Biletul 1

1. Clasificarea hipnoticelor după durata de acţiune:

1. Hipnoticele cu durată de acţiune scurtă ( 2-4 ore) : ciclobarbital; midazolam; triazolam; oxibutiratul de Na
2. Hipnoticele cu durată medie de acţiune ( 4-6 ore) : nitrazepam; oxazepam; lorazepam; temazepam;
pentobarbital
3. Hipnocitele cu durata lungă de acţiune ( 6-8 ore) : diazepam; flunitrazepam; fenazepam; fenobarbital;
amobarbital; zopiclon; zolpidem.

2. Efectele farmacologice asupra SNC a analgezicelor opioide:

 Influienţa asupra sferei psihice a SNC - proprietăţile psihotrope a analgezicelor opioide sunt cauza de bază a
dezvoltării depedenţei medicamentoase. Se evidenţiază 3 faze, ce se succed consecutivla utilizarea morfinei.
- faza de euforie: se manifestă prin lipsa emoţiilor negative, nelinistei, fricii, totul vede în roz, confuzie în procesul
gîndirii.
- faza de somn: este însoţită de visuri plăcute, uneori fantastice şi este necesar bolnavilor epuizaţi de durere, care
nu pot dormi.

3. Efecte farmacologice a preparatelor nootrope:

 efect nootrop: ameliorează procesele de învăţare, memorizare, activitatea mintală, intensifică concentrarea
atenţiei, reduce numărul greşelilor la rezolvarea problemelor.
 efect cerebroprotector: măreşte rezistenţa creerului la factorii nefavorabili( hipoxie, stres, răceală)
 efect antioxidant: blochează acţiunea negativă a radicalilor liberi activi asupra creerului.
 ameliorează metabolizmul energetic şi plastic în ţesutul nervos. Stimulează utilizarea glucozei de către creer.
 activează procesele de restabilire în ţesutul cerebral lezat după traumele cranio-cerebrale, ictusuri, neuroinfecţii.

4. Exemple de preparate opioide: codeină,etilmorfină, levopropoxifen, noscapină, metadonă

Biletul 2

1. Clasificarea clinică a preparatelor antiepileptice:

1. Antiepilepticele, utilizate în tratamentul crizelor generalizate majore şi crizelor parţiale: fenobarbital,
difenina, hexamidin, carbamazepin, benzonal, lamotridjin.
2. Antiepileptice, utilizate în tratamentul crizelor generalizate minore: etosuximid, valproatul de natriu.
3. Antiepileptice de profil larg : valproatul de natriu, clonazepam, lamotridjin, vigabatrin.

2. Definitia - Analgezicele neopioide se numesc substanțe sintetice, ce posedă acțiune analgezică

moderată pe contul inhibiției sintezei prostoglandinelor(substanţe biologic active), care participă în apariţia bolii
(durerilor) în inflamaţia și traumatizarea ţesuturilor. Spre deosebire de analgezicele narcotice ele nu produc
dependenţa medicamentoasă.

3. Nootropele se numesc preparate medicamentoase, care influenţează predominant asupra funcţiilor superioare
integrative a creierului , intensifică procesele energetice şi plastice din creier, ameliorează şi restabilesc gîndirea,
memoria, măresc rezistenţa creierului la factorii nefavorabili.

4. Indicaţiile antitusivelor opioide– sunt indicate în tusea: uscată, iritantă; în cancer inoperabil; în
fracturi de coastă; în pneumotorax sub tensiune, infarct pulmonar; în anevrisme de aortă; convulsivă.

Biletul 3

1.Mecanismul de acţiune a preparatelor antiepileptice: diminuează excitabilitatea neuronilor din

focarul epileptogen şi inhibă răspîndirea impulsurilor patologice în diferite zone a creierului şi cortexului cerebral.

2. Clasificarea analgezicelor opioide dupa mecanismul de actiune:

 Agoniştii: activează toate tipurile de receptori opioizi (RO) – morfina, promedol, fentanil, tramadol, piritramid.
 Agoniştii parţiali: activeaza preponderent μ receptorii – buprenorfin.
 Agonişti – antagonişti: activează κ si υ – receptorii; blochează pe μ si δ: pentazocina, butorfanol, nalorfin.
 Antagoniştii: blochează toate tipurile de (RO) – naloxona, naltrexona

3. Clasificarea antidepresivelor:
I. Inhibitorii MAO (monoaminooxidazei)
 nialamid, fenelzina, moclobemid, pirazidol (pirlindol)
II. Inhibitorii recaptării neuronale a monoaminelor:
 cu acţiune neselectivă (antidepresivele triciclice): imipramin (imizin; melipramin), amitriptilina, clomipramin
 cu acţiune selectivă (inhibă recaptarea serotoninei): escitalopram, fluoxetina, paroxetina

4. Mecanismul de acţiune a bomhexinei:

Bromhexina se transformă în ambroxol, stimulează activitatea celulelor seroase cu ↑ componentului seros al
mucusului, activarea cililor şi transportului mucociliar.

