Materie Bac Geografie
Materie Bac Geografie
Materie Bac Geografie
Caracteristici generale
– este o regiune cu un relief variat în care se intalnesc toate formele de relief ce au varste de
formare diferita
– existenta tarmurilor cu riass (S-v Irlandei, N-V Frantei) , cu estuar (Sena), delta (Rhon) si
poldere (Olanda)
– prezenta reliefului glaciar montan (in Alpi) si a reliefului glaciar de calota ( Arhipelagul
Britanic)
Unitati caledonice
Scotia de Nord
Relieful Scotiei este alcatuit din horsturi ( Muntii Grampian,muntii Scotiei de Sud) si grabene
( santul tectonic Glen More s.a)
Irlanda de Nord
Unitati hercinice
Muntii Penini,, Cambrieni , Snowdon (blocuri muntoase fragmentate si peneplenizate)
Podisul Brabant, Podisul Ardeni, Masivul Central Francez (platouri peneplenizate, relief
carstic, cratere vulcanice)
Masivul Armorican
Unitati alpine
Muntii Alpi
Muntii Pirinei
Bazine de sedimentare
Bazinul Parisului ( relief de cueste, roci sedimentare)
Bazinul Londrei ( prezinta asemanri de peisaj cu bazinul Parisului)
Muntii Ural
– munti vechi hercinici
– altitudinea maxima este de 1849 m (vf Narodnaia), iar lungimea catenei montane este de
peste 2000 de km
– prezenta unor vai glaciare si morene ( in special in compartimentul nordic)
Relieful platformei Europei de Est
– asociere de campii podisuri si coline ce se intind pe o suprafata mare
– fundament de platforma veche precambriana
– relief glaciar ( morene, lacuri)
– altitudine maxima 367 m in podisul Donet
– fluviile au dispunere nord-sud (Volga, Don)
Subunitati:
– campii (Campia Peciora, Volgai, Ponto-Caspica s.a)
– podisuri (Central-Rus, Volgai)
– coline (Timan)
Crimeea
– altitudine maxima se intalneste in muntii Iaila (1543 m)
Europa Nordica
Europa Nordica este alcătuită din Peninsula Scandinava, Tarile baltice, 1. Caracteristici
generale
– zona veche (scutul baltic)
– relieful este alcatuit din munti vechi,
podisuri (rezultate prin tocirea
muntilor) si campii joase (Skane)
– zona acoperita de glaciatiunea de
calota in pleistocen
– prezenta tarmului cu fiorduri (Norvegia, Suedia, Islanda) si skjar
-prezenta reliefului glaciar reprezentat prin morene, vai glaciare, blocuri eratice,
drumlinuri
2. Unitati de relief din Europa Nordica
2.1 Alpii Scandinaviei
-2469 m
-cutari caledonice
-relief glaciar (fiorduri)
-versanti mai abrupti spre ocean
-ice-fjeld (zone netezite de calota)
2.2 Podisul Norland
– fundamentul este alcatuit din scutul baltic peste care s-a
depus cuvertura sedimentara
– relief glaciar de calota
2.3 Campia Skane
– campie joasa
– granarul Suediei
2.4 Islanda
– relief glaciar ( prezenta ghetarilor)
– relief vulcanic ( vulcani activi, platouri de lava)
– gheizere
– tarm cu fjorduri
2.5 Peninsula Iutlanda
– relieful este reprezentat printr-o campie joasa presarata
cu morene , lacuri si mlastini (prezenta turbariilor)
– coasta vestica litorala este rectilinie , conturata de dune
si nefavorabila navigatiei in timp ce coasta litorala dinspre Marea Baltica este mai
ospitaliera
2.6 Tarile Baltice – relieful este alcaruit dintr-o campie joasa Danemarca și Insulele din
nordul oceanului Atlantic
ÎNVELIȘUL BIOPEDOGEOGRAFIC ÎN
ROMÂNIA ȘI EUROPA
Vegetația în Europa
Zona arctica si de tundra
– se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural
– vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata prin
salcie pitica, mesteacan pitic, specii de muschi si licheni
– solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile
– fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a
Zona taigalei – ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural
(pana la latitudinea oraselor Stocholm, Sankt Petersburg)
– specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile
(papura, stuf)
– solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase
– animale:ras, castor, urs brun
Zona padurilor de foioase si de amestec
– partea central-vestica a continentului
– padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar prefera zonele
cu temperatura mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de
arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a
Zona stepei – caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai
inalte in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica).
