MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII

INSTITUTUL DE ECOLOGIE ŞI GEOGRAFIE

AGENȚIA DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD

STAREA ȘI UTILIZAREA SISTEMELOR DE APROVIZIONARE CU APĂ ȘI

SANITAȚIE ÎN ECOSISTEMELE URBANE ȘI RURALE DIN REGIUNEA DE
DEZVOLTARE NORD A REPUBLICII MOLDOVA

Coordonatori: Bacal P., Mogîldea V.

Chişinău
2021
CZU: 504.45.062+628.1/.3 (478)

Monografia colectivă „Starea și utilizarea sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație în

ecosistemele urbane și rurale din Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova” a fost elaborată în
cadrul Proiectului de cercetare 20.80009.7007.11 „Evaluarea stabilității ecosistemelor urbane și rurale în
scopul asigurării dezvoltării durabile″ (2020-2023) de către Laboratoarele „Impact Ecologic și
Reglementări de Mediu” și „Ecourbanistică” ale Institutului de Ecologie și Geografie, în colaborare cu
Agenția de Dezvoltare Nord – principalul beneficiar al rezultatelor Proiectului. Studiul este recomandat
pentru publicare de către Consiliul Științific al Institutului de Ecologie și Geografie, conform Procesului
verbal nr. 6 din 12 noiembrie 2021.

Autori:
Petru Bacal, dr. conf. univ., cercetător științific coordonator
Vladimir Mogîldea, dr. conf. cerc., cercetător științific coordonator
Ana Jeleapov, dr., cercetător științific superior
Daniela Burduja, Drd., cercetător științific
Veronica Railean, Drd., cercetător științific
Maria Sandu, dr. conf. univ., cercetător științific coordonator
Lunita Sterpu, inginer coordonator.

Referenți științifici:
Nicolae Boboc, dr. conf. univ., Institutul de Ecologie și Geografie
Tudor Castraveț, dr., conf. univ., US Tiraspol

Redactarea textului: Petru Bacal

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Starea și utilizarea sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație în ecosistemele urbane și rurale din
Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova / Petru Bacal, Vladimir Mogîldea, Ana Jeleapov [et
al.]; coordonatori: Petru Bacal, Vladimir Mogîldea; referenți științifici: Nicolae Boboc, Tudor Castraveț;
Ministerul Educației și Cercetării, Institutul de Ecologie și Geografie, Agenția de Dezvoltare Regională Nord.
– Chişinău: Institutul de Ecologie şi Geografie, 2021 (Impressum SRL). – 162 p. : 93 fig., 36 fig. color, 53
tab., 20 anexe. Referinţe bibliogr.: p. 137-142 (146 tit.). – 100 ex.

ISBN: 978-9975-62-438-1.
504.45.062+628.1/.3(478)
S 79

Tipar executat la Tipografia «Impressum» S.R.L., Adresa - mun. Chișinău, str. Hristo Botev, 9 Telefon - +373
68552259, +373 22 568 470, +373 69 109 250 contract Nr. 11 din 03.11.2021

Responsabilitatea asupra conţinutului revine în exclusivitate autorilor

© Institutul de Ecologie și Geografie, 2021
© Petru Bacal,Vladimir Mogîldea, Ana Jeleapov, Daniela Burduja, Veronica Railean, Maria Sandu,
Lunita Sterpu, 2021.
 Cuprins
Lista abrevierilor .................................................................................................................................... 4
INTRODUCERE ................................................................................................................................. 5
1. MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE (Bacal P., Jeleapov A., Sandu M.., Mogîldea
8
V., Burduja D., Railean V.)...................................................................................................................
2. RESURSELE DE APĂ .................................................................................................................... 14
2.1 Resursele de apă de suprafață (Jeleapov A.) ................................................................................... 14
2.2 Resursele de apă subterane (Jeleapov A. Burduja D.) ..................................................................... 24
2.3. Calitatea apelor de suprafaţă (Mogîldea V., Sandu M.) ................................................................. 26
2.4 Calitatea apelor subterane (Mogîldea V., Sandu M.) ...................................................................... 29
2.5 Concluzii la capitolul 2. ................................................................................................................... 36
3. STAREA ȘI UTILIZAREA SISTEMELOR PUBLICE DE APROVIZIONARE CU APĂ
(Bacal P., Burduja D., Jeleapov A.) ....................................................................................................... 39
3.1. Starea și utilizarea sistemelor de captare a apei .............................................................................. 39
3.2 Dinamica sistemelor publice de aprovizionare cu apă .................................................................... 52
3.3 Accesul la sistemele publice de aprovizionare cu apă și starea acestora în raioanele RD Nord ..... 57
3.4 Volumul apelor furnizate de sistemele publice de aprovizionare cu apă ........................................ 64
3.5 Concluzii la capitolul 3..................................................................................................................... 74
4. STAREA ȘI UTILIZAREA SISTEMELOR PUBLICE DE EVACUARE ȘI PURIFICARE
A APELOR REZIDUALE (Bacal P., Mogîldea V., Burduja D., Jeleapov A.)................................... 77
4.1 Dinamica sistemelor publice de evacuare a apelor reziduale .......................................................... 77
4.2 Accesul la sistemele publice de canalizare a apelor reziduale și starea acestora în raioanele RD
80
Nord .......................................................................................................................................................
4.3 Utilizarea sistemelor publice de canalizare ..................................................................................... 85
4.4 Starea și funcționarea sistemelor de epurare a apelor reziduale ...................................................... 89
4.5 Aplicarea principiului „aglomerațiilor umane” la gestionarea sistemului de sanitație ................... 95
4.6 Impactul sistemelor de canalizare și epurare asupra mediului ........................................................ 100
4.7 Concluzii la capitolul 4 .................................................................................................................... 103
5. MECANISMUL ECONOMIC DE REGLEMENTARE A FOLOSINȚELOR DE APĂ
(Bacal P., Railean V., Burduja D., Sterpu L.) ........................................................................................ 105
5.1 Tarifele pentru serviciile de aprovizionare cu apă și sanitație ......................................................... 105
5.2 Recuperarea costurilor serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație .......................................... 117
5.2.1 Veniturile serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație ............................................................ 117
5.2.2 Cheltuielile serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație ......................................................... 119
5.2.3 Raportul dintre costuri și tarife, venituri și cheltuieli și rentabilitatea serviciilor de
aprovizionare cu apă și sanitație ............................................................................................................ 122
5.3 Taxele pentru folosirea și poluarea apelor ....................................................................................... 125
5.4 Sancțiunile contravenționale pentru încălcarea legislației de folosință și protecție a apelor .......... 128
5.5 Mecanismul de evaluare și recuperare a prejudiciilor cauzate apelor ............................................. 131
5.6 Finanțarea sectorului de aprovizionare cu apă și sanitație .............................................................. 132
5.7 Concluzii la capitolul 5 .................................................................................................................... 135
Bibliografie ........................................................................................................................................... 137
Anexe ..................................................................................................................................................... 143

3
 Lista abrevierilor:

AAS – Aprovizionare cu Apă și Sanitație Mg2+ – ion de magneziu;

ADA – Agenția de Dezvoltare a Austriei N- NH4+ – azot - ion de amoniu;
ADR – Agenția(le) de Dezvoltare N- NO2- – azot - ion de nitrit;
AMAC – Asociaţia „Moldova Apă-Canal” N- NO3- – azot - ion de nitrat;
ANRE – Agenția Națională pentru Reglementare în Na+ + K+ – ion de sodiu + potasiu;
Energetică pH - aciditatea sau alcalinitatea apei
APL – Administrația Publică Locală PO43-- ion de fosfat;
AR – Ape Reziduale RD – Regiunea de Dezvoltare
BERD – Banca Europeană pentru Reconstrucție și RDN – Regiunea de Dezvoltare Nord
Dezvoltare RM – Republica Moldova
BH – Bazin Hidrografic SA – Societatea pe Acțiuni
BNS – Biroul Național de Statistică SEB – Staţia de Epurare Biologică
CA – Corpuri de Apă SO42- – ion de sulfat;
CAU – valoarea contaminării prin activităţile umane, SHS – Serviciul Hidrometeorologic de Stat
considerată egală cu 20 mg/L NO3-; SIG – Sisteme Informaționale Geografice
Ca2+ – ion de calciu; SRL – Societatea cu Răspundere Limitată
CBO5 – consum biochimic de oxigen VMA – Valoarea limitat admisibilă
CC – Codul Contravențional UE – Uniunea Europeană
CCO-Cr – consum chimic de oxigen fig. – figură/figurile
CE – Comisia Europeană, Consiliul European g – grame
CIE – Centrul de Investigați Ecologice ha – hectare
Cl- – ion de clor; km – kilometri
CMA – Concentrația Maximal Admisibilă l – litru
FEN – Fondul Ecologic Național l.a. – lac de acumulare
FNDR – Fondul Național de Dezvoltare Regională l.e. – locuitori echivalenți
GIS – Geografical Information System m – metri
GIZ – Gesellschaft für Internationale mg/l – miligrame pe litru
Zusammenarbeit (Agenția de Cooperare p. – postul
Internațională a Germaniei) or. – orașul
HCO3- – ion de hidrocarbonat; s. – satul
HG – Hotărârea de Guvern r. – râul
IEG – Institutul de Ecologie și Geografie r2 – coeficient de corelaţie
IES – Inspectoratul Ecologic de Stat rn. – raionul/raioanele
IPAN – indicele de poluare a apei cu nitraţi; tab. – tabelul, tabelele
IPM – Inspectoratul pentru Protecția Mediului t – tone
ÎI – Întreprindere Individuală t.c. – tone convenționale
ÎM – Întreprindere Municipală UAT/uat – unități administrativ-teritoriale
ÎS – Întreprindere de Stat

4
 INTRODUCERE

Regiunea de Dezvoltare (RD) Nord (figura 1) cuprinde 11 raioane și municipiul Bălți. Suprafaţa
totală a regiunii este de 10014 km² sau 31% din suprafaţa totală a Republicii. RD Nord cuprinde 572 de
localităţi, dintre care: 19 aşezări urbane, 295 de sate-reşedinţă şi 244 de sate din componenţa comunelor
[31; 89]. Numărul populației prezente este de 909 mii locuitori, dintre care 311 mii (34%) locuiesc în
localități urbane, iar 598 mii (66%) − în cele rurale [33, p. 6].

