Povestea Florilor de Toamna
Povestea Florilor de Toamna
Povestea Florilor de Toamna
Într-o zi, băiatul se plimba agale prin grădină, admirând priveliștea minunată
a naturii în miez de toamnă.
Vântul îl purtă într-un loc magic unde erau tot felul de minunății pe care
băiețelul nici în cele mai frumoase vise nu și le imaginase vreodată. Micuțul
plutea deasupra unei livezi cu fructe de toamnă. Două prune mai certărețe se
contraziceau privind frumusețea lor:
•Sunt grăsuță și coaptă! Toată lumea mă place, fiindcă sunt cea mai mândră
dintre toate.
•Ba, pardon, soro! spuse cealaltă de lângă ea. Eu sunt slabă și gustoasă, toți
spun că sunt delicioasă.
Băiețelul păși cu timiditate printre straturi. Erau atâtea flori și atâtea culori!
Fiecare cu parfumul său. Aromele îmbietoare îl îndemnau pe copil să viseze
un loc magic în care micuțele zâne, elfii și spiridușii năzdrăvani se iveau din
petalele deschise ale fiecărei floricele. Băiatul parcă auzea „Ia-mă pe mine!”,
„Ba pe mine!”. Totuși, o singură floare îi captase atentia: o crizantemă
galbenă de culoarea sorelui.
•Aceasta îmi place!spuse copilul. Crizantema este cea mai curajoasă dintre
toate florile. Ea înfruntă vremea rece și neprietenoasă a toamnei, așa cum un
viteaz înfruntă fără teamă orice primejdie care se ivește în calea sa.
Cei doi au stat mult de vorbă și ar mai fi stat muuultă vreme, dacă nu i-ar fi
întrerupt o melodie puternică. Era soneria care-l trezea pe băiat în fiecare
dimineață pentru a pleca la școală.
Acesta s-a întristat când și-a dat seama că totul fusese doar un
vis, dar când a ieșit afară, dintre toate florile din grădina sa, o crizantemă
galbenă i-a zâmbit și i-a urat mult succes la școală.