroasă , împă rțită în interfluvii de o serie
de afluenți ai Solonețului.
Pagina 4
Podișul Sucevei se află în nord-vestul Podișului Moldovei și s-a format în orogeneza Alpină
tâ rzie, format din strate sedimentare aduse din Carpați. Contactul cu zona montană este foarte
strâ ns, Podișul Moldovei fiind aici lipit de Carpații Orientali. Pe o mică porțiune se dezvoltă o
depresiune mai largă (Depresiunea Ră dă uți).
Podișul Sucevei se continuă și la est de Valea Siretului, printr-o culme deluroasă , formată din
roci mai dure, care se termină printr-un abrupt spre Câ mpia Moldovei.
Acesta este alcă tuită din gresii, pietrișuri, nisipuri și argile. Straturile sunt înclinate în direcția
N-S. Podișul fiind unul foarte fragmentat, cu masive mici, prezentâ nd alternanță de coline cu vă i
largi și lungi.
Fig. 1. Configuraţia geomorfologică a

Podişului Moldovei (după Gh. Bâgu,
1984)
Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră , Platforma
Moldovenească.
Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în fața Carpaților Orientali, care este
delimitată la suprafață de falia pericarpatică. Are o serie de tră să turi de relief imprimate de litologia
depozitelor constituente. Pe cea mai mare parte a platformei relieful a fost sculptat în formațiuni
Sarmațiene (argile şi nisipuri cu intercalații de calcare şi gresii).
Formațiunile întâ lnite în zona amplasamentului studiat aparțin Sarmațianului şi
Cuaternarului.
Sarmațianul este reprezentat prin depozite variate, cu predominarea argilelor, siltitelor,
marne și nisipuri, dar se mai întâ lnesc grezocalcare şi calcare, dintre care calcarele oolitice
constituie un element frecvent şi specific.
Cuaternarul. Sedimentele cuaternare din Moldova sunt constituite în cea mai mare parte din
depozite loessoide puternic transformate, cu intercalații de pietrișuri, soluri fosile și aglomeră ri de
șiroire.
 Stratigrafie
Pagina 5
Anumite roci sunt alcă tuite din strate succesive create printr-un proces natural de
sedimentare, prin care stratele mai recente se depun deasupra stratelor mai vechi. Geologii au
corelat stratele din întreaga lume şi au utilizat fosile şi tipuri de roci distinctive pentru a elabora
așa-numita coloană stratigrafică , o reprezentare a întregii istorii geologice a Pă mâ ntului, însă
procesul e complicat de numeroase lacune, determinat de mișcarea plăcilor și de absența
sedimentelor.
Soclul
Soclul este alcă tuit din paragnaise plagioclazice şi ortognaise roșii sau cenușii cu microclin.
Totul este stră bă tut de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe s-au fă cut dată ri de vâ rstă absolută
rezultâ nd vâ rste cuprinse între 1390-1583 milioane de ani (Proterozoic).
În Platforma Moldovenească au fost efectuate mai multe foraje dintre care unele (de la Iași,
Todireni, Bă trâ nești), la adâ ncimea în jur de 1000 m au atins și au pă truns pe anumite intervale în
soclul platformei. Acesta este reprezentat prin mezometamorfite că rora li se adaugă masive
granitice.
Mezometamorfitele sunt reprezentate prin gnaise cuarț-dioritice cu biotit, hornblendă și
diopsid.Cuvertura are o grosime însumată stratigrafic de la 2500 la 6000 m. Depozitele constituente
au vâ rste de la Vendian superior, apoi Paleozoică, Mezozoică şi Neozoică (Meoţian). Pe intervalul
Vendian superior - Meoţian procesul de acumulare a evoluat în diverse bazine de sedimentare. Pe
intervalul menționat procesul de sedimentare nu a fost continuu existâ nd unele întreruperi. Funcție
de acestea, care au generat lacune de sedimentare, au fost separate 3 cicluri mari de sedimentare:
1) Ciclul Vendian - Devonian;
2) Ciclul Berriasian - Paleocen (Eocen);
3) Ciclul Badenian - Meoțian. La acestea se adaugă depozite Cuaternare, mai ales terasele ce
însoțesc arterele hidrografice.
Pagina 6
Pagina 7
Pagina 8
Fig. 2 Harta geologică
Pagina 9
 Evoluție și tectogeneză
Platforma Moldovenească este parte integrantă a Platformei Est-Europene și în mod firesc a
evoluat în cadrul acesteia. Investigațiile geofizice din ultimii ani sugerează că cele mai vechi
formațiuni din soclul profund al platformei aparțin Arhaicului și sunt reprezentate prin granitoide.
Acestea ar corespunde unei prime etape din evoluția ariei moldave desfă șurate înainte de
consolidarea soclului. Tot înainte de a se ajunge la cratonizare, spațiul moldav a mai cunoscut o
nouă etapă câ nd au fost generate mezometamorfitele și corpurile granitice asociate care sunt
cunoscute direct prin foraje. Această etapă a avut loc în Eoproterozoicul timpuriu și a dus în final la
cratonizarea (formarea) soclului.
Cu aceasta, spațiul moldav și în general spațiul est-european, a trecut la o a doua fază calitativ
bine distinctă din punct de vedere geodinamic și anume, faza de stabilitate.
 Seismicitate
Conform reglementă rii tehnice „Cod de proiectare seismică – Partea 1 – Prevederi de
proiectare pentru clă diri” Indicativ P 100-1/2013, zonarea accelerației terenului de fundare pentru
proiectare, pentru evenimente seismice avâ nd intervalul mediu de recurență IMR=225 ani și 20%
probabilitate de depă șire în 50 de ani, are o valoare ag=0,15g (Fig. 2).
Fig. 3 Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare ag cu IMR = 225 ani și
20% probabilitate de depășire în 50 de ani
Perioada de control (colț) Tc a spectrului de ră spuns reprezintă granița dintre zona de valori
maxime în spectrul de accelerații absolute și zona de valori maxime în spectrul de viteze relative.
Pentru zona studiată perioada de colț are valoarea Tc=0,7sec.
Pagina 10
 Solurile
Datorita eroziunilor apelor asupra cuverturii sedimentare, apar la zi, pe vă ile pâ raielor
Soloneț și Blâ ndeț argile și marne vinete cutate. În profilul acestor deschideri aflorează depunerile
superficiale de prundișuri și nisipuri aparținâ nd cuaternarului. Cercetă rile fă cute în profilul
pâ râ ului Soloneț Vâ rful Dealului au stabilit trei orizonturi litologice: nisipul argilos, nisipul gresos și
nisipul argilos cu gipsuri. Conținutul paleontologic este reprezentat prin fosile.
Solurile din Pâ rteștii de Jos sunt brun podzolice de pă dure. În partea stâ ngă a pâ râ ului
Soloneț predomină solurile cenușii de pă dure, freatic umede. Pe valea Solonețului apare solul
humifer, datorită procesului de aluvionare. Pe reversul crestei Piciorul Mare-Runc-Zamca, apare
tipul de sol podzolic brun asociat cu cel hidromorf datorită și faptului că în trecut zona a fost
împă durită.
Fig. 4 Harta pedologică a solurilor
4. ÎNCADRAREA ÎN ZONE DE RISC NATURAL

