FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMELOR VII

I. Functiile de nutritie:-se realizeaza permanent schimb de materie si energie dintre

organism si mediu, cu pastrarea integritatii structurale si functionale ale sistemului
biologic.
1. HRANIREA
2. RESPIRATIA
3. CIRCULATIA
4. ESCRETIA
II. Functiile de relatie:-asigura integrarea afectiva a organismelor in mediu prin
1. SENSIBILITATE
2. MISCARE
III. Functia de reproducere:asigura perpetuarea speciei.

Functia de nutritie

Hranirea

1.Dupa sursa de carbon:

A. A.Autotrofa: prin care din carbon anorganic se sintetizeaza substante anorganice
B. Heterotrofa, prin care organismele spreiau carbonu din descompunerea substantelor organice

2.Dupa natura energiei utilizate(doar nutritia autotrofa se imparte in )

A. A.Fotoautotrofa, foloseste energia luminii=FOTOSINTEZA

B. B.Chemoautotrofa-foloseste energia chimica.

FOTOSINTEZA

(gr:’’photos’’=lumina; ‚synthetis’= sinteza)

Def: Este procesul fiziologic si cosmic complex prin care plantele verzi transforma apa(seva
bruta) si dioxidul de carbon, in prezenta luminii si a pigmentilor asomilatori, in substante
organice(glucoza), eliberand concomitent oxigenul necesar vietii pe pamant.

Formula chimica: 6CO2+ 6H2O ----lumina si pigmentiC6H12O6+6O2

-pt plantele superioare organul vegetativ specializat in indeplinirea F.de fotosinteza este frunza.

Frunza

 Are crestere limitata

 Origine: Muguri foliari si mixști
 Functii: Specifice: Fotosinteza, respiratia si transpiratia
Nespecifice: depozitarea substantelor de rezerva si inmultirea vegetativa
 Morfologia frunzei: a. frunze complete- simple si compuse b. frunze incomplete=sesile

O frunza completa prezinta: teaca, pețiol, si limb. Pe limb sunt prezenti nervurii

Anatomia frunzei:
  epiderma superioara si inferioara=peste ele se afla o cuticula
 sunt prezente stomate, mai ales pe cea inferioara
 intre cele doua epiderme se gaseste mezofilul foliar ce are tesut polisadic =celule
heterodiametrice si tesut lacunos=celule izodiametrice care contin cloroplaste

Conditii de functionare:

1) lumina de la 400-780 nanometri-> (landa)

2) pigmentii asimilatori. A.clorodilieni(clorofila a si b) b.carotenoizi( xantafila si caroten)

Fazele fotosintezei:

1. De lumina
2. De intuneric

Faza de lumina= reactii Hill

 -debuteaza cu fotosinteza apei; fotonii din fluxul de energie luminoasa solara

suntt captati de clorofila a
 2H2O2H+2OH-
 2H2OH2O2(APA OXIGENATA)
 H2O2H2O+ ½ O2
 -procesul se produce in grana si in lamele intergranale ale cloroplastului
 -se continua cu fotofosforitatea energiei
 Cuprinde reacţii de oxido – reducere care necesită prezenţa luminii. Toate aceste reacţii au
loc pe membrana tilacoidală din structura cloroplastului şi depind de activitatea pigmenţilor
fotosintetizatori.
 La toate organismele vegetale, inclusiv la cianobacterii, în membranele tilacoidale, există
două fotosisteme: I şi II, care funcţionează seriat. Fiecare dintre ele conţin cca. 300 de
molecule de clorofilă ce captează energia solară. Aceasta este transmisă într-un centru de
reacţie reprezentat de o moleculă de clorofilă a.
 În fotosistemul I molecula de clorofilă a numită P 700 absoarbe radiaţii cu lungimea de undă
700nm.
 În fotosistemul II o moleculă de clorofilă a numită P 680 utilizează radiaţia cu lung. de unda
680nm. Clorofila din fotosistemul II înlocuieşte electronii pierduţi cu cei proveniţi din fotoliza
apei.H 2 O → 2H + + 1/2O 2 ↑(se elimină în atmosferă)
 Electronii şi protonii produşi prin fotoliza apei sunt utilizaţi pentru reducerea NADP.
o 2H + + 2e - + NADP + → NADPH + H +
 ATP şi NADPH care rezultă în faza de lumină furnizează energiea ce va fi utilizată pentru faza
de întuneric

Faza de intuneric=Reactii

Are loc în stroma cloroplastului la lumină sau la întuneric. În cursul acestei reacţii, CO2 este redus la
glucide pe parcursul unei căi metabolice numită ciclul Calvin.
Moleculele de glucoză sunt utilizate în diverse procese vitale, care au loc lanivel celular, precum:

 convesia în zaharoză, amidon, celuloză;

 transformarea în substanţe lipidice;
 transformarea în substanţe mai simple precum alcooli, fenoli, acizi organici,etc.

La bacteriile fotoautotrofe, procesul de fotosinteză se deosebeşte în parte prin natura pigmenţilor

utilizaţi (bacterioclorofilă şi bacteriorodopsina) şi a sursei de H2 : H2S,alcoolul, alte combinaţii
organice diferite de cele utilizate de plante.

Importanta fotosintezei:

 este singurul process din natura prin care energia solara se transforma in energie chimica
 se elibereaza oxigenul care mentine constanta compozitia atmosferica
 se sintetizeaza substantele organice, asigurand nutritia heterotrofa

Influenţa factorilor de mediu asupra fotosintezei

Intensitatea fotosintezei este influenţată de un complex de factori precum: lumina, concentraţia

CO2, temperatura, apa, sărurile minerale.

