CAIETUL ELEVULUI:

CLASA :
ŞCOALA:

LOCALITATEA:

AN ŞCOLAR:

PROFESOR:

Rezolvă în clasă !
Rezolvă singur !

1
 DREAPTA
Cuprins:

1. Punct,dreaptă,plan,semiplan segment.Poziţiile relative ale unui punct faţă de o

dreaptă, puncte coliniare;
2.Poziţiile relative a două drepte;drepte concurente, drepte paralele;
3. Distanţa dintre două puncte, lungimea unui segment.Segmente congruente, mijlocul
unui segment,simetricul unui punct,construcţia segmentelor congruente.

1.PUNCT,DREAPTĂ, PLAN, SEMIPLAN, SEGMENT. POZIŢIILE RELATIVE

ALE UNUI PUNCT FAŢĂ DE O DEAPTĂ, PUNCTE COLINIARE

 Orice mulţime de puncte formează o figură geometrică;

 Punctul,dreapla şi planul reprezintă figuri geometrice fundamentale;
 Punctele se notează cu litere mari de tipar;
 Dreptele se notează cu litere mici de tipar;
 Planele se notează cu litere mici ale alfabetului grecesc;
 Cu ajutorul punctelor, dreptelor şi planelor se definesc alte figuri
geometrice;
 Mai multe puncte situate pe aceeaşi dreaptă se numesc puncte coliniare;
 Axioma este o propoziţie evident adevărată;
 Axioma dreptei:prin două puncte diferite trece o dreaptă şi numai una;
 Segmentul  AB este mulţimea ale cărei elemente sunt A, B, împreună
cu toate punctele care sunt între A şi B. Punctele A şi B se numesc capetele lui;
 Semidreapta  AB este submulţimea de puncte ale unei drepte mărginită de A şi
care conţine pe B inclusiv punctul A;
 Semidreapta  AB este submulţimea de puncte ale unei drepte mărginită de A şi
care conţine pe B fără punctul A;
 Semiplanul  aB este submulţimea de puncte din plan mărginită de dreapta a şi
care conţine pe B.

2
 Exemple:

a) Punctele A şi B din figura alăturată au poziţii diferite. Spunem că sunt puncte

diferite sau puncte distincte şi notăm acest lucru prin A≠B.
A B
x x

b) Punctele alăturate E şi F au aceeaşi poziţie.Spunem că sunt puncte identice sau

puncte confundate şi notăm E=F.

ExF

c) Prin două pucte distincte trece o singură dreaptă.

A B
O

d) Printr-un punct trec oricât de multe drepte.

e) Punctele A, B, C, din figura alăturată sunt coliniare, iar punctele A, B, C şi D sunt

necoliniare.

xD

A B C a

x x x

f) În figura alăturată, punctul A se află pe dreapta a. Scriem A  a. Punctul B nu se

află pe dreapta a. Scriem B  a. a

x x
A B

g) În figura următoare, este evidenţiat segmentul  AB situat pe dreapta d.

d A B

3
 Rezolvă în clasă !

a b

1. Priviţi desenul alăturat şi precizaţi : Mx Q P x

a ) câte drepte sunt în figură ? ; x

x B

x c

b ) câte dreptele au cel puţin trei puncte notate?

N x C

c) câte puncte nu sunt situate pe drepte ?

2. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor :

a ) Prin două puncte trece o dreaptă şi numai una................

b ) Prin două puncte distincte trece o singură dreaptă...................

c ) Prin trei puncte coliniare trec trei drepte distincte.......................

d) Prin două puncte diferite trec două drepte diferite care le conţin pe amândouă...............

3. Pe desenul alăturat desenaţi punctele A  a ,B  b, astfel încât M, A, N şi B să fie

coliniare.

M
x

x N
a

4
4. Coloraţi diferit semiplanele delimitate de dreapta d care conţin punctele M respectiv N ;

x d

N x

5. Realizaţi un desen în care punctele A, B, C, D să verifice simultan condiţiile:

a ) A = B ; b ) C ≠ D ; c ) B, C, D să fie coliniare.

6. Desenaţi patru puncte diferite două câte două , astfel încât numărul dreptelor diferite care le
conţin să fie: a) 6 ; b) 4 ; c) 1 ;

7. Desenaţi patru puncte astfel încât oricare trei dintre ele să fie necoliniare şi un al cincilea
coliniar cu două dintre ele. Câte drepte care conţin punctele desenate există ?

5
 Rezolvă singur !
8. În figura alăturată punctul M este între A şi C dar nu este între A şi P şi nici între C
şi N. Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a ) M este între A şi N ; b ) P este între M şi N ; c ) C este între M şi N ;
d ) C este între A şi M ; e) P nu este între A şi N ;
A M C N
x x x x
x P

9. a) Desenaţi punctele diferite E şi F şi apoi completaţi mulţimea :.......

M M nu este între E şi F   {F}  ..........

b) Desenaţi punctele diferite O şi P şi apoi completaţi mulţimea :

M M este între O şi P sau P este între O şi M  {P, O}  ..........

10. În figura alăturată punctele diferite A şi C sunt de o parte şi de alta a dreptei d .Coloraţi
şi completaţi: M M şi A sunt de aceeaşi parte a dreptei d  =

N N şi C sunt de aceeaşi parte a dreptei d  =

A x

xC

11. Fie două puncte diferite A şi B. Completaţi :

a) {B}  M B este între A şi M  este....................................

b) Dacă A este între B şi C atunci  AB şi  AC se numesc........................................
c) Orice dreaptă d dintr-un plan împarte planul în........................................................
d) Mulţimea punctelor M situate de aceeaşi parte cu punctul A faţă de dreapta d
este.........................

6
12. Într-un plan desenaţi o dreaptă d şi punctele A, B, C, D, E astfel încât să fie
satisfăcute simultan condiţiile :

a) A şi B să fie în acelaşi semiplan ;

b) B şi C să fie de aceeaşi parte a dreptei d ;

c) C şi D să fie în semiplane diferite ;

d) E să fie pe dreapta d iar C, E şi D să fie pe aceeaşi dreaptă.

13. Priviţi desenul alăturat. Completaţi cu “  ” sau “  ” pentru a obţine propoziţii

adevărate;

A … MC ; N …  BP ; Q … AB ; D …  MC  ; D …  BC  ; C … QB ; P …  PN ;

D …  DB .

xM

C x

Dx

A B
x x x x

Q x N P

14. Notaţi figurile alăturate astfel încât să corespundă indicaţiilor:

Semidreapta  AB Semidreptele:  AB ,  BC ,  BA ] şi CA ,

 AB =  AC ; CB = CA .

7
 2.POZIŢIILE RELATIVE A DOUĂ DREPTE; DREPTE CONCURENTE,

DREPTE PARALE

 Dreptele coplanare sunt identice sau diferite;

 Dreptele identice reprezintă aceeaşi mulţime de puncte , a  b ;

 Dreptele diferite sunt concurente sau paralele;

 Dreptele concurente sunt dreptele care au un punct comun, a  b  M  ;

 Dreptele paralele sunt drepte care n-au nici un punct comun, a b .