Figura 1. Regiunea de Dezvoltare Nord, harta administrativă

Aprovizionarea cu apă și sanitație este definit drept un domeniu prioritar de intervenție în toate
Agențiile de Dezvoltare Regională din Republica Moldova și, în mod special, de Agenția de Dezvoltare
Regională Nord. În pofida nivelului mai înalt de urbanizare și industrializare, asigurării financiare mai
înalte și rezervelor relativ bogate de apă, Regiunea de Dezvoltare Nord are cel mai redus nivel de acces la
sistemele publice de aprovizionare cu apă, de evacuare și purificare a apelor reziduale. Acest fapt are un
impact semnificativ asupra dezvoltării social-economice și calității vieții populației regiunii de studiu. În
același timp, situația actuală în acest domeniu este o provocare majoră, un imperativ primordial și un
domeniu de intervenție prioritară a politicilor publice la nivel regional și local.
În plus, problemele existente în aprovizionarea centralizată cu sisteme publice de alimentare cu apă
și sanitație au ca rezultat un impact semnificativ asupra ecosistemelor naturale și componentelor biotice și
abiotice ale acestora, în special asupra resurselor de apă de suprafață și subterane, sănătății umane. Prin
urmare, elaborarea și diseminarea unui studiu complex și actualizat în acest domeniu va avea o
semnificație teoretică și, mai ales, aplicativă foarte înaltă.
Monografia colectivă „Starea și utilizarea sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație în
ecosistemele urbane și rurale din Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova” a fost elaborată în
cadrul etapei a II-a (2021) a Proiectului de cercetare „Evaluarea stabilității ecosistemelor urbane și
rurale în scopul asigurării dezvoltării durabile″ (2020-2023) de către Laboratoarele „Impact Ecologic și
5
Reglementări de Mediu” și „Ecourbanistică” ale Institutului de Ecologie și Geografie. De asemenea, un
aport considerabil la obținerea rezultatelor cercetărilor științifice prezentate în lucrarea de față l-a adus
Dna dr. Maria Sandu, laureată a Ordinului Republicii (anul 2021), cercetător științific coordonator din
cadrul Laboratorului „Ecosisteme antropizate”, pentru care îi aducem mari mulțumiri, dorindu-i multă
sănătate și noi realizări frumoase, în speranța continuării colaborării noastre.
În primul capitol sunt indicate sursele informaționale, precum și arsenalul metodologic, care au stat
la baza elaborării lucrării. Autorii au folosit atât datele de la autoritățile statistice, ecologice și medicale,
autoritățile sanitare și de gestionare publică a resurselor de apă, cât și vizite de documentare în teren, în
special la întreprinderile de prestare a serviciilor de aprovizionare cu apă din orașele RD Nord, ÎS Acva
Nord Soroca, Direcțiile specializate în acest domeniu din cadrul ADR Nord, Consiliilor Raionale și
Primăriilor. Pentru elaborarea suportului cartografic deosebit de bogat și relevant au fost aplicate tehnici
moderne ale Sistemelor Informaționale Geografice. În plus, autorii analizat probele de apă prelevate din
surse subterane și de suprafață în cca 30 de locații din 5 raioane ale RD Nord.
Capitolul al doilea este dedicat analizei resurselor de apă de suprafață și subterane ale regiunii de
studiu. O atenție prioritară se acordă resurselor de apă ale râurilor mari Nistru și Prut, lacurilor de
acumulare, resurselor de apă subterane și capacităților actuale de exploatare a acestora În plus, capitolele
2-5 se finalizează cu concluzii ample si analiza SWOT a subiectelor abordate.
În capitolul al treilea este analizată dinamica sistemelor publice de aprovizionare cu apă, accesul
populației urbane și rurale la apeducte și consumul zilnic de apă al acesteia, precum și tendințele
consumului de apă atât la nivel regional și local, cât și pe categoriile principale de consumatori a
serviciilor publice de aprovizionare cu apă. Sunt identificate și caracterizate minuțios deosebirile spațiale
a indicatorilor analizați, situațiile problematice legate de funcționarea sistemelor respective.
Al patrulea capitol este dedicat analizei sistemelor publice de evacuare și purificare a apelor
reziduale și componentelor infrastructurale ale acestora din RD Nord, în special rețelele de canalizare,
stațiile de pompare și epurare a apelor reziduale. De asemenea, este evaluată dinamica sistemelor de
canalizare și a stațiilor de epurare, starea tehnică și capacitățile prezente de exploatare a acestora, accesul
populației urbane și rurale la sistemele de canalizare centralizată, precum și dinamica evacuării apelor
reziduale recepționate de la categoriile de consumatori ai serviciilor publice de canalizare. Sunt elucidate
problemele, dar și realizările, bunele practici prezente în dezvoltarea sistemelor respective.
În ultimul capitol este analizat mecanismul economic actual al reglementării folosirii resurselor de
apă și impactului antropic asupra acestora, precum și instrumentele aplicate în recuperarea costurilor de
folosință a apei livrate de sistemele publice de aprovizionare cu apă și sanitație. Este prezentată dinamica
tarifelor la serviciile de aprovizionare cu apă și sanitație în localitățile urbane din RD Nord, veniturile și
cheltuielile (pe categorii) asociate prestării serviciilor respective, diferențele dintre costuri și tarife,
venituri și cheltuieli și rentabilitatea întreprinderilor respective. De asemenea, este analizată finanțarea
sectorului, proiectele de succes implementate în acest domeniu, precum și problemele existente în
finalizarea și asigurarea durabilității proiectelor respective.
Studiul este bazat pe o bază informațională bogată și pe un suport grafic și cartografic variat și
deosebit de relevant. Potențialii beneficiari ai studiului respectiv vor fi ADR Nord, consiliile raionale și
locale din Regiunea de Dezvoltare Nord, experți în domeniile vizate, centrele universitare și academice,
autoritățile publice responsabile de gestionarea resurselor de apă, operatorii serviciilor de aprovizionare
cu apă și sanitație, ONG-urile și populația locală din regiunea de studiu. Rezultatele obținute pot fi
utilizate, de asemenea, la raportarea implementării politicilor și realizării măsurilor stipulate în Planurile
Operaționale Regionale și Planurile de Activitate a ADR Nord.
Lucrarea prezentată poate fi foarte utilă pentru APL-urile din regiune, care pot valorifica eficient
informațiile agregate în monografie în elaborarea strategiilor raionale fundamentate științific și în
6
conștientizarea la nivel de date concrete a poziției și rolului fiecărui raion în cadrul Regiunii de Dezvoltare
Nord. La fel, monografia realizată de mediul academic autohton reprezintă o resursă valoroasă pentru
diverse studii și analize intra și inter-regionale atât pentru instituții publice generale și de profil, cât și pentru
instituții analitice din sectorul asociativ.
Prezenta monografie va avea o utilitate sporită în procesul de instruire și formare profesională la ciclul
licență și masterat la specializările ecologie și protecția mediului, economia și managementul mediului,
dezvoltare regională și locală etc. Caracterul interdisciplinar și complex al lucrării va genera interesul din
partea cercetătorilor din științele economice și naturale și implementarea unor proiecte comune foarte
necesare pentru realizarea eficientă a politicilor de dezvoltare la nivel regional și local.
În fine, autorii aduc sincere mulțumiri: familiilor autorilor – pentru timpul răpit și atenția insuficient
acordată; recenzenților oficiali, Dlui dr. Nicolae Boboc și Dlui dr. Tudor Castraveț − pentru aprecierile și
sugestiile valoroase; Agenției de Dezvoltare Regională Nord, în persoana Dnei Director Maria Prisăcari;
Consiliilor Raionale Ocnița, Briceni, Fălești, Glodeni și Soroca, Primăriilor și întreprindeilor AMAC din
centrele raionale respective, în mod special, Dlui Anatolii Ghevco, Directorul ÎM „Apă Canal” din orașul
Ocnița și Dlui Constantin Melnic, Diretorul Tehnic al ÎS „Acva Nord” din orașul Soroca − pentru
consultările foarte prețioase și pentru prezentarea detaliată a infrastructurii de producție a acestor
întreprinderi; Secției „Sinteze Informaționale” a Inspectoratului de Stat pentru Protecția Mediului – pentru
informația prezentată și colaborarea îndelungată; Direcției Agricultură și Mediu a Biroului Național de
Statistică, în particular Dlor Nadejda Cojocari și Ludmila Lungu; colegilor de la Institutul de Ecologie și
Geografie, în special Dlui Director-Interimar, dr. conf. cerc., Vasile Stegărescu – pentru sprijinul acordat
în realizarea și aprobarea studiului respectiv, Dnei dr. Ana Jeleapov – pentru suportul cartografic bogat și
realizat la un nivel înalt, Dnei inginer coordonator Lunita Sterpu – pentru contribuții semnificative în
completarea bazei de date și la elaborarea suportului cartografic al lucrării.

7
 1. MATERIALE ŞI METODE DE CERCETARE

Principalele materiale utilizate pentru elaborarea prezentului studiu au fost:

1) Legislația de mediu națională și europeană [42-45; 52-57; 59-68; 89-97];
2) Rapoartele Anuale ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului [10-12; 74-85];
3)Rapoartele Naționale Starea Mediului în Republica Moldova [130-133];
4) Rapoartele BNS privind starea componentelor socio-demografice [29; 31; 145];
5) Rapoartele BNS privind activitatea sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare [30; 146];
6) Strategia de Dezvoltare Regională a ADR Nord (2016-2020) [5];
7) Planurile Operaţionale ale RD Nord și Rapoartele Anuale privind realizarea acestora [2-4];
8) Fișele Conceptelor de Proiecte posibile în raioanele RD Nord [110-120];
9) Studiile analitice referitoare la RD Nord [1; 6-7; 16-28; 33; 86-87];
10) Rapoartele SHS privind evaluarea și monitorizarea factorilor de mediu [127-128];
11) Rapoartele Agenţiei „Apele Moldovei” [8] și AMAC [14] privind Indicii de gospodărire a apelor;
12) Surse din cadrul Direcțiilor Raionale de Statistică, primăriilor;
13) Softuri de SIG: Quantum GIS [122], Arc GIS [13; 70-71; 109];
14) Fondul Național de date geospațiale (FNDG) [47];
15) Cadastrul de Stat al Apelor al Republicii Moldova [34].
Metodele principale utilizate:
1) statistică: pentru procesarea bazei de date pentru evaluarea stării actuale și modificărilor resurselor de
apă, analiza complexă a sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație din regiunea de studiu;
2) ecologice: la evaluarea stării resurselor de apă și ecosistemelor acvatice. Un rol îl prezintă indicatorii
ecologici recomandați de Agenția Europeană de Mediu [73; 144], care se axează pe relația Presiune-
Stare-Răspuns și formează suportul metodologic al Planurilor de management a beznelor hidrografice;
3) analizei sistemice: la aprecierea complexă a sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație, stabilirea
relațiilor cauză-efect;
4) cartografice: la reprezentarea spațială a resurselor de apă, sistemelor de aprovizionare cu apă și
sanitație și elaborarea tipologiei spațiale respective;
5) analizei SWOT – metodă de bază în elaborarea studiilor regionale [1] aplicată pentru identificarea și
analiza comparativă a problemelor și oportunităților privind starea și gestionarea sistemelor de
aprovizionare cu apă și sanitație;
6) observațiilor în teren și sondajului sociologic – pentru colectarea informației necesare de la sursele
primare și identificarea aspectelor zonale și locale ale manifestării componentelor naturale și sociale
7) comparativă: la elaborarea tipologiei și analiza ecosistemelor și componentelor acestora;
8) consultarea autorităţilor abilitate cu gestionarea resurselor naturale și umane, dezvoltarea regională
Pentru aprecierea caracteristicilor resurselor de apă ale RD Nord au fost utilizate un set de metode
printre care cele mai importante sunt: metoda descriptivă; metodele statistice; modelare matematică;
metodele cartografice; modelări cartografice. Metoda descriptivă este utilizată pentru a prezentarea și
enumerarea unor aspecte sau detalii specifice componentelor naturale abiotice. Metodele statistice se
utilizează pentru aprecierea dinamicii temporale a caracteristicilor hidrometeorologice care sunt supuse
observațiilor multianuale. Modelarea matematică se utilizează pentru aprecierea caracteristicilor
cantitative ale resurselor de apă ale râurilor ce nu sunt supuse monitorizării.
Metodele cartografice, în special, tehnicile GIS [13; 70-71; 109] sunt aplicate pentru aprecierea
caracteristicilor morfo-metrice ale râurilor, dar și pentru reprezentarea spațială a RD Nord, rețelei