Biletul 4

1.Definiția preparatelor tranchilizante:

Tranchilizantele se numesc remedii psihotrope, capabile sa înlăture selectiv nelinistea, frica, manifestările
instabilităţii emotionale, încordarea psihică. Sunt efective în neuroze și stările limită.

2. Clasificarea analgezicelor neopioide:

 acidul acetilsalicilic (aspirina)
 analgina (metamizol)
 paracetamol (acetaminofen, tailenol, eferalgan)
 indometacina (metindol)
 diclofenac (ortofen, voltaren, naclofen), ibuprofen (brufen, nurofen), ketorolac (ketanov), ketoprofen.
 meloxicam, nimesulid (efecte adverse mai puțin exprimate).
 preparate combinate :
„Citramon” conține aspirina, paracetamol, cofeina, acid citric si cacao;
„Pentalgin” conține analgin, paracetamol, codeina, cofeina, fenobarbital,
„Baralgina”

3.Reacţiile adverse ale antidepresivelor:

 sindromul tiraminic: se caracterizează prin HTA la administrarea concomitentă a nialamidului cu următoarele
produse alimentare (caşcaval; boboase, bere, cafea ,tomate, frişcă), care conţin tiramină sau tirozina.
 acţiune hepatotoxică
 insomnie, acutizarea neliniştei; fricii.
 uneori halucinaţii, dereglări psihice.

4. Antitusivele neopioide: glaucină, oxeladină, clofedanol

Biletul 5

1. Clasificarea tranchilizantelor:
 tranchilizantele „majore” (puternice) – posedă acțiune rapidă puternică, foarte exprimată, însă
actionează negativ asupra vitezei și preciziei reacțiilor psihomotorii, capacităţii de muncă psihică și
fizică.
o fenazepam
o diazepam (sibazon, seduxen, relanium, apaurin)
o clozepid (elenium)
o oxazepam (nozepam)
o alprazolam (xanax)
 tranchilizantele „minore” (de zi) – influentează minimum asupra capacității de munca fizica, psihica și
vitezei reacțiilor psihomotorii.
o medazepam (rudotel)
o tofizopam (grandaxin)

2. Exemple de preparate analgezice opioide: morfina, promedol (trimeperidin), codeina, fentanil,

omnopon, buprenorfina, pentazocina,tramadol, butorfanol, piritramid.

3. Mecanismul de acțiune a inhibitorilor recaptării neuronale a monoaminelor:

mecanizmul de acţiune constă în faptul, că aceste preparate inhibă recaptarea monoaminelor de către membrana
presinaptică, cu acumularea acestor mediatori în fisura sinaptică, ceea ce ameliorează transmisia sinaptică.

4. Antitusivele cu acţiune mixtă: benzonat, benbroperină .

Biletul 6

1. Mecanismul de acțiunea remediilor sedative: se caracterizează prin scăderea nivelului general de

excitabilitate a creierului, nelinistei, iritabilităţii, încordării psihoemotionale. Ele intensifică acțiunea hipnoticelor şi
analgezicelor. La utilizarea îndelungată remediile sedative nu produc dependența psihică și fizică.

2. Efectele farmacologice asupra sistemului respirator a analgezicelor opioide:

 Influenta asupra sistemului respirator: constă în suprimarea respiraţiei, ce se manifestă prin scăderea frecvenței
și amplitudinei respirației. Analgezicele opioide pătrund bine prin bariera placentara și influentează negativ
asupra centrului respirator a fatului → aceasta se ia în considerație la analgezia nașterii, deoarece utlizarea
analgezicelor creşte frecvenţa asfixiei nou-născutului.

3. Psihostimulantele – definiția: se numesc preparatele medicamentoase,care posedă acţiune stimulantă

asupra S.N.C.,capabile rapid să mobilizeze rezervele funcţionale şi energetice a organizmului cu mărirea capacităţii de
muncă fizică şi intelectuală.

4. Antitusivele cu acțiune periferică specifică: prenoxdiazină, butamirat.

Biletul 7

1. Clasificarea hipnoticelor după structura chimică:

1. Benzodiazepinele : nitrazepan (radedorm), diazepam (relanium); fenazepam; oxazepam; lorazepam; triazolam;
midazolam (dormicum); temazepam; flunitrazepam.
2. Barbituricele : fenobarbital (luminal); pentobarbital; ciclobarbital (reladorm); amobarbital.
3. Blocantele receptorilor H1-histaminici: doxilamina (donormil)
4. Derivaţii GABA: oxibutiratul de natriu ; fenibut.
5. Preparatele altor grupe: cloralhidrat; bromizoval, zopiclon (imovan) ; zolpidem (ivadal).

2. Definiția preparatelor- Analgezicele opioide se numesc remediile medicamentoase, capabile să

suprime selectiv senzaţiile de durere pe contul influienței asupra SNC, iar la utilizarea îndelungată produc dependenţa
psihica si fizica (narcomanie).

3. Efectele farmacologice ale psihostimulantelor asupra sistemului cardiovascular:

 efecte cardiovasculare periferice: tahicardie; vazoconstricţie cu mărirea TA.