Exemple: a) Două drepte care au un singur punct comun ;

notăm a ∩ b = {O} ; O este punctul de intersecţie . O x

b
b) Două drepte a şi b paralele;

Notăm a b sau a ∩ b = Ф.
b
c) Drepte identice notate diferit;

A M B d
Notăm AM = MB=AB=d .

d) Două drepte nesituate în acelaşi plan (necoplanare) ;

8
1 Priviţi desenul alăturat şi stabiliţi numărul de puncte comune al dreptelor :

a) d1 şi d2; d3
b) d1 şi d3;
c) d2 şi d3 ;
d1

d2

2. Desenul alăturat reprezint ă un cub.

a ) Copiaţi şi completaţi : AB ∩ BB’= …;AB ∩ AA’= … ; AB ∩ BB’= …; AD ∩A’D’= …

b ) Daţi câte trei exemple de perechi de drepte, determinate de muchiile cubului, care nu au
nici un punct comun şi
D’ C’
i) se află în acelaşi plan
ii) sunt în plane diferite
A’ B’

D C

A B
3. Completaţi conform desenului:
a  b = { ....};
M
D
A
a c  d = { ....};
P
C b
B
d a  d = { ... };
c

4. Realizaţi următoarele desene:

a) trei drepte care au un singur punct comun;

b) două drepte care nu au nici un punct comun;

c) trei drepte care nu au nici un punct comun;

d) trei drepte care au două câte două câte un punct comun.

9
 Rezolvă singur !
5. Priviţi desenul următor şi stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:

d A B C D

x x x x

a) Dreptele AB şi CD sunt identice;

b) Dreptele AB şi CD sunt diferite;

c) Dreapta AB coincide cu dreapta BC.

6. Priviţi desenul alăturat :

a ) Precizaţi perechile de drepte concurente şi perechile de drepte paralele.........................

b ) Cmpletaţi: d ∩ a = … ; d ∩ b = … ; d ∩ g = … ; a ∩ b = … ; d∩ AB = …; b ∩ BC = … .

d g

A a B

D b C

7. În desenul următor, EABCD este o piramidă cu baza un pătrat . Fiecare faţă a piramidei
determină un plan şi fiecare muchie determină o dreaptă;

a ) Câte plane şi câte drepte sunt reprezentate în acest desen?

b ) Stabiliţi toate perechile de drepte :

1 ) paralale ; 2 ) concurente ; 3 ) necoplanare ;

D C

A B

10
8. Desenaţi dreptele diferite d1, d2, d3, astfel încât :

a ) d1 ∩ d2 ∩ d3 = {P} ; b ) d1∩ d2 = {Q} ; d2 ∩ d3 = {T}

9. Construiţi un desen care să respecte următoarele ipoteze :

A  e ; C  e; e  f = ; A  f;

A  g; B  f; B  e; B  g; C  g;

D  f; D  g; E  e; E  f; E  g.

10. Priviţi figurile următoare şi completaţi:

a) d 1  d 2  d 3 =. {...} .; d 1 ..... d 2 ......d 3; b) d3  d4 = {...} ; d 4  d 5 = {...} ; d 4  d 5 = {...} ;

d1 d3 d4
a) d2 b) S
d3 T d5
P

11. Pentru desenul alăturat completaţi:

Punctele A,E şi D sunt...............................

Punctul B este intersecţia dreptelor............... F

O dreaptă identică cu BC este................. A

E
Dreptele BC şi AE se intersectează în punctul.........
B d4
Prin punctul F trec dreptele..................... C D d
1

3
d

Dreptele CD şi CE sunt.............................
d2
Dreptele AE şi ED sunt....................

Punctul A nu aparţine dreptelor.................

Punctele B,A,F şi E nu sunt..........................

11
3. DISTANŢA DINTRE DOUĂ PUNCTE,LUNGIMEA UNUI SEGMENT.

SEGMENTE CONGRUENTE,MIJLOCUL UNUI SEGMENT,SIMETRICUL

UNUI PUNCT, CONSTRUCŢIA SEGMENTELOR CONGRUENTE

 Lungimea unui segment este numărul care exprimă de câte ori unitatea de măsură se cuprinde
în segmentul respectiv;
 Unitatea fundamentală de măsură pentru lungime este metrul (m);
 Distanţa dintre două puncte A şi B se notează AB şi reprezintă lungimea segmentului  AB ;
 Două segmente se numesc congruente dacă au aceeaşi lungime;
 Notăm segmentele congruente prin  AB  CD ;
 Se numeşte mijloc al unui segment punctul care-l împarte în două părţi congruente;
 Dacă C este mijlocul segmentului  AB atunci punctele A şi B suntsimetrice faţă de C;
 Axioma de adunare a segmentelor: dacă punctul M este situat între punctele A şi B atunci
AM+MB=AB.

1. Exprimaţi în mm lungimile segmentelor următoare:

A B C D E

AB=.........BC=.........CD=..........DE=.........AC=...........AD=..........AE=........DC=....

2. Construiţi segmente congruente cu segmentul  AB pornind din capetele semidreptelor

următoare:

A B Completaţi:  AB  .......  .......  .......  ........  ........  .......  .......  ........

P
Q
R
N

M 12
3. Realizaţi un desen care sa conţină punctele coliniare D, E, F şi G astfel încât DF=5cm,
EF=2cm, EG=8cm şi DG=11cm.

4. Desenaţi dreapta d şi A d. Desenaţi un punct B  d astfel încât AB=8cm, apoi un punct M
între A şi B, cu AM=4cm.

a) Stabiliţi lungimea segmentului BM.

b) Desenaţi punctul N între A şi B astfel încât BN=40mm. Determinaţi lungimile segmentelor
AN şi MN.
c) Folosind compasul sau rigla gradată desenaţi pe dreapta d un segment PQ de aceeaşi
lungime cu segmentul AB.
B

5. Cu ajutorul unei rigle gradate determinaţi

cât mai multe perechi de segmente A C

congruente ale figurii;

E D

6. Se dă figura de mai jos. Dacă M este mijlocul lui  AB şi N mijlocul lui  AC  , AB=4 cm şi
NC=5 cm, calculaţi AM, MN şi AC.

A C
M B N

7. Fie A, B, C trei puncte coliniare în această ordine, M mijlocul segmentului  AB iar N
mijlocul segmentului  BC  , astfel încât AB = 8,6 cm şi BC = 10,4 cm.

a) Aflaţi lungimile segmentelor  AC  ,  AM  ,  BM  ,  BN  ,  NC  .

b) Aflaţi distanţa de la mijlocul segmentului  AB la mijlocul segmentului  BC  .

c) Completaţi: ...........  .............. , .............  ............

13
 Rezolvă singur !
8. Priviţi desenul de mai jos şi precizaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor referitoare la
dimensiuni:

A B C D
‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬ ‫׀‬
a) AC=AB+BC; d) AD=AC+BC;
b) AD=AB+CD; e) AD=AC+BC;
c) BC=BD-CD; f) BC=AD-AB-CD.
9. Se dau punctele coliniare A, B, C şi distanţele AB=30cm, BC=15cm.
Calculaţi distanţa dintre A şi C. Câte soluţii are problema?