8
hidrografice ș.a. Modelările cartografice sunt utilizate pentru aprecierea repartiției spațiale a diferitor
componente derivate din modelul numeric al terenului.
Evaluarea resurselor de apă reale se efectuează în baza datelor de la posturile hidrologice ale rețelei
naționale de monitoring a Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) [127]. Analiza și calculul
caracteristicilor hidrologice, inclusiv, a debitelor și volumelor de apă de diferită probabilitate se
efectuează în baza recomandărilor din cadrul documentului normativ național Determinarea
caracteristicelor hidrologice pentru condițiile Republicii Moldova. Normativ în construcţii CP D.01.05-
2012 [9]. Resursele de apă disponibile spre utilizare reprezintă diferența între resursele reale și cele
ecologice. Acestea pot fi utilizate în scopuri menajere, cât și pentru diverse activități de producere și de
prestare a serviciilor, conform principiului utilizării raționale și protecției resurselor de apă.
Pentru calcularea resurselor de apă ecologice la momentul actual nu există norme legislative însă în
cadrul literaturii de specialitate sunt prezente recomandări pentru estimarea acestora. Astfel, în rapoartele
naționale “Starea mediului în Republica Moldova” (edițiile 2002-2006) [130-132], sunt prezentate
tabelele cu volumele de apă naturale, reale, ecologice și disponibile la limita temporală respectivă. Din
aceste tabele reiese că resursele de apă cu destinație ecologică reprezintă circa 30-35% din volumele reale
ce se formează în cadrul bazinelor hidrografice.
Cercetătorii V. Cazac și Lalîkin constată că, pentru menținerea stării ecologice bune a râurilor și
asigurarea volumelor de apă necesare activității antropice în cadrul albiilor râurilor debitele trebuie să nu
fie mai mici de cele minimale admisibile (QDMA) în condițiile cărora fenomenele nefavorabile au un
impact nesemnificativ sau lipsesc [139]. Debitele minimale admisibile (QDMA) trebuie să satisfacă
următoarele cerințe: 1) asigurarea condițiilor, la care se încetinesc procesele de colmatare activă și
eutrofizare a albiei minore a râurilor; 2) menținerea valorilor concentrațiilor substanțelor poluante sub
cele maxime admisibile, inclusiv, în zona deversărilor apelor reziduale; 3) protecția resurselor de apă a
râurilor − element valoros al peisajului natural; 4) asigurarea volumelor necesare alimentării cu apă a
populației și economiei; 5) menținerea regimului hidrologic în avalul construcțiilor hidrotehnice la
nivelul apropiat de cel natural. Pentru sectoarele râurilor ce se caracterizează prin importanță piscicolă
semnificativă QDMA pentru perioada de etiaj se consideră a fi mai mari de debitele lunare de 95%. Autorii
de asemenea propun o metodă universală de calcul a QDMA ca funcție între debitul mediu multianual și
coeficientul a (ce la rândul său se determină în baza coeficientului de variație).
Conform cercetărilor recente realizate sub îndrumarea profesorului Orest Melniciuc [100], debitul
ecologic este numit debit minim admisibil de apă și este calculat pentru sectoarele de gestionare a
resurselor de apă din bazinul Nistrului. Acesta variază în limitele 91-131 m3/s în funcție de cursul râului:
cursul superior - 102 m3/s, cursul mediu - 124 m3/s, cursul inferior - 131 m3/s.
În baza analizei surselor informaționale și a metodelor existente, pentru calcularea debitului
ecologic se consideră oportună metodă universală de calcul a QDMA ca funcție între debitul mediu
multianual și coeficientul a. [139;100]. Această metodă se va utiliza pentru evaluarea resurselor de apă
ecologice ale râurilor din cadrul RD Nord.
Sistemele Informaționale Geografice reprezintă cadrul care permite culegerea, gestionarea și analiza
datelor geospațiale. Tehnicile GIS integrează mai multe tipuri de date și organizează straturi de informații
în vizualizări utilizând hărți și scene 3D [70-71]. Având această capabilitate unică, SIG dezvăluie o
înțelegere mai profundă a datelor, cum ar fi modele, relații și situații − ajutând utilizatorii să ia decizii mai
inteligente. Principalele aplicații GIS utilizate sunt SAGA GIS, Quantum GIS, ArcGIS [13; 110]. Pentru
analiza și reprezentarea spațială a apelor de suprafață: râuri și acumulări de apă au fost utilizat tehnicile
GIS și informația spațială a Fondului Național de Date Geospațiale [47].
Ghidul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind calitatea apei potabile [137].

9
 Scopul principal al Ghidului pentru calitatea apei potabile este protejarea sănătății publice. Liniile
directoare oferă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru gestionarea riscului de
pericole care pot compromite siguranța apei potabile [137]. Recomandările ar trebui luate în considerare
în contextul gestionării riscului din alte surse de expunere la aceste pericole, cum ar fi deșeurile, aerul,
produsele alimentare și produsele de larg consum. În Ghidul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii privind
calitatea apei potabile este specificat că accesul la apă potabilă sigură este esențial pentru sănătate, un
drept fundamental al omului și o componentă a unei politici eficiente de protecție a sănătății.
Accesul la apă potabilă sigură este important ca problemă de sănătate și dezvoltare la nivel național,
regional și local. În unele regiuni, s-a demonstrat că investițiile în alimentarea cu apă și canalizare pot
produce un beneficiu economic net, ca reduceri în ceea ce privește efectele negative asupra sănătății și
costurile asistenței medicale sunt mai mari decât costurile efectuării intervențiilor. Acest lucru este valabil
pentru investițiile de la infrastructura majoră de alimentare cu apă până la tratarea apei în casă. Experiența
a arătat, de asemenea, că intervențiile pentru îmbunătățirea accesului la apă potabilă favorizează săracii,
în special în zonele rurale.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat 3 ediții ale Ghidului pentru calitatea apei
potabile în anii 1983-1984, 1993-1997 și 2004, ca succesori ai standardelor internaționale anterioare ale
OMS pentru apă potabilă, publicate în anii 1958, 1963 și 1971. Din anul 1995 liniile directoare au fost
actualizate printr-un proces de revizuire continuă, ceea ce duce la publicarea periodică a unor acte
adiționale care pot adăuga sau înlocui informații din volumele anterioare, precum și recenzii ale experților
cu privire la problemele cheie pregătitoare pentru elaborarea liniilor directoare.
Recomandările din Ghidului [137] se adresează, în primul rând, autorităților de reglementare în
domeniul apei și sănătății, factorilor de decizie politică. Liniile directoare și documentele asociate sunt, de
asemenea, utilizate de mulți alții ca sursă de informații cu privire la calitatea și sănătatea apei și la
abordări eficiente de gestionare. Liniile directoare sunt recunoscute ca reprezentând poziția sistemului
ONU în ceea ce privește calitatea și sănătatea apei potabile de către „ONU-Apa”, organismul care
coordonează între cele 24 de Agenții și Programe ONU care se ocupă cu problemele legate de apă.
Cadrul legal privind calitatea apei potabile în Republica Moldova este transpus prin Legea nr. 182
din 19.12.2019 privind calitatea apei potabile [94], în care este stipulată asigurarea conformităţii calităţii
apei potabile, protecţia sănătăţii umane împotriva efectelor nefaste ale contaminării apei potabile prin
asigurarea inofensivităţii şi purităţii acesteia. De asemenea, în capitolul V, art. 13, este stipulată
necesitatea elaborării și implementării eficiente a Planurilor de siguranţă a calităţii apei potabile,
respectarea cărora ar asigura calitatea normativă a apei potabile. În plus, Legea nr. 182 transpune
Directiva 98/83/CE a Consiliului din 03.11.1998 privind calitatea apei destinate consumului uman [45] şi,
parţial, Directiva CE 2013/51/Euratom din 22.10.2013 de stabilire a unor cerinţe de protecţie a sănătăţii
populaţiei în ceea ce priveşte substanţele radioactive din apa destinată consumului uman.
O importanţă deosebită prezintă datele din Strategia privind Alimentarea cu Apă şi Sanitaţie (2014-
2028) [63] cu privire la cantitatea şi calitatea resurselor de apă locale pentru elaborarea planurilor şi
studiilor de fezabilitate pentru infrastructura în domeniul alimentării cu apă şi sanitaţiei.
Caracteristica claselor de calitate a apelor de suprafaţă. În Regulamentul cu privire la
cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
890 din 12.11.2013 [61], se stabilesc cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă şi modul
de clasificare a apelor în cinci clase de calitate. Regulamentul prevede cerinţele de calitate specificate ca
ansamblu al caracteristicilor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, exprimate cuantificat, care permit
încadrarea probei de apă într-o categorie pentru a servi unui anumit scop (tabelul 1.1).
Clasificarea apelor de suprafaţă se face în baza rezultatelor monitorizării calităţii apei,
delimitându-se 5 clase de calitate:
10
 Tabelul 1.1. Clasele de calitate a apelor de suprafaţă şi tipurile de folosinţă a apei [61].
Diferenţierea Clasa de calitate a apei
Folosinţa
folosinţei I II III IV V
Funcţionarea ecosistemelor + + - - -
Piscicultura/protecţia ihtiofaunei Salmonide + + - - -
Ciprinide + + + -
Alimentarea cu apă potabilă, aprovizionarea cu apă a tratare simplă + + - - -
unor industrii care necesită apă de calitate echivalentă
tratare normală + - -
tratare avansată + -

1) clasa I (foarte bună) – apele de suprafaţă în care nu există alterări (sau există alterări minore) ale
valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate. Concentraţiile poluanţilor sintetici nu influenţează
funcţionarea ecosistemelor acvatice şi nu aduc prejudicii sănătăţii umane. Apele din această clasă sînt
destinate pentru toate tipurile de folosinţă. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea albastră;
2) clasa a II-a (bună) – apele de suprafaţă care au fost afectate uşor de activitatea antropică, dar care pot
totuşi asigura toate folosinţele în mod adecvat. Funcţionarea ecosistemelor acvatice nu este afectată.
Metodele de tratare simplă sunt suficiente pentru pregătirea apei potabile. Pentru reprezentarea grafică se
foloseşte culoarea verde;
3) clasa a III-a (poluată moderat) – apele de suprafaţă ale căror valori fizico-chimice şi biologice de
calitate deviază moderat de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Se
înregistrează semne moderate de dereglare a funcţionării ecosistemului, iar condiţiile necesare pentru
familia salmonidelor nu mai pot fi asigurate. Tratarea simplă nu este suficientă pentru folosinţa apei în
scopuri potabile, fiind aplicate metode de tratare normale. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte
culoarea galbenă;
4) clasa a IV-a (poluată) – apele de suprafaţă care prezintă devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi
biologice de calitate de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Condiţiile pentru
familia ciprinidelor nu mai pot fi asigurate. Apele nu corespund cerinţelor pentru apa potabilă fără
aplicarea metodelor de tratare avansată. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea oranj;
5) clasa a V-a (foarte poluată) – apele de suprafaţă care prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor
fizico-chimice şi biologice de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane.
Componentele biologice, îndeosebi piscicole, sunt deteriorate şi apa nu poate fi utilizată în scopuri
potabile. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea roşie.
Conform prevederile Regulamentului, clasificarea apelor de suprafaţă este prevăzută pentru: 1)
supravegherea calităţii apelor de suprafaţă cu scopul prevenirii poluării cu anumite substanţe, considerate
periculoase pentru om şi mediu [62]; 2) determinarea calităţii apelor în vederea stabilirii clasei de calitate
şi a tipului de folosinţă a acestora, în baza rezultatelor monitorizării; 4) identificarea corpurilor de apă,
care nu întrunesc cerinţele de calitate pentru tipul de folosinţă atribuit. Anexa nr. 1 (Cerinţele de calitate
pentru apele de suprafaţă) include valorile-limită ale parametrilor pentru fiecare clasă de calitate
exprimate drept concentraţii totale/indicatori pentru întreaga probă de apă, dacă nu este prevăzut altfel.
Importantă este monitorizarea claselor de calitate a apelor de suprafaţă, în funcție de categoria de
folosinţă: în scop potabil, irigare, activităţile de agrement, piscicultură/protecţia ihtiofaunei Salmonide şi
Ciprinide (tabelul 1.1). Conform Anuarelor IPM, în Republica Moldova, în anul 2019, erau 2334 bazine
cu modul piscicol de folosinţă, ceea ce constituie cca 52% din totalul bazinelor acvatice [11].

