Moluste

Molustele reprezinta principalul grup de nevertebrate marine. Denumirea acestora vine de la

faptul ca au corpul moale (lat. mollis). O mare parte dintre moluste au corpul protejat de structuri
calcaroase care formeaza diferite tipuri de cochilii sau alcatuiesc structuri de protectie si de suport
pentru musculatura. Uneori in loc de cochilie, unele moluste pot prezenta spiculi calcarosi.

Caractere generale
Moluştele sunt animale marine, dulcicole şi terestre, avâ nd simetrie bilaterală , cu excepţia
gasteropodelor, la care aceasta se pierde datorită torsiunii corpului. 
    Adaptâ ndu-se la cele mai variate condiţii de viaţă , moluştele au aspecte şi structuri diferite, prezentâ nd
totuşi o serie de caractere comune. Corpul nesegmentat, scurt şi moale, este alcă tuit din: cap, picior, sac
visceral, manta şi cochilie. 
    Capul cu organele de simţ şi gura cu radulă este bine dezvoltat la gasteropode şi cefalopode, mai puţin
dezvoltat la amfineurieni şi scafopode şi lipseşte la lamelibranhiate. 
    În partea ventrală a corpului, cu orientare anterioară , moluştele au un picior musculos, diferit ca formă
şi mă rime, ca rezultat al adaptă rii lor la diferite condiţii de viaţă . Astfel, la gasteropode are o formă de
talpă , la bivalve este ca o lamă verticală , etc. El serveşte la locomoţie. 
    Sacul visceral dorsal adă posteşte organele de nutriţie şi reproducere. 
    De pe faţa dorsală porneşte o ră sfrâ ngere tegumentară numită palium sau manta, care acoperă numai
masa viscerală ca la melc, sau corpul întreg ca la scoică , avâ nd un rol protector. Spaţiul cuprins între
palium ş corp determină cavitatea paleală cu rol în respiraţie şi mişcare, în ea gă sindu-se aparatul
respirator, orificiul anal, orificiile excretoare şi genitale. 
    Cochilia este calcaroasă , acoperită la exterior de cuticulă . Ea este produsă de epiteliul mantalei şi are
rol de protecţie. Forma sa este variabilă , fiind în legă tură cu modul de viaţă al animalului, iar uneori slab
dezvoltată sau chiar absentă . 
    Tegumentul este prevă zut cu glande mucoase şi glande calcaroase. 
    Sistemul nervos este alcă tuit din ganglioni cerebroizi, pedioşi, paleali şi viscerali, legaţi între ei prin
comisuri şi conective; excepţie fac formele primitive care prezintă cordoane nervoase. 
    Cu excepţia lamelibranhiatelor, aparatul digestiv prezintă un organ caracteristic, radula, şi un mare
hepatopancreas. 
    La formele acvatice aparatul respirator este alcă tuit din branhii pectinate sau foarte mult cutate. La cele
terestre se dezvoltă o cavitate pulmonară ce conţine o reţea de capilare sanguine în peretele ei şi
comunică cu exteriorul prin pneumostom. 
    Aparatul circulator este format din inimă , vase de sâ nge şi lacune. Inima este situată , de obicei, în
apropierea aparatului respirator, cu care se află în strâ nsă corelaţie funcţională ; ea este formată dintr-un
ventricul şi două atrii, înconjurată de pericard. Aparatul circulator este deschis. 
    Aparatul excretor este reprezentat prin organele lui Bojanus. 
    Reproducerea se face numai sexuat, marea majoritate fiind unisexuate, dar sunt şi unele hermafrodite
(opistobranhiatele şi pulmonatele). 
    Dezvoltarea este directă sau prin metamorfoză şi în acest caz formele larvare amintesc de larva
trocoforă de la anelide, dovedind afinită ţi filogenetice cu anelidele. 
 Clasificare
Exista peste 70.000 de specii de moluste, impartite in mai multe clase dintre care cele mai importante
sunt:
- gasteropodele (cel mai mare) cuprind limacsii, melcii, scoicile, melcii de mare si molustele cu scoica
univalvara
- bivalvele sau lamelibranhiatele cuprind scoicile de rau, scoicile de lac, midia sau scoica perlifera
- cefalopodele cuprind calmarul, caracatita, sepia si nautilul