Încadrarea în zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gă sește zona
studiată , se face în conformitate cu Monitorul Oficial al Româ niei: Legea nr. 575/noiembrie 2001:
Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a: zone de risc
natural.
Factorii de risc avuți în vedere sunt: cutremurele de pământ, inundațiile și alunecările de teren.
Cutremurele de pământ
Seismicitatea Româ niei provine din energia emisă de cutremurele crustale (de suprafață –
sub 40 km adâ ncime) și de cutremurele sub-crustale (de adâ ncime intermediară 60-200 km
adâ ncime), acestea din urmă provenind din zona Vrancei, una din cele mai active zone seismice din
Europa.
Pagina 11
Cel mai mare cutremur înregistrat istoric sau cu instrumente specifice a fost cel de 7,4 grade
pe scara Richter, produs in noiembrie 1940.
În ceea ce privește zona nord-estică a Româ niei, cel mai afectate de un cutremur puternic ar fi
județele Vaslui, Bacă u și Iași, unda seismică diminuâ ndu-se spre nord-vest, partea montană a
județului Suceava avâ nd cel mai puțin de suferit (Fig. 5).
Conform Legii 575/2001, județul Suceava este amplasat în una din zonele pentru care
intensitatea seismică , echivalată pe baza parametrilor de calcul privind zonarea seismică a
teritoriului Româ niei este minimum VII (exprimată în grade MSK).
Fig. 5 Harta intensității seismice, în situația producerii cutremurului maxim credibil
Inundațiile
Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și managementul riscului la inundații are drept scop
reducerea consecințelor negative pentru să nă tatea umana, mediu, patrimoniul cultural și
activitatea economică asociate inundațiilor.
Prin evaluarea preliminară a riscului la inundații se identifică zonele cu risc potențial la
inundații, se elaborează hă rți de hazard și risc la inundații și se întocmesc ulterior planuri de
management al riscului la inundații, instituțiile avizate pentru asigurarea acestui demers fiind
Ministerul Mediului și Pă durilor (la nivel central) si Administrația Națională „Apele Romane" prin
cele 11 Administrații Bazinale de Apă și Institutul National de Hidrologie și Gospodă rire a Apelor.
În determinarea zonelor cu potențial risc semnificativ la inundații au fost luate în
considerare, în prima etapă , zonele potențial inundabile (inundații istorice extreme) și evaluarea
impactului potențial (să nă tate umană , mediu, patrimoniu cultural, activită ţi economice), bunurile
Pagina 12
considerate în vederea evaluă rii pagubelor fiind: populația, drumurile și căile ferate, podurile,
lucră rile de regularizare, clă dirile și suprafețele agricole.
A doua etapă a reprezentat o analiza amă nunțită , prin intermediul GIS, în special în zonele în
care nu au existat informații clare cu privire la inundațiile istorice și realizarea unei analize pe baza
modelului numeric al terenului și a nivelurilor înregistrate la stațiile hidrometrice, fiind identificate
zonele posibil afectate la marile viituri istorice (Fig. 6).
Fig. 6 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații
În a treia etapa s-a ținut seama de zonele aparate împotriva inundațiilor cu lucră ri
hidrotehnice (riscul tehnologic al lucră rilor hidrotehnice).
Alunecările de teren
Harta de hazard la alunecare are valoare calitativă și se întocmește pe baza luă rii în
considerare a interacțiunii mai multor factori care, prin acțiunea lor conjugată , pot influența starea
de echilibru a versanților. Pentru evaluarea posibilită ții de producere a alunecă rilor de teren in
Romania, s-au luat în considerare șase factori declanșatori: litologia, diferențele de altitudine,
panta, utilizarea terenurilor, cantitatea de precipitații și seismicitatea. Indicele riscului de alunecă ri
a fost împă rțit în cinci clase: fă ră risc, risc scă zut, risc mediu, risc ridicat și risc foarte ridicat. Zonele
fă ră risc reprezintă aproximativ 39% din teritoriul Româ niei (în special câmpiile și dealurile joase),
zonele cu risc scă zut reprezintă 10% din teritoriu, cele cu risc mediu 38%, iar cele cu risc ridicat si
foarte ridicat reprezintă aproximativ 10% din teritoriu (în special în zona subcarpatică ).
Pagina 13
Putem observa că în regiunea Nord - Est, zonele cu cea mai mare susceptibilitate la alunecă ri
de teren sunt Colinele Tutovei (Bacău și Vaslui), Obcina Mestecă niș (Suceava) și câ teva aliniamente
din munții Trască u, Goșmanu, Nemira și Vrancei (Fig. 7).
Conform Legii 571/2001, comuna Pâ rteștii de Jos are un potențial ridicat de producere a
alunecă rilor de teren, fiind supusă atâ t alunecă rilor de teren primare câ t și reactivate.
Fig. 7 Harta susceptibilității la alunecări de teren din România
5. HIDROLOGIA
Dezvoltarea zonei deluroase este relevată de o serie de topice ca: Piciorul Mare, Runc, Dealul
Veloaiei, Zamca (pe partea dreapta a pâ râ ului Soloneț), Dealul Gherman și Dealul Trestiei (pe
partea stâ ngă ). Între aceste zone se desfă șoară o serie de bazinete dintre care cel mai important
este cel al Solonețului, cu orientare vest-est, apoi al Virvatei, cu orientare sud-nord și al Prisă cuței
cu aceeași orientare.
Rețeaua hidrografică de suprafață este formată dintr-o serie de pâ raie de dreapta și stâ nga,
care se varsă în pâ râ ul colector principal, Soloneț. Acesta stră bate comuna pe direcție V-E, pe o
distanță de 4 km. Energia reliefului dă posibilitatea apelor superficiale și torenților să producă
eroziuni, alunecă ri de straturi și să dea naștere la numeroase izvoare cu apă rece.
6. CONDIȚII CLIMATOLOGICE
Climat, Temperaturi, Precipitații
Climatul zonei este temperat-continental de nuanță scandinavă .
Teritoriul județului Suceava ca și întreg teritoriul Româ niei se află sub incidența maselor de
aer care determină anumite caracteristici în inducția fenomenelor meteorologice și climatice.
Din observațiile meteorologice pluri-anuale se constată că din punct de vedere termic zona
analizată este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 7-8°C. Temperatura minimă a
aerului coboară pâ nă la aproximativ -30°C în lunile de iarnă şi atinge valori maxime de aproximativ
Pagina 14
+38,5°C în cele de vară . Cea mai caldă lună a anului este iulie (cu o temperatură medie de 18 - 19 0C),
iar cea mai rece, ianuarie (-3,5 / -50C).
Precipitațiile medii ale zonei sunt de 741,3 mm³ anual, cu maxima de 880 mm³ în anul 1974
și minima de 469 mm³ în 1973, în general ele au aspect torențial.
Vânturi
Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferențe semnificative între cele
muntoase și cele de deal și de câ mpie. Zona montană este influențată în nord de masele de aer
scandinavo -baltice, iar pe direcția vest-est de masele de aer oceanice transportate de Vâ nturile de
Vest care duc la o creștere a precipitațiilor medii anuale pana la 1200 mm în Ceahlă u.
În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord-vest - sud-est, pe vă ile
principalelor râ uri, pă trunzâ nd uneori și crivă țul dinspre nord-est. În depresiunile subcarpatice se
produc iarna inversiuni termice, iar primă vara fenomene de tipul foehnului.
Vâ nturile sunt cele specifice întregului județ Suceava și se datorează în principal celor doi
curenți barici - cel din Atlantic și cel din NE Europei, dar în depresiune, vâ nturile sunt atenuate de
înălțimile înconjură toare.
Adâncime de îngheț
În conformitate cu STAS 6054-77 „Teren de fundare. Adâ ncimi maxime de îngheț. Zonarea
teritoriului Româ niei”, zona studiată are adâ ncimea de îngheț cuprinsă între -1,00m ÷ -1,10m de la
suprafața terenului.
Prima zi de îngheț apare între 1 și 21 Octombrie, iar ultima zi de îngheț se înregistrează
înainte de 11 Aprilie și 1 Mai. Numă rul de zile fă ră îngheț este de 140-180 zile într-un an. Numă rul
zilelor cu solul acoperit de ză padă este de peste 50 de zile iar grosimea medie anuală a stratului de
ză padă pe sol este de peste 90 cm (Fig. 8).
Pagina 15
Fig. 8 Adâncimea de îngheț
7. INVESTIGAȚII GEOTEHNICE
Investigațiile de teren au avut drept scop identificarea amplasamentului, recunoașterea
terenului și realizarea stratificației terenului.
Investigații de teren realizate în faza de proiectare
Pentru studierea condițiilor geotehnice s-au executat 2 foraje geotehnice din care F1 pâ nă la
adâ ncimea de -6,00m respectiv F2 pâ nă la adâ ncimea de -9,00m față de cota terenului natural, cu
scopul identifică rii câ t mai fidele a stratificației terenului din amplasament. Forajul F1 a fost realizat
pe partea stâ nga a podețului pe malul drept al pâ râ ului Tinoasa în vecină tatea albiei, iar forajul F2 a
fost realizat pe partea dreapta a drumului după podeț (pe acostament), față de sensul de mers
dinspre Cacica spre Humoreni.
Recoltarea probelor s-a fă cut în pungi de plastic pentru pă strarea umidită ții, fiind
transportate în lă zi special amenajate pentru probe de pă mâ nt prelevate din foraje geotehnice.
Depozitarea probelor în laborator s-a efectuat în exsicator pentru pă strarea condițiilor
inițiale din amplasament. Recoltarea, transportul și depozitarea s-au realizat în conformitate cu SR
EN ISO 22475-1:2008.
Metoda realiză rii investigațiilor geotehnice a constat în utilizarea unui sistem de foraj semi-
mecanizat prin percuție, cu prelevare de probe tulburate.
Echipamentul folosit este alcă tuit din urmă toarele:
 Ciocan percutor electric;
 Extractor manual;
 Tije (prelungitoare) filetate din oțel călit, cu lungimea de 1,00m și diametrul exterior de
36mm;
 Extensii extractor;
 Gheare din oțel călit pentru diametre de sapă 36, 40, 50mm;
 Sapă din oțel că lit cu lungimea de 1,20m avâ nd diametrul exterior de 50 mm.
 Sape din oțel că lit cu lungimea de 2,40m avâ nd diametrele exterioare de 36, 40 mm.
Din foraj s-au prelevat la fiecare variație a orizontului litologic probe de pă mâ nt tulburate,
care au contribuit la determinarea variațiilor proprietă ților fizico-mecanice ale terenului de
fundare cu adâ ncimea. Probele recoltate au fost analizate în laborator:
Foraj Nr. probe analizate Adâncime [m]
Pagina 16
F1 4 -6,00
F2 5 -9,00
Tipul pământului Categorie teren
Foraj F1 Săpătură manuală Săpătură mecanizată
Strat vegetal Teren mijlociu Teren categoria I
Strat de nisip saturat Teren ușor Teren categoria I
Praf nisipos argilos Teren mijlociu Teren categoria I
Pietriș mediu în matrice de Teren tare Teren categoria a II-a
nisip
Complex marnos alcă tuit din Teren ușor Teren categoria I
praf nisipos argilos
Foraj F2 Săpătură manuală Săpătură mecanizată
Strat vegetal Teren mijlociu Teren categoria I
Strat de nisip Teren ușor Teren categoria I
Praf nisipos argilos Teren mijlociu Teren categoria I
Argilă pră foasă nisipoasă Teren tare Teren categoria a II-a
Strat de nisip pră fos Teren mijlociu Teren categoria I
Complex marnos alcă tuit din Teren tare Teren categoria I
praf nisipos argilos
Investigații de laborator conform standardelor în vigoare