10. În figura alăturată, dimensiunile sunt în cm; notaţi figura şi scrieţi şase relaţii de
congruenţă :

18 18
10 10

18
10

11.Priviţi desenul următor şi stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:

a)  RP   MN  ; S
b) QT    NP 24 cm
c)  ST   TQ  ; R 18mm P
d)  PN    RM  ; 310mm
20cm
e) SR=QM; T O 0,28 dm 28mm
f) O este mijlocul lui  SQ ; 200mm
g) RP=MN ;

h) SQ≠OQ; 3,1dm M 1,8 cm N

i)  SQ  QS  ; 2,4 dm

j) TQ   TS  ; Q
k)  MQ   SR ; l) SO+OQ=SQ;

14
1. În figura alăturată A,B,C,D,E sunt puncte coliniare în această ordine. Dacă C este mijlocul
segmentului BD, BD = 18 cm, AC = 21 cm şi CE =13 cm, atunci:

a) AE = ……...cm

b) AB = ………cm. A B C D E
c) DE = ………cm.

2. Pentru desenul alăturat, stabiliţi adevărul propoziţiilor :

x A B C y

a)  AB   AC  ......... , b)  AB  . Cx ........., c)  AB   AB ............,

d)  BC    Ax ............, e)  Bx   Ax =  AB .........., f)  By  Cx =  BC  ............,

g)  BC   Cx =  Bx .........., h)  AB   BC  =  AC  ..........., i) (Bx   By =AC.........,

j) {B}   B C  =  BC  .........

3. Pe desenul alăturat, completaţi cu:

M
a) punctul A  a,
a
b) punctul B   aM ,

c) semidreapta  MN , N
P
d) segmentul  MP  ,

e) dreapta PN,

f) punctul C aflat la intersecţia dreptelor PN şi a,

f) un punct coliniar cu M şi N situat pe dreapta a,

g) o dreaptă b paralelă cu a şi care conţine M,

h) simetricul Q al lui M faţă de N,

i) punctul R situat la mijlocul lui  MP  .

15
4. Marcaţi două puncte A şi B şi apoi plasaţi punctul C astfel încât A să fie mijlocul
segmentului BC, apoi punctul D astfel încât B să fie mijlocul segmentului AD.

a) Arătaţi că CD=3AB.

b) Fie M mijlocul lui AB.Arătaţi că C şi D sunt simetrice faţă de M.

c) Scrieţi cât mai multe relaţii de congruenţă între segmente ale figurii.

5. Fie A, B, C trei puncte coliniare în această ordine, M mijlocul segmentului  AB , iar N
mijlocul segmentului  BC  astfel încât AB = 14,4 cm şi BC = 9,6cm.

a) Aflaţi lungimile segmentelor:  AC  ,  AM  ,  BM  ,  BN  ,  NC  .

b) Aflaţi distanţa de la mijlocul segmentului  AB la mijlocul segmentului  BC  .

6. În desenul alăturat marcaţi mijloacele laturilor în ordine cu M,N,P şi Q. Aflaţi apoi cu

ajutorul riglei lungimile segmentelor MN, NP, PQ şi QM. Folosind congruenţa segmentelor,
scrieţi două perechi de segmente congruente.

A D

B C

16
 UNGHIURI

Cuprins:

1.Definiţie,notaţii,interiorul şi exteriorul unui unghi, clasificare.Raportorul.Unghiuri

congruente.

2.Calcule cu măsuri de unghiuri exprimate în grade sexagesimale.

3.Unghiuri suplementare,complementare,adiacente.Bisectoarea unui unghi.

Unghiuri opuse la vârf,unghiuri formate în jurul punctului.

1. DEFINIŢIE, NOTAŢII, INTERIORUL ŞI EXTERIORUL UNUI UNGHI,

CLASIFICARE. RAPORTORUL. UNGHIURI CONGRUENTE

 Unghiul este figura geometrică formată din reuniunea a două semidrepte cu

originea comună;

 Cele două semidrepte se numesc laturile unghiului, iar originea comună se

numeşte vârful unghiului;

 Măsura unui unghi este un număr între 0° şi 180° inclusiv; scriem

m(∢A)=n° ;

 Instrumentul cu care se măsoară unghiurile este raportorul;

 Unghiul alungit măsoară 180 o;

 Unghiul drept este unghiul care măsoară 90 o;

 Unghiul ascuţit este unghiul mai mic decât 90 o;

 Unghiul obtuz este unghiul mai mare decât 90 o;

 Unghiul nul măsoară 0 o .

Exemple:
a) desen pentru un unghi propriu:
A
Interiorul unghiului
Exteriorul unghiului
“Ext∢ AOB” ” Int ∢ AOB”
O
B 17
b) notaţii pentru unghi:

c) tipuri de unghiuri:
A x
B M N
O O
y
O
Unghiul nul: Unghiul alungit: ∢MON Unghiul propriu: ∢ xOy
∢AOB

d) unghiuri cu laturile în prelungire:

C
A
O
x ∢AOB şi ∢COD sunt unghiuri cu
B B D laturile în prelungire

e) unghiul drept, ascuţit şi obtuz:

f) modalitatea de aşezare a raportorului pentru a se măsura un unghi :

18
1. Folosind figura următoare, completaţi:

a)Punctele situate în Int∢ MOQ sunt......

M Q
xB
b) Punctele situate în Int∢ NOP sunt.......
xC
x P
N O
c) Punctele situate în Ext∢ QOP sunt.......
xD
xA

d) Punctele situate în Ext ∢ NOP sunt......

e) Unghiurile∢ MOQ şi ∢ NOP sunt..............

2. Pentru figura alăturată scrieţi

E
folosind notaţia cu trei litere:
O
a) unghiul drept;
D
b) unghiurile obtuze; A
B C
c) unghiurile ascuţite.

3. Sub fiecare unghi din figura următoare notaţi şi precizaţi felul unghiului

................................................................................................................................................

4. Măsuraţi cu raportorul unghiurile formate de dreptele din figura următoare;

.......................................................................................................................................................
g
D

b d f

a A B c e C h

19
5.Construiţi, folosind raportorul, unghiuri de : 300; 450; 600; 900; 1050 ;1350.

6. Pentru desenul de mai jos precizaţi prin DA sau NU care din notaţiile următoare reprezintă
unghiuri ale figurii:

∢AOD....... ∢DOA........∢BOD.........∢COB..........∢CAB...........∢DCO........ ∢OAB..........

B ‫׀‬

‫׀‬

O C‫׀‬ D‫׀‬

7. Notaţi figura din dreapta, măsuraţi

şi precizaţi natura unghiurilor:

20
 Rezolvă singur !

8.Sub fiecare unghi din figura următoare notaţi , măsuraţi şi precizaţi felul unghiului;

..........................................................................................................................................

9. Pentru figura alăturată scrieţi cât mai multe unghiuri determinate de y

semidreptele (Ox,(Oy,(Oz şi (Ot.

