SFINTE DUMNEZEULE

Sfinte Dumnezeule BIS

Tu eşti veşnic şi vei fi.
Uită -te pe-acest pă mâ nt,
Vezi durerile ce sunt,
Şi dă liniştea sufletelor noastre.

Sfinte Dumnezeule
BIS
Vindecă -i pe cei bolnavi.
Întă reşte-i pe cei slabi,
Ajută -i pe cei să rmani
Şi dă liniştea sufletelor noastre.

Sfinte Dumnezeule
BIS
Tu eşti mâ ntuirea mea.
Întă reşte-ne credinţa ,
Alină -ne suferinţa
Şi dă liniştea sufletelor noastre.

Sfinte Dumnezeule BIS

Tu eşti mâ ntuirea mea.
Iartă -ne că suntem ră i
Dar suntem copiii Tă i,
Şi dă liniştea sufletelor noastre .
 SFÂNTA LITURGHIE

Aşa gră ieşte Domnul slavei,

În taina Sfintei Liturghii
Deşi M-am înă lţat la ceruri,
Eu nu vă las orfani, copii. BIS

În fiecare Liturghie
Eu iară şi Mă cobor la voi
Din nou e coasta Mea împunsă
Şi-Mi curge sâ ngele şuvoi .
BIS

Mă ră stignesc din nou pe Cruce

În umbra Sfâ ntului Altar
Primiţi-Mi Sâ ngele şi Trupul BIS
Să nu vin iară şi în zadar.

Deschideţi inimile voastre

Că vreau în voi să locuiesc
Să vă împac din nou cu Tată l
BIS
Şi de pă cat să vă feresc.

Eu vreau în voi să fiu de-apururi

Deschideţi nu mai amâ naţi
Primiţi-Mă creştini cu toţii
Şi pacea Mea o s-o aflaţi. BIS

Şi din potirul Cinei Mele

Gustaţi iubiţii Mei cu toţi
Eu vreau în voi să fiu de-apururi
BIS
Să fiu viaţa tuturor.

Şi-n oricare fă râ miţă

Pe care-n taină o primiţi
Sunt Eu întreg cu toată slava
Şi-aştept spre Mine să veniţi. BIS
 ´NAINTEA TA IISUS IUBIT

´Naintea Ta Iisus iubit

Vin azi încreză tor
Că Tu deaceia Te-ai jertfit
Să -mi fii Mâ ntuitor.

Din câ t aflat-am că stă scris

Te-ascult în timp plă cut
Tu bucurii din Paradis
Mi-ai dat câ nd ţi-am cerut.

Eu altceva nimic n-aduc

Decâ t o vină grea
Şi unde Doamne,eu s-apuc
Decâ t spre mila Ta.

În mine nimic nu e bun

Tot ce-am fă cut e ră u fă cut
Nă dejdea toată am s-o pun
În ajutorul tă u.

Gol nimeni n-a venit înapoi

Din câ ţi Te-au că utat
Că ci Tu pe toţi din mari nevoi
I-ai scos câ nd Te-au rugat.

De´aceia dar acum şi eu

Cu lacrimi strig şi cer
Ah, mâ ntuie sufletul meu
Nu mă lă sa să pier.
 IISUS PRIETENUL MEU

Iisus al meu , prieten bun

Din anii tinereţii
Cu tine eu că lă toresc
Pâ n´ la sfâ rşitul vieţii.
BIS

În zori de zi câ nd mă trezesc
Smerit m-aplec sub cruce
Că -n toată lumea nu gă sesc
Un scut mai bun şi dulce. BIS

În calea vieţii câ nd pornesc

Tu Doamne eşti cu mine
Să fie drumul câ t de greu
BIS
E-aşa uşor cu tine.

Şi nu mă tem că voi pierii

În marea de pă cate
Că Tu , Preabunul meu Iisus
BIS
Mă izbă veşti din toate.

Câ nd am de suferit un chin
Tu , Doamne-mi dai putere
Şi fie chinul câ t de greu BIS
Eu simt o mâ ngâ iere.

Tu eşti comoara care-ai fost

De mine mult că utată
Dar astă zi nu te-aş mai lă sa
BIS
Nici pentru lumea toată .

Că Tu mi-eşti sprijin ne-ncetat

În câ nt şi în suspine
Iisuse al meu, prieten drag
Ce bine-i lâ ngă Tine !
BIS
 NOAPTEA
(Priceasna Vecerniei)

Noaptea e stă pâ nă -n vale

Truda zile s-a sfâ rşit
Obosit m-abat din cale
Să te-ador Iisus iubit.