Conform normativelor româ nești (STAS 1913/5-85, 1242/4-85, 1243-88) cunoașterea
compoziției fazei solide a pă mâ nturilor se face pe baza analizei granulometrice. Materialele
provenite din probele prelevate de pe amplasament au fost analizate prin metoda sedimentă rii.
Pe probele corespunză toare materialelor coezive s-au efectuat încercă ri de punere în
evidență a umidită ții, limitelor de plasticitate (limita inferioară și limita superioară de plasticitate),
indicele de plasticitate, indicele de consistență . Pentru o caracterizare completă a pă mâ nturilor, în
afară de clasificarea și identificarea acestora, s-au stabilit și ceilalți indici geotehnici necesari
proiectă rii lucră rilor.
Au fost efectuate analize de laborator în conformitate cu standardele în vigoare, iar
încercă rile de laborator efectuate au fost urmă toarele:
 Determinarea umidită ții - conform STAS 1913/1-82, SR EN 1097-5:2008;
 Determinarea limitelor de plasticitate - conform STAS 1913/4-86;
 Determinarea granulozită ții - conform STAS 1913/5-85.
8. CARACTERIZAREA GEOTEHNICĂ
În urma efectuă rii investigațiilor geotehnice in situ s-a identificat stratificația zonei, s-au făcut
descrierile pe tipurile de roci întâlnite și au fost stabiliți parametrii de calcul.
Astfel, s-au fă cut observații care au relevat heterogenitatea depozitelor întâ lnite, datorită atâ t
paleoreliefului câ t și intervenției antropice.
Stratificația întâ lnită în zona obiectivului este prezentată în descrierea urmă toare.
Foraj F1
Orizont 1: Strat vegetal
Strat vegetal negru cu ră dă cini de plante, cu o grosime de 1,20 m ce se regă sesc la partea
superioară și definesc cota terenului natural.
Orizont 2: Strat de nisip saturat
[-1,20:-2,00] Strat de nisip pră fos cafeniu saturat cu pietriș mediu și mare.
Orizont 3: Praf nisipos argilos
Pagina 17
[-2,00:-3,00] Praf nisipos argilos galben, saturat, plasticitate mijlocie, fiind caracterizat ca un
pămâ nt moale prin prisma stă rii fizice a pă mâ nturilor argiloase în raport de consistență .
Orizont 4: Pietriș mediu în matrice de nisip
[-3,00:-4,40] Strat de pietriș mediu în matrice de nisip galben.
Orizont 5: Complex marnos
[-4,40:-6,00] Complex marnos alcă tuit din praf nisipos argilos cafeniu, plasticitate redusă ,
fiind caracterizat ca un pă mâ nt tare prin prisma stă rii fizice a pă mâ nturilor argiloase în raport de
consistență .
Foraj F2
Orizont 1: Strat vegetal
Strat vegetal, cu o grosime de 1,00 m ce se regă sește la partea superioară și definește cota
terenului natural.
Orizont 2: Strat de nisip
[-1,00:-2,00] Strat de nisip galben mediu și mare.
Orizont 3: Praf nisipos argilos
[-2,00:-4,00] Praf nisipos argilos negru, plasticitate mijlocie, fiind caracterizat ca un pămâ nt
plastic consistent prin prisma stă rii fizice a pămâ nturilor argiloase în raport de consistență .
Orizont 4: Argilă prăfoasă nisipoasă
[-4,00:-6,00] Argilă pră foasă nisipoasă galben ruginie saturată cu infiltrații de apă, plasticitate
mijlocie, fiind caracterizată ca un pă mâ nt moale prin prisma stă rii fizice a pă mâ nturilor argiloase în
raport de consistență .
Orizont 5: Strat de nisip prăfos
[-6,00:-8,00] Strat de nisip pră fos galben cenușiu saturat.
Orizont 6: Complex marnos
[-8,00:-9,00] Complex marnos nisipos alcă tuit din praf nisipos argilos cafeniu, plasticitate
mijlocie, fiind caracterizat ca un pă mâ nt plastic vâ rtos prin prisma stă rii fizice a pămâ nturilor
argiloase în raport de consistență .
9. CONDIȚII DE FUNDARE
Reguli generale
Pentru calculul capacită ții portante și a stabilirii condițiilor de fundare se vor respecta
prevederile de calcul astfel:
 SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetă ri și încercă ri geotehnice. Identificarea și clasificarea
pă mâ nturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare pe baza analizelor efectuate pe
probele prelevate din lucră ri;
 Determinarea umidită ții - conform STAS 1913/1-82, SR EN 1097-5:2008;
 Determinarea limitelor de plasticitate - conform STAS 1913/4-86;
 Determinarea granulozită ții - conform STAS 1913/5-85;
 NP 112-2014 Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață ;
 NP 123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnică a fundațiilor pe piloți;
 STAS 3300/1-85 Teren de fundare, Principii generale de calcul;
 STAS 3300/2 -85 Teren de fundare, Calculul terenului de fundare în cazul fundă rii
directe;
 SR EN 1997-1 Eurocode 7: Proiectarea geotehnică, Partea 1: Reguli generale.
Pagina 18
Calculul capacității portante