11
 Evaluarea componenţei apelor de suprafaţă şi subterane după parametrii fizico-chimici
Metodele de analiză a parametrilor fizico-chimici. În probele de apă de suprafaţă şi subterană
prelevate s-au determinat indicii fizico-chimici de calitate utilizând standardele naţionale în domeniu [3].
Corectitudinea lucrului analitic a fost verificată, folosind standardul intern. Nitraţii din ape au fost
determinaţi folosind metoda cu amestec reducător şi reactivul Griess [124; 126].
Capacitatea de autoepurare, care reprezintă totalitatea proceselor naturale hidrologice, chimice,
biochimice, ce au loc în apele naturale poluate sau slab poluate şi joacă rolul de îmbunătăţire a calităţii
apei până la particularităţile şi proprietăţile unei ape naturale nepoluate, s-a determinat prin raportul
CBO5/CCO-Cr 140;142. Dacă raportul CBO5/CCO este >0,6, autoepurarea va fi uşoară; cuprins între
0,2-0,4 autoepurarea este medie şi se va produce la regim termic favorabil; la raportul < 0,2 autoepurarea
este mică şi se poate produce autoepurarea biologică creând condiţii favorabile (aerarea, diluţia).
Indicele de poluare a apei cu nitraţi. Pentru o anumită sursă de apă (sondă, fântână, izvor) a fost
propus indicele de poluare a apei cu nitraţi (IPAN) [102], utilizând în calcul următoarea formulă:
IPAN = (C - CAU) / CAU, unde C - este concentraţia nitratului din probă;
CAU - este valoarea contaminării prin activităţile umane, considerată egală cu 20 mg/L NO3-.
Calitatea apei după valoarea indicelui de poluare a apei cu nitraţi, propusă de autori, a fost
clasificată în cinci grade de poluare (tabelul 1.2).

Tabelul 1.2. Gradul de poluare a apei după valoarea indicelui de poluare cu nitraţi.
Gradul de poluare Calitatea apei Abrevierea Valoarea IPAN
I nepoluată NeP <0
II slab poluată SP 0-1
III poluare moderată PM 1-2
IV poluare semnificativă PSemnif. 2-3
V poluare foarte semnificativă PFSemnif. >3

Metode statistico-matematice utilizate în calcularea şi interpretarea rezultatelor. La

prelucrarea statistică a datelor obţinute s-a utilizat aplicaţia Descriptive Statistics din Microsoft Excel şi
SM SR ISO 8466-1:2011. Calitatea apei. [129].
Corelaţia concentraţiei nitraţilor cu cea a Ca2+, Mg2+, (Na++K+), Cl-, SO42- şi cu valoarea durităţii
apei. După Hopkins [69] se consideră că corelaţia cu un coeficient (r) cu valoarea mai mică de 0,1 este
clasificată ca foarte mică, cea de 0,1-0,3 − mică; 0,3-0,5 − medie; 0,5-0,7 − mare; 0,7-0,9 − foarte mare şi
>0,9 − aproape perfectă. Pragul minim acceptat pentru o relaţie semnificativă statistic este considerat de
0,05.
Semnificativă (foarte mare) este corelaţia dintre conţinutul nitraţilor din ape cu valoarea durităţii (y
= 1,8631x + 3,2786; r2 = 0,8274) şi concentraţia ionilor Cl- (y = 9,5655x + 12,518, r2 = 0,8529), valoare
mare fiind cu cea a ionului Mg2+ (y = 24,345x - 30,179, r2 = 0,6974), iar cu (Na+ + K+) şi SO42- este medie
(Na++K+: y = 35,274x + 4,1429, r2 = 0,4297; SO42-: y = 31,786x - 4,2857, r2 = 0,4261) şi cu Ca2+
coeficientul de corelaţie are valoarea mică: y = 6,5714x + 85,714, r2 = 0,1579 (fig. 1.1). Rezultatul
corelaţiei conţinutului nitraţilor din apele evaluate cu valoarea altor parametri demonstrează prezenţa unor
consecinţe cumulative a poluării apelor subterane cu nitraţi în baza concentraţiei cationilor şi anionilor
prezenţi în apă.
Un studiu similar al evaluării compoziţiei chimice și calității apei din izvoare și fântânile de mină
din zonele rurale ale Republicii Moldova a fost realizat, cu coordonarea cercetătorului Ostrofeţ Gheorghe
(2011) [107]. Autorii studiului au constatat că media pe raioane a conţinutului nitraţilor din apa fântânilor
rurale depăşea valoarea de 50 mg/dm3 (CMA). Nivelul minim al nitraţilor din apa consumată în zona de
Nord a Republicii Moldova constituia 60,4±20 mg/dm3 (1,2 CMA). Astfel, una dintre problemele
12
ecologice majore este poluarea apelor subterane cu nitraţi, care pot pătrunde în organism prin alimentele
ingerate precum şi prin apa consumată [39; 141].

Duritatea
25
mg.echv/dm3
20
15 Duritatea:
10
5 y = 1,8631x + 3,2786
0 r2 = 0,8274

NO3-, mg/dm3

Ca2+ Mg2+ Ca2+:

300
250 y = 6,5714x + 85,714,
200 r2 = 0,1579
mg/dm3

150
100 Mg2+:
50 y = 24,345x - 30,179,
0
14 14,2 28 70 73 196 197 285 r2 = 0,6974

NO3-, mg/dm3

(Na+ + K+):
500
Na++ K+ y = 35,274x + 4,1429,
400
Cl- r2 = 0,4297;
300 SO42-
mg/dm3

SO42-:
200
y = 31,786x - 4,2857,
100 r2 = 0,4261,
0 Cl-:
14 14,2 28 70 73 196 197 285
y = 9,5655x + 12,518,
NO3-, mg/dm3
r2 = 0,8529;
Figura 1.1. Corelaţia concentraţiei nitraţilor din apele subterane cu valoarea parametrilor chimici evaluaţi .

Uniunea Europeană pentru a lua măsuri împotriva poluării apelor cu nitraţi, a elaborat Directiva
Consiliului din 12.12.1991 (91/676/CEE) privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi
din surse agricole, act legislativ al UE de control al poluării şi îmbunătăţirea calităţii apei. Principalele
obiective ale Directivei 91/676/CEE sunt reducerea poluării produsă sau indusă de nitraţi din surse
agricole; prevenirea poluării apelor cu nitraţi [43]. Implementarea şi respectarea principiului de prevenire
a poluării apelor subterane cu nitraţi este argumentată şi prin faptul că îndepărtarea nitraţilor din apă
actualmente este un proces complicat şi costisitor. S-au experimentat tehnici chimice şi biochimice, dar e
mult mai uşor şi ieftin este de prevenit poluarea [51].

13
 2. RESURSELE DE APĂ
2.1 Resursele de apă de suprafață

Resursele de apă din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord sunt reprezentate de apele de suprafață:
râuri și acumulări de apă, precum și ape subterane: complexele și orizonturile acvifere. Formarea
resurselor de apă de suprafață depinde de mulți factori printre care sunt cei climatici, fizico-geografici,
geologici, ș.a. Factorul climatic, pe de o parte, alimentează râurile și lacurile cu apă prin precipitații, iar
pe de alta, reduce volumele de apă prin evaporare. Solul acumulează apa din precipitațiile atmosferice, iar
prin fisurile din straturile geologice apa pătrunde și se depozitează în subteran. Resursele de apă joacă un
rol important în formarea și dezvoltarea covorului de vegetație. Pe de altă parte, vegetația contribuie la
retenția apei. Modificarea resurselor de apă se datorează, tot mai intens, și activității umane. Resurse
importante de apă se stochează în lacuri de acumulare și iazuri, pentru a fi ulterior utilizate pentru
necesități menajere, industrie, agricultură, turism etc. Astfel, resursele de apă joacă un rol important atât
pentru ecosistemele naturale, cât și pentru activitatea umană.
Din considerentele importanței apei pentru natură și societate, resursele de apă se pot clasifica în:
• Resurse de apă naturale generate de condiţiile naturale specifice bazinului dat;
• Resurse de apă reale, formate în cadrul bazinului hidrografic şi modificate de activitatea antropică
(corespund cu cele monitorizate);
• Resurse de apă de utilizare (disponibile sau de servitute) − resursele de apă ce pot fi utilizate
pentru diferite necesităţi ale societăţii (industriale, agricole, menajere etc.);
• Resurse de apă ecologice − destinate menţinerii echilibrului ecologic din cadrul râurilor [130].
Resursele de apă ale râurilor.
Râurile mari. Cu toate că sunt situate la hotarele de est și de vest ale regiunii de studiu, râurile
mari formează cele mai importante resurse de apă [33, p.12-17; 40]. Majorarea distanței de la ele,
micșorează gradul de acces și determină utilizarea surselor alternative, cu precădere a apelor subterane,
care sunt exploatate, de regulă, la costuri operaționale mai mari.

Tabelul 2.1. Caracteristicile hidrologice ale râurilor din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord
Postul Perioada, Debitul mediu Debitul specific Stratul scurgerii Volumul scurgerii
Râul
hidrologic ani al apei, m3/s al apei, l/s km2 anuale, mm anuale, mil. m3
Râuri mari
Nistru Hrușca 1968-2019 306 6,28 198 9647
Prut Șirăuți 1990-2019 72,1 7,82 247 2276
Prut Costești - Stânca 1982-2017 76,0 6,44 203 2396
Râuri din bazinul fluviului Nistru
Răut Bălți 1972-2017 1,46 1,36 42,75 46,17
Cubolta Cubolta 1966-2017 1,65 1,90 60,00 52,14
Căinari Sevirova 1954-2017 1,29 1,59 50,05 40,76
Râuri din bazinul râului Prut
Vilia Bălăsinești 1953-2017 0,59 2,27 71,44 18,65
Draghiște Trinca 1957-2017 0,45 1,99 62,85 14,14
Ciuhur Bârlădeni 1974-2017 0,28 2,48 62,04 8,93
Căldărușa Cajba 1951-2014 0,14 1,76 55,40 4,40
Sursa datelor: SHS. Anuarele hidrologice [34; 127].

