Ali Baba Și Cei Patruzeci de Hoți

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2

Ali Baba și cei patruzeci de hoți

          A fost odată, tare demult, un tânăr sărac pe nume Ali Baba. Într-o zi, se nimeri în faţa unei
peşteri a cărei intrare era astupată cu o stâncă uriaşă. Iar la locul cu pricina se mai găsea şi o şleahtă
de patruzeci de hoţi. De acolo de unde se ascunsese, Ali Baba o auzi pe căpetenia hoţilor răcnind:
          — Sesam, deschide-te!
Stânca din gura peşterii se rostogoli într-o parte, iar tâlharii intrară unul câte unul în adâncul
muntelui, cărând o mulţime de saci cu aur şi sipete cu pietre preţioase. La plecare, căpetenia hoţilor
răcni din nou:
          — Sesam, închide-te!
Iar stânca uriaşă se aşeză la loc în gura peşterii. Cum plecară hoţii, Ali Baba strigă şi el:
          — Sesam, deschide-te!
          Înăuntru dădu peste o mulţime de comori, dar nu luă decât un sac cu galbeni. Cum erau mulţi
şi greu de numărat, împrumută o baniţă de la Casim, fratele său mai bogat, cu gând să cântărească
aurul.
          Curios, Casim unsese însă baniţa cu miere, iar când Ali Baba i-o aduse înapoi, găsi prins pe
fundul ei un galben. Aşa că nu se lăsă până când Ali Baba nu-i spuse de unde avea bănetul. Şi,
lacom cum era, Casim se grăbi să ajungă la peştera comorilor. Dar când să iasă din peşteră, uită
vorbele potrivite! Aşa îl aflară şi hoţii când se întoarseră — închis în peşteră. Şi, nici una, nici două,
îl tăiară în bucăţi! După o vreme, Ali Baba aduse acasă bucăţile din trupul fratelui său şi plăti un
cizmar ca să le coasă laolaltă, pentru a-l pregăti de înmormântare. Numai că hoţii se arătară foarte
supăraţi atunci când aflară şi îl plătiră pe cizmar pentru a le arăta casa lui Ali Baba, pe uşa căruia
făcură un semn cu creta.
          Morgiana, slujnica pe care şi-o luase Ali Baba, văzu semnul de pe uşă şi se apucă să
însemneze la fel toate celelalte uşi din oraş. Când veni să se răzbune, la vederea acelor semne,
căpetenia hoţilor se pomeni în mare încurcătură şi nu mai ştiu care era casa cu pricina. A doua zi
trecu iarăşi pe la cizmar, care se lăsă momit cu o pungă plină cu galbeni şi îi făcu cunoştinţă cu Ali
Baba. Căpetenia hoţilor se dădu drept negustor de ulei şi îi cără acasă mai multe vase mari. Atât că,
în fiecare vas, în loc de ulei, se afla câte unul dintre cei treizecişinouă de hoţi! Tot isteaţa sluinică
Morgiana a fost cea care i-a dat de cap şiretlicului, căci, având nevoie de ulei pentru gătit şi
deschizând unul dintre vase, auzi o voce întrebând:
          — Gata? E timpul?
          — Nu, nu încă! răspunse fata, prefăcându-şi glasul cât să semene cu cel al căpeteniei hoţilor.
          Morgiana înţelesese că pe stăpânul ei îl păştea o mare primeidie. Drept care fierse degrabă
nişte ulei, pe care îl vărsă apoi în fiecare vas, omorându-i, unul câte unul, pe hoţi! În acest timp, Ali
Baba stătea la masă cu căpetenia hoţilor. După obiceiul acelor vremuri, Morgiana se oferi să
danseze în faţa oaspetelui. Apropiindu-se de căpetenia hoţilor, în timp ce dansa, fata scoase cuţitul
ascuns în cutele şalvarilor şi-l împlântă în inima tâlharului. Apoi, Morgiana îl duse pe stăpânul ei la
vasele cu ulei şi-i arătă hoţii care se ascunseseră în ele.
          Abia atunci înţelese Ali Baba că fata cea frumoasă şi isteaţă îi scăpase pe amândoi de la
moarte!

Sfârșit

S-ar putea să vă placă și

pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy