FORMAŢIUNI POLITICE ROMÂNEŞTI

Obştea sătească

- după retragerea aureliană oraşele romane din Dacia au decăzut iar viaţa în Dacia Romană se
ruralizează
- celula de bază a societăţii daco - romane a fost obştea sătească
- obştea grupa iniţial pe descendenţii unui strămoş comun – moş - de unde a derivat cuvântul moşie –
desemna pământul stăpânit în devălmăşie ( în comun)
- activitatea de bază a obştii erau cultivarea pământului şi creşterea animalelor
- vatra satului era înconjurată de moşie, care cuprindea:
 terenul arabil
 islazul
 pădurile
- în cadrul obştii proprietatea este atât privată – proprietatea familiei asupra pământului - cât şi comună –
păşunile, iazurile, pădurile
- conducerea obţii aparţinea uni cneaz sau jude
- în cadrul obştilor s-a elaborat un ansamblu de norme ale dreptului – obiceiul pământului ( jus
valahicum)
- treptat obştile teritoriale s-a grupat în uniuni de obşti denumite de N. Iorga ,,romanii populare”
din care au evoluat cnezatele şi voievodatele
- trecerea de la obștile sătești la autonomii locale s-a realizat datorită dezvoltării economice ,
intensificării schimburilor comerciale, stratificării sociale , dar și datorită nevoii de apărare în fața
pericolului extern.
- Primele formațiuni politice atestate de izvoarele istorice începând cu sec. IX apar sub diferite
denumiri: țări, cnezate, jupanate, codrii, câmpuri, voievodate.
- mai multe obşti la un loc formau un cnezat care se bucura de autonomie, cnejii aveau atribuţii
administrative şi militare
- din unirea cnezatelor se formează voievodatele