O z

10. Notaţi figura din stânga şi apoi scrieţi:

a) şase unghiuri ascuţite ............

b) şase unghiuri obtuze..............

c) c@te unghiuri sunt pe figur`?.........

21
 E
11.Pentru figura alăturată,folosind
scrierea cu trei litere scrieţi,cinci A D
unghiuri ascuţite, două unghiuri obtuze L O
şi trei unghiuri drepte. Verificaţi apoi M
prin măsurare.
B C

B A

12.Stabiliţi natura unghiurilor din figura

următoare efectuând măsurări:
C D

22
 2. CALCULE CU MĂSURI DE UNGHIURI

EXPRIMATE ÎN GRADE SEXAGESIMALE

 Unitatea de măsură a unghiurilor este gradul (g°) , cu submultiplii

minutul (m ’ ) şi secunda ( s” ) ;

 Măsura unui unghi A este un număr între 0° şi 180° inclusiv; scriem

m(∢A)=g° m’ s” ;

 Transformarea din grade în submultipli sau invers se efectuează după regulile:

1o = 60’ ; 1’ = 60” ; 1o = 3600”;

 Axioma de adunare a unghiurilor: m(∢AOB)+m(∢BOC)=m(∢AOC).

Exemple:

a) Transformarea din secunde în minute şi din minute în grade se efectuează prin împărţire la
60 şi aplicând teorema împărţirii cu rest;

4316”:60=701’rest 56” , 701’:60=11°rest 41’

deci 4316”= 11°41’56”

b) Pentru a aduna( sau scadea) două sau mai multe unghiuri exprimate în grade, minute şi
secunde se adună grade cu grade, minute cu minute şi secunde cu secunde;

120 3’ 20” +30 25’ 6”=150 28’ 26”

c)Dacă este cazul se fac transformări astfel încât sa se poată efectua adunarea, sau se
transformă la sfârşit dacă numărul minutelor sau al secundelor este mai mare de 60;

210 15’+250 52’ 18”=460 67’18”=470 7’18”

50 -2012’23”=4059’60”-2012’23”=20 47’ 37”

60 12’ 49”+120 58’48”=18070’97”=190 11’37”

23
d) Pentru a înmulţi un unghi cu un număr natural se înmulţesc gradele, minutele şi secundele
cu numărul respectiv.

40 12’7”  4=16 0 48’ 28”

e) Pentru a împărţi un unghi cu un număr natural se împart gradele, minutele şi secundele cu

numărul respectiv. Dacă la împarţire se obţine rest, se transformă restul la următoarea unitate
şi se adună cu unitatea respectivă;

82o55'8":4=20o43'47"
8
=2
0
2 o =120'
+55'=175'
16
=15
12
=3'=180"
+8"=188"
16
=28
28
==

1. Calculaţi folosind datele din figură:

x
m(∢xAy)+m(∢yAt)-m(∢tAw)=

m(∢xAz)+m(∢xAt)= w

m(∢xAy)-m(∢yAz)-m(∢zAt)= y
z t

2 Transformaţi a) 250 = …...’ ; b)240’ = ..... 0;

c)5’=….....” ; d)5400”=...........…’ ; e)2010’ =…..............’ ;

f) 15’12”=…............................”; g) 34 03’15” = .................”.

24
3. Să se calculeze:

a) 350 48’ 45 ”+1705’15”=......

b) 60 27’ 35 ”+40034’50”=.....

c) 350- 340 28”=.....

d) 900- 440 15’15”=.....

e) 60 45’ 38”  4=.....

f) 130 41’29”  3=......

g) 350 :2=......

h) 250 12’ : 3=.....

Rezolvă singur !
4. Calculaţi:

a) 450 35’24”+390 56’47”=

b) 720 45’31”-290 42’ 09”=

c) 130 48’ 24” +1240 51’ 16”=

d) 370 51’ 23”- 190 43’ 51”=

e) 250 34’ 41”  4=

f) 280 19’ 36” : 2=

25
5. Transformaţi sub formă de grade, minute şi secunde unghiurile:

a)18135’’=

b)4125’’=

c)2910’=

6. Completaţi:

a) 12 0 35’45” + 180 45’43”=......0 ......’......”.

b) 240 35’27” - 14 0 10’15”=.......0 ......’.......”

c) 17 0 23’28” - 12 0 30’25” =.....0 ......’.......”.

7. Construiţi cinci drepte concurente în acelaşi punct astfel încât între ele să se formeze

unghiuri congruente.Calculaţi măsura unghiului dintre două semidrepte.

26
3. UNGHIURI SUPLEMENTARE, COMPLEMENTARE, ADIACENTE.

BISECTOAREA UNUI UNGHI, UNGHIURI OPUSE LA VÂRF,

UNGHIURI FORMATE ÎN JURUL PUNCTULUI

 Două unghiuri proprii se numesc congruente dacă au aceeaşi măsură;

scriem ∢AOB≡∢BOC  m(∢AOB)=m(∢BOC);

 Două unghiuri proprii care au vârful comun, o latură comună, iar

celelalte două laturi sunt situate de o parte şi de alta a dreptei care conţine

latura comună, se numesc unghiuri adiacente;

 Două unghiuri proprii pentru care suma măsurilor este 180 o se

numesc unghiuri suplementare;

 Două unghiuri proprii pentru care suma măsurilor este 90 o se numesc

unghiuri complementare;

 Se numeşte unghi drept unghiul congruent cu suplementul sau; el

măsoară 90 o ;laturile unghiului sunt perpendiculare;

 Bisectoarea unui unghi este o semidreaptă interioară unghiului care

determină cu laturile unghiului două unghiuri congruente;

 Două unghiuri proprii se numesc opuse la varf dacă laturile lor

formează două perechi de semidrepte opuse;

 Unghiurile opuse la vârf sunt congruente:

 Suma măsurilor unghiurilor cu vârful în jurul unui punct este 360 o

Exemple:

a) În figura alăturată unghiurile

COB şi BOA sunt adiacente;
(OB semidreapa interioară;

27
 b)Figura următoare arată două unghiuri suplementare; m( CBA)+m( MNP)=1800

x y

c) Figura următoare arată două unghiuri complementare

m( xAy)+m( yAz)=900

A z

d) Figura următoare ilustrează unghiul drept; unghiurile

D
AED şi DEB sunt suplementate şi congruente,deci

m( DEB)=900, dreptele AB şi DE sunt perpendiculare,

A B
scriem DE  AB;
E

e) Figura alăturată arată unghiurile

opuse la vârf:
AOB ≡ COD

f) Acesta este “echerul”, instrument cu ajutorul căruia putem construi

rapid unghiuri drepte(sau drepte perpendiculare)

28
1. Completaţi:

a) Două drepte perpendiculare formează patru unghiuri ...............................

b) Două drepte concurente formează unghiuri.....................................

c) Două unghiuri cu acelaşi vârf şi o latură comună se numesc............................

d) Două unghiuri care măsoară împreună 900 sunt...........................................

e) Două unghiuri care măsoară împreună 180 0sunt.........................................

f) Bisectoarea împarte un unghi în.........................................................................

2. Fie unghiurile nenule ∢AXB ≡∢BXC .Arătaţi că (XB este bisectoare a unghiului AXC
sau punctele A,B şi C sunt coliniare.