1) Gasteropodele (melcii)
Sunt cel mai numeros grup de moluste din Marea Neagra. Marea majoritate a speciilor de
gasteropode au corpul protejat de o cochilie spiralata in care animalul se poate retrage la nevoie. Corpul
gasteropodelor prezinta o zona cefalica destul de slab individualizata, masa viscerala protejata de cochilie
si piciorul, o formatiune latita, in forma de talpa, cu ajutorul careia animalul se deplaseaza alunecand pe
substrat. Unele specii de gasteropode au cochilia redusa sau absenta, altele prezinta o serie de formatiuni
externe care le confera un aspect deosebit, cum sunt de exemplu branhiile tegumentare la o serie de
specii marine.
Capul este slab delimitat de restul corpului, prezentand anterior orificiul bucal, marginit de doua
buze laterale si una ventrala. Dorsal, pe cap exista doua tentacule oculare lungi si alte doua tentacule mici,
labiale, cu rol tactil. Pe langa receptorii vizuali, tentaculele mari prezinta si terminatii nervoase cu rol
olfactiv si tactil.
Piciorul este o formatiune musculoasa cu care animalul se deplaseaza alunecand pe substrat.
Cochilia reprezina una dintre caracteristicile importante ale gasteropodelor. Cochilia tipica este
spiralat helicoidala si prezinta o mare varietate de forme si culori. Cochiliile pot fi de tip dextru, inrulate
de la stanga la dreapta, sau senestru la care inrularea se face invers. De regula, o specie are un singur tip
de cochilie, fie dextra, fie senestra, existand insa si cazuri de specii care pot prezenta ambele tipuri de
inrulare. La exterior, cochilia este acoperita de o patura organica, pigmentata, denumita periostracum,
sub care se afla cele doua straturi de lamele calcaroase care alcatuiesc peretele cochiliei, ostracum si
hipostracum. Marginea ultimei ture a spiralei (apertura) poarta numele de peristom.
Masa viscerala, invelita in manta, se afla in interiorul cochiliei, avand de asemenea forma spirala.
In masa viscerală sunt localizate majoritatea organelor interne. In zona peristomului, mantaua formeaza
un pliu tegumentar, braul mantalei, la nivelul caruia se gasesc numeroase glande calcaroase a caror
secretie determina cresterea in dimensiuni a cochiliei. Tot pe braul mantalei se distinge o deschizatura,
pneumostomul, prin care cavitatea paleala comunica cu exteriorul. La gasteropodele marine, in cavitatea
paleala se gasesc branhiile.
Gibbula divaricata Rissoa lilacina

Diodora graeca Patella caerulea

2) Bivalvele (lamelibranhiatele)
Bivalvele (scoicile) sunt o clasa de moluste caracterizate prin faptul ca au corpul protejat in totalitate de
doua valve calcaroase, dispuse lateral. Au un mod de viata sedentar iar hranirea se face prin filtrarea apei.
Datorita acestor particularitati ecologice, morfologia lor externa si organizatia interna au suferit
importante modificari. Cea mai importanta modificare este reducerea extremitatii cefalice, care este
marcata doar de prezenta orificiului bucal, incadrat de cei patru lobi bucali care au rol de a directiona
particulele alimentare acumulate la nivelul branhiilor in gura.
Piciorul are o forma caracteristica, de lama de secure (gr. pelecos), servind la ingroparea in substrat si la
deplasarea pe distante scurte.
Masa viscerala are aspect saciform si atarna in cavitatea paleala, delimitata lateral de cei doi lobi ai
mantalei care captusesc la interior valvele.
Branhiile, care pot fi de mai multe tipuri, se gasesc in partea posterior-inferioara a masei viscerale,
separand cavitatea paleala intr-o cavitate branhiala, ce comunica cu exteriorul printr-un sifon branhial si
o cavitate cloacala (la nivelul careia se deschid orificiul anal, orificiile genitale si orificiile excretoare),
care comunica cu exteriorul printr-un sifon cloacal. Branhiile sunt ciliate si datorita miscarilor ciliaturii se
creaza un permanent curent de apa in cavitatea paleala: astfel, apa intra prin sifonul branhial, scalda
branhiile si este directionata ulterior prin sistemul de branhii in cavitatea cloacala, de unde este evacuata
la exterior prin sifonul cloacal. In timpul filtrarii, la nivelul branhiilor sunt retinute particulele aflate in
suspensie in apa, ulterior, aceste particule alimentare vor fi antrenate spre gura de catre lobii bucali. In
timpul filtrarii branhiale are loc si schimbul gazos, astfel ca apa care ajunge in cavitatea cloacala este
curatita de particulele aflate in suspensie dar este saraca in oxigen dizolvat. Bivalvele prezinta doua
branhii, stanga si dreapta, fiecare branhie fiind formata din doua lame branhiale. Cele doua sifoane pot fi
scurte sau lungi, sau pot fi separate sau sudate. Deasemenea, in cazul unor specii, lobii mantelei
fuzioneaza pe cea mai mare parte a lungimii lor, lasand doar doua orificii prin care ies la exterior piciorul
si sifoanele, alte specii au acesti lobi nesudati, cavitatea paleala fiind in acest caz larg deschisa.
Valvele pot fi de forme si marimi diferite. Dupa forma, valvele pot fi echivalve sau echilatere, in cazul in
care cele doua axe perpendiculare delimiteaza patru sectoare egale sau aproximativ egale si inechivalve
sau inechilatere, in caz ca sectoarele delimitate de cele doua axe perpendiculare sunt inegale. Morfologic,
la exteriorul valvelor se observa o zona superioara proeminenta “umbonele” de la care pornesc striuri
sau coaste, de regula lipsite de ornamentatii (la bivalve, ornamentatia valvelor este mult mai saraca in
comparatie cu cea de la gasteropode, totusi, pot fi prezenti si la acest grup spinii, tepii, tuberculii,
mameloanele, etc). In spatele umbonelui, la multe specii de bivalve se observa o structura cornoasa,
ligamentul, care mentine valvele unite in partea dorsala. De cele mai multe ori, valvele sunt identice ca
aspect, exista insa si specii la care una din valve are alt aspect, de exemplu la stridii (Ostrea), una din
valve este aplatizata, din cauza faptului ca animalul se odihneste pe substrat pe aceeasi parte. Exista pe de
alta parte bivalve la care valvele se reduc, uneori aproape total, ca in cazul speciilor din genul Teredo,
care perforeaza structuri lemnoase.
Bivalvele reprezinta a doua clasa ca marime dintre molustele actuale. Clasificarea lor se face in functie
de morfologia externa a valvelor (in special dupa dentitia cardinala), dupa tipul branhiilor si dupa
musculatura retractoare a valvelor.
 Arca noae Scapharca inaequivalvis