Râul Nistru este principala arteră fluvială a Republicii Moldova, per ansamblu, și a RD Nord, în
particular. Similar altor râuri mari, fluviul Nistru este regularizat de lacuri de acumulare, inclusiv la
Novo-Dnestrovsk (Ucraina), la intrarea fluviului Nistru pe teritoriul Republicii și Lacul de Acumulare
14
Dubăsari. În primul caz, scurgerea fluviului Nistru este regularizată de Complexul Hidroenergetic
Nistrean (CHEN), format din Lacul de Acumulare Novo-Dnestrovsk cu Centrala Hidroelectrică 1 (CHE-
1), Lacul de Acumulare de Liniștire (tampon) cu Centrala Hidroelectrică 2 (CHE-2), Lacul de Acumulare
Artificial cu Centrala Hidroelectrică cu Acumularea Apei prin Pompaj (CHEAP). La hotarul cu RD
Centru începe Lacul de Acumulare Dubăsari. Funcționarea Complexului Hidroenergetic Nistrean a
determinat un impact semnificativ asupra regimului hidrologic al râului exprimat prin efectul pulsatoriul
al undelor de evacuare a apei de la CHE-2, diminuarea debitelor maxime, majorarea debitelor minime,
modificări în scurgerea sezonieră și cea lunară, reducerea semnificativă a resurselor biodiversității etc.
În limitele RD Nord, debitul de apă al fluviului Nistru este monitorizat la postul Hrușca, iar posturi
de nivel al apei există la Naslavcea, Unguri, Soroca, Sănătăuca (tabelul 2.1). La postul Hrușca, debitul
mediu al apei este de 305 m3/s, stratul scurgerii de apă − 198 mm, iar volumul mediu al apei − 9,6 km3.
În baza analizei hidrografului debitelor de apă a fluviului Nistru pentru perioada 1968-2020, se
poate observa că tendința generală a debitelor este în scădere. De asemenea, se înregistrează perioade cu
valori maxime succedate de perioade cu valori minime ale debitului. Astfel, perioadele cu scurgere mai
mare sunt: 1968-1982 și 1997-2010, durata fiind de 15 ani. Valorile medii ale debitelor pentru prima
perioadă sunt 354 m3/s, iar pentru a doua − 342 m3/s. Perioadele cu scurgere redusă sunt: 1983-1996 și
2011-2020, durata primei perioade fiind de 13 ani, iar debitele fiind de 250 m3/s. Putem presupune că, a
doua perioadă cu valori mai mici a debitelor de apă, va dura până în anul 2023 (figura 2.1). Debitele și
volumele maxime anuale înregistrate sunt de 550 m3/s, 17,3 km3 (1980), 459 m3/s, 14,5 km3 (1998), iar
cele minime − 174 m3/s, 5,47 km3 (1987) și, corespunzător, 183 m3/s și 5,78 km3 (1990).

Figura 2.1. Hidrograful debitelor medii anuale ale râului Nistru, post Hrușca.
Sursa: calculat de autor în baza [34; 127].

De asemenea, luând în considerare variabilitatea scurgerii fluviului Nistru, au fost evaluate debitele
și volumele de apă de diferită probabilitate de apariție, prezentate în tabelul 2.2. Astfel, pentru perioadele
cu umiditate înaltă debitele și volumele de apă vor depăși 350 m3/s și, respectiv, 11,2 km3 de apă, iar în
perioada cu umiditate redusă − debitele se vor diminua sub valoarea de 200 m 3/s, iar volumele vor fi în
limitele de până la 6 km3.
Râul Prut reprezintă o resursă importantă de apă pentru populația și activitățile economice din
partea de vest a regiunii, inclusiv din raioanele Briceni, Edineț, Glodeni, Fălești și Râșcani. Scurgerea
râului Prut este reglată de lacul de acumulare Costești-Stânca, amplasat în cursul de mijloc al râului [68].
În limitele RD Nord, debitul râului Prut este monitorizat la posturile hidrologice de la Șirăuți (raionul
Briceni) și Costești (raionul Râșcani), iar nivelul apei − la posturile de la Lipcani, Dumeni și Braniște.

15
 Tabelul 2.2. Volumele și debitele cu diferită probabilitate
Postul Valoarea Caracteristica hidrologică de probabilitatea P%
Râul Caracteristica
hidrologic medie 25% 50% 75% 95%
Debit, m3/s 305 356 290 248 187
Nistru Hrușca 3
Volum, km 9,6 11.21 9.16 7.81 6.27
3
Debit, m /s 72,2 84.8 63.5 53.0 37.3
Prut Șirăuți 3
Volum, km 2,3 2.67 2.00 1.67 1.18
3
Costești - Debit, m /s 76 98.3 66.5 57.3 35.6
Prut
Stânca Volum, km3 2,4 3.1 2.1 1.8 1.1
Calculat de autor

La postul hidrologic de la Șirăuți, debitul de apă este, în medie, de 72 m3/s, stratul scurgerii − 247
mm, iar volumul mediu al apei − 2,3 km3. La postul hidrologic de la Costești debitul de apă este, în
medie, de 76 m3/s, stratul scurgerii − 203 mm, iar volumul mediu al apei − 2,4 km3 (figura 2.2). În
evoluția valorilor debitelor râului Prut se pot observa aceleași tendințe, care sunt înregistrate și pentru
fluviul Nistru. Astfel, perioada cu debite mai mici durează până în anul 1996. În perioada anilor 1997-
2010 se înregistrează valori înalte ale scurgerii de apă, iar în perioada anilor 2011-2020 se caracterizează
prin volume reduse ale apei (fig. 2.1-2,2). Cele mai mari debite și volume anuale au fost de 141 m3/s și de
4,4 km3 − în anul 2010, și, corespunzător, de 119 m3/s și de 3,74 km3 – în anul 2006, iar cele mai mici –
de 34,4 m3/s, și de 1,09 km3 în anul 1987, și, corespunzător, de 35,6 m3/s și de 1,12 km3 în anul 2016.

Figura 2.2. Hidrograful debitelor medii anuale ale râului Prut, post Șirăuți, post l.a. Costești – Stânca
Sursa datelor: calculat de autor în baza datelor SHS. Anuarele hidrologice [34; 127]

Resursele de apă ecologice sunt absolute necesare pentru asigurarea echilibrului ecologic al râurilor.
Ecosistemele acvatice depind de volumele de apă din cadrul albiei, iar descreșterea acestora poate
determina reducerea efectivului speciilor care populează aceste habitate [131]. Evaluarea acestei categorii
de resurse a fost efectuată ca funcție între debitul mediu multianual și coeficientul a care la rândul său este
stabilit în baza coeficientului de variație. În tabelul de mai jos sunt reprezentate estimările debitelor și
volumelor de apă ecologice. Astfel, caracteristicile hidrologice ecologice pentru fluviul Nistru la postul
Hrușca sunt de 124 m3/s și 3,9 km3, iar cele ale râului Prut la posturile hidrologice luate în calcul sunt de
30,0-32,6 m3/s și 0,94-1,03 km3 (tabelul 2.3). Ca urmare a evaluării resurselor de apă reale și celor
ecologice, au fost stabilite resursele de apă de utilizare (de servitute), atât cu valori medii cât și cele de
diferită probabilitate.
16
Tabelul 2.3. Resursele de apă ecologice și de utilizare, medie anuală
Debitul Volumul
Postul Volumul Coeficientul Debitul Debitul de Volumul de
Râul mediu, 3 3 ecologic,
hidrologic mediu, km de variație ecologic, m /s utilizare, m3/s utilizare, km3
m3/s km3
Nistru Hrușca 305 9,6 0,25 124* 3,9 181 5,7
Prut Șirăuți 72,2 2,3 0,37 30,0 0,94 42,4 1,36
Costești -
Prut 76,0 2,4 0,35 32,6 1,03 43,4 1,37
Stânca
Calculat de autor (A. Jeleapov)
* Debitul ecologic mediu pentru partea de mijloc al fl. Nistru preluat din sursa Melniciuc O. et all [100].

Ca urmare a evaluării resurselor de apă reale și celor ecologice, au fost stabilite resursele de apă de
utilizare (de servitute), atât cu valori medii cât și cele de diferită probabilitate. Această categorie de
resurse poate fi utilizată pentru diferite necesitări social-economice, inclusiv pentru gospodăriile casnice,
irigare, industrie etc. Astfel, debitele și volumele de apă de utilizare pentru fluviul Nistru sunt, în medie,
de 181 m3/s și, corespunzător, de 5.7 km3 (tabelul 2.4). În anii cu resurse suficiente, debitele și volumele
de apă pot depăși 230 m3/s și corespunzător,7 km3.. Pe de altă parte, în condițiile insuficienței resurselor
de apă, debitele și volumele de utilizare se reduc la 63 m3/s și, corespunzător, la 2.37 km3. În cazul râului
Prut, caracteristicile hidrologice în condiții excesului de umiditate se ridică la 55-65 m3/s și
corespunzător, la 2.0 km3. Situația devine dificilă în cazul reducerii surselor de apă, debitele de utilizare
înregistrând valori minime, de 3-7 m3/s iar volumele de apă − de 0,07-0,24 km3. În condițiile anilor
secetoși, resursele de apă se micșorează semnificativ, fapt care poate impune restricții de utilizare a apei.
Cu toate acestea, în cadrul RD Nord, volume mari de apă sunt acumulate în cadrul lacului de acumulare
Costești-Stânca, ale cărui ape trebuie utilizate rațional.

Tabelul 2.4. Resursele de apă de utilizare (de servitute) de diferită probabilitate

Postul Valoarea Caracteristica hidrologică de probabilitatea P %
Râul Caracteristica
hidrologic medie 25% 50% 75% 95%
3
Debit, m /s 181 232 166 124 63
Nistru Hrușca 3
Volum, km 5,7 7,31 5,26 3,91 2,37
3
Debit, m /s 42,2 54,8 33,5 23 7,3
Prut Șirăuți
Volum, km3 1,36 1,73 1,06 0,73 0,24
Costești - Debit, m3/s 43,4 65,7 33,9 24,7 3
Prut 3
Stânca Volum, km 1,37 2,07 1,07 0,77 0,07
Calculat de autor
Notă: Apa disponibilă din fluviul Nistru şi râul Prut este proporţional repartizată între Ucraina, RM și România

Resursele de apă sezoniere și lunare ale râurilor mari.

Repartiția resurselor de apă pe parcursul anului este neuniformă, fiind direct influențate de
regimul pluviometric anual. După cum se observă din figurile de mai jos, cele mai importante resurse de
apă se formează în perioada primăvară și vară, când se înregistrează cantități maxime de precipitații
atmosferice. În aceste anotimpuri se formează cca 60% din volumul total de apă al fluviului Nistru. Luna
cu cele mai mari debite este aprilie, pe parcursul căreia se formează 480 m3/s, urmată de lunile mai-iulie,
cu debite de 370-400 m3/s. Cele mai mici volume de apă sunt specifice pentru anotimpurile de toamnă și
iarnă. Circa 20% din volumele de apă se formează pe parcursul fiecărui sezon menționat, iar la nivel
lunar, debitele de apă sunt aproape identice, variind în limitele de 214-260 m3/s (figurile 2.3-2.4).

17
Figura 2.3. Repartiția sezonieră a scurgerii de Figura 2.4. Debitele lunare, p. Hrușca, r. Nistru
apă, p. Hrușca, r. Nistru [calculat in baza 34; 127] [calculat in baza 34; 127]

Resursele maximale de apă ale râului Prut se formează, de asemenea, în anotimpurile de primăvară
și vară, ponderea lor ridicându-se la 70% (35% pentru fiecare). Debitele de apă pe parcursul lunilor
aprilie-iulie ating valori de peste 100 m3/s, iar in celelalte luni valorile descresc gradual până la ≈40 m3/s
în lunile de toamnă și iarnă (figurile 2.5-2-8).

Figura 2.5. Repartiția sezonieră a scurgerii de Figura 2.6. Debitele lunare, p. Șirăuți, r. Prut
apă, p. Șirăuți, r. Prut [calculat in baza 34; 127] [calculat in baza 34; 127]

Fig 2.7. Repartiția sezonieră a scurgerii de apă, p. Figura 2.8. Debitele lunare, p. Costești-Stânca, r.
Costești-Stânca, r. Prut [calculat după 34; 127] Prut [calculat după 34; 127]

Râurile mici și mijlocii. Râurile mici și mijlocii reprezintă resurse de apă de importanță locală,
formate, în mare parte, în limitele RD Nord. Principalele râuri mici și mijlocii se află în bazinul fluviului
Nistru, inclusiv Răut, Cubolta, Căinari, Ciulucul Mic, iar în bazinul râului Prut: Camenca, Ciuhur,
Racovăț, Vilia, Draghiște, Șovăț etc. Cele mai mari debite sunt specifice, de asemenea, râurilor din
bazinul fluviului Nistru (tabelul 2.1). Râurile Cubolta, Răut și Căinari au debite egale cu 1,3-1,5m3/s,
stratul scurgerii – de 43-60 mm, iar volumul de apă 41-52 mil.m3 (figura 2.3). Dinamica scurgerii de apă
înregistrează tendințe de scădere a scurgerii râurilor Cubolta și Răut. Pe de altă parte, trendul
hidrografului debitelor medii anuale a râului Căinari, a cărui șir de date este mai lung, nu prezintă variații
de creștere sau descreștere (figura 2.9).