3.Completaţi:
a) Complementul unghiului de 500 măsoară ……..0
b) Complementul unghiului de 250 măsoară ……..0
c) Suplementul unghiului de 500 măsoară ……..0
d) Suplementul unghiului de 1500 măsoară ……..0
e) Opusul la vârf pentru un unghi de 480 măsoară ……..0
f) Două unghiuri complementare sunt congruente.Fiecare măsoară..............................
g) Două unghiuri suplementare sunt congruente. Fiecare măsoară..............................

4. Construiţi unghiuri opuse la vârf astfel încât unul dintre ele să măsoare 420 ; precizaţi
măsurile celorlalte unghiuri.

29
5. Priviţi desenul de mai jos şi stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor :

a) AOB şi BOC sunt adiacente;

b) BOC şi CDE sunt adiacente;
c) AOF şi COF sunt adiacente;
d) BOC şi COF sunt neadiacente;
e) CDE şi COF sunt neadiacente.

6. Să se construiască două unghiuri adiacente a căror sumă să fie egală cu 1260, şi unul să fie
jumătate din celălalt.

Rezolvă singur !
7. Stabiliţi prin măsurare cu raportorul măsurile unghiurilor şi scrieţi pe figura respectivă :

8. Calculaţi măsurile suplementelor unghiurilor următoare: a)147° ; b)38°12'; c)105°;

d)129°43'37".

9. Desenaţi MON cu măsura de 160°. Fie P în interiorul MON astfel încât MOP≡
NOP. Care este măsura MOP?

30
 10. În figura din dreapta , m(∢AOB)= 36 , iar unghiul ∢BOC este
drept. Determinaţi:

a) m(∢DOE)=........................b) m(∢COD)=.......................

c) măsura unghiului format de bisectoarele

unghiurilor DOE şi BOC este..............................

11.Unghiurile AOB şi COD au aceleaşi bisectoare,unghiul COD fiind în interiorul unghiului

AOB.Să se arate că AOC≡ BOD şi AOD≡ COB.

12. În figura din dreapta, m( AOM) = 20º, m( MON) = 30º,

m( NOB) = 40º şi [OP este bisectoarea unghiului AOB.
Calculaţi: a) m( AOP)=..................; b) m( NOP)=................;

c) m( POB)=.................; d) m( AON)=............................

13. În figura alăturată avem : m( AOD)=m( AOE) şi

m( AOB)=m( COD)=20º. Arătaţi că AOC≡ BOD

A B

31
 14. În figura alăturată avem

m( AON) = m( MOB) = 135º.

Calculaţi măsurile unghiurilor

MOA şi NOB şi comparaţi-le.

15. Ştiind că: m( MNQ)=140º şi MNQ≡ QNP,

calculaţi m( MNP).
A B

16. Dacă AOB şi BOC au 720, respectiv 560, atunci bisectoarele lor formează un unghi
de:
A) 640 B) 100 C) 100 sau 600 D) 900

17. Suplementul unui unghi este de 142°29’30’’. Măsura unghiului este :

A) 37°29’30’’ B) 37°31’30’’ C) 17°29’30’’ D) 37°30’30’’

18. Fiind date două drepte distincte şi concurente, să se afle măsurile celor patru unghiuri care
se formează ştiind că:
a)Suma măsurilor a două dintre ele este 126 º.

b)Suma măsurilor a trei dintre ele este 238 º.

19.Fie AOB şi AOC unghiuri adiacente.Semidrepta (OM este situată în interiorul unghiului
AOC,iar (ON este opusă lui (OM. Ştiind că m( MOC)=36 º45’ şi m( BON)=62 º30’,să se
calculeze m( MOB) şi m( NOC).

20.Un unghi MON are măsura de 85 º39’20’’.(OM este bisectoarea unui unghi AOB şi (ON
este bisectoarea unui unghi BOC.Calculaţi m( AOB)+m( BOC).

32
 y

1. În figura alăturată se dă unghiul xAy. Construiţi:

a) unghiul zAy adiacent unghiului xAy ,

x
cu (Az şi (Ax semidrepte opuse;
A
b) unghiul zAt opus la vârf cu xAy;

c) complementul yAv al unghiului xAy;

d) dacă m( xAy)=36 calculaţi măsurile unghiurilor

yAv, yAz, zAt şi xAt.

2. Calculaţi:

a) 12 2334  5  ..... ............  ..... ..........

0 ' " 0 ' " 0 ' "

b) 37 25 22  109 13 47  ...... ............

0 ' " 0 ' " 0 ' "

c) 42 28 32 : 2  ...... ..............
0 ' " 0 ' "

d) 53 49 34  34 12 56  ...... .............
0 ' " 0 ' " 0 ' "

3 . Duceţi (OA’ opusa semidreptei (OA, apoi completaţi:

m( AOB) + m(A’OB)=.......…;
m( AOB) + m( BOC) + m( COA)=…....;
m( AOC) + m( A’OC)=…... .;

33
4.În figura alăturată avem ipoteza: m( KOP)=164º , m( LON)=90º şi (OM este bisectoare
comună pentru KOP şi LON. P

a) demonstraţi că KON  MOP; O

b) aflaţi măsurile unghiurilor KOL, KON şi MOP. N

K
L M

5. Fie m( AOB)=20 º; m( BOC)=60º; (OX, (OY şi (OZ bisectoarele unghiurilor AOB,

BOC respectiv AOC. Construiţi figura.Să se afle:
m( AOC)= ;
m( XOY)= ;
m( YOZ)= .

6.Diferenţa a două unghiuri adiacente complementare este 42º34’20’’.Determinaţi măsurile

acestor unghiuri.

34
 CONGRUENŢA TRIUNGHIURILOR

Cuprins:

1. Triunghi:definiţie,elemente,clasificarea triunghiurilor,perimetrul;
2. Construcţia triunghiurilor:cazurile LUL, ULU, LLL.;
3. Congruenţa triunghiurilor oarecare; criteriile LUL, ULU, LLL.;
4. Metoda triunghiurilor congruente.

1.TRIUNGHI,DEFINIŢIE,ELEMENTE,CLASIFICAREA TRIUNGHIURILOR,
PERIMETRUL TRIUNGHIULUI

 Fiind date trei puncte necoliniare diferite A,B şiC, definim triunghiul prin

reuniunea a trei segmente care au câte un capăt comun; ∆ ABC=  AB   AC    BC  ;

 Unghiurile BAC, CBA şi ACB sunt unghiurile triunghiului;

 Un punct este situat în interiorul triunghiului dacă e situat în interiorul

fiecărui unghi al triunghiului;

 Un triunghi cu două laturi congruente se numeste triunghi isoscel;

 Triunghiul cu toate laturile congruente se numeste triunghi echilateral ;

 Triunghiul care nu e isoscel sau echilateral se numeste triunghi oarecare;

 Un triunghi cu toate unghiurile ascuţite se numeste triunghi ascuţitunghic;

 Un triunghi cu un unghi obtuz se numeste triunghi obtuzunghic;

 Un triunghi cu un unghi drept se numeşte triunghi dreptunghic;

 La un triunghi dretunghic,latura opusă unghiului drept se numeşte ipotenuză

iar laturile care formează unghiul drept se numesc catete;

 Un unghi adiacent şi suplementar cu un unghi al triunghiului se numeşte

unghi exterior;

 Perimetrul unui triunghi este suma lungimilor laturilor sale .