Pentru alegerea modului de calcul a capacită ții portante, s-au avut în vedere mai multe
caracteristici tehnice ale obiectivului studiat după cum urmează :
 Terenuri de fundare: dificile
 Importanța: redusă ;
 Sensibilitatea la tasă ri diferențiale: nesensibilă ;
 Restricții la deformații în exploatare: fă ră restricții.
Pe baza criteriilor enumerate, se recomandă utilizarea unei soluții de fundare indirectă
deoarece indicii de stare obținuți pentru pămâ nturile identificate prin foraje, încadrează pămâ ntul
analizate ca fiind plastic moale prin prisma stă rii fizice a pă mâ nturilor argiloase în raport de
consistență . Pă mâ nturile fine identificate ca avâ nd un indice de consistență mai mic de 0,5 (plastic
moi) sunt improprii pentru fundarea construcțiilor, estimâ ndu-se că vor avea tasă ri mult mai mari
decâ t limitele admise de normativele în vigoare pentru acest tip de construcție (podeț). Pentru a se
evita posibilitatea de apariție a unei stă ri limită ultimă de tip GEO și STR se recomandă utilizarea
unui sistem de fundare indirectă pe piloți din beton armat forați cu tubaj recuperabil.
Fundarea indirectă
Luâ ndu-se în calcul atâ t tipurile de orizonturi identificate ca urmare a forajelor realizate pe
amplasament (F1 – realizat pe malul drept al râ ului Tinoasa, aproape de albie; F2 – realizat pe
acostamentul drumului în vecină tatea podețului) câ t și tema de proiectare discutată în prealabil cu
beneficiarul s-a analizat posibilitatea de utilizare a unei soluții de fundare indirectă (piloți flotanți).
Pentru aceasta, s-a stabilit capacitatea portantă ultimă la compresiune (Rc,d) și rezistența la
tracțiune (Rt,d) pentru piloți flotanți executați pe loc cu tubaj recuperabil, avâ nd fișa de 12,00 m și
diametrele de 0,88m, 1,08m și 1,20m. Pe baza valorilor medii ale parametrilor geotehnici care
definesc structura geologică a terenului de fundare s-au obținut valorile de calcul ale capacită ții
portante ultime la compresiune și rezistenței la tracțiune a piloților flotanți, precizate în tabelul
urmă tor.
Capacitatea portantă a piloților flotanți în condițiile de amplasament precizate în forajul F02
Diametru pilot Fișă Pilot Rc,d Rt,d
[m] [m] [kN] [kN]
Ф=0,88 m 12,0 622 225
Ф=1,08 m 12,0 853 280
Ф=1,20 m 12,0 1008 310
Soluții de fundare
Luâ ndu-se în calcul valorile obținute în diversele ipoteze de teren de fundare, pentru
presiunile admisibile, tipurile de orizonturi identificate și ținâ nd cont de faptul că studiul geotehnic
este necesar stabilirii condițiilor de fundare optime necesare construirii unui podeț nou în locul
celui existent, se recomandă adoptarea unui sistem de fundarea indirectă, cu respectarea NP 112-
2014 și NP 123-2010.
În spatele fundației podului se va prevedea un dren vertical realizat dintr-un material
granular protejat de un element geo-compozit împotriva colmată rii, cu rolul de a prelua apele din
infiltrații și de a le dirija spre emisar.
Piloții vor trebui rigidizați la partea superioară cu un radier iar valorile de calcul ale
capacită ții portante ultime la compresiune a piloților flotanți executați pe loc sunt cele din tabelul
de mai sus.
Pagina 19
Se va asigura protecția albiei râ ului și a malurilor împotriva eroziunii în amonte și în aval de