Candela veşnic mă cheamă

Să Te-ador să Te iubesc
Să -Ţi spun dorul fă ră teamă
Pruncule Dumnezeiesc.

Îngerii Te înconjoară ,
Arde focul cel ceresc
Te ador cum ei Te-adoră
Te iubesc cum ei iubesc.

Câ t e de frumos cu Tine,
Înaintea Ta să -Ţi câ nt
Tu-mi eşti singurul meu bine
Toate trec pe-acest pă mâ nt.

Primeşte a mea câ ntare

Al meu suflet , al meu dor
A mea inimă şi-ardoare
Pruncule Mâ ntuitor.

Doamne , eu mă duc acuma

Dar Te rog cu dor nespus
Fii cu mine-ntotdeauna
Slavă Ţie scump Iisus.
 BLÂNDUL PĂSTOR
Odată L-am vă zut trecâ nd
Cu turma pe Pă storul bland,
Mergea cu dâ nsa la izvor
Blâ ndul Pă stor, blâ ndul Pă stor.
Pe-o oaie ce că zuse jos
A ridicat-o El frumos,
Şi-a dus-o în braţe iubitor
Blâ ndul Pă stor, blâ ndul Pă stor.
Pe alta care la pă mâ nt
Ză cea cu picioruşul frâ nt,
El o lega mâ ngâ ietor.
Blâ ndul Pă stor, blâ ndul Pă stor.
El le-a iubit cu dor nespus
Şi viaţa pentru oi şi-a pus,
Şi pentru mâ ntuirea lor
Blâ ndul Pă stor, blâ ndul Pă stor.
Iar mai tâ rziu L-am întâ lnit
Cu spini era împodobit,
Într-o mulţime de popor
Blâ ndul Pă stor , blâ ndul Pă stor.
Câ nd L-am vă zut L-am întrebat,
Cine sunt cei ce Te-au scuipat,
Atunci a suspinat uşor
Blâ ndul Pă stor, blâ ndul Pă stor.
Şi mi-a ră spuns duios şi lin
Ce-i ce Mi-au pus cununi de spini,
Sunt oile ce le-am fost lor
Un blâ nd Pă stor, un blâ nd Pă stor.
Iar cei ce mă batjocoresc
Şi cei ce cruce-Mi pregă tesc,
Sunt cei la care iubitor
Le-am fost Pă stor, le-am fost Pă stor.
Iar cei ce mă lovesc turbaţi
Sunt oile care pe brat,
Le-am dus la câ mp şi la izvor
Ca un pă stor, ca un pă stor.
Tă cu! şi ochii Lui senini
De lacrimii limpezi erau plini,
Plâ ngea de mila oilor
Blâ ndul Pă stor, blâ ndul Pă stor.
Şi-atuncea oile-au venit
Pe cruce sus L-au ră stignit,
Iar El plâ ngea de mila lor
Blâ ndul Pă stor, blâ ndul Pă stor.
 JOS SUB CRUCEA RĂSTURNATĂ

Jos sub crucea ră sturnată dintr-un sat,

Am vă zut un om odată
Stâ nd cu faţa-n mâ ini lă sată ,
Şi cu fruntea-nsâ ngerată (bis)
Şi plâ ngea, plâ ngea de parcă
Toată lumea l-a lă sat.
M-am oprit atunci din cale lâ nga el,
Lacrimile-i curgeau vale
Printre degete în poale,
De-ţi venea să -i plâ ngi de jale (bis)
Că lă tor pornit pe cale
Singurel.
Faţa-i era albă toată ca de crin,
Dar albeaţa ei curată
Sâ ngele-o bră zdase toată ,
Şi-a lui frunte-nsâ ngerată (bis)
O cunună era roată
Numai spini.
Câ nd i-am spus să nu mai plâ ngă m-a privit duios,
A pus fruntea-n mâ na stâ ngă
Şi-a-nceput din nou să plâ ngă ,
Ca şi cum ar vrea să frâ ngă (bis)
Lacrima ce-i curgea lâ ngă
Cruce jos.
Iar în palme şi-n picioare ră ni de cui,
Şi atunci plin de mirare
Mi-am adus aminte care,
E stră inul din că rare (bis)
Câ nd mă -ntorc minune mare
Nu-l vă zui.
Azi câ nd trec prin multe sate şi prin lunci,
Câ nd vă d crucile uitate
Mie-mi pare că pe toate,
Stă un Iisus care plâ nge (bis)
Plin de ră ni şi plin de sâ nge
Ca atunci.
LA UMBRA CRUCII TALE
La umbra Crucii Tale
Eu Doamne vreau să vin
Să-mi plâng mereu trecutul
Şi Ţie să mă-nchin.