35
 A

Exemple: b
c

C
B a
a) triunghi oarecare , unghiurile şi laturile
sale, perimetrul P=a+b+c ;

b) interiorul şi exteriorul unui triunghi;

c) triunghi ascuţitunghic, dreptunghic şi obtuzunghic;

A1 C2 C3

B1 C1 A2 B2 A3 B3

e) triunghi isoscel; f) triunghi echilateral; g) PNQ e unghi exterior triunghiului;

M A P

M P B C
M N Q

36
1.Construiţi triunghiul alăturat ABC şi completaţi:

a) laturile triunghiului sunt..............................

b) vârfurile triunghiului sunt......................................

c)unghiurile triunghiului (scrise cu 3 litere)...............................

d) latura opusă ABC.....................................

e) latura opusă CAB................................ M

f) unghiul opus laturii CB.............................

g) laturile care formează CAB ...............

2.Fie triunghiul dreptunghic alăturat.Completaţi:

Ipotenuza este ...........catetele sunt.....................unghiul drept este................... N L

unghiurile ascuţite sunt.............laturile care formează unghiul L sunt..............

unghiurile alăturate ipotenuzei sunt................unghiurile alăturate catetei MN sunt............

3. Priviţi figura alăturată şi precizaţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:”A” sau ”F”;

a) LInt∆ACE..........; b) ELD şi ALM sunt opuse la vârf........;

c) NInt∆ AED.........;d) N∆DNC...........;e) N∆ACD.............;

f) DInt ∆ABC........; g) (LMInt∆ CAN..........;

h) ∆ABE este ascuţitunghic........; i) (LN) Int∆ AEC.........; E

A
j) Int ∆ALM  Int ∆DCN = ..........; L
D
k) BMC şi EMC sunt adiacente suplementare..........; N
M
l) unghiul exterior pentru DEL este AEL........;

m) unghiul exterior pentru AME este EMC.......;

M
B C
n) Int ∆ABM  Int ∆ABC...........;

o) ∆AEC este obtuzunghic........;

p) (NEInt∆ DLE.........;

q) Int ∆LNE  Ext ∆DCN..............;

37
4. Un triunghi dreptunghic are lungimile laturilor de 15 cm, 20 cm şi 25 cm.

Calculaţi perimetrul triunghiului...........................................

5. Un triunghi echilateral are perimetrul de 479 cm. Aflaţi lungimea laturi triunghiului...........

6. Un triunghi echilateral are perimetrul mai mare decât latura cu 16 dm. Aflaţi lungimea unei
laturi şi calculaţi perimetrul triunghiului............................................................................

Rezolvă singur !
7. Completaţi:
a)Un triunghi are ………laturi şi …….. unghiuri.
b)Un triunghi dreptunghic este acel triunghi care are un unghi cu măsura egală cu …….0 sau
are două laturi ……………………
c)Un triunghi ascuţitunghic este acel triunghi care are ………………………………………
d)Un triunghi obtuzunghic este acel triunghi care are ………………………………………
e)Un triunghi isoscel este acel triunghi care are ……………………………………………
f)Un triunghi isoscel dreptunghic are un unghi de …….. 0 şi două laturi ………………..
A
8. Calculaţi suma unghiurilor exterioare ale triunghiului ABC
440
cunoscând unghiurile interioare din figură:

720 640
B C
9. Priviţi figura alăturată şi răspundeţi întrebărilor: 0

a) Câte triunghiuri conţin latura NM ?.........................................

M
b) Ce puncte se află în interiorul unghiului PAM ?............ A

c) Ce unghiuri au ca suplement unghiul MNO?.....................

O
d) Un unghi exterior unghiului NOP este...................
e) Ce triunghiuri conţin vârful O ?.............................. P
N

f) Câte triunghiuri sunt pe figură?..............................

g) Ce unghiuri conţin semidreapta (PA ?.....................

10. Un triunghi isoscel are lungimile laturilor egale de câte 946 cm şi perimetrul de 2766 cm.
Aflaţi lungimea celei de-a treia laturi.

38
11 . Fie triunghiul PQT şi punctul K exterior acestui triunghi încât  PK   QT  = O .
Construiţi segmentele  KP ,  KQ şi  KT  şi apoi aflaţi valoarea de adevăr în cazul
următoarelor propoziţii :
a) QExt KPT.......;
b) OInt KPT.......;
c) OK  este latură a triunghiului PQT......;
d) (TO este o latură a unghiului KOT..........;
e) Punctele segmentului (TO) se află în interiorul KPT.........;
f) Punctele segmentului (PO) se află în interiorul KQT...........;
g) Un punct din interiorul KOT se află în interiorul KPT........;
h) Un punct din interiorul QOP se află în interiorul  KOT......;
i) Punctul T se află în exteriorul POQ.............

12.Considerăm unghiurile din figura alăturată,numerotate de la 1 la 6

a) scrieţi perechile de unghiuri adiacente sulpementare;

b) calculaţi suma măsurilor unghiurilor marcate;

13. Exprimaţi în metri perimetrul triunghiului ABC dacă AB =357 cm;

BC = 608 cm şi AC =147 cm.

14. Calculaţi perimetrul unui triunghi echilateral ABC când:

a) AC = 732 mm.................................................; b) BC = 27 cm...............................................;

15. Un cultivator de legume doreşte să împrejmuiască terenul în formă de triunghi echilateral

cu perimetrul de 294 de metri şi foloseşte pari din doi în doi metri. Câţi pari trebuie să
folosească ?

16. Calculaţi perimetrul MNP dacă MP=7 cm, NP=4 cm şi m(∢M)=m(∢P)=500.

17. Fie triungiul ABC şi D un punct de latura AB,astfel încât perimetrul triunghiului DBC
este 25cm şi perimetrul triunghiului DAC este 23cm.Ştiind că perimetrul triunghiului ABC
este 32 cm, calculaţi lungimea segmentului CD.

39
 2.CONSTRUCŢIA TRIUNHGIURILOR; CAZURILE LUL, ULU, LLL.

 Pentru construcţia triunghiurilor se folosesc instrumentele: riglă,compas şi raportor;

 Un triunghi poate fi construit dacă şi numai dacă suma lungimilor a oricare două laturi e mai

mare decât a treia latură;

 Când se cunosc două unghiuri ale triunghiului, construcţia este posibilă dacă şi numai dacă

suma măsurilor celor două unghiuri e mai mică decât 180 o .