culeele podului.
Fundațiile aripilor, zidurilor de sprijin și sferturilor de con ce se vor realiza la nivelul
podețului, vor fi așezate cu minim 50 cm sub adâ ncimea de îngheț iar datorită neomogenită ții și
parametrilor mecanici reduși ai terenului de fundare identificat prin foraje se impune o prealabilă
îmbună tă țire a terenului, prin realizarea unei perne din material granular (balast, piatră spartă cu
muchii vii, refuz de ciur) cu grosimea de minim 1,00m, asigurâ ndu-se un modul de deformație
liniară de minim E=40000kPa. Presiunea disponibilă pe perna din material granular este
Pconv=240kPa.
 Mă surile care trebuie respectate la realizarea pernei din material granular sunt:
o Granulozitatea materialului trebuie să fie continuă 0-71 mm, iar coeficientul de
neuniformitate Un>15;
o Stratul de piatră spartă sau refuz de ciur se va evaza în exteriorul fundațiilor;
o Nu pot fi utilizate la realizarea pernei resturi vegetale vizibile, bucă ți de lemn,
resturi de că ră mizi, deșeuri industriale, etc.;
o Verificarea gradului de compactare pentru fiecare strat elementar de 10-15 cm
grosime, asigurâ ndu-se un grad minim de îndesare de 98%, confirmat de un
laborator autorizat.
o Materialul ce urmează a fi compactat trebuie să prezinte umiditatea optimă de
compactare stabilită prin încercarea Proctor normală, determinată de că tre un
laborator autorizat;
Avâ nd în vedere caracteristicile speciale ale terenului de fundare din amplasament și
conform normativului NP074-2014 este necesar a se realiza monitorizare geotehnică pe parcursul
execuției, pe bază de contract de asistență tehnică , prin care, împreună cu proiectanții de
specialitate să se stabilească mă surile ce se impun în caz de situații particulare întâ lnite la nivelul
terenului de fundare.
10.CATEGORIA GEOTEHNICĂ
Încadrarea în categoriile geotehnice se face în conformitate cu NP074-2014, iar categoria
geotehnică indică riscul geotehnic la realizarea unei construcții. Încadrarea preliminară a unei
lucră ri întruna din categoriile geotehnice trebuie să se facă în mod uzual înainte de cercetarea
terenului de fundare, această încadrare poate fi ulterior schimbată în fiecare fază a procesului de
proiectare și execuție.
Riscul geotehnic depinde de două grupe de factori:
 Factorii legați de teren
 Condițiile de teren
 Apa subterană
 Factorii legați de structură și vecină tă ți
La stabilirea categoriei geotehnice a amplasamentului, s-a pornit de la exemplul prezentat în
tabelul A2 din cadrul anexei I.1 a Indicativului NP 074/2014, luâ ndu-se în considerație urmă torii
factori de risc geotehnic după cum urmează :
Factori de avut in vedere Aprecieri Punctaj
Condițiile de teren Terenuri dificile 6
Apa subterana Cu epuizmente 2
normale
Clasificarea construcției după categoria de Redusă 2
Pagina 20
importanță
Vecină tă ți Fă ră riscuri 1
Zona seismică ag=(0,15...0,25)g 2
Total 13 pct.
Încadrarea în categorii geotehnice se face în funcție de punctajul mai sus obținut, conform
urmă torului tabel:
Nr. Crt. Riscul geotehnic / Tip Limite punctaj Categoria geotehnică
1 Redus 6......9 1
2 Moderat 10......14 2
3 Mare 15......21 3
După cum se poate observa, din corelă rile fă cute mai sus, structura geologică studiată se
încadrează la Categoria geotehnică 2, Investigații de rutină cuprinzâ nd sondaje deschise, foraje cu
prelevarea de eșantioane şi mă surarea nivelului apei subterane, încercă ri în laborator și, eventual,
încercă ri pe teren.
Categoria geotehnică 2 include tipuri convenționale de lucră ri și fundații, fă ră riscuri majore
sau condiții de teren și de solicitare neobișnuite sau excepțional de dificile.
Lucră rile din Categoria geotehnică 2 impun obținerea de date cantitative și efectuarea de
calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerințelor fundamentale. În schimb, pot fi utilizate
metode de rutină pentru încercă rile de laborator și de teren și pentru proiectarea și execuția
lucră rilor.
11.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Studiul geotehnic are ca scop prezentarea datelor geotehnice, a elementelor geologice,
hidrogeologice, seismice și climatice pentru o descriere adecvată a proprietă ților esențiale ale
terenului și pentru o estimare în domeniul de siguranță a valorilor parametrilor care vor fi utilizați
în cadrul proiectă rii.
Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul studiat se încadrează în zona de
contact a podișului Suceava cu Obcina Humorului, reunind două unită ți structurale și geomorfice
deosebite. Este, deci așezată în Depresiunea Soloneț-Cacica, cu unele afinită ți carpatice.
Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră , Platforma
Moldovenească.
Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în fața Carpaților Orientali, care este
delimitată la suprafață de falia pericarpatică. Are o serie de tră să turi de relief imprimate de litologia
depozitelor constituente. Pe cea mai mare parte a platformei, relieful a fost sculptat în formațiuni
Sarmațiene (argile și nisipuri cu intercalații de calcare și gresii).
În scopul preciză rii stratificației terenului și determină rii parametrilor fizici și mecanici s-au
efectuat 2 foraje geotehnice, din care F1 pâ nă la adâ ncimea de -6,00m respectiv F2 pâ nă la
adâ ncimea de -9,00m. Ambele foraje au interceptat fundamentul zonei constituit dintr-un complex
marnos nisipos alcă tuit din praf nisipos argilos cafeniu, plasticitate mijlocie, fiind caracterizat ca un
pămâ nt plastic vâ rtos prin prisma stă rii fizice a pă mâ nturilor argiloase în raport de consistență
 Valoarea caracteristică a încă rcă rii din ză padă pe sol S0,k=2,0 kN/m2, conform CR 1-1-3
2012 „Cod de proiectare, Evaluarea acțiunii ză pezii asupra construcțiilor”;
 Valoarea de referință a presiunii dinamice a vâ ntului qb=0,6 kPa, conform CR 1-1-4 2012
„Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vâ ntului asupra construcțiilor”;
 Adâ ncimea maximă de îngheț se consideră la –1,10 m, de la cota terenului natural sau
amenajat, conform STAS 6054-77;
Pagina 21
 Conform reglementă rii tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de