La umbra Crucii Tale

Eu Doamne vreau să fiu
Să plâng, să cânt cu jale
Din moarte să înviu.

La umbra Crucii Tale

Eu vreau să -ngenunchez
Căci numai Tu Stăpâne
Din greu mă liberezi.

La umbra Crucii Tale

E pacea şi odihna,
Nădejdea, mângâierea,
Dreptatea şi lumina.

La umbra Crucii Tale

Eu vreau să chem mereu
Pe cei ce în viaţă
Nu-L au pe Dumnezeu.

Dac-aş putea să zbor

Mai sus de astă vale,
Aş spune tuturora
De jertfa Crucii Tale.

În lumea asta Doamne

E vrajbă , chin şi jale.
De-aceia vreau să stau
La umbra Crucii Tale.
 UNDE SĂ MĂ DUC EU DOAMNE?

Unde să mă duc eu Doamne,

Cînd mi-e sufletul zdrobit
Şi câ nd inima mea varsă
Plâ nsul cel mai chinuit?

R: Unde Doamne, unde Doamne să apuc,

N-am la cine, n-am la cine - să mă duc,
Numai Ție, numai Ție - Domnul meu
Pot să-mi spun necazul greu.

Unde pot să aflu milă

Şi dreptate și alin
Câ nd nu-i nimeni să -mi asculte
Greul inimii suspin?
R:…

Unde-mi pot afla iertare,

Câ nd toți calcă viața mea,
- Cine Altul decît Tine
Mă mai poate ajuta?
R:…

Unde să mă duc câ nd toate

Ușile mi se închid,
Şi câ nd chiar cel mai de-aproape
Mi-e mai rece ca un zid?
R:…

Numai Mâ na Ta-mi ajută

Inima-n durerea ei,
Numai gura Ta-mi să rută
Lacrimile-n ochii mei.
R:…
 IISUSE VEŞNIC CĂLĂTOR

Iisuse veşnic că lă tor Tâ rziu Te-am auzit din nou

Prin lumea de pă cate Chemarea Ta duioasă ,
Tu baţi stră in şi iubitor Înceată , stinsă , un ecou:
La uşile-ncuiate. O! lasă -Mă în casă !

Nimic Tu nu ceri nimă nui O lasă -n suflet să -Ţi stră bat

Câ nd baţi şi-aştepţi să vină , Cu pacea Mea cerească ,
Ci vrei să laşi în casa lui Câ t ceru-n lung şi marea-n lat,
Din pacea Ta divină . Nu pot să -ţi dă ruiască .

Ai vrea din viaţa Ta să -i dai Dar lumea-mi spune să Te las

Că ci viaţa lui e moartă , Afară şi-astă dată
Dar el nu vrea; Tu plâ ngi şi stai Tu tot la uşă ai ră mas
Afară lâ ngă poartă . Şi uşa-i încuiată .

Tu, Domnul dragostei ai sta Te-am auzit ani mulţi la râ nd

Pe veci de veci cu dâ nsul Chemâ ndu-mă pe nume,
Şi baţi şi-aştepţi, dar el nu vrea Dar n-am deschis, iar tu
Şi stâ nd Te scapă plâ nsul. plâ ngâ nd
Te-ai dus stră in în lume.
Eram copil câ nd Te-am vă zut
La poarta Mea stră ine Iar astă zi singur mă -nfior
Şi să -ţi deschid ai tot bă tut De-a mele fapte rele
Să intri şi la mine. Iisuse şi Te chem cu dor
În noaptea vieţii mele.
Dar lumea-mi spune să nu vin
Că viaţa Ta-i amară O, vino iar, Iisuse blâ nd
Am vreme colo mai tâ rziu Mai bate iar odată ,
Şi Te-am lă sat afară . Te-aştept cu sufletul plâ ngâ nd
Şi uşa descuiată .
De-atunci trecură ani şireag
Din viaţa-mi amă râ tă ,
Tu tot ai plâ ns stră ine drag
La poarta ză vorâ tă .
 CÂND ERA IISUS PE CRUCE