18
Figura 2.9. Hidrograful debitelor medii anuale ale râurilor Răut, post Bălți și Căinari, post Sevirova
Sursa datelor: SHS. Anuarele hidrologice [127]

Valorile debitelor râurilor din bazinului Prutului sunt mai mici, de 0,14-0,60 m3/s, iar volumele de
apă: de 4,4- 19 mil.m3, stratul scurgerii fiind mai mare: 55-71 mm. Vilia și Draghiște au debite medii de
0,59 și 0,45 m3/s, iar Ciuhur și Căldărușa − de 0,28 și 0,14 m3/s, debitul specific este în limitele de 1,8-2,5
l/s km2. Stratul scurgerii de apă este de 71 mm pentru Vilia, de cca 62 mm pentru Draghiște și Ciuhur și
de 55 mm pentru Căldărușa. Volumele de apă sunt de cca 4 mil. m 3 – pentru râul Căldărușa, 9 mil. m3 −
pentru râul Ciuhur și de 14-18 mil. m3 − pentru râurile Draghiște și Vilia. Tendințele scurgerii de apă a
râurilor din bazinul râului Prut, în cazul râului Vilia sunt în ușoară creștere, iar a râurilor Draghiște,
Ciuhur și Căldărușa − în scădere (figura 2.10).

Figura 2.10. Hidrograful debitelor medii anuale ale râurilor Draghiște, post Trinca și Vilia, post Bălăsinești
Sursa datelor: SHS. Anuarele hidrologice [127]

Analiza scurgerii lunare a râurilor mici și mijlocii ne demonstrează că, cele mai importante resurse
de apă se formează, de asemenea, în perioada de primăvară urmată de cea de vară. Cele mai mici resurse
se formează toamna și iarna. Schimbările climatice din ultimele decenii au determinat reducerea
resurselor de apă, evidențiindu-se lunile martie-iulie [38;106]. În sezonul rece modificări semnificative
ale debitelor de apă nu se observă. Debitele de apă în ani cu umiditate peste medie se ridică la 1,54 m 3/s
pentru râul Căinari și până la cca 2 m3/s pentru râurile Cubolta și Răut (postul Bălți). În anii cu
insuficiență de umiditate, debitele de apă se pot reduce de 3-5 ori și constituie doar circa 0,27 m3/s pentru
râul Răut și 0,5 m3/s pentru afluenții acestuia (tabelul 2.5).
În cazul râurilor mici și medii din cadrul bazinului râului Prut, debitele de apă în perioade cu resurse
de apă bogate sunt de 0,2 m3/s pentru Căldărușa, 0,3 m3/s pentru Ciuhur, și circa 0,6-0,7 m3/s pentru
Draghiște și Vilia. În condițiile insuficienței de umiditate resursele de apă vor fi in limitele de 0,2-0,3
m3/s pentru Ciuhur, Draghiște și Vilia, iar pentru Căldărușa doar de 0,06 m3/s. Dacă se vor forma condiții

19
de deficit sever de umiditate, râurile Draghiște și Căldărușa, practic, vor seca, iar Vilia și Ciuhur vor avea
o scurgere superficială.

Tabelul 2.5. Caracteristicile hidrologice ale râurilor din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord
Postul Debitul mediu al Debitul mediu de probabilitatea P%, m3/s
Râul
hidrologic apei, m3/s 25% 50% 75% 95%
Râuri din bazinul fluviului Nistru
Răut Bălți 1,46 1.94 1.26 0.73 0.27
Cubolta Cubolta 1,65 1.97 1.56 1.14 0.50
Căinari Sevirova 1,29 1.54 1.18 0.83 0.55
Râuri din bazinul râului Prut
Vilia Bălăsinești 0,59 0.76 0.55 0.34 0.17
Draghiște Trinca 0,45 0.64 0.43 0.24 0.06
Ciuhur Bârlădeni 0,28 0.31 0.27 0.19 0.12
Căldărușa Cajba 0,14 0.19 0.12 0.06 0.02
Tabelele 2.5-2.8 și figurile 2.11-2.12 sunt elaborate de autor (A. Jeleapov).

Resursele de apă ecologice și de utilizare (de servitute) a râurilor mici și mijlocii. Valorile
debitelor și volumelor de apă ecologice pentru râurile din bazinul fluviului Nistru sunt de 0,4-0,6 m3/s și
12-18 mil. m3, iar pentru cele din bazinul râului Prut sunt de 0,3- 0,16 m3/s și 4-13 mil. m3 (tabelul 2.6).

Tabelul 2.6. Resursele de apă ecologice și de utilizare, medie anuală

Debitul Volumul Debitul Volumul Debitul de Volumul de
Postul Coeficientul
Râul mediu, mediu, ecologic, ecologic, utilizare, utilizare,
hidrologic de variație
m3/s mil.m3 m3/s mil.m3 m3/s mil.m3
Râuri din bazinul fluviului Nistru
Răut Bălți 1,46 46,17 0,59 0,37 11,7 1,09 34,4
Cubolta Cubolta 1,65 52,14 0,44 0,58 18,2 1,08 34,0
Căinari Sevirova 1,29 40,76 0,49 0,41 13,0 0,88 27,8
Râuri din bazinul râului Prut
Vilia Bălăsinești 0,59 18,65 0,55 0,16 5,2 0,43 13,4
Draghiște Trinca 0,45 14,14 0,62 0,11 3,4 0,34 10,7
Ciuhur Bârlădeni 0,28 8,93 0,42 0,10 3,3 0,18 5,65
Căldărușa Cajba 0,14 4,40 0,67 0,03 0,94 0,11 3,46

Resursele de apă de utilizare sunt, în medie, de 0,9-1,1 m3/s și 28-34 mil.m3 pentru râurile din
bazinul fluviului Nistru și 0,1-0,4 m3/s și 3,5-13 mil. m3 pentru râurile din bazinul râului Prut. Cele mai
mici resurse de utilizare sunt specifice pentru Ciuhur și Căldărușa.
Valorile caracteristicilor hidrologice sunt destul de mici și nu reprezintă însemnătate economică.
Debitele și volumele de apă de utilizare pentru probabilitatea de depășire de 95% sunt apropiate de
valoarea zero. Caracteristicele hidrologice ale râului Răut de probabilitățile 25, 50, 75% sunt cuprinse
între 0,4-1,6 m3/s, media fiind de 1,1 m3/s, și 11-50 mil. m3 de apă, media − 34,4 mil. m3 (tabelul 2.7).
Cele ale râului Cubolta sunt de 0,6-1,4 m3/s, media fiind de 1,1 m3/s, și 18-44 mil. m3 de apă, media − 34
mil. m3. Debitele și volumele de apă de utilizare de probabilitățile 25, 50, 75% ale râului Căinari sunt
cuprinse între 0,4-1,1 m3/s, media fiind de 0,9 m3/s, și 13-36 mil. m3 de apă, media − 28 mil. m3. Cele ale
râului Vilia sunt de 0,2-0,6 m3/s, media fiind de 0,4 m3/s, și 5,7-19 mil. m3 de apă, media − de 13,4 mil.
m3. Cele ale râului Draghiște sunt de 0,1-0,5 m3/s, media fiind de 0,3 m3/s, și 4-16 mil. m3 de apă, media
de 11 mil. m3.
20
 Tabelul 2.7. Resursele de apă de utilizare de diferită probabilitate
Postul Valoarea Caracteristica hidrologică de probabilitatea P%
Râul Caracteristica
hidrologic medie 25% 50% 75% 95%
Râuri din bazinul fluviului Nistru
Debit, m3/s 1.09 1.57 0.89 0.36 0.01
Răut Bălți 3
Volum, km 34.4 49.5 28.1 11.4 0.01
3
Debit, m /s 1.07 1.39 0.98 0.56 0.01
Cubolta Cubolta
Volum, km3 34,0 43.8 30.9 17.7 0.01
Debit, m3/s 0.88 1.13 0.77 0.42 0.14
Căinari Sevirova 3
Volum, km 27.8 35.6 24.3 13.2 4.4
Râuri din bazinul râului Prut
3
Debit, m /s 0.43 0.6 0.39 0.18 0.01
Vilia Bălăsinești 3
Volum, km 13.4 18.9 12.3 5.7 0.3
Debit, m3/s 0.34 0.53 0.32 0.13 0.01
Draghiște Trinca
Volum, km3 10.7 16.7 10.1 4.1 0.01
3
Debit, m /s 0.18 0.21 0.17 0.09 0.02
Ciuhur Bârlădeni 3
Volum, km 5.65 6.6 5.4 2.8 0.6
Debit, m3/s 0.11 0.16 0.09 0.03 0.01
Căldărușa Cajba
Volum, km3 3.46 5.0 2.8 0.9 0.01

Evaluarea distribuției spațiale a scurgerii de apă și a resurselor de apă ale râurilor slab studiate
Pentru aprecierea distribuției spațiale a scurgerii de apă a fost efectuată modelarea stratului scurgerii
de apă în baza aplicării metodei bilanțului de apă. Validarea rezultatelor modelării a fost efectuată în baza
comparației valorilor modelate cu cele de la posturile hidrologice existente.
În rezultatul modelării spațiale a stratului scurgerii de apă a fost întocmită harta din figura 2.11.
După cum se observă cele mai mari valori sunt distribuite în regiuni cu altitudini și pante mai mari, pe
când cele mai mici se regăsesc în cadrul luncilor și în cursurile inferioare ale râurilor. Valori maxime se
observă pe pantele Podișului Nistrului și Dealurile Ciulucurilor, iar valorile minime sunt răspândite în
luncile râului Răut și Prut din Câmpia Cuboltei Inferioare și Câmpia Prutului de Mijloc.

Figura 2.11. Scurgerea apei din cadrul RD Nord

21
 Ca urmare a modelării stratului scurgerii au fost estimate caracteristicile scurgerii pentru
principalele râuri medii și mici care nu sunt supuse monitorizării hidrologice. Lista integrală a râurilor și
caracteristicile stabilite sunt prezentate în tabelul 2.8.

Tabelul 2.8. Resursele de apă ale râurilor medii și mici din cadrul RD Nord
Debitul mediu, Debitul specific, l/s Stratul scurgerii Volumul apei,
Râul
m3/s km2 de apa, mm mil. m3
Râuri din bazinul fluviului Nistru
Răut (în limitele RD Nord) 3.37 0.67 41.54 10
Cubolta 1.34 1.43 44.10 42.2
Căinari 1.24 1.50 44.67 39.2
Soloneț 0.51 1.90 42.68 16.0
Răuțel 0.40 1.78 38.47 12.5
Camenca (afluent al râului
0.39 2.25 46.38 12.4
Răut)
Râuri din bazinul râului Prut
Vilia 0.85 2.81 65.00 26.8
Draghiște 0.75 2.63 60.00 23.5
Racovăț 1.50 1.86 55.00 47.2
Ciuhur 1.06 1.68 46.39 33.3
Camenca (afluent al râului
1.29 1.04 35.02 40.6
Prut)
Căldărușa 0.50 1.56 36.65 15.9
Sovățul Mare 0.31 1.50 31.82 9.6
Sovățul Mic 0.61 1.32 33.60 19.2

Astfel, râul Răut, în limitele RD Nord, are următoarele caracteristici: debitul mediu 3.37 m3/s,
stratul scurgerii 41,5 mm, volumul de apă 10 mil. m3. Râurile Cubolta și Căinari se caracterizează prin
debite de 1,34 și 1,24 m3/s, stratul scurgerii 44 mm și volume de 39 și 42 mil. m3. Râurile Soloneț, Răuțel
și Camenca (afluent al râului Răut) se deosebesc prin resurse de apă mai mici comparativ cu cele
analizate anterior. Astfel, debitele de apă se încadrează în limitele, 0,4 - 0,5 m3/s, stratul scurgerii 38-46
mm și volume de 12-16 mil. m3 (figura 2.12).