proiectare pentru clă diri" indicativ P 100-1/2013, zonarea valorii de vâ rf a accelerației
terenului pentru proiectare, pentru evenimente seismice avâ nd intervalul mediu de
recurență IMR = 225 ani și 20% probabilitate de depă șire în 50 de ani, are urmă toarele
valori:
 Accelerația terenului pentru proiectare: ag=0,15g;
 Perioada de control (colţ) Tc a spectrului de ră spuns reprezintă granița dintre zona de
valori maxime în spectrul de accelerații absolute şi zona de valori maxime în spectrul de
viteze relative. Pentru zona studiată perioada de colț are valoarea Tc= 0,7 sec.
Proiectarea finală a sistemului de fundare se va realiza prin calcul, respectâ ndu-se
prevederile din SR EN 1997-1:2004 și după caz, cu eratele, amendamentele și anexele naționale
asociate, cele din NP 112/2014, astfel:
 În cadrul verifică rii la starea limită de exploatare normală (SLEN), tasă rile diferențiate ale
fundațiilor vor fi limitate pentru a nu conduce la o stare limită în structură ;
 Se va lua în considerare compatibilitatea deformațiilor la starea limită ultimă (SLU), în
cazul în care se poate produce cedarea combinată a elementelor structurii și a terenului
ținâ nd seama de rigiditatea relativă a structurii și terenului;
 În cadrul stă rilor limită ultime, starea limită GEO este critică pentru determinarea
dimensiunilor elementelor structurale de fundare și pentru rezistența elementelor de
structură ;
Verificarea sistemului de fundare se va efectua de că tre proiectantul de specialitate în funcție
de încă rcă rile transmise elementelor de fundații, în corelare cu capacitatea portantă a terenului de
fundare. Verificarea sistemului de fundare se va realiza astfel încâ t să se asigure transmiterea
încă rcă rilor de la suprastructură la terenul de fundare și să îndeplinească criteriile de proiectare și
verificare la stă rile limită de deformație ultime (S.L.U) și/sau de exploatare normală (S.L.E.N.) și de
capacitate portantă (S.L.C.P.). Infrastructurile nu se vor verifica la starea limită de oboseală.
Stabilirea adâ ncimii de fundare a infrastructurii podurilor va fi stabilită conform
normativelor în vigoare și ținâ nd seama de urmă toarele criterii geotehnice, hidrogeologice și
climatice:
 Condițiile geologice şi hidrologice;
 Variațiile de umiditate;
 Adâ ncimea de îngheț;
 Adâ ncimea stratului de fundare nealterat în care trebuie să fie încastrată fundația;
 Adâ ncimea de afuiere, dacă nu se iau mă suri de protejare (radiere, saltele de fascine,
saltele de gabioane, gabioane, etc);
 Adâ ncirea albiei, datorită lucră rilor de regularizare şi de îmbună tă țiri funciare;
 Influența reciprocă a fundațiilor existente şi noi.
Adâ ncimea minimă de fundare se stabilește ca fiind adâ ncimea cea mai mare care rezultă în
funcție de criteriile menționate mai sus, coroborat cu tipul și sistemul structural al viitoarelor
construcții.
Pentru proiectarea sau verificarea infrastructurii podurilor, în grupă rile de calcul
considerate, acțiunile se vor reduce în centrul de greutate al rostului elevație-fundație și respectiv
al tălpii fundației, obținâ ndu-se valorile eforturilor secționale necesare calcului ulterior.
Dimensiunile în plan ale fundațiilor se stabilesc astfel ca rezultanta încă rcă rilor provenite din
acțiuni pentru grupă ri fundamentale să fie aplicată în cadrul sâ mburelui central. Pentru situațiile în
care, în gruparea fundamentală, intervin solicită ri orizontale importante, nepermanente, se admite
Pagina 22
ca rezultanta încă rcă rilor să se aplice în afara sâmburelui central cu condiția ca secțiunea activă a
tă lpii fundației să nu fie mai mică de 80% din aria totală a acesteia.
La toate tipurile de poduri, se vor limita tasă rile și rotirile infrastructurilor, ținâ nd cont şi de
urmă toarele:
 Evitarea deschiderii unor fisuri peste limitele admise în structura de rezistență ;
 Respectarea gabaritului;
 Evitarea deterioră rii hidroizolațiilor la racordarea infrastructurilor;
 Evitarea formă rii de denivelă ri în cale peste limitele admise la racordarea podurilor cu
terasamentele, precum şi în dreptul pilelor şi culeelor;
 Alte situații speciale.
Condițiile ce trebuie îndeplinite la realizarea fundațiilor infrastructurilor podurilor sunt
urmă toarele:
 Adâ ncimea minimă de fundare să depă șească adâ ncimea maximă de îngheț pentru zona
analizată cu cel puțin 50 cm, în cazul podețelor tubulare (cu secțiunea dreptunghiulară ,
circulară , ovoidală , etc.); Fundațiile aripilor, zidurilor de sprijin și sferturilor de con vor
fi așezate cu minim 50 cm sub adâ ncimea de îngheț.
 Fundațiile să fie pozate sub stratul vegetal și zona cu gă uri frecvente de roză toare sau
ră dăcini de plante, peste perna din material granular în grosime de minim 1,00m;
 Fundațiile să fie dimensionate și adaptate condițiilor specifice de pe amplasament,
astfel încâ t încă rcă rile transmise de construcție prin intermediul fundațiilor să fie
distribuite la terenul bun de fundare;
 În cazul fundaţiilor aflate în vecină tatea unor ramblee, vor fi luate de asemenea mă suri
care să împiedice pierderea stabilită ţii şi eventualele tasă ri ale acestora. În terenuri
afuiabile, unde nu se iau mă suri pentru stabilizarea fundului albiei, se recomandă ca
talpa fundaţiei să fie astfel încastrată în teren, încâ t nivelul acesteia să se gă sească mai
jos decâ t nivelul afuierilor maxime posibile.
 Dacă talpa fundaţiei se aşează la cel puţin 5 m sub nivelul maxim de afuiere, se
recomandă ca fundaţia să fie calculată luâ ndu-se în considerare încastrarea în teren.
 În cazul fundaţiilor cu tă lpi înclinate, în calculul stabilită ţii la alunecare se va ține seama
că forțele ce pot produce alunecă ri să nu conducă la depă şirea rezistenţei la forfecare a
pămâ ntului; Se recomandă ca înclinarea tă lpii faţă de orizontală , în terenuri
nestâ ncoase, să nu depă şească 6°.
 Incintele să pă turilor pentru fundații vor fi amenajate cu pante și echipate cu instalații
de pompare, astfel încâ t să permită colectarea şi evacuarea rapidă a apelor din
precipitații pe toată durata execuției lucră rilor la nivelul infrastructurii;
 Se recomandă realizarea compactă rii fundului să pă turilor gropilor pentru fundații la un
grad de compactare Proctor Dmin=95%;
 Fundațiile trebuie alese astfel încâ t să transmită la teren încă rcă rile construcţiei,
inclusiv cele din acţiuni seismice, asigurâ nd totodată îndeplinirea condițiilor privind
verificarea terenului de fundare la stă ri limită . Calculul fundațiilor se va face la stă rile
limită prevă zute de SR-EN 1997-1/2008;
 Stratul de pămâ nt umezit de precipitații se va îndepă rta imediat înainte de turnarea
betonului;
 Umpluturile de pămâ nt din jurul fundațiilor se vor executa imediat ce construcția a
atins suprafața terenului natural;
 La executarea umpluturilor lâ ngă fundații se vor avea în vedere urmă toarele:
Pagina 23
 Îndepă rtarea stratului de pămâ nt vegetal;