Modiolarca subpicta Stridia (Ostrea edulis)

 Cefalopode

Caracatita

Sepie

Nautiloid Calmar
 Importanta
Numeroase specii sunt comestibile (scoici, midii, stridii, caracatite).
Valoroase sunt scoicile perlifere.
Melcii produc pagube importante in livezi, unii sunt gazde intermediare pntru anumiti paraziti umani sau
anmiali.
Molustele fosile numite amoniti au format importante depuneri calcaroase.

Curiozitati
1. Exista opt grupe de moluste vii in prezent: Aplacoforele, Bivalvele, Caudofoveata, Gasteropodele,
Monoplacoforele, Poliplacoforele si Scafopodele.
2. Aplacoforele (Class Aplacophora) sunt moluste marinecare traiesc ingropate in nisipurile marilor cu
ape adanci. Sunt mici, seamana cu niste rame si nu au invelis protector sau cochilie ca melcii. Aplacoforele
nu cresc mai mult de 1 cm in lungime.
3. Bivalvele (Class Bivalvia) traiesc in apa marina, dar si in cea curgatoare. Sunt caracterizate de cochilia
care are doua vale. acestea nu au cap, ci doar un corp in forma de pana.
4. Cele mai cunoscute moluste din grupa Cefalopode sunt octopusul, melcii si calmarul, iar multe dintre
aceste moluste nu mai au cochilia.
5. Gasteropodele sunt cea mai diversa grupa de moluste, numarand pana la 60.000 de specii si fiind
sigurii care traiesc si pe pamant.
6. In general, corpul unei moluste este format din doua parti: piciorul-cap si masa viscerala. Capul este
inzestrat cu ochi, gura si structuri senzoriale nervoase.
7. Piciorul molustei este folosit pentru locomotie si lipirea de diverse suprafete. Masa viscerala contine
organele interne care indeplinesc functiile de digestie, circulatie, reproducere si excretie.
8. Molustele au o manta care produce o secretie care ia forma de invelis tare, adica renumita cochilie, cu
scopul de a proteja masa viscerala. Cochila apara molusca de pradatori si conditiile neprietenoase de
mediu.
9. Calamarul gigant si scoica gigant se numara printre cele mai mari specii de moluste din lume.
10. Gasteropodele, adica melcii, se misca alunecand lent pe dara lasata de piciorul lor.
11. Melcii sunt inzestrati cu doua tentacule dotate cu ochi la capete.
12. Octopusii traiesc in gauri din stanci subacvatice , iar culoarea sangelui lor este albastra.