Exemple :

a) cazul I (LUL) În acest caz se cunosc mărimile a şi c a două laturi precum şi

mărimea u0 a unghiului cuprins între ele. Pentru realizarea construcţiei

se procedează astfel:
-se trasează o dreaptă pe care se fixează un punct (punctul B); c
-se construieşte pe dreaptă segmentul  BC  =a; u0
-se fixează raportorul în B şi se măsoară ∢CBA= u0 a
-se măsoară cu compasul segmentul c şi se construieşte  BA = c;
- se uneşte A cu C.

b) cazul II (ULU). În acest caz se cunoaste mărimea a a unei laturi şi mărimile u0

şi v0 a două unghiuri.Pentru realizarea construcţiei se procedează astfel:

-se trasează o dreaptă pe care se fixează un punct(punctul B);

-se construieşte  BC  = a
u0 a v0
-se fixează raportorul în B şi se măsoară ∢CBA= u ; 0

-se fixeaz` raportorul [n C ]i se m`soar` ∢BCA= v0;

- se prelungesc semidreptele [CA ]i [BA p@n` c@nd se [nt@lnesc [n A.

40
c) cazul III (LLL). În acest caz se cunosc mărimile a, b şi c ale laturilor triunghiului. Pentru
realizarea construcţiei se procedează astfel:

C -se trasează o dreaptă pe care se construieşte segmentul  AB  = c;

-se ia în compas măsura segmentului b , se fixează compasul cu

vârful în A şi se trasează un arc de cerc;
b a
- se ia în compas măsura segmentului a , se fixează compasul cu
vârful în B şi se trasează un arc de cerc;

A c -cele
B dou` arce se [nt@lnesc [n acela]i semiplan [n punctul C;

- se unesc A cu C ]i B cu C.

1.Construiţi alăturat triunghiurile corespunzătoare cerinţelor:

a) m(∢A)=750 ,AB= 8 cm, AC=9 cm; b) m(∢B)=400 , m(∢C)=680 , BC=8 cm;

c) AB=7 cm, AC= 10 cm, BC= 6 cm; d) m(∢A)=640 , m(∢B)= 480, AB= 7cm;

e) m(∢C)=1100 , AB= 45 mm, AC= 64 mm; f) AB= 43 mm, AC= 58mm, BC= 65
mm.

41
 Rezolvă singur !
2. Desenaţi un triunghi ABC astfel încât să îndeplinească condiţiile :

a) m(∢BAC)=40 º,AC=5cm, AB=3 cm; b) triunghi isoscel cu AC=7cm şi m(∢A)=36 º ;

c) triunghi isoscel cu BC=8cm şi AC=AB=7cm ; d) triunghi echilateral cu latura de 50mm;

e) triunghi dreptunghic isoscel cu o catetă de 4cm; f) AB=48mm;AC=35mm; m(∢A)=90 º .

42
3.Fie un segment AB cu lungimea de 6 cm. În acelaşi semiplan determinat de dreapta AB se
construiesc unghiurile BAE şi ABF cu m( BAE)=30º,iar m( ABF)=70 º. Notăm cu C
intersecţia semidreptelor (AE şi (BF.
a) măsuraţi unghiurile şi laturile triunghiului ABC;
....................................................................................
b)determinaţi suma măsurilor unghiurilor triunghiului ABC;
...................................................................................................
c) completaţi cu semnul de relaţie corespunzător:
AB … AC+BC; AC … AB+BC; BC … AB+AC.

4.Construiţi un segment AB cu lungimea de 5cm, apoi desenaţi un cerc cu centrul în A,având

raza de 3 cm şi un cerc cu centrul în B, având raza de 4,5 cm.

a) Notaţi cu C şi D intersecţiile celor două cercuri şi precizaţi lungimile laturilor pentru ∆ABC
şi ∆ ABD.

b) Scrieţi cât mai multe relaţii de congruenţă între elementele figurii.

43
 3.CONGRUENTA TRIUNGHIURILOR OARECARE;

CRITERIILE LUL, ULU, LLL.

Fie triunghiurile:

A A’

B C B’ C’

 ∆ABC ≡ ∆A’B’C’ dacă  AB ≡  AB ,  BC  ≡  BC , CA ≡ CA şi

∢BAC ≡∢B’A’C’ , ∢ABC≡∢A’B’C’ , ∢ BCA≡∢B’C’A’.

 Cazul I (LUL) Dacă  AB ≡  AB , ∢ BAC ≡∢B’A’C’ şi  BC  ≡  BC

atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’;

 Cazul II (ULU) Dacă  AB ≡  AB , ∢BAC ≡∢B’A’C’ şi

∢ABC≡∢A’B’C atunci ∆ABC ≡ ∆A’B’C’;

 Cazul III (LLL) Dacă  AB ≡  AB  BC  ≡  BC şi CA ≡ CA atunci
,

∆ABC ≡ ∆A’B’C’.

1. Triunghiurile următoare sunt congruente . Notaţi şi scrieţi congruenţele elementelor:

44
2. Fie ∆ABC  ∆MNP Completaţi :

 AB ≡.........; CA ≡.........;  MN  ≡ .......;  BC  ≡ ........;  NP ≡ ........;  MP ≡.........;
∢BAC≡...........;∢MPN≡..........;∢MNP≡...........;∢NMP≡..........;∢ACB≡..........;∢ABC≡............;

3. Ce triunghiuri sunt congruente dacă :  AP ≡  BC  ,  AD ≡  BF  , şi  PD ≡ CF  ?

4. Dacă ∆ABC ≡ ∆QNP, AC=5cm şi m(∢NQP)= 40˚, care este lungimea segmentului QP şi
măsura ∢ BAC?

5.Dacă ∆ABC≡∆PMR şi ∆ABC≡∆MPR, ce puteţi spune despre ∆ABC?

6.Din relaţia ∆ABC  ∆ACB rezultă că triunghiul este ...................................

7. Din relaţia de congruenţă ∆ABC ∆  BCA  ∆CAB rezultă că triunghiul

este.................................

A
8. Priviţi figura următoare şi precizaţi ce perechi de
elemente congruente au triunghiurile ABC şi ABD.

B C D

9. Triunghiul ABC de mai jos este echilateral. Construiţi în dreapta lui încă un triunghi
congruent cu el folosind cazul de construcţie LLL. Notaţi-l CAB .
Demonstraţi propoziţia: A C
“ Un triunghi echilateral are toate unghiurile
congruente.”

A B
B C

45
10.Triunghiurile următoare au marcate două elemente congruente; completaţi ipoteza pentru a
obţine triunghiuri congruente în două cazuri;

C F

A D
B E

 AC    DF   AC    DF 
 
din   AB    DE   ............  ............. din   AB    DE   ............  .............
 ....................  ....................
 

Rezolvă singur !
11. Fie ∆ABC  ∆MNP. Completaţi cu “A” sau “F” următoarele relaţii de congruenţă:

 AB   NP ......... CB   PN  ........  AB   MN  ........ CA   PM  ........  BC    NM 

........ CA   MP  ........

∢BCA  ∢NPM........ ∢ BAC  ∢MNP........ ∢CAB  ∢PMN........ ∢MPN  ∢ACB.......

12. Triunghiurile următoare sunt congruente. Notaţi şi scrieţi congruenţele elementelor:

13. Fie ∆ABC  ∆DEF.Dacă m(∢A)=64˚ , m(∢B)= 66˚ şi m(∢C)= 50˚ completaţi:

m(∢F)=....... m(∢D)=........ m(∢E)=..........