Informaţii cu privire la Vlahi

- odată cu încheierea etnogenezei româneşti în sec VIII-XIX, apar şi primele menţiune externe de spre
români. În aceste izvoare ei sunt numiţi vlahi, volohi, valahi blachi- varietate a unui termen care
după ce a desemnat un trib celt a fost folosit de către vechii germani pentru a-i numi pe romanii şi
galii romanizaţi şi a sfârşit prin a fi folosit pentru a-i numii pe locuitorii peninsulei Italice. Din lumea
germană el a trecut la slavi pentru a-i desemna pe romani şi de aici la bizantini şi de la ei în alte zona
culturale şi etnice.
- Cea mai veche menţiune despre români se întâlneşte în Geografie armeanului Moise din Choren
( Chorenati) scrisă în a doua jum. a sec IX şi semnalează o ,, ţară necunoscută căreia îi zice Balak,, -
plasată la nord de cea a bulgarilor între Carpați și Dunăre
- În sec X-XIII în condiţiile destrămării dominaţiei slavilor la nord şi sud de Dunăre romanitatea
răsăriteană apare din ce în ce mai frecvent în sursele epocii. Românii din aria carpato-danubiană şi
din pen. Balcanică sunt numiţi vlahi de către străini în diverse variante – termen care traduce
romanitatea lor
 Vlahii sunt urmaşii vecii populaţii romanizate şi vorbesc o limbă romanică
 Vlahii sunt semnalaţi nu numai ca entitate etnică dat şi în cadrul unor formaţiuni politice
autonome în cadrul I. Bizantin sau regatul ungar
 Autonomiile româneşte erau grupări de sate şi cătune
 Aşezările rurale risipite din cuprinsul unor ţări erau conduse de cneji sau juzi – cu funcţii
administrative şi judecătoreşti
  Puterea unor cneji s-a extins treptat peste mai multe sate
 Ţările erau autonomii politice născute din asocierea mai multor sate şi depindeau de un centru de
putere străină fie direct, fie prin intermediul unei căpetenii
Formaţiuni politice româneşti menţionate de documente:
1. Transilvania sec IX -X ( Terra Ultrasilvana)
 Voievodatul lui Menumorut – Crişana – cu centrul la Biharea
Cronicarul notează că solii regelui maghiar ,,au trecut râul Tisa prin vadul Lucy și, după ce au
plecat de aici, venind în fortăreața Biharea au salutat pe Ducele Menumorut și i-au prezentat
darurile pe care ducele lor i le trimisese,,. În timpul întâlnirii lor, solii unguri, cer în umele
lui Arpad teritoriul de la râul Someș până la merginile Nyrului. Menumorut refuză să-i
cedeze teritoriul. ( vezi răspunsul din cronică)
 Voievodatul lui Gelu ( Gelou Dux Blachorum)- Transilvania ( Terra Ultrasilvana)- cu centrul
la Dăbâca
 Voievodatul lui Glad- Banat- cu centrul la Cuvin. Voievodatul său se intindea de la Mureș
pănă la cetatea Orșovei. ( ,,a fluvio Morus unqus as castrum Orscia”)
 Aceste formaţiunim politice prestatale sunt amintite în lucrarea cronicarului maghiar
Anonimus – notar al regelui Bella al III-lea - ,, Gesta Hungarorum,, . Lucrarea mai aminteşte
faptul că ungurii au trebuit să supănă în nodrul Transilvaniei un dux ( conducător) ,, Gelou
quidam Blachus,,
 Sec XI- ,,Legenda Sfântului Gerard” – aminteşte în Banat pe Ahtum urmaşul lui Glad cu
centrul la Morisena. Ahtum întră în conflict cu regel maghiar Stefan I , pentru că percepea
vamă pe sarea transportată pe Mureș spre C. Panoniei. După o puternică rezistență a fost
înfrânt
 În Transilvania este amintit Gyula cu centrul la Bălgrad. 1002-1003 are loc conflictul dintre
Gyula și regele Ungariei Ștefan, cauzat de faptul că Gyula ,,nu s-a întors la religia creștină” și
,, nu a încetat să-i atace pe Unguri”. Gyula este înfrânt și formațiunea sa este supusă coroanei
maghiare.
 Sec XIII/XIV sunt menţionate şi alte formaţiuni care nu sunt amintite de Anonimus – Ţara
Bârsei şi a Făgăraşului _ Terra Blachorum, apoi Ţara Amlaşului, unde se întinde pădurea
românilor şi pecenegilor( sylva blacorum et bisenorum), Țara Hațegului, Țara Argeșului,
Țara Maramureșului
2. Dobrogea – sec X – sunt amintite mai multe formaţiuni politice
 Formaţiunea politică a lui Gheorghe- atestată de inscripţia de la Murfatlar
 943- formaţiunea lui Jupan Dimitrie – atestată de inscripţia de la Negru Vodă
 În sec X ( 971) în condițiile restabilirii stăpânirii bizantine la dunărea de Jos – este creată
Thema Paradunavon ( Paristrion) care cuprindea dobrogea și N-E Bulgariei și își avea
reședința la Durostorum ( Silistra) – cu spocul apărării liniei Dunării de Jos și a litoralului
pontic până la Varna
 pentru sec XI ( 1086-1091)– lucrarea ,,Alexiada” a Annei Comnena – care aminteşte
formaţiunile potice ale lui Tatos ( S) , Satza ( N-E Dobrogei ) şi Seslav ( N-V) . Anna
Comnena relatează în lucrarea sa lupta acestor formațiuni pentru a se emancipa de sub
dominația bizantină
3. La sud de Carpaţi – sec XIII- regalitatea maghiară a găsit şi alte ţări ale românilor pe care s-a străduit
să le aducă temporar sub puterea lor
 Ţara Severinului – între C. Meridionali , Dunăre şi Olt
 Voievodatul lui Litovoi
 Cnezatele lui Ioan şi Farcaş
 Voievodatul lui Seneslau
 Aceste formaţiuni politice sunt amintite în documentul ,,Diploma Cavalerilor Ioaniţi,, 1274.
4. La răsărit de Carpați
- În Moldova, deși nu există un act similar Diplomei Ioaniților, au existat totuți o serie de formațiuni
politice anterioare intemeierii Țării Moldovei: ocoalele din zona Vrancei, apoi, menționate în
cronicile rusesști sau în documnete maghiare, în sec XII – Țara Berladnicilor ( regiunea Bîrladului),
sec. XIII - Țara Brodnicilor ( în sudul Moldovei) 1222- Regele Andrei al II-lea confirmă cavalerilor
 teutoni donația Țării Bârsei și ,, teritoriu cuprind între sfârșitul moșiei Cruceburg și hotarele
brodnicilor,, apoi Țara Bolohovenilor ( sec XII-XIII) și Țara Sipențiului ( N. Moldovei)
5. Românii de la S de Dunăre – Pen. Balcanică
- Și la S de Dunăre găsim o populație de limbă romanică cunoscută sun numele de vlahi- urmași ai
populației romanizate: în m-ții Pindului și împrejurimi cunoscute sub numele de Vlahia Mare în
Thesalia, Vlahia Mică în Epir
 Prima știre despre vlahii din pen. Balcanică datează din 976 – cronicarul bizantin Cedren –
David, unul dintre frații țaruluin bulgar Samuil a fost ucis, între Castoria și Prespa , la locul
numit ,, Stejarii frumoși,, de niște ,,vlahi chervanagii”
 980 - cronicar anonim bizantin – împăratul Vasile al II-lea Bulgaroctonul i-a dat lui Niculiță,
stăpânirea peste ,,vlahii din Elada”
 1066 – are loc răscoala vlahilor din Thesalia. Carturarul bizantin Kekaumenos, în opera
sa ,,Sfaturi și povestiri” ( Strategikon), menționează că vlahii din Thesalia , ,, urmași ai
dacilor” se răscoală din cauza obligațiilor fiscale impuse de împăratul bizantin Constantin al
X-lea
 1185 -1186– revolta Asăneștilor - în urma căreie ia naștere staul bulgaro-vlah. Sub
conducerea fraților români Petru și Asan, populațiile vlahă și bulgară se răscoală împotriva
asupririi bizantine, întemeiând Imperiul Asăneștilor. ( în sec XI – primul țarat bulgar a fost
cucerit de către bizantini – 1018– Vasile al II-lea Bulgaroctonul). Teritoriul aflat în
stăpânirea lui Petru şi a lui Asan se întindea între Balcani și Dunăre, fiind cunoscut sub
numele de Vlahia și condus de dinastia Asăneștilor (1187-1258). Se remarcă domnia lui
Ioniță cel Frumos ( Kaloianes) (1197- 1207) și Ioan Asan al II-lea ( 1218-1241), în timpul
cărora statul va ajunge o mare putere. După stingerea Asăneștilor, elemtul vlah a dispărut din
organizarea și conducerea statului și statul a devenit exclusiv bulgar – al II-lea Țarat Bulgar
Transilvania în sec. XI-XVI