Izolat stepa apare si in peninsula Iberica
– specii de plante: pir, negara, colilie, paius
– specii de animale: harciog , popandau
– soluri:cernoziomuri
Zona mediteraneana
– cuprinde bazinul Marii Mediterane
– din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone
mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri
asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana
– Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt
– Soluri:terra rosa
– Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa
Zona de semideșert
– situata în nordul marii
Resursele naturale ale Europei și
României
Resursele naturale ale Europei si Romaniei
Resursele naturale ale Europei
Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a) – hidroenergia
este dezvoltata in arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din Europa de Est
(Nipru, Volga) dar si pe Dunare – ape geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele
vulcanice mediteraneene s.a – energia mareica (vestul Frantei) – resursele de apa au o
distributie neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai sarace in sud Resursele
de sol – cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri cernoziomice (Campia Est-
European, campia Romana s.a) – solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si
dealuri sau pentru pasuni in zonele montane Resursele biosferei – padurile ocupa in Europa
31%, procentul fiind mai mare in Finlanda si mai scazut in Anglia sau tarile mediteraneene
Resursele de subsol – Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora, Saar, Petrosani s.a) –
Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia) – Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda,
Danemarca s.a) – Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a – Minereuri
neferoase -bauxita(litoralul Marii Adriatice, Franta) -aur ( Rusia, Romania, s.a) -Uraniu
(Podisul Boemiei, Apuseni, s.a)
Resursele naturale ale Romaniei
Carbunii -lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici -huila se extrage din
depresiunea Petrosani, Muntii banatului s.a Carbunele brun se extrage din bazinul
Comanesti, Brad s.s Petrolul – se extrage din Campia Română, Podisul Getic, Subcarpatii
Getici, Subcarpatii Curburii , Subcarpatii Moldovei, Dealurile si Campia de Vest Gazele
naturale – principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei Minereu
de fier in Poiana Rusca Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni Minereuri auro-
argintifere în Apuseni.
CAP.2
ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA ALE
EUROPEI SI ROMANIEI
POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI
GEODEMOGRAFICE
Harta politica a Europei
Populatia Romaniei
Numarul populatiei Romaniei si evolutia numerica
– sec 2 IH Strabon estima populatia Romaniei la aproape un milion locuitori
– primul mileniu a avut o evolutie lenta la sfarsitu sec XIII existand putin peste 2 milioane
locuitori
– sec XIX populatia a ajuns la 10 milioane locuitori (in anul 1891)
– intr-un singur secol populatia Romaniei se dubleaza ajungand la un maxim de 23 de
milioane in1989.Cresterea masiva a populatiei a avut loc dupa anul 1948 ( erau atunci cca 15
milioane locuitori) din
cauza politicilor pronataliste.
– dupa 1989 populatia a inceput sa scada ca urmare a sporului natural negativ si a migratiilor
– in prezent numarul romanilor care traiesc in afara granitelor tarii este apreciat la cca 10
milioane
locuitori (Republica Moldova, Peninsula Balcanica, Italia, Spania s.a)
– in prezent populatia Romaniei numara cca 21, 7 milioane locuitori
Repartitia si densitatea populatiei in Romania
– densitatea medie este de cca 100 de locuitori/ km patrat cu valori mai mari in zonele de
campie și podis, unele depresiuni sau zone cu un spor natural mare si mai scazute in zona
montana , Dobroge și Delta Dunarii.
– judetul cu cea mai mare densitate este Prahova (185 loc/km patrat) iar judetul cu cea mai
mica densitate este Tulcea (cca 32 loc/km patrat)
Structura populatiei Romaniei
Structura etnica
Din punct de vedere etnic populatia Romaniei se prezinta astfel:
– romani 89,5%
– maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
– romi 2,5%
– germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
– ucrainieni ruteni 0,3 %
– turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
Structura confesionala
Din punct de vedere confesional populatia Romaniei este impartita astfel:
– Ortodocsi 89,8%
– Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
– Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
Structura pe grupe de varsta
– Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural
negativ si din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Romanii din afara granitelor tarii
– peste 4 milioane traiesc la est si nord de Prut
– la sud de Dunare (aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii)
– cca 1 milion de romani in SUA
12.Croatii traiesc in judetele Caras Severin (peste 94%) si in judetul Timis, fiind reprezentati
printr-o comunitate de 6.807 persoane.