14. Triunghiurle ABC şi MNP sunt congruente.Dacă MN= 21 cm, MP=16 cm şi NP=32 cm
calculaţi perimetrul triunghiului ABC.

46
15.Stabiliţi valoarea de adevăr a propoziţiilor:
a) Dacă două triunghiuri au toate laturile respectiv congruente atunci ele sunt
congruente...............
b) Dacă două triunghiuri au toate unghiurile respectiv congruente atunci ele sunt
congruente.........
c) Dacă două triunghiuri isoscele au două laturi respectiv congruente atunci ele sunt
congruente.......

16. Pentru fiecare desen, semnele indică elemente congruente; stabiliţi cazul de congruenţă:

a) b) c)

d)

17. Eliminaţi prin ştergere un semn de pe fiecare triunghi astfel încât

triunghiurileABC şi MNP să rămână congruente. Specificaţi cazul de
congruenţă aplicat.

47
18. Triunghiurile următoare au marcate două elemente congruente; completaţi ipoteza pentru
a obţine triunghiuri congruente în două cazuri;

 B E

C F din  AB    DE   ............  .............
 ....................


A D
B E

 B E

din  AB    DE   ............  .............
 ....................


19.Fie dreptunghiul ABCD ( dreptunghiul are toate unghiurile drepte şi laturile opuse
congruente).Scrieţi şase relaţii de congruenţă între triunghiurile dreptunghice din figură.

B
20.Se dă triunghiul alăturat; construiţi încă

trei triunghiuri congruente cu el, folosind

O
cazurile de construcţie LUL, ULU şi LLL.
C
A

48
 4.METODA TRIUNHGIURILOR CONGRUENTE

 Metoda triunghiurilor congruente este o metodă de demonstraţie;

 Demonstraţia este un raţionament pe bază de argumente matematice;

 Teorema este o afirmaţie importantă care admite demonstraţie; în enunţul teoremei sunt
precizate clar şi pe scurt ipoteza şi concluzia;

 Reciproca unei teoreme se obţine inversând concluzia cu ipoteza.

Exemplu: Să se demonstreze teorema:

Un triunghi isoscel are unghiurile de la bază congruente.

Din enunţ distingem ipoteza: triunghiul este isoscel, fie acesta ABC având  AB  CA şi

concluzia: triunghiul are unghiurile de la bază congruente, adică ∢ABC  ∢ ACB.

Organizăm datele problemei sub forma: Figura:

A A
Ipoteza:
∆ABC
 AB  CA

Concluzia:
B
C C B
∢ABC  ∢ ACB

Demonstraţia:
Acum efectuăm un raţionament matematic folosind metoda triunghiurilor congruente:
Aşezăm datele problemei sub forma:
[AB]  [AC] 

BAC  CAB  BAC  CAB  ∢ABC  ∢ ACB  ABC are unghiurile de la bază
[AC]  [AB] 
congruente. În realizarea demonstraţiei s-a folosit cazul de congruenţă LUL.

49
1.Completaţi pentru a obţine reciproca teoremei din exemplul anterior:

Teoremă: Dacă un triunghi are ...............................................................atunci este triunghi

isoscel.

2. Demonstraţi că dacă un triunghi are două unghiuri congruente atunci este isoscel.

3. Fie triunghiul ABC isoscel cu baza BC şi punctele P şi Q situate pe prelungirile laturii BC,
astfel încât  BP ≡ CQ . Demonstraţi că: a) ΔAPQ este isoscel ; b) APC  AQB

4. Fie triunghiurile ∆BC ≡ ∆ADC din figura alăturată.Demonstraţi că (AC este bisectoarea
∢BAD şi (CA este bisectoarea∢BCD.

50
5. În figura alăturată O este centrul cercului şi A,B,C,D sunt puncte pe cerc.Arătaţi că:

a) ∆OAC ≡ ∆ODB

b) ∆OAD ≡ ∆OBC

Rezolvă singur !
6 . Fie ABC un triunghi isoscel de bază  BC  şi punctele M  (AB şi N  (AC astfel
încât  AM  ≡  AN  . Să se demonstreze că  BN  ≡ CM 

7. Fie O un punct pe segmentul AB, iar C şi D de o parte şi de alta a dreptei AB,astfel încât

∆OBC ≡ ∆OBD.Arătaţi că  AC  ≡  AD  şi că (AB este bisectoarea unghiului CAD.

8. În figura alăturată se ştie că : ∆ABC este isoscel de bază BC,  AD ≡ CE  şi  AE  ≡
 BD . Demonstraţi că: ∢D ≡ ∢E.

51
9. Triunghiul ABC are m(∢A)=90˚ ,AB=8cm şi AC=10 cm .Pe semidreapta opusă lui (AC se
ia punctul D astfel încât AD=8 cm,iar pe (AB se ia punctul E astfel încât BE=2 cm şi B este
între A şi E.Arătaţi că  DE  ≡  BC  .

10. Fie punctele coliniare A,B,C,D (în această ordine), iar M şi N situate în semiplanele opuse
determinate de AB astfel încât ∆ ABM ≡ ∆ ABN.Arătaţi că ∆ CDM ≡ ∆ CDN.

11. Pe segmentul AB se consideră punctele C şi D, iar în exteriorul lui,punctul E,astfel încăt

 AC  ≡  BD ,  AE  ≡  BE  şi  DE  ≡ CE  . Arătaţi că ∢AED ≡ ∢BEC.

12.Fie triunghiul ABC şi D  (AB),E  (AC). Notăm BE  CD= F  .Dacă  BF  ≡ CF  şi

 DF  ≡  EF  ,demonstraţi că:
a)  BD ≡ CE  ;

b)  AB ≡  AC  ;

c) (AF este bisectoarea unghiului BAC.

52
1. Construiţi un ∆ABC cu AB=50mm, m(∢BAC)=45 º, m(∢ABC)=60 º .

a) măsuraţi unghiurile şi laturile triunghiului ABC;

b) determinaţi suma măsurilor unghiurilor triunghiului ABC;

c) completaţi cu semnul de relaţie corespunzător:

AB … AC+BC; AC … AB+BC; BC … AB+AC.

2. Un triunghi isoscel are lungimile laturilor egale de câte 24 cm şi perimetrul de 52 cm.

Aflaţi lungimea celei de-a treia laturi.

3. Demonstraţi că dacă triunghiurile ABC şi ADC sunt echilaterale atunci triunghiurile

ABD şi BDC sunt isoscele.

4. În figura de mai jos se ştie că :  AC  ≡  BC  ,  AD  ≡  BD şi  AE  ≡  BE  .Arătaţi că:

a)C,D,E şi mijlocul segmentului AB sunt coliniare;

b) CD  AB.

53
5.Se dau ∆ABC ≡ ∆MNP , D mijlocul laturii BC şi Q mijlocul laturii NP .Demonstraţi că
 AD ≡  MQ .

Material didactic realizat de prof. Cialâcu Ionel, colegiul economic „Ion Ghica” Brăila

54