Ungurii
- popor nomad de origine asiatică ( la nord de munţii Altai )
- s-au aşezat iniţial în zona cuprinsă între Nipru şi nistru – da aici fiind goniţi de un lat grup migrator –
pecenegii
- 896- sub conducerea lui Arpad pornesc spre vest şi ajung în Câmpia Tisei şi Dunării ( Câmpia
Panoniei)
- fiind călăreţi nomazi, economia lor se baza pe prădarea comunităţilor sedentare
- în deceniile următoare au declanşat o serie de atacuri foarte rapide şi violente care au devastat
Europa Centrală ajungând până în Franţa
- 955 sunt înfrânţi definitiv la Lechfeld de către Otto cel Mare oprind astfel înaintările către Vest
- după ce sunt înfrânţi în vest ungurii se îndreptă spre est- expansiunea lor spre est s-a lovit de
rezistenţa populaţiilor româneşti şi slave din interiorul şi din exteriorul arcului carpatic
- potrivit cronicarului Anonimus ungurii au dat peste formaţiunile politice româneşti ale lui Gelu, Glad
şi Menumorut
- în nordul Transilvaniei dominaţia triburilor maghiare s-a instaurat după înfrângerea unei căpetenii
locale- Gelu - ,,Gelou quidam Blachus,,
- înainte de a intra în Transilvania ungurii au anihilat prin lupte grele ducatul lui Menumorut
- cucerirea, subordonarea şi integrarea formaţiunilor politice româneştii a continuat şi s-a accentuat în
sec XI-XIII şi a luat forme tot mai sistematice pe măsura înaintării ungurilor în centrul şi sudul
Transilavniei
- în anul 1000- ungurii sunt creştinaţi de către regele Ştefan , în religia catolică. Drept mulţumire Papa
i-a trimis lui Ştefan coroana de rege în anul 1001 şi l-a îndemnat să lupte împotriva ,,
necredincioşilor ,, şi ,, schismaticilor,,. Ştefan a căutat să-şi întindă stăpânirea cât mai departe şi a
pătruns în Transilvania , unde voievodatele de la sf. sec. XI continuau să existe ca formaţiuni
politice separate de coroana maghiară
- Ştefan a învins pe Gyula (Jula ) care stăpânea în centrul provinciei şi pe Ahtum urmaş al lui Glad în
Banat
- anihilarea formaţiunilor politice din Transilvania nu a fost urmată imediat de instaurarea stăpânirii
maghiare asupra acestora. Luptele pentru tron şi anarhia internă au amânat acest proces cu 50 de ani ,
ofensiva Arpadienilor care se vor impune după 1050 până în prima jumătate a sec XIII
- pentru apărarea teritoriilor aflate sub stăpânirea lor, regii maghiari s-au folosit de secui( de origine
turcică ) – aceştia fiind aşezaţi la hotare – de aceea pe măsură ce progresau cuceririle maghiare îi
găsim în Bihor unde au trăit alături de românii de la care au învăţat scrierea , ulterior îi aflăm pe
Mureş şi pe Târnave
- 1211- regele Andrei al II-lea instalează în Ţara Bârsei Ordinul Cavalerilor Teutoni cu misiunea de a
opri invazia cumanilor din Câmpia Transilvaniei în Transilvania şi pentru a deschide calea
expansiunii Regatului Ungar la sud de Dunăre. Funcţia lor era dublă:
 de apărare a frontierei regatului
 de a face prozelitism catolic printre cumani şi români
- cu rosturi similare au fost aduşi şi colonizaţi germanii ( saşii )– agricultori şi meşteşugari – aşezaţi în
zona Sibiului – au beneficiat de privilegii, au întemeiat sate prospere şi au avut o contribuţie
deosebită la dezvoltarea comerţului, meşteşugurilor şi a mineritului. Saşii au jucat un rol important în
dezvoltarea vieţii urbane din Transilvania, oraşe ca Sibiu, Braşov, Sighişoara şi Bistriţa fiind creaţia
lor. Privilegiile şi obligaţiile coloniştilor germani au fost consemnate într-o diplomă a regelui Andrei
al II-lea – din 1224- Andreanum
 Transilvania de la Voievodat la principat