 Umiditatea pă mâ ntului utilizat la realizarea umpluturilor să fie câ t mai apropiată
de umiditatea optimă de compactare;
 Pă mâ ntul folosit la realizarea umpluturilor se va compacta în strate elementare
de 15-20 cm pâ nă la obținerea unui grad de compactare D = minim 98% pentru
fiecare strat elementar;
 Realizarea lucră rilor de să pă tură și de execuţie a fundaţiilor se va face cu respectarea
prevederilor normativului C169-88 şi a normelor de tehnica securită ţii muncii în mod
deosebit cele din Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii în construcţii, aprobat
de MLPAT cu ordinul 9/N/15.03.1993;
 Condiţiile privind apa subterană impun prevederea unor epuizmente pentru realizarea
de lucră ri la nivelul fundaţiilor;
 Evitarea perturbă rii echilibrului hidrogeologic fă ră a realiza lucră ri care pot bara că ile
naturale de scurgere a apei că tre emisarii naturali și artificiali în funcțiune conducâ nd la
ridicarea nivelului apei subterane;
 Evitarea stagnă rii apelor în jurul construcțiilor, atâ t în perioada execuției câ t și pe toată
durata exploată rii, prin soluții constructive adecvate;
Pentru menținerea stabilită ții malurilor vor trebui luate urmă toarele mă suri:
 Pă mâ ntul rezultat din să pă tură nu va fi depozitat la o distanță mai mică de 1,00 m de
marginea gropii de fundație în cazul să pă turilor de pâ nă la 1,00 m adâ ncime; distanța
se poate lua în principiu egală cu adâ ncimea să pă turii;
 Evacuarea pămâ ntului rezultat din să pă tură se va face astfel ca între marginea să pă turii
și marginea depozitului de pămâ nt de pe mal să existe o zonă liberă (banchetă ) cu
lă țimea minimă de:
 În cazul să pă turilor nesprijinite cel puțin egală cu adâ ncimea să pă turii;
 În cazul să pă turilor sprijinite cel puțin 50 cm.
 Terenul din jurul să pă turii nu va fi încă rcat și nici supus la vibrații;
 Se vor lua mă suri de înlă turare rapidă a apelor din precipitații sau provenite accidental;
 Dacă din diverse cauze turnarea betonului nu se efectuează imediat după să pare și se
remarcă fenomene ce indică pericol de surpare, se vor lua imediat mă suri de sprijinire
a pereților să pă turii sau de transformare a lor în pereți cu taluz;
 Câ nd turnarea betonului nu se face imediat după executarea să pă turii în cazul
terenurilor sensibile la acțiunea apei, să pă tura se va opri la o cotă mai ridicată decâ t cea
finală pentru a împiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de
sub talpa fundației.
Să pă turile cu pereți verticali nesprijiniți se vor executa cu adâ ncimi pâ nă la:
 0,75 m în cazul terenurilor ușoare cu coeziune redusă ;
 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune mijlocie – argile nisipoase, pră foase, terenuri
mijlocii și tari, care se lucrează cu cazmaua;
 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare – argile tari și foarte tari, care se
lucrează cu tâ rnă copul.
 Panta taluzului definită prin tangenta unghiului de înclinare față de orizontală
(ϴ=h/b), să nu depă șească valorile admise pentru diverse categorii de pă mâ nturi:
ADÂNCIMEA SĂPĂTURII
Natura terenului până la 3 m mai mare de 3 m
tg B = h/b tg B = h/b
Pagina 24
Nisip,pietriş 1/1,25 1/1,50