Influenţa luminii asupra fotosintezei:

Lumina reprezintă sursa de energie care determină în mare măsură desfăşurarea fotosintezei.
Fotosinteza începe la o lumină slabă, dar este mascată de respiraţie şi abia la o iluminare de 100-500
lucşi ea depăşeşte acest stadiu şi devine aparentă. Ca factor extern, lumina, influenţează fotosinteza
prin intensitate şi compoziţie.În natură intensitatea luminii se schimbă în limite foarte largi.
La mijlocul zilelor de vară ea ajunge la 100000 lucşi:
În timpul nopţii scade la 0 sau câteva zecimi de lucşi.
Grosimea stratului de aer şi de nori influenţează intensitatea luminii.
Fotosinteza creşte în intensitate până la 50000 lucşi şi rămâne constantă până la 100000 lucşi, după
care scade datorită vătămării protoplasmei celulare.
La plantele verzi intensitatea fotosintezei e mare la razele roşii din spectrul luminii.

Influenţa CO2 asupra fotosintezei:

În compoziţia aerului, CO 2 participă numai cu 0,03 %. CO 2 din aer provine: respiraţia plantelor şi
animalelor, fenomene vulcanice şi arderea combustibililor.
Concentraţia CO 2 se menţine constantă datorită fotosintezei. În decursul a 24h, concentraţia CO 2 în
aer scade puţin peste zi din cauza fotosintezei, iar noaptea creşte uşor din cauza respiraţiei
organismelor.

În decursul anului concentraţia CO 2 în aer creşte puţin la începutul primăverii şi toamnei din cauza
respiraţiei intense a microorganismelor din sol şi a reducerii în intensitate a fotosintezei. Vara are loc
o scădere a concentraţiei CO2 din cauza intensităţii mari a fotosintezei.Din aerul inconjurător, CO2
pătrunde în funze prin epidermă şi ostiolele stomatice şi ajunge în camerele stomatice. De aici prin
spaţiile intercelulare ajunge la celulele palisadice ale frunzei şi apoi la cloroplaste unde este utilizat în
fotosinteză.Plantele submerse iau CO2 din apă în care se găseşte dizolvat sub formă de acid carbonic.

CO 2 + H 2 O → H 2 CO 3
Din apă moleculele de CO 2 şi H 2 CO 3 străbat epiderma, spaţiile mari intracelulare, membranele
celulelor şi ajung în citoplasmă la cloroplaste.

Creşterea concentraţiei de CO 2 de la 0,03 % la 10 – 15 % determină creşterea intensităţii fotosintezei

cu 2 – 5 % după care scade datorită acţiunii toxice a acestuia asupra citoplasmei. Limita inferioară a
concentraţiei CO 2 din aer la care are loc fotosinteza e cuprinsă între 0,08 – 0,11 %.

Influenţa temperaturii asupra fotosintezei:

Temperatura influenţează în special faza de întuneric, iar optimul termic caracterizează fiecare specie
de plante. Temperatura optimă a fotosintezei variază între 25- 30 0 C. La plantele de origine nordică
(cartoful), temperatura optimă a fotosintezei variază între 25 – 30 0 C, iar la cele de origine sudică
(roşii, castraveţi), temperatura este de 35 – 40 0 C.
Limita inferioară a temperaturii la care are loc fotosinteza este situată la cele mai multe plante în
jurul valorii de 0*C, iar la conifere, fotosinteza poate avea loc şi la temperaturi mai joase precum 6*C.

Influenţa apei asupra fotosintezei:

Apa este absolut necesară ca materie primă pentru sinteza zaharurilor, în menţinerea activităţii
normale a celulelor, organelor asimilatoare, citoplasmei şi enzimelor.

Fotosinteza creşte proporţional cu conţinutul de apă până la 70 % din greutatea proaspătă; peste
această cantitate de apă, intensitatea fotosintezei scade progresiv din cauza greutăţii de difuziune a
gazelor în urma micşorăriispaţiilor intercelulare.

La deficite mari de apă are loc o creştere a vâscozităţii citoplasmei celulare, enzimele acţionează în
sens hidrolizant, intensitatea respiraţiei creşte, iar gradul de deschiderea stomatelor se micşorează.
Dacă cantitatea de apă scade foarte mult, atunci se va reduce şi intensitatea fotosintezei.

Influenţa sărurilor minerale asupra fotosintezei:

Sărurile de amoniu, sulfat, azotat, fosfat, au o influenţă pozitivă asupra fotosintezei, dar numai în
concentraţii optime. La concentraţii mai mari decât optimul, are loc scăderea în intensitate a
fotosintezei, cu atât mai accentuată cu cât concentraţia este mai mare. Acţiune de inhibare se
datorează în special deshidratării citoplasmei. Sărurile minerale acţionează atât asupra fotosintezei în
general, şi a sintezei unor aminoacizi în special, cât şi asupra măririi suprafeţei foliare.

Influenţa poluării asupra fotosintezei:

Fotosinteza este diminuată sau chiar întreruptă de efectele poluării precum:

 ploile acide – modifică aciditatea naturală a solului;

 concentraţiile mari de fosfaţi;
 gazele industriale;
 smogul – blochează stomatele şi reduce fotosinteza

Influenţa oxigenului asupra fotosintezei:

Concentraţia de peste 21 % a O 2 , scade intensitatea fotosintezei, iar reducerea concentraţiei O 2 la
0,5 % intensifică fotosinteza.

Tehnici de punere în evidenţă a fotosintezei:

1. tehnici bazatre pe O2 produs;

2. tehnici bazatre pe CO2 absorbit;

3. tehnici bazatre pe substanţele organice produse.