- în perioada sec XI-XIII, Transilvania este cucerită de către Regatul Maghiar

 la începutul sec XI – are loc conflictul dintre Ahtum – succesorul şi nepotul
lui Glad - care stăpânea în Banat ( centrul al Morisena) – şi regele
Ungariei ( evenimentul este amintit în Legenda Sfântului Gerard)
  Ahtum se botezase în ritul ortodox şi a intrat
 În conflict cu regele Ungariei, Ştefan I – pentru că percepea vamă pentru sarea
transportată pe Mureş spre Câmpia Panoniei. După o puternică rezistenţă este
înfrânt

 1002-1003- conflict dintre conducătorul Gyula, care ,,îşi avea domnia peste
întreg regatul al Ultrasilvaniei„cu centrul la Alba Iulia şi regele Ungariei
Ştefan I, cazat de faptul că Gyula ,,nu s-a întors la religia creştină şi n-a
încetat de a ataca pe unguri”
 după ce Gyula a fost înfrânt formaţiunea sa a fost supusă coroanei maghiare
- regii maghiari au organizat provincia după sistemul feudalismului apusean
 au păstrat şi unele elemente ale organizării locale şi instituţiile specific
româneşti
- expansiunea maghiarilor s-a desfăşurat progresiv de la vest la est
 mijloacele folosite de maghiari:
a) pe plan militar - cucerirea şi anexarea cetăţilor de apărare
b) pe plan administrativ – organizarea comitatelor ( unităţi teritorial
administrative specifice regatului ungar)
c) pe plan politic – încercarea de înlocuire a voievodatului cu principatul -
încercare eşuată – 1176 – este menţionat Leustachiu, primul voievod
- până în sec al XVI-lea se menţine voievodatul
d) pe plan etnic – colonizarea unor populaţii de către regalitatea maghiară
secuii şi saşii - aceştia beneficiază de privilegii şi au autonomie şi se organizează politic
administrativ şi juridic separat
Saşii
- au fost colonizaţi în Transilvania în sec XII şi la începutul sec XIII
- scopul – consolidarea şi extinderea dominaţiei maghiare în Transilvania şi asigurarea
graniţei sudice
- saşii veneau din Renania, Luxembrug şi Flandra şi au fost aşezaţi pe teritoriul judeţelor
Alba, Sibiu, Bistriţa
- sunt atestaţi documentar în Transilvania între 1192-1196
- saşii sunt agricultori şi meşteşugari
- au jucat un rol important în apariţia vieţii urbane din Transilvania şi au întemeiat oraşele -
Sibiu, Braşov, Sighişoara, Bistriţa