13.Evreii sunt in numar de 5.787 si sunt repartizati in Bucuresti (42%), Iasi, Timis, Botosani,
Bacau.
Cap.3
Datorita faptului ca Europa este un continent bogat mare parte din cont5inent este
urbanizata. Fac totuși exceptie unele tari sarace precum Albania sau Republica Moldova
unde predomina populatia rurala.
Evolutie istorica
Orasele grecesti (Atena , Corint, Marsilla, Histria, Siracuza) rau orase cetati inconjuratea de
ziduri, și construite de regula pe o inaltime . Purtau numele de acropole.
Orasele romane (Roma, Londra, Paris, Viena s.a) erau prevazute cu forumuri, amfiteatre,
terme si alte
constructii specifice arhitecturii romane
Orasele medievale( Sevilla, Anvers, Amsterdam, Bruges, Cracovia, Budapesta) oarse cetati
inconjurate de ziduri cu strazi inguste.. Aveau functii comerciale si mestesugaresti.
Orase din epoca moderna ( Manchester, Liverpool)
Megalopolisurile din Europa:
Megalopolisul englez are cca 33 de milioane locuitori si cuprinde orasele:
Londra,Birmingham, Manchester, Liverpool, Nothingham, Leeds s.a
Megalopolisul german dezvoltat in jurul conurbatiei Rhin Rhur. Are cca 25 de milioane
locuitori. Principalele
orase sunt: Stutgart, Koln, Frankfurt s.a
Megalopolisul olandez are cca 10 milioane locuitori, principalele orase fiind Amsterdam,
Rotterdam, Haga s.a
Clasificarea oraselor dupa functie
Orase cu functie comerciala (Anvers, Lion)
Orase cu functie industriala (Birmingham, Liverpool)
Orase cu functie financiara (Zurich)
Orase cu functie portuara (Rotterdam)
CAP.4
Cap.5
TRANSPORTURILE ÎN EUROPA ȘI ROMÂNIA
Transporturile in Europa – Romania
Transporturile feroviare
– Lungimea cailor ferate in Europa este de aproximativ 400 000 de km
– Tarile cu cea mai mare densitate a cailor ferate sunt: Belgia, Germania, Cehia
– Existenta unor trenuri de mare viteza (TGV) si a unor trenuri de lux (Orient Express)
– Europa este traversata de magistrale feroviare pe directia E_V si N_S
– Pentru a depasi unele obstacole naturale s-au construit tuneluri in unele zone (MuntiiAlpi,
Carpati s.a)
Transporturile rutiere – cele mai mari densitati ale retelei rutiere se intalnesc in vestul
Europei (199,7 km/ 100 de km patrati)
– continentul Europa se plaseaza pe locul 2 in lume in ceea ce priveste lungimea autostrazilor
– prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen
– autostrade in Europa (Autostrada Rhinului, Autostrada da Fiori, Autostrda del Sole
– Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km
Transporturile maritime – Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers, Hamburg,
Londra, Marsilla
Transporturile fluviale
– Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km)
din care
17.000 de km canale
– Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena)
– Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg)
– Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile aeriene
– cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris),
Leonardo Da Vinci
(Roma), Schipol (Amsterdam)
Transporturile in Romania
Transporturile feroviare
– reteaua feroviara cuprinde 9 magistrale
Transporturile rutiere
– cea mai mare densitate a drumurilor se inregistreaza in jurul Bucurestiului si in judetul
Prahova
– existenta a doua autostrazi ce pornesc din Bucuresti (spre Pitesti si Constanta)
– prezenta unor drumuri europene ce traverseaza tara noastra(E60)
Transporturile in Europa – Romania
Transporturile maritime – Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de
cca 57 de milioane tone si se intinde pe 3926 de ha.
– Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi
comerciale cu alte state.
Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare); pe Dunarea
Fluviala (în amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea
Neagră.
Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale Europei si Romaniei
Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia
sau admira.
Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj
Europa Nordica
Peisajul islandez (Gheizere, tundra, vulcani activi, lacuri termale)
Peisajul insulelor din Oceanul Arctic (Tundra, munti cu ghetar)
Peisajul Alpilor Scandinaviei (Fiorduri, paduri de conifere, ghetari)
Peisajul podisurilor din Suedia si Finlanda (Lacuri glaciare, mlastini, conifere)
Europa Estica
Partea Nordica (Tundra, Asezari putine, Exploatari petroliere)
Partea centrala si sudica (asezari mai multe, intinse suprafete agricole)
Tipuri de peisaj Romania
1. Peisaje din Carpati (Relief glaciar, Prezenta depresiunilor,Paduri de foioase si conifere)
2. Peisaje din dealuri si campii (Grad ridicat de antropizare, Pomicultura si vita de vie,
Suprafete intinse cu cereale)
3. Peisajul litoral (Activitati de turism, Activitati portuare)
4. Peisajul deltaic (Spatiu ocrotit)
CAP.6
Moldova
Suprafata: 33843 km patrati
Populatia: 4,4 milioane locuitori
Relieful: un podis (continuarea podisului Moldovei)
Rauri:Prut, Nistru
Vegetatia :paduri de foioase in nord si stepa in sud
Orase:Chisinau (capitala), Balti
Economia: are caracter mai mult agrar principalle industrii fiind alimentara si usoara
– Depinde energetic de Ucraina
Bulgaria
Localizare: Este localizata in partea de est a peninsulei Balcanice.
Populatia: 7,7 milioane locuitori
Relieful este predominant inalt ( munti si podisuri)
-in partea centrala sunt muntii Stara Planina (munti noi, 2400 m)
– in sud se afla muntii Rilla (2925 m, hercinici) si Rodopi (munti hercinici)
-cea mai importanta campie este campia Traciei Superioare
Clima: temperat continentala in nord si cu influente mediteraneene in sud
Rauri: Dunare, Isker
Orasele: Sofia (capitala), Plevna, Burgas
Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase (zonele mai inalte), specii mediteraneene (in
sud); stepa in nord
Economia:
Industria siderurgica si prelucrarea petrolului
In agricultura are productii mari de tutun, trandafiri (locul 1 pe glob la ulei de trandafir)
Ungaria
Suprafata: 88361 km patrati
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Relief predominant de campie
Muntii ocupa suprafata mica si au putin peste 1000 de m
Rauri: Dunarea, Somes, lacul Balaton (lac tectonic)
Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)
Orase: Budapesta (capitala), Gyor, Mako
Resurse naturale: gaze naturale, bauxita, fier in muntii Matra
Industria constructoare de masini (Szeged, Debrecen)
Turismul:Budapesta si lacul Balaton sunt principalele obiective turistice
Serbia
Suprafata: 88361 km patrati
Relief: muntos reprezentat prin Alpii Dinarici si Muntii Serbiei,campie (Campia Dunarii)
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Orase: Belgrad (capitala), Nis, Novi-Sad
Detine locul 1 in Europa la productia de prune si locul 2 la productia de mere
CAP.7
Cadrul natural
Localizare: Europa Centrala
Relieful este alcatuit din Campia Nordica (joasa, relief glaciar in nord, tarm cu estuar), unitati
vechi tocite (muntii Harz, Masivul Sistos Rhenan, muntii Padurea Neagra) si unitati mai
inalte tinere (Alpii Bavariei- 2962 m)
Clima este temperata cu influente oceanice in vest si continentale in est
Rauri: se varsa atat in Marea Baltica (Oder) cat si in Marea Nordului ( Elba Weser , Rhin),
majoritatea formand la varsare estuare.
Vegetatia aproape un sfert din suprafata paduri
Populatia
Populatia: 82 milioane locuitori (a doua dupa Rusia)
Orasele: Berlin (capitala), Munchen,Bonn, Ham
Economia
Economia este dezvoltata, Germania dispunand de mari rezerve de carbune (bazinul Rhin-
Rhur), fier in mintii Harz, petrol si gaze in Marea Nordului
Principalele ramuri industriale sunt:
– industria auto(BMW, Opel, Volkswagen)
– industria siderurgica (concernul Krupp )
– industria optica (Zeiss)
– industria chimica (BASF)
– industria portuara
Agricultura: mecanizata dezvoltata locul 1 la cresterea de porcine,productii insemnate de
cereale si cartof.