Nisip argilos 1/0,67 1/1
Argilă nisipoasă 1/0,67 1/0,75
Argilă 1/0,50 1/0,67
Loess 1/0,50 1/0,75
Pentru să pă turi mai adâ nci de 3,0 m ce nu se pot realiza în taluz, se vor respecta prevederile
din Normativul NP120-2014 (Normativ privind cerinţele de proiectare, execuţie şi
monitorizare a excavaţiilor adânci în zone urbane).
 Pe durata execuţiei şi exploată rii construcţiei, se va asigura o eşalonare
corespunză toare a lucră rilor de să pă tură , turnare a betoanelor, realizare a
umpluturilor şi o bună preluare şi evacuare a apelor pluviale şi de folosinţă ;
 Proiectantul geotehnic va fi solicitat pe şantier la atingerea cotei de fundare şi în orice
altă situaţie neprevă zută în care se constată accidente locale de teren sau
neconcordanțe cu actualul studiu geotehnic.
Pe amplasamentul podurilor, se recomandă realizarea unor lucră ri privind amenajarea și
sistematizarea zonei, printre care enumerăm:
 Lucră ri privind cură țirea depunerilor aluvionare și a vegetației dezvoltate de-a lungul
albiei și a malurilor râ ului;
 Lucră ri de protecție a albiei și a malurilor râ urilor împotriva acțiunii de erodare sau
afuiere, sub efectul curenților apei, precum și protejarea că ilor de comunicații.
Eroziunile malurilor, prin frecvenţa și agresivitatea lor, imprimă râ ului un traseu
neregulat, contribuind substanţial la mă rirea gradului aluvionar și inclusiv la
transportul acestuia. Eroziunile conduc la dezgolirea fundațiilor lucră rilor de
construcții și pot provoca alunecarea, surparea malurilor pe distanțe mari, mă resc
secțiunea albiilor în defavoarea terenurilor neinundate, cu efectele negative asupra
tuturor lucră rilor ce se află în zonele de mal. Alegerea soluțiilor optime se face ținâ nd
seama de o serie de factori, cum ar fi:
 Criteriile specifice ale curgerii concretizate prin elementele rezultate din
modelarea sectorului de râ u și în final determinarea înă lțimii nivelului liber al
apei;
 Morfologia albiei naturale pe cursul respectiv;
 Evoluția în timp a erodă rii sau afuierii albiei și posibilită țiile de diminuare a
acestora;
 Necesitatea procură rii materialelor de construcție sau de folosire a materialelor
locale, precum și de posibilită țile de depozitare și organizare a execuției;
 Amenajarea albiei în zona podurilor pentru protejarea fundațiilor infrastructurii;
 Asigurarea scurgerii apelor prin secțiunea podului.
La proiectare, execuţie precum şi pe toată durata exploată rii se vor respecta prevederile din
normativele şi STAS-urile în vigoare şi în mod deosebit cele din:
 SR EN ISO 14688-1/2004 – Cercetă ri și încercă ri geotehnice. Identificarea și clasificarea
pămâ nturilor. Partea 1: Identificare și descriere;
 STAS 1242/1-89 – Teren de fundare. Principii generale de cercetare;
 STAS 1242/2-83 – Teren de fundare. Cercetă ri geologico-tehnice si geotehnice specifice
traseelor de cai ferate, drumuri și autostră zi;
 STAS 1242/4-85 – Teren de fundare. Cercetă ri geotehnice prin foraje executate în
pămâ nturi;
Pagina 25
 SR EN ISO 14688 -1:2004 – Cercetă ri și încercă ri geotehnice. Identificarea și clasificarea

pămâ nturilor Partea 1: Identificare și descriere;
 NP 074/2014 – Normativ privind documentațiile geotehnice pentru construcții;
 NP 122-2010 – Normativ privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale
parametrilor geotehnici;
 NP 112-2014 – Normativ privind proiectarea fundațiilor de suprafață ;
 NP 123-2010 - Normativ privind proiectarea geotehnică a fundațiilor pe piloți;
 PD 165 - 2012 - Normativ privind alcă tuirea și calculul structurilor de poduri și podețe de
șosea cu suprastructuri monolit și prefabricate;
 NP 115 - 2004 - Normativ privind proiectarea infrastructurilor de beton şi beton armat
pentru poduri;
 P 130-99 – Normativ privind comportarea in timp a construcțiilor;
 P 100-1/2013 – Cod de proiectare seismică ;
 STAS 6054/1/1977, privind adâ ncimea minimă de îngheț;
 Indicativ CR 1-1-3/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii ză pezii asupra
construcțiilor;
 Indicativ CR 1-1-4/2012 - Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vâ ntului asupra
construcțiilor;
 Indicator Ts/1981, privind categoriile de teren in care se vor executa să pă turile;
 Normativ C 169/1988 – Normativ privind executarea lucră rilor de terasamente pentru
realizarea fundaţiilor construcţiilor civile şi industriale;
 Indicativ C56/1985 înlocuit de Indicativ C56/2002 – Normativ pentru verificarea calită ții
și recepția lucră rilor de instalații aferente acestora;
 Ghid GE 026-97 publicat în BC 5/1998 (ghid pentru execuţia compactă rii în plan orizontal
şi în plan înclinat);
 STAS 2914-84 - Lucră ri de drumuri. Terasamente. Condiţii tehnice generale de calitate.
Această enumerare nefiind limitativă , ea se va completa cu mă surile impuse de specificul
condiţiilor locale precum şi de noile reglementă ri apă rute între timp.
În cazul în care apar neconcordanțe în teren, față de cele expuse în prezentul studiu
geotehnic, acestea vor fi aduse imediat la cunoștința inginerului de specialitate.
Atacarea lucră rilor se va face numai după obținerea tuturor avizelor privind disponibilizarea
amplasamentului de eventuale utilită ți subterane, dacă este cazul.
Întocmit,
Dr. ing. Adrian-Traian Iliesi
Pagina 26
ANEXA 1 - RELEVEU FOTO
Pagina 27
Pagina 28
Pagina 29
ANEXA 2 - REZULTATE DE LABORATOR
Pagina 30

SG Pod DJ 178A Partesti - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SG Pod DJ 178A Partesti - 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SG Pod DJ 178A Partesti - 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Email: geosondiasi@gmail.

OBIECTIV: “POD DJ 178A PESTE PÂ RÂ UL TINOASA, AFLUENT

BENEFICIAR: COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS, JUDEȚ UL SUCEAVA

AMPLASAMENT: DJ 178A, COMUNA PÂ RTEȘ TII DE JOS, JUDEȚ UL

PROIECTANT: S.C. GEOSOND IAȘ I S.R.L.

Nr./Data Beneficiar Întocmit Semnătura

OBIECTIV: POD DJ 178A PESTE PÂ RÂ UL TINOASA, AFLUENT

SG.1 Plan de încadrare în zonă

2. LOCALIZAREA ȘI DESCRIEREA OBIECTIVULUI

3. GEOLOGIA ȘI GEOMORFOLOGIA REGIUNII

Fig. 1. Configuraţia geomorfologică a

Fig. 2 Harta geologică

Fig. 4 Harta pedologică a solurilor

4. ÎNCADRAREA ÎN ZONE DE RISC NATURAL

Fig. 5 Harta intensității seismice, în situația producerii cutremurului maxim credibil

Fig. 6 Zonele cu risc potențial semnificativ la inundații

Fig. 7 Harta susceptibilității la alunecări de teren din România

Fig. 8 Adâncimea de îngheț

Investigații de laborator conform standardelor în vigoare

Calculul capacității portante

Se va asigura protecția albiei râ ului și a malurilor împotriva eroziunii în amonte și în aval de

 Conform reglementă rii tehnice "Cod de proiectare seismică - Partea 1 - Prevederi de

 Îndepă rtarea stratului de pămâ nt vegetal;

Nisip,pietriş 1/1,25 1/1,50

 SR EN ISO 14688 -1:2004 – Cercetă ri și încercă ri geotehnice. Identificarea și clasificarea

ANEXA 1 - RELEVEU FOTO

ANEXA 2 - REZULTATE DE LABORATOR

S-ar putea să vă placă și

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.