- au primit o serie de privilegii - consemnate într-o diplomă a regelui maghiar Andei al II-lea
din 1224 ( Andreanum)
- puternic s-a dezvoltat autonomia saşilor, emancipaţi încă din sec XIII de sub autoritatea
voievodului Transilvaniei. În 1317, Carol Robert a confirmat marele privilegiu acordat
saşilor de către Andrei al II-lea. Supuşi anterior unor comiţi regali, saşii au dobândit la
începutul sec XIV comiţi proprii, expresie a autonomiei lor
Secuii
- popor de origine controversată au însoţit oştile maghiare ca luptători în avangarda , în
cadrul luptelor pentru cucerirea Transilvaniei
s-au aşezat în regiunea din vecinătatea Carpaţilor Răsăriteni şi au convieţuit cu românii
- secuilor le-a fost încredinţată paza hotarelor şi trecătorilor Carpaţilor
s-au bucurat de privilegii iar cu timpul au căpătat o autonomie în cadrul voievodatului
Transilvaniei
e) pe plan religios - încercarea de impunere a catolicismului
- teritoriile românilor erau uneori confiscate în beneficiu Bisericii
catolice
- sunt aduse în Transilvania ordine călugăreşte predicatoare
( dominicanii şi franciscanii) şi războinice ( teutonii şi ioaniţii )
- regele Andrei al II-lea a chemat în 1211, în Transilvania - Ordinul
cavalerilor teutoni ( ordin de călugări –militari, creat la sfârşitul sec XII pentru a proteja
posesiunile cruciate din Ţara Sfântă). Cavalerii teutoni au fost aşezaţi în Ţara Bârsei unde au
construit mai multe cetăţi - Feldioara, Codlea. Scopul aşezării era dublu
 de apărare a frontierei regatului( partea de sud-est a Transilvaniei)
– împotriva cumanilor
 şi de a face prozelitism catolic dincolo de Carpaţi printre români şi
cumani
- Cavalerii Teutoni au primit Ţara Bârsei şi importante privilegii:
 scutiri de dări şi vămi
 dreptul de a apela la justiţia regală, fiind scoşi de sub autoritatea voievodului
Transilvaniei
 dreptul de a ţine târguri
 dreptul de a ridica cetăţi
 între 1211-1225 teutonii construiesc în Ţara Bârsei cetăţile Codlea şi Feldioara
- Diplomele Regale din 1365 - date de Ludovic I introduc sistemul ,,religiei recepte,,
( oficiale)- excluderea de la viaţa politică pe cei care nu erau de origine catolică
- Transilvania a păstrat însă unele elemente ale organizării locale şi instituţii specific
româneşti ( Voievodatul )
- această organizare se menţine până în sec XVI – când Ungaria cade sub dominaţia otoman
( 1540) iar Transilvania devine principat autonom sub suzeranitate otomană ( 1541)

Organizarea internă

- Transilvania era organizată ca Voievodat autonom în cadrul regatului Ungar

- Era condusă de un voievod cu atribuţii:
 Administrative, judiciare şi militate
 Era numit de regele Ungariei cu acordul nobilimii transilvane
 Există şi cazuri în care regele doar confirmă decizia nobilimii
 Unii voievozi au reuşit să fondeze adevărate dinastii
- din punct de vedere administrativ teritorial cuprindea:
 comitate – impuse de regalitatea maghiară primul comitat este cel
al Bihorului atestat în 1111
 scaune unităţi administrative specifice saşilor şi secuilor
 districte – specifice românilor – se menţin în zonele în care aceştia
sunt majoritari ( Maramureş, Ţara Bârsei, Ţara Oltului, Haţeg)-
sunt conduse de cnezi, voievozi – cu atribuţii administrative,
judecătoreşti şi fiscale
- structura socială - se caracterizează prin existenţa stărilor privilegiate
  nobilimea maghiară
 clerul catolic
 patriciatul săsesc
 fruntaşii secuilor
- sec XIII- regalitatea maghiară sub dinastia Angevină a urmărit unificarea confesională
- prin unitatea de credinţă - ca bază a stabilităţii şi trăiniciei regatului
- cele mai drastice măsuri au fost luate de către Ludovic I – care refuză să mai
recunoască cnezilor români calitatea nobiliară pe temeiul poziţiei tradiţionale şi
dreptul de a mai stăpâni pământ
- calitatea nobiliară trebuia confirmată prin diplome regale iar acordarea diplomelor era
condiţionată de apartenenţa la catolicism
- s-a dezlănţuit prigoana împotriva clerului ortodox şi s-a încercat convertirea silită a
ortodocşilor, consideraţi că uneltesc împotriva regatului maghiar împreună cu românii
de la sud de Carpaţi
- hotărârea regelui urmărea să elimine prin asimilare confesională sau prin declasare
socială nobilimea română din Transilvania
- regele a impus în Transilvania o organizare juridică represivă de caracter excepţional
îndreptată împotriva românilor
- 1366 regele a acordat nobililor un privilegiu excepţional, care le permitea ,, să
extermine sau să distrugă din această ţară pe răufăcătorii de orice naţie, îndeosebi
români,,
- statutul politic al românilor
 rămân populaţia majoritară
 participarea la viaţa politică este limitată – treptat fiind excluşi – calitatea de
nobil fiind condiţionată de apartenenţa la catolicism
- românii sunt înlăturaţi din forul de reprezentare a naţiunilor privilegiate prin
 desfiinţarea cu desăvârşire a autonomiilor lor teritoriale din cuprinsul voievodatului
 înlăturarea confesiunii răsăritene din cadrul constituţional al regatului
 deposedarea cnezilor români de calitatea nobiliară pe considerentul confesional
 sistemul de guvernare al Transilvaniei era bazat pe recunoaşterea unei
singure religii - catolicismul şi pe dreptul de participare al guvernarea ţării
doar a ,, naţiunilor,, care recunoşteau această religie – maghiarii, saşii şi
secuii