Figura 2.12. Volumul scurgerii de apă

22
 În cadrul bazinului râului Prut evaluării au fost supuse râurile Vilia, Draghiște, Racovăț, Ciuhur,
Camenca (afluent al râului Prut), Căldărușa, Sovățul Mare și Sovățul Mic. Astfel, caracteristicile
hidrologice pentru Racovăț, Ciuhur și Camenca (afluent al râului Prut) sunt în limitele 1-1,5 m3/s, 35-55
mm și 33-47 mil. m3. Cele ale râurilor Vilia și Draghiște sunt de 0,75-0,85 m3/s, 60-68 mm, 24-27 mil.
m3. Cele mai mici resurse sunt specifice râurilor Căldărușa, Sovățul Mare și Sovățul Mic. Debitele de apă
se încadrează în limitele, 0,3 - 0,6 m3/s, stratul scurgerii 31-37 mm și volume de 10-19 mil. m3.
Acumulările de apă. Acumulările de apă reprezintă surse importante ale apelor de suprafață. În
cadrul RD Nord acumulări de apă naturale sunt foarte puține la număr și sunt preponderent situate în
luncile râurilor mari (în special, în lunca râului Prut). Acumulările de apă de origine antropică au fost
construite pentru diferite necesități dintre care ar fi: reglarea scurgerii de apă a râurilor, piscicultură,
irigare, recreere etc. [25;40]. Barajele celor mai mari acumulări sunt dotate cu turbine pentru generarea
energiei electrice. Acumulările de apă de origine antropică sunt convențional clasificate în dependență de
volum în lacuri de acumulare cu volum peste 1 mil. m3 și iazuri cu volum sub 1 mil. m3.
Conform datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului (IPM) [12], în cadrul RD Nord sunt
înregistrate cca 2500 de lacuri și iazuri, însă conform analizei imaginilor satelitare acesta se ridică la
5000. Majoritatea acumulărilor de apă sunt mici, circa 3000 din acestea au o suprafață mai mică de 1 ha.
Din numărul total de acumulări de apă circa 30 sunt lacuri de acumulare. Majoritatea din ele au fost
construite la mijlocul anilor '80 ai secolului trecut. Cel mai mare lac din ele este lacul de acumulare
Costești-Stânca. Acesta a fost construit în 1978 cu un volum total de 735 mil. m3 de apă și o suprafață de
59 km2. Barajul acestui lac de acumulare este dotat cu turbine pentru producerea energiei electrice. Pe
parcursul perioadei de exploatare cuveta lacustră a acestui lac a fost supusă proceselor de colmatare și
către 1991 volumul de apă a fost diminuat la valoarea de 678 mil. m3 (anexa 1). Astfel, pe parcursul a 13
ani, volumul colmatării a constituit circa 57 mil. m3, rata de colmatare fiind de 4,4 mil. m3 sau circa 0,6%
pe an. Luând în considerare aceste date, putem evalua indirect valoarea volumului actual al acestui lac,
care se apropie de 550 mil.m3 sau cu 26% mai puțin comparativ cu parametrii inițiali. Lacul de acumulare
Costești-Stânca este utilizat pentru reglarea scurgerii de apă a râului Prut, producerea energiei electrice,
piscicultură, irigare, recreere etc. Celelalte lacuri de acumulare sunt mult mai mici, volumele de apă
variind între 1 și 5 mil. m3, suprafețele oglinzii apei fiind de 0,4-1,5 km2 (anexa 1). Majoritatea lacurilor
de acumulare sunt construite pe cursul râurilor prin bararea acestora [25]. În cadrul literaturii de
specialitate se conțin informații limitate despre dinamica volumelor de apă ale acestora. Conform
informației prezentate în anexa 1, sunt puține date despre volumele actuale ale acumulărilor de apă, fapt
care face dificilă estimarea reală a resurselor de apă ale acestora.
În cadrul bazinului hidrografic Nistru, cele mai importante lacuri de acumulare din limitele RD
Nord sunt situate pe râurile Căinari, Cubolta, Răuțel și Copăceanca (Recea). Viteza de colmatare a
lacurilor de acumulare este în medie de 1,5% sau circa 0,020 mil. m3 pe an. Astfel, volumul lacului de
acumulare din comuna Cotova s-a diminuat de la 1,14 mil.m3 în anul 1984 până la la 0,8 mil. m3 către
2000 (anexa 1) și 0,4 mil. m3 în prezent. Lacul de acumulare Zguriţa și-a pierdut volumul de apă de la
1,64 mil. m3 în anul 1980 la 1,2 mil. m3 în anul 2000 și la ≈0,76 mil. m3 în prezent. Volumele colmatate a
lacurilor de acumulare de pe râurile Cubolta sunt de 0,5-0,7 mil. m3 către anul 2000 comparativ cu
parametrii inițiali. Astfel, lacul de acumulare Putinești s-a diminuat de la volumul inițial de 1,5 mil. m3
până la la 0,8 mil. m3 către 2000 și la 0,4 mil. m3 către 2020. Volumul de apă ale lacurilor Plopi şi
Maramonovca este în prezent de ≈0,3 mil. m3, fiind în diminuare de la 1,17 mil. m3 în anul 1974.
În limitele bazinului hidrografic Prut din RDN, cele mai importante lacuri de acumulare sunt
amplasate pe râurile mici și mijlocii Lopatnic, Racovăț, Ciuhur, Camenca, Căldărușa, Glodeanca, Șovățul
Mic, Șovățul Mare, Gârla Mare [26]. Numărul de lacuri de acumulare este mult mai mare decât în bazinul
fluviului Nistru, îndeosebi evidențiindu-se bazinul râului Camenca printr-o valoare semnificativă a
23
acestora [27]. Rata de colmatare a lacurilor de acumulare este în medie de 1% sau circa 0,018 mil. m 3 pe
an (anexa 1). Lacul de acumulare Târnova, de pe râul Racovăț, pe parcursul perioadei 1972-2000 s-a
diminuat de la 2,2 mil.m3 până la 0,95 mil. m3. Lacul de acumulare Sturzeni, de pe râul Camenca, și-a
pierdut volumul de apă de la 1,28 mil. m3 în 1977 până la 0,95 mil. m3 în anul 2000 și la ≈0,66 mil. m3 în
prezent. Lacul de acumulare Mălăieşti s-a micșorat de la 2,56 mil. m3 în anul 1977 la 1,86 mil. m3 în anul
2000 și până la 1,25 mil. m3 în 2020. Acumularea de apă Danu, de pe râul Căldărușa, s-a micșorat în
volum, în medie, cu 0,4 mil. m3/an. Lacurile de acumulare, de pe râul Șovățul Mic, la Limbenii Noi și
Navârneţ au avut volume inițiale de 2,32 mil. m3 și 1,23 mil. m3 la începutul anilor '50. Către anul 2000
volumul acestora s-a micșorat la 1,14 mil. m3 și 0,68 mil. m3, iar către anul 2020 valorile estimative ar fi
de 0,6 mil. m3 și 0,45 mil. m3.

2.2 Resursele de apă subterane

Resursele de ape subterane. Cele mai multe straturi acvifere sunt compuse din calcar și gresie la
nord, și mai mult nisip în partea de sud. Direcția apelor subterane este în conformitate cu structura
geologică, astfel că cele mai vechi ape subterane se regăsesc în partea de vest și sud-vest a țării unde
apele subterane a acviferelor inferioare sunt captive, anaerobe și cu o salinitate progresivă. Straturile
acvifere de o vârstă mai mare sunt situate în partea de est a regiunii de studiu [33, p. 18-19; 143].

Figura 2.13. Complexul acvifer vendian-rifeic Figura 2.14 Complexul acvifer cretacic-silurian

Figura 2.15 Complexul acvifer badenian sarmațian Fig 2.16 Orizontul acvifer aluvial-deluvial, holocen
Sursa: realizate de autori în baza [67-68]

Complexul acvifer Vendian-Riferic (V-R). Zona de răspândire a apelor subterane din cadrul
complexului acvifer Vendian-Riferic este extremitatea estică a regiunii, pe valea râului Nistru (figura
2.13). Alimentarea acestui complex se efectuează din Podișul Podoliei. Apele acestui orizont sunt situate
la adâncimi mari și sunt greu accesibile.
24
 Complexul acvifer Cretacic-Silurian (К2-S). Apele subterane din cadrul complexului acvifer
Cretacic-Silurian sunt răspândite pe întreg teritoriul RD Nord, cu excepția raionului Sângerei (figura
2.14). Sedimentele complexului cretacic-silurian sunt reprezentate prin nisipuri şi gresii, precum și de
calcare cu intercalaţii de marne şi argilit, în funcție de zonă. Adâncimea apelor subterane variază între
104-3 m. Valorile debitului se încadrează în limitele de 1,4-2,7 l/sec, mai rar, de 0,1-0,3 l/sec.
Mineralizarea variază de la 0,5 g/l până la 1,0 g/l. Conform conținutului de fluor, apele subterane ale
acestui complex nu corespund normativelor și nu sunt recomandate spre consum de către populație, însă
se atestă cazuri de extragere a lor din fântâni și chiar de sonde arteziene.
Complexul acvifer Badenian-Sarmaţian (N1b-S1). Apele subterane din cadrul complexului acvifer
Badenian-Sarmaţian sunt răspândite pe întreg teritoriul RD Nord. Debitul sondelor diferă de la o zonă la
alta, fiind în limitele de 0,1-2,2 l/sec (rn. Donduşeni, Ocniţa) și 0,1-0,3 l/sec (rn. Glodeni şi Făleşti)
(figura 2.15). Mineralizarea apelor subterane variază de la 0,5-1,0 g/l. Apele complexului acvifer
Badenian-Sarmaţian corespund, în mare parte, normativelor de calitate a apelor și sunt, pe larg, utilizate
de sistemele publice pentru aprovizionarea centralizată a populaţiei cu apă potabilă.
Orizontul acvifer Aluvial-Deluvial (аА3). Apele acestui orizont sunt, pe larg, răspândite în RD
Nord (figura 2.16), fiind situate preponderent în luncile râurilor. Apele acestui orizont sunt utilizate
pentru aprovizionarea necentralizată cu apă a populației, fiind extrasă din fântâni și izvoare. Grosimea
rocilor acvifere variază de la 1 m până la 30 m. Debitele izvoarelor sunt de la 0,01 l/sec până la 1-2 l/sec.
Mineralizarea variază de la cca 1 g/l până la 10 g/l. Apele subterane sunt de la dulci până la slab
salinizate.
Rezervele apelor subterane explorate din RD Nord se estimează la peste 280 mii m3/zi , din care cca
83% sunt de calitate potabilă (tabelul 2.9). Prin urmare, RD Nord are un nivel mediu de asigurare cu ape
subterane exploatate. Cele mai multe rezerve sunt explorate în mun. Bălți (89,3 mii m3/zi), precum și în
raioanele Râșcani (33,6 mii m3/zi), Fălești (28 mii m3/zi) și Florești (23,9 mii m3/zi) (figura 2.17). Raionul
Dondușeni este cel mai slab asigurat cu rezerve de apă subterană, acestea constituind doar 5 mii m 3/zi,
inclusiv și raionul Sângerei – 6,32 mii m3/zi. Volumul maxim de apă de calitate tehnică exploatată se
înregistrează în mun. Bălți (32,5 mii m3/zi) și în raionul Edineț – 8,7 mii m3/zi sau 66% din volumul total
de apă subterană explorată în acest raion (tabelul 2.9), fapt ce limitează semnificativ exploatarea rezervele
subterane de apă. Apele subterane își păstrează valoarea ca sursă principală pentru alimentare cu apă a
localităților îndepărtate de sursele de suprafață și de zonele apeductelor grupate, sau ca sursă provizorie și
de rezervă.
Tabelul 2.9. Rezervele de apă subterană explorate în RD Nord
Rezervele de apă subterană, mii m3/zi
Nr UAT
De calitate potabilă De calitate tehnică Total
1 Briceni 12,3 0 12,3
2 Ocniţa 19,2 1,75 20,45
3 Donduşeni 5 0 5
4 Edineţ 4,5 8,7 13,2
5 Drochia 21,7 0 21,7
6 Floreşti 23,9 0 23,9
7 Soroca 19 0 19
8 Sângerei 6,2 0,12 6,32
9 Râşcani 29,9 3,7 33,6
10 Glodeni 7,6 1,9 9,5
11 Făleşti 28,1 0 28,1
12 Mun. Bălţi 56,8 32,5 89,3
RD Nord 234 48,7 282
Sursa: elaborat conform datelor [67-68]