Transporturile:retea dezvoltata de transporturi,cea mai mare retea de autostrazi,
porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de
pe glob); aeroporturi
Turismul:
-orasele muzee (Dresda, Berlin)
-valea Rhinului
-Alpii Bavariei
Franta
Cadrul natural
Localizare: Europa Vestica
Relieful este alcatuit din unitati vechi hercinice (Masivul Central, Masivul Armorican) ;
unitati tinere (muntii Alpi, Muntii Pirinei); bazine de sedimentare (Bazinul Parisului)
Apele: Sena, Loara, Garonne,Rhon
Clima: temperat oceanica
Vegetatia: paduri de foioase , paduri de conifere (zonele inalte)
Populatia Frantei
Populatia: 60,8 milioane locuitori
Orase:
– Paris (capitala)
– Strasbourg
– Marsila
– Nantes
Economia Frantei:
– dispune de mari rezerve de subsol (carbune in nord; fier in lorena, bauxita)
Ramurile industriale:
– industria constructoare de masini
– auto ( Renault, Citroen, PEUGEOT)
– avioane (centre importante:Toulouse,Bordeaux)
– nave maritime (Marsilla, Le Havre)
– industria textila (in nord vest), alimentara(branzeturi, vinuri)
Transporturile sunt diversificate
– Franta are o puternica flota comerciala, rețea navigabila interna importantă
– aeroporturi importante (Charles de Gaulle)
Italia
Cadrul natural
Localizare: Europa SUDICA
Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Alpi, Apenini); campii (campia Padului);
unități colinare (Preapeninii)
Clima: clima mediteraneana in sud si cu influente continentale in nord
Apele:Rauri: Pad, Tibru, Arno
Lacuri: Garda, Commo (Glaciar); Albano (vulcanic)
Vegetatia este mediteraneana (ierburi si arbusti); paduri de conifere si foioase in zonele inalte.
Populatia
58 de milioane locuitori; densitate 190 de locuitori/km patrat; religie catolica
Orasele: Roma (capitala); Torino; Milano; Napoli
Economia:
Italia are resurse putine
Se bazeaza pe:
– industria siderurgica si petrochimica amplasata in porturi
– industria producatoare de automobile (Torino)
– nave (La Spezia , Genova)
– industria agro-alimentara
Agricultura:
– are un randament ridicat
– producator important de cereale;
lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1); masline (2/5 din productia mondiala) vin (locul1)
Turismul
– are aproape 40 de milioane de turiști anBelgia
Țările Benelux
Belgia
Cadrul natural
Podisul Ardeni, Campia Flandrei
Clima:temperat-oceanica
Rauri:Meusse
Vegetatia: paduri de foioase si lande(spre Marea Nordului)
Populatia Belgiei
10 mil loc
Orase:Bruxelles (capitala), Namur, Liege
Economia Belgiei
Rezerve importante de carbune; industria siderurgica(Charleroi, Liege)
Olanda
Cadrul natural
Campie joasa presarata de morene
Clima:temperat oceanica cu veri racoroase si ierni blande
Ape:Rhin, Maas, Schelde
Vegetatia a fost in mare parte indepartata si inlocuita cu terenuri agricole
Populatia Olandei
15,5 milioane locuitori
Orase:Amsterdam,Haga,Eindhoven Rotterdam
Economia Olandei
Singura resursa de subsol: gaze naturale
-constructia de nave (Amsterdam, Rotterdam)
-ind. Electronica (Eindhoven)
-slefuirea diamantelor (Amsterdam)
Luxembourg
Cadrul natural
Podisul Ardeni (podis vechi hercinic)
Rauri Mossele
Clima temperat oceanica
412 mii loc; densitatea 178 de loc/ km patrat
detine locul 1 pe glob la productia de fonta si otel/ cap de locuitor.