4. Antitusivele cu acțiune periferică nespecifică: expectorantele, anestezicele locale, antisepticele şi

decongestionantele nazale, bronhodilatatoarele.
Biletul 8

1. Reacţiile adverse a hipnoticelor:

1. Sindromul de postacţiune – se caracterizează prin fatigabilitate, slăbiciune musculară, vertij ; dereglări de
coordonare, somnolenţă; imposibilitatea concentrării atenţiei ; diminuarea dispoziţiei, memoriei la trezire dimineața.
Se dezvoltă acest sindrom mai frecvent la utilizarea hipnoticelor cu durată medie şi lungă.
2. Sindromul de suspendare ( Rebound) – apare după sistarea bruscă a administrării hipnoticelor, mai
frecvent întîlnit la barbiturice, mai rar la benzodiazepine.
3. Toleranţa – foarte rapid se dezvoltă la administrarea barbituricelor ; mai greu – la benzodiazepine.
4. Dependenţa medicamentoasă- la administrarea barbituricelor deja peste două săptămîni se dezvoltă
dependenţa. Mai frecvent produc dependenţă hipnoticele cu durata scurtă şi medie.
5. Reacţii alergice (erupţii cutanate, febră) – sunt caracteristice pentru fenobarbital.
6. Influienţa negativă asupra structurii somnului fiziologic – este caracteristic pentru barbiturice.

2. Clasificarea analgezicelor opioide dupa mecanismul de actiune:

 Agoniştii: activează toate tipurile de receptori opioizi (RO) – morfina, promedol, fentanil, tramadol, piritramid.
 Agoniştii parţiali: activeaza preponderent μ receptorii – buprenorfin.
 Agonişti – antagonişti: activează κ si υ – receptorii; blochează pe μ si δ: pentazocina, butorfanol, nalorfin.
 Antagoniştii: blochează toate tipurile de (RO) – naloxona, naltrexona

3. Contraindicaţiile psihostimulantelor: ateroscleroză, tireotoxicoză, diabet zaharat, HTA, insomnie;

sarcină. Cofeina ca psihostimulator în doze terapeutice esenţial cedează după activitate fenaminei şi sidnocarbului.

4. Antitusivele: Preparate vegetale: bronhicum elexir N, doctor MOM, pertusin, nedelix etc.

Biletul 9

1. Cerinţele către preparatele antiepileptice:

1. să posede activitate antiepileptică înaltă
2. să aibă o durată lungă de acţiune.
3. să posede o biodisponibilitate înaltă
4. să fie efective în diverse forme de epilepsie
5. efectul sedativ, hipnotic, reacţiile adverse cu caracter alergic şi nealergic trebuie să fie minime sau să lipsească
deoarece aceste preparate se administrează timp îndelungat (luni, ani de zile).

2. Efectele farmacologice asupra SCV a analgezicelor opioide:

 Influenta asupra SCV: constă în scăderea nepronunţată tranzitorie a TA, scăderea FCC, care în asociaţie cu alte
proprietăţi a preparatului il face de electie în I.M – morfina.

3.Antidepresivele - Indicaţii:
 depresii endogene la bolnavii psihici: şizofrenie, psihoze maniaco-depresive.
 depresii reactive (exogene): posttraumatice, postinfecţioase.
 sindrom depresiv în reacţii neurotice, neuroze; tulburări de somn pe fonul depresiilor; stări astenodepresive la
bolnavii în vîrstă; enureză nocturnă.
 sindrom depresiv la bolnavii cu maladii somatice cronice, care greu se supun tratamentului.
 sindrom dolor cronic cu elemente de depresie.

4.Antitusivele - Preparate combinate: stoptusin, bronholitină, redol, tussamag cu codeină
Biletul 10

1.Clasificarea remediilor psihotrope:

I. Psiholepticele (inhibă funcţiile psihice a SNC):
1 Neurolepticele (remedii antipsihotice)
2 Tranchilizantele (remedii anxiolitice)
3 Remedii sedative
II. Psihoanalepticele (stimulează funcţiile psihice a SNC):
1. Antidepresivele
2. Psihostimulatoarele
3. Nootropele

2. Efectul spazmogen a analgezicelor opioide:

 Efect spazmogen:constă în ridicarea tonusului musculaturii netede a organelor interne, tractului digestiv, căilor
biliare și urinare, bronhiilor. Are loc staza în intestine și absorbţia intensă a H 2 O → constipaţie, iar spazmul
căilor urinare duce la → retenția de urina.

3. Inhibitorii MAO - Reacţii adverse:

 sindromul tiraminic: se caracterizează prin HTA la administrarea concomitentă a nialamidului cu următoarele
produse alimentare (caşcaval; boboase, bere, cafea ,tomate, frişcă), care conţin tiramină sau tirozina.
 acţiune hepatotoxică
 insomnie, acutizarea neliniştei; fricii.
 uneori halucinaţii, dereglări psihice.

4. Antitusivele opioide - Contraindicaţiile şi precauţiile:

astm bronşic, emfizem pulmonar, insuficienţă respiratorie;
insuficienţă hepatică,
copii sub 5 ani.