Ungaria şi Imperiul Otoman

 sub Soliman continuă politica expansionistă a Imperiului Otoman în Europa
 1521 după urcarea sa pe tron, Soliman ( 1520-1566) – porneşte o nouă campanie de cucerire a
Belgradului, oraş care reprezenta poarta spre Ungaria şi spre alte teritorii din Balcani, iar cucerirea sa
era foarte importantă pentru Soliman
 în 1456 Mahomed Cuceritorul fusese înfrânt la Belgrad de către Iancu de Hunedoara
 în 1521 oraşul Belgrad este cucerit de către otomani
 1526 Soliman organizează o campanie împotriva Ungariei, otomanii obţinând o victorie la Mohacs.
După bătălia în care regele Ungariei a murit au izbucnit lupte pentru tron între Ferdinad arhiduce al
Austriei şi Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei care se proclamase deja rege al Ungariei. Ioan
Zapolya cere ajutor turcilor, care îl sprijină considerând că un conducător vasal la Buda ar fi fost
potrivit politicii lor
 Ludovic era rege nu numai la Ungariei ci şi al Boemiei
 Ferdinad era cumnat cu Ludovic – soţia lui Ludovic era sora lui Ferdinad
 Ferdinad a pretins moştenirea – susţinând că Ungaria şi Boemia ar putea fi unite cu Austria – pentru
a forma o frontieră puternică împotriva Imperiului Otoman
 Ferdinad a fost numit rege al Boemiei dar nu a reuşit în Ungaria
 Solimna l-a sprijinit pe Ioan Zapolya în schimbul supunerii sale şi a plăţii unui tribut anual
 1529 Soliman organizează o expediţie militară spre Viena însă campania s-a dovedit un eşec
 1533 Soliman face pace cu arhiducele Austriei Ferdinad şi potrivit tratatului de pace Ungaria urma să
fie împărţită între Ferdinad şi Zapolya însă au izbucnit noi dispute
 disputa s-a aplanat şi s-a încheiat o nouă înţelegere ca la moartea lui Zapolya, Ungaria să fie trecută
lui Ferdinad( dacă Zapolya nu avea moştenitori). Zapolya s-a căsători cu Isabella , fiica regelui
Poloniei care i-a născut un fiu în 1540 - (botezat Ioan Sigismund)
 în ciuda înţelegerii Ferdinand a pretins succesiunea, iar Soliman s-a deplasat în Ungaria pentru a
rezolva problema
 Soliman a intervenit şi încorporat rapid Imperiului Otoman partea lui Zapolya trecând-o sub directa
stăpânire
 a fost înfiinţată o administraţie otomană iar bisericile transformate în moschei
 după un alt marş 1543-1544 în Ungaria, Ferdinad a fost silit să plătească un tribut anual de 30.000 de
ducaţi stabilindu-se ferm statutul său de vasal otoman
 în 1599, Isabella a murit iar fiul său Ioan Sigismnund şi-a început domnia ca voievod al Transilvaniei