Cadrul natural
Campie de acumulare glaciara joasa
Clima:temperat oceanica
Apele:rauri scurte
Vegetatia o zecime din suprafata este acoperita de paduri
Populatia Danemarcei
5,3 milioane locuitori densitatea:120 loc/km patrat
Orase:Copenhaga(capitala); Odense; Aalborg
Economia Danemarcei
– industria pescuitului
– industria de nave
– cel mai mare exportator mondial de carne de porc
– industria jucariilor (Lego)
Suedia
Cadrul natural
Relieful :Alpii Scandinaviei ,Podisul Norrland, Campia Skane
Clima: rece in nord si temperata in restul teritoriului
Vegetația:paduri de conifere
Populatia Suediei
8,8 milioane locuitori
densitate:20 loc/km patrat
Orase:Stockholm (capitala) Uppsala
Economia Suediei
– constructia de nave
– industria auto (Volvo)
– industria mobilei
– hidroenergie
Finlanda
Cadrul natural
Relieful:podis presarat cu forme glaciare (lacuri, morene, blocuri eratica)
Clima este rece mai favorabila in sud
Apele: lacuri glaciare
Populatia Finlandei
5,1 mil loc
Densitate: 16 loc/ km patrat
Orase:Helsinki (capitala) Turku, Lahti
Economia Finlandei
– industria de celuloza
– industria de mobilatelecomunicatii (Nokia)
Țările din Europa Centrala
Austria
Relieful: Muntii Alpi (alt max vf Gross Glockner) Bazinul Vienei
Clima:temperat continentala de tranzitie
Apele:Dunare, Inn
Populatia Austriei
8,1 mil loc
Orase: Viena(capitala) Graz, Linz
Economia Austriei
– Hidroenergie, Industrie siderurgica,chimica
Cehia
Relieful Cehiei:
Podisul Boemiei (unitate veche , hercinica, intens slefuita) Campia Elbei
Clima: temperat continentala
Ape: Elba, Vltava
Populatia
10,3 mil loc
Orase: Praga (capitala), Brno
Economia Cehiei
– resurse de carbune (Ostrava- Karvina)
– industria construtoare de masini (Skoda)
– portelanuri (BOEMIA)
Slovacia
Relieful:muntii Carpati, campia Dunarii
Clima temperat continentala
Ape -Dunarea
Populație5,464 milioane
Orase:Bratislava (capitala),Kosice
Economia Slovaciei
– industria siderurgica
(Kosice)
– industria berii
Slovenia
Relieful:Alpii Dinarici,Alpii Iulieni, Podisul Karst
2 milioane locuitori
Orase:Ljubliana (capitala)
industria optica
Polonia
Relieful Poloniei
Campia Poloneza (morene, relief mai inalt spre sud); Podisul Lublin (hercinic)
Clima temperata de tranzitie cu influente oceanice spre Marea Baltica
Ape:Vistula;LacurileMazuriei
Vegetatia:paduri de foioase
Populatia Poloniei
38 milioane locuitori
Orase:Varsovia(capitala), Cracovia, Poznan
Economia Poloniei
– resurse de carbune (bazinul Sileziei)
– industria constructoare de nave (Gdansk, Gdinya
– industria siderurgica si de rafinare a petrolului
Ungaria
Relieful Ungariei
Relief– predomina campia , dar apar si munti josi (Matra, Bakkony)
Clima :temperat continentala de tranzitie
Ape :Dunare, Tisa, Lacul Balaton
Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)
Populatia
10, 2 mil loc
Orase :Budapesta(capitala) Szolnok, Miskolc
Economia Ungariei
– Resurse de Fier in muntii Matra ;carbuni in muntii Mecsek
– industria auto (Gyor, Szeged)
Tarile Baltice
Estonia
Zona joasa de campie, alt max 300 de m
Vegetatia: conifere si foioase
Populație 1,3 mil loc
ORASE:Talin (capitala)
Economie– pescuit
– industrie alimentara
Letonia
Relief-zona de campie joasa presarata cu forme glaciare
Populație-2, 2 mil loc
Orase:Riga(capitala), 70% populatie urbana
Economie
– idustrie usoara
– industria constructoare de masini
Lituania
Campii jose presarate de morene
Clima temperata cu influente oceanice
Populația-3,5 mil loc
Orase:Vilnius (capitala), Kaunas
– dupa finalizarea razboiului rece o parte din teritoriul sau ramane enclava ruseasca
(Kaliningrad)
Economie– industria energetica (atomocentrale)
Portugalia, Malta, Cipru
Portugalia
Relieful
Alt max 1991 m (Sierra Da Estrla), campia din lungul raului Tajo
Clima mediteraneana cu influente oceanice
Rauri:Duero, Tajo
Vegetatia: arbore de pluta
Populatia Portugaliei
9,8 mil loc
Orase:Lisabona(capitala), Porto, Braga
Economia Portugaliei
– industria textila
– prelucrarea
-petrolului (Porto, Setubal)
Malta
Insula in Mediterana de 400000 loc ce se bazeaza pe turism]
Cipru
Insula in Mediterana de 80000 loc uitori ce se bazeaza pe turism
UE-ONU
– toate tarile membre UE sunt si membre ONU
– obiectivele celor 2 organizatii se suprapun si vizeaza cooperare in toate domeniile,
promovarea pacii si
libertatilor fundamentale.