Câ nd era Iisus pe cruce,

A strigat cu glasul dulce , Sunt singur și n-am pe nimeni,
A strigat că -i era sete , Ca să stea pe lâ nga mine,
L-au adă pat c-un burete! Ucenicii m-au lă sat,
O, vai ,ră nile mele tare mă dor. Toți de la mine-au plecat.
  O, vai, ră nile mele tare mă dor.
Fiere amară și oțet,
Mi-a fost bă utura tot Pe flă mâ nzi i-am să turat,
Ș i în trei ceasuri din vreme, Pe bolnavi i-am vindecat,
Soarele n-a dat lumina . Iar acuma n-am pe  nimeni,
O, vai, ră nile mele tare mă dor. Ca să stea pe lâ nga mine .
  O, vai , ră nile mele tare mă dor.
Luna, stele toate-au plâ ns,  
Ș i de jale s-au ascuns, În mâ na dușmanilor,
Iar îngerii n-au câ ntat M-a dat Tată l ca să mor ,
Vă zâ nd pe-a lor împă rat. Toți în față mă scuipau ,
O, vai, ră nile mele tare mă dor. Ș i în ră ni ei  mă loveau,
O, vai, ră nile mele tare mă dor.
Cu cununa grea de spini,
Stâ nd pe cruce-ntre stră ini , Am venit la voi Lumina
Din Fiul lui Dumnezeu, Pe cruce  mi-ați dat odihna,
Curgea sâ ngele mereu. Viața-n lume am adus
O, vai,  ră nile mele tare mă dor. Ș i ei pe cruce m-au pus.
  O, vai, ră nile mele tare mă dor.
Stâ nd sub arșița de soare,  
Se zbă tea Iisus cu jale, Cununa de spini pe frunte,
Chinuit batjocorit, Crucea  grea plină de sâ nge,
Ș i de oameni ră stignit . Durerile mă slă besc,
O, vai, ră nile mele tare mă dor. Pentru ce mă chinuiesc?
O, vai, ră nile mele tare mă dor.
 O, PĂRINTE-AL MÂNGÂIERII

O, Părinte-al Mângâ ierii, vezi-mă din cerul sfâ nt,

căci în braţele durerii şi-n suspinuri mă frământ.
(bis)

Tinde-ţi mâ na Ta cea dulce spre-al vieţii mele chin,

mâna care-mi poate-aduce suferinţelor alin. (bis)

Şi-mi coboară -n suflet, iară , pace mâ ngâ ierii az’,

căci mi-e inima amară şi-mi curg lacrimi pe obraz.
(bis)

Nopţi întregi de taine pline stau în rugă şi veghez

şi Te chem să vii la mine, căci de Tine însetez! (bis)

Zile-ntregi Te strig, Pă rinte, şi Te-aştept să vii curâ nd,

mi-arde inima fierbinte, după Tine sunt flămând.
(bis)

O, Părinte-al Mângâ ierii, vezi adâ ncu-n care gem,

căci din braţele durerii cu amar suspin Te chem.
(bis)
 Psalmul 90

1. Cel ce locuieşte în ajutorul Celui Preaînalt, întru

acoperământul Dumnezeului cerului se va sălăşlui.
2. Va zice Domnului: «Sprijinitorul meu eşti şi scăparea
mea; Dumnezeul meu, voi nădăjdui spre Dânsul».
3. Că El te va izbăvi din cursa vânătorilor şi de cuvântul
tulburător.
4. Cu spatele te va umbri pe tine şi sub aripile Lui vei
nădăjdui; ca o armă te va înconjura adevărul Lui.
5. Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară
ziua,
6. De lucrul ce umblă în întuneric, de molima ce bântuie
întru amiază.
7. Cădea-vor dinspre latura ta o mie şi zece mii de-a
dreapta ta, dar de tine nu se vor apropia.
8. Însă cu ochii tăi vei privi şi răsplătirea păcătoşilor vei
vedea.
9. Pentru că pe Domnul, nădejdea mea, pe Cel Preaînalt
L-ai pus scăpare ţie.
10. Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia
de locaşul tău.
11. Că îngerilor Săi va porunci pentru tine ca să te
păzească în toate căile tale.
12. Pe mâini te vor înălţa ca nu cumva să împiedici de
piatră piciorul tău.
13. Peste aspidă şi vasilisc vei păşi şi vei călca peste leu
şi peste balaur.
14. «Că spre Mine a nădăjduit şi-l voi izbăvi pe el, zice
Domnul; îl voi acoperi pe el că a cunoscut numele Meu.
15. Striga-va către Mine şi-l voi auzi pe el; cu dânsul sunt
în necaz şi-l voi scoate pe el şi-l voi slăvi.
16. Cu lungime de zile îl voi umple pe el, şi-i voi arăta lui
mântuirea Mea».