UE-NATO
– NATO este alcatuit din tarile UE+SUA si Canada
– Initial Nato a fost construit ca o structura militara, dar in prezent sprijina initiativa UE de a-
si forma o
structura proprie de aparare
– Cele 2 organizatii lupta impreuna pentru inlaturarea terorismului
UE-OCDE
– OCDE este alcatuita din 30 de tari si are ca obiectiv promovarea dezvoltarii economice si
incurajarea
schimburilor comerciale mondiale
Ghid de pregatire profudegeogra.eu 35
UE-OSCE
– OSCE (Organizatia pentru cooperare si Securitate in Europa) include statele
Europei+Canada si SUA+
opt tari asiatice foste membre URSS. Are ca obiectiv principal asigurarea pacii
UE-NAFTA
– NAFTA este alcatuita din cele 3 state nord americane (SUA, Canada, Mexic)
– relatia UE-NAFTA este benefica ambelor parti
UE_MERCOSUR
– MERCOSUR este un important furnizor de resurse pentru tarile UE
– produsele UE pot sa ajunga pe piata MERCOSUR
UE-ASEAN
– obiectivele ASEAN se aseamana cu cele UE (promovarea pacii, accelerarea progresului
social,s.a)
– cea mai mare parte din populatia ASEAN este ocupata in agricultura si industrie
– caracteristicile principale ASEAN sunt:
– are un ritm de crestere economica ridicat
– detine monopolul la anumite resurse (staniu)
– accent ridicat pus pe agricultura
– dezvoltarea mare a domeniului electronic si electrotehnic
Alte organizatii
Organizatia de cooperare Shanghai
– este compusa din China, Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Kargastan si Tadjikistan
– principalul obiectiv este reprezentat de o cooperare eficienta in domeniile economic,
cultural, stiintific
s.a
Forumul de cooperare Asia-Pacific (APEC)
– Principalul obiectiv viza la inceput liberalizarea comertului si investitiilor, dar in prezent se
pune accent si
pe cooperarea economica si tehnica.
Caile maritime
Porturi maritime importante (Rotterdam, Anvers, Hamburg, Constanta
Navigatia fluviala se face pe Dunare, SENa, RHON dar si pe canale (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile aeriene
Aeroporturi mari: Heathrow, Frankfurt, Charles de Gaulle s.a
In industria aeronauticii tari cu traditie sunt Rusia (Tupolev), Franta (Air Bus), Marea Britanie
s.a
Caile de comunicatii in Romania
Reteaua rutiera
– Romania dispune de cca 74000 de km
– Dispune de 2 autostrazi (Bucurest-Constanta; Bucuresti-Pitesti)
– Principalele drumuri de importanta europeana care traverseaza tara sunt: E60, E70,
E85
Reteaua feroviara
Din Bucuresti pornesc spre extremitatile tarii 9 magistrale feroviare
Caile maritime
– cel mai mare port la Marea Neagra este Constanta
– navigatia fluviala se face pe Dunare
Transporturile aeriene
– cel mai mare aeroport este Bucuresti Otopeni (cca 3 milioane de pasageri/ an
Diversitatea umana Europei
In Europa
A. Diversitatea lingvistica
Familia limbilor indo-europene
– limbile romanice (italiana, franceza, spaniola , portugheza , romana)
– limbi germanice (germana, engleza, daneza, norvegiana s.a)
– limbi slave (rusa, ucrainiana, bulgara s.a)
– alte limbi (albaneza, greaca)
Familia limbilor fino-ungrice – Maghiara, finlandeza
Ghid de pregatire profudegeogra.eu 37
B. Diversitatea religioasa
– Romano-catolicismul(cca 60%)
– Protestantismul (30%)
– Ortodoxismul (aproximativ 3%)
C. Diversitatea etnica
Dupa origine si limbile vorbite se disting 3 mari grupe de popoare:
– romanice
– germanice
– slave
Pe langa acestea mai apar si alte natii precum:albanezii, ungurii finlandezii s.a
In Romania
A. Structura etnica in Romania
– romani 89,5%
– maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
– romi 2,5%
– germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
– ucrainieni ruteni 0,3 %
– turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
B. Structura confesionala – Ortodoxi 89,8%
– Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
– Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
C. Structura pe grupe de varsta
Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural
negativ si din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.