25
 Figura 2.17 Rezervele de apă subterană explorate
Sursa: elaborat conform datelor [7; 67-68]

2.3 Calitatea apelor de suprafață

Conform prevederilor Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014-2028) [63], în RD Nord

concentraţia maximă admisibilă prevăzută de normele sanitare ale calităţii apei potabile este depășită în
unele zone, îndeosebi după conţinutul de hidrogen sulfurat, amoniu, fluor, stronţiu, fier, nitraţi, cloruri,
arseniu şi alţi poluanţi, motiv care impune realizarea tuturor măsurilor necesare pentru epurarea apei şi
aducerii ei la valorile admisibile prevăzute de parametrii de calitate a apei potabile.
În Raportul Naţional privind Starea Mediului în anii 2015-2018 [133] se menţionează că, calitatea
apei râurilor mari Nistru şi Prut este relativ satisfăcătoare, iar a râurilor mici rămâne poluată pe parcursul
anilor, fără schimbări esenţiale de îmbunătăţire. Râurile din Republica Moldova înregistrează un nivel de
poluare de la „moderat” (30%) spre „foarte poluat” (70%) cu materii organice şi amoniu, nivelul de
poluare fiind în creştere. Cea mai mare pondere a probelor neconforme din sursele centralizate de
suprafață din RD Nord se atestă în raionul Edineț, care se alimentează din lacul de acumulare Racovăț, iar
procentul probelor neconforme e condiționat, preponderent, de indicii organoleptici.
În prezentul studiu este caracterizată, conform parametrilor fizico-chimici, calitatea apelor de
suprafaţă şi subterane, prelevate în lunile iulie și octombrie anul 2021 (anexele 2-3). Apele de suprafaţă
au fost preluate din 16 locații, inclusiv din: 1) lacul nr. 1 şi nr. 3 din Parcul central al orașului Briceni; 2)
râul Lopatnic în aval de or. Briceni; 3) râul Ciuhur – în satul Ocniţa a aceluiași raion; 4) râuleţul şi iazul
din satul Naslavcea, raionul Ocniţa; 5-6) fluviul Nistru – la Stația nr. 1 de pompare a apei a ÎS Acva Nord,
situată în amonte de satul Cosăuți, raionul Soroca și după punctul de deversare a apelor reziduale urbane
aflat în proximitatea cetății medievale din orașul Soroca; 7) râul Glodeanca din or. Glodeni; 8) râul
Căldăruşa din s. Hâjdieni, raionul Glodeni; 9) râul Camencuţa din satul Buteşti, raionul Glodeni; 10) râul
Camenca din s. Balatina, raionul Glodeni; 11) râul Ustia în satul Navârneţ, raionul Fălești; 12) râul Şovăţ
în or. Făleşti; 14) râul Prut în apropiere de localitatea Cobani, raionul Glodeni; 15) canalul de deversare a
apelor reziduale menajere la etapa post-epurare în aval de orașul Făleşti; 16) bazinele de acumulare a
apelor reziduale evacuate din orașul Glodeni situate în lateral de cursul râului Căldăruşa. Calitatea apei a

26
fost evaluată după 17 parametri fizico-chimici, clasa de calitate a apei fiind stabilită conform
Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă [61].
Rezultatele analizei apei din lacul nr. 1 şi lacul nr. 3 (orașul Briceni), râul Lopatnic (în aval de
orașul Briceni), râul Ciuhur (satul Ocniţa din raionul Ocniţa), râuleţul şi iazul din satul Naslavcea (rn.
Ocniţa) şi din fluviul Nistru, inclusiv de la Stația nr. 1 de pompare a apei în amonte de satul Cosăuți şi în
proximitatea Cetății Soroca) după parametrii fizico-chimici, clasa de calitate şi capacitatea de autoepurare
sunt prezentate în anexa 2.
Lacul nr. 1 din orașul Briceni. Apa din lacul nr. 1 din orașul Briceni, după 9 parametri (pH,
reziduu fix, Mg2+, SO42-, Cl-, N- NH4+, N- NO2-, N- NO3-, culoarea) corespunde clasei I de calitate (foarte
bună). După conţinutul sodiu-potasiu (Na+ + K+) şi al substanţelor degradabile biochimic (CBO5), apa
corespunde clasei II de calitate (bună). Valoarea durităţii şi a CCO-Cr apei corespunde clasei III de
calitate (poluată moderat), iar după conţinutul PO43- clasei V de calitate (foarte poluată).
Lacul nr. 3. Parcul Central din orașul Briceni.
Apa din lacul nr. 3 situat în Parcul centrul din orașul Briceni, după 8 parametri (pH, reziduu fix,
SO4 , Cl-, N- NH4+, N- NO2-, N- NO3-, culoarea) corespunde clasei I de calitate (foarte bună). După
2-

conţinutul Mg2+ şi valoarea CBO5 clasei II de calitate (bună), după duritate, conţinutul PO43-, valoarea
CCO-Cr apa este de clasa III (poluată moderat), iar după conţinutul Na+ + K+ corespunde clasei IV de
calitate (poluată). Capacitatea de autoepurare a apei lacului este mică (anexa 2).
Râul Lopatnic, în aval de orașul Briceni. Apa din râul Lopatnic, în aval de orașul Briceni, după 6
parametri (pH, Mg2+, Cl-, N- NH4+, N- NO2-, N- NO3-) corespunde clasei I de calitate (foarte bună). După
reziduul fix şi concentraţia SO42- apa corespunde clasei II de calitate (bună), după duritate, culoare şi
valoarea CBO5 − clasei III (poluată moderat) de calitate, iar după conţinutul (Na+ + K+) şi valoarea CCO-
Cr, apa este de clasa a IV-a de calitate (poluată). Totodată, după conţinutul PO43- apa corespunde clasei a
V-a de calitate (foarte poluată). Capacitatea de autoepurare a apei din râul Lopatnic este mică.
Râul Ciuhur, satul Ocniţa, raionul Ocniţa.
Apa din râul Ciuhur, satul Ocniţa, doar după 3 parametri (pH, Cl- şi culoare) corespunde clasei I de
calitate (foarte bună). După reziduul fix, conţinutul Mg2+, SO42- şi al N- NH4+ apa este de clasa a II-a de
calitate (bună). Valoarea durităţii şi conţinutul N- NO3- din apă corespund clasei a III-a de calitate
(poluată moderat), iar după conţinutul (Na+ + K+), N- NO2- şi CCO-Cr apa este de clasa a IV-a de calitate
(poluată). După concentraţia PO43- şi valoarea CBO5 corespunde clasei a V-a de calitate (foarte poluată).
Capacitatea de autoepurare a apei r. Ciuhur, s. Ocniţa, este, de asemenea, mică.
Râuleţul din satul Naslavcea, raionul Ocniţa.
Apa din râuleţul din satul Naslavcea, după 8 parametri (pH, Mg2+, Cl-, SO42-, N- NH4+, culoare,
valoarea CBO5 şi CCO-Cr ) corespunde clasei I de calitate (foarte bună). După reziduul fix apa este de
clasa II de calitate (bună), iar valoarea durităţii şi a conţinutului (Na+ + K+), N-NO2-, N- NO3- clasifică
apa în clasa III de calitate (poluată moderat), după concentraţia PO43- apa corespunde clasei V de calitate
(foarte poluată). Capacitatea de autoepurare a apei râuleţului din s. Naslavcea este medie (anexa 2).
Iazul din satul Naslavcea, raionul Ocniţa. Apa din iazul amplasat în satul Naslavcea, raionul
Ocniţa, după 7 parametri (pH, reziduu fix, Mg2+, SO42-, Cl-, N- NH4+ şi culoarea), este de clasa I-a de
calitate (foarte bună). După duritate şi conţinutul N- NO3- apei, se atribuie la clasa a II-a de calitate
(bună). După conţinutul (Na+ + K+), N- NO2- şi valoarea CCO-Cr, apa este de clasa a III-a de calitate
(poluată moderat), iar după concentraţia PO43- − de clasa a IV-a de calitate (poluată). După valoarea
CBO5, apa corespunde clasei a V-a de calitate. Capacitatea de autoepurare a apei din iazul respectiv este
medie.
Fluviul Nistru, la Staţia ÎS Acva Nord de pompare a apei în amonte de satul Cosăuți, rn.
Soroca.
27
 Apa din fluviul Nistru, la staţia ÎS Acva Nord de pompare a apei, după 9 parametri (pH, reziduu
fix, duritate, Mg2+, SO42-, Cl-, N- NH4+, culoarea, CBO5) corespunde clasei I-a de calitate (foarte bună).
După conţinutul (Na+ + K+), N- NO2-, N- NO3-, PO43- şi valoarea conţinutului substanţelor degradabile
chimic (CCO-Cr) apa corespunde clasei II de calitate (bună). Prin urmare, apa captată în acest punct
corespunde cerinţelor normative pentru asigurarea cu apă potabilă după tratarea normală.
Fluviul Nistru, orașul Soroca la punctul de deversare a apelor reziduale urbane, Cetatea
Soroca.
Apa de la locația respectivă corespunde, după 9 parametri (pH, reziduu fix, duritate, Mg2+, SO42-,
Cl-, N- NH4+, N- NO2-, N- NO3-) clasei I-a de calitate (foarte bună). După valoarea CBO5 apa corespunde
clasei II de calitate (bună), fiind de clasa III (poluată moderat) după culoare, conţinutul (Na+ + K+) şi
valoarea CCO-Cr, iar după concentraţia PO43- apa este de clasa V de calitate (foarte poluată). Astfel, în
proximitatea cetății Soroca, capacitatea de autoepurare a apei fluviului Nistru este medie.
Caracterizarea calităţii apelor de suprafaţă din râul Glodeanca (or. Glodeni), râul Căldăruşa (s.
Hâjdieni), râul Camencuţa (s. Buteşti), râul Camenca (s. Balatina), râul Ustia (s. Navârneţ), râul Şovăţ
(or. Făleşti), râul Prut şi a apei menajere post-epurare (or. Făleşti), după parametrii fizico-chimici, clasa
de calitate şi capacitatea de autoepurare este prezentată în anexa 3 de la finele prezentei lucrări.
Râul Prut. Stația de pompare Cobani/Balatina. Apa din râul Prut, după majoritatea parametrilor
(12 din 14), corespunde clasei I-a de calitate (foarte bună). Doar după conţinutul substanţelor degradabile
chimic (CCO-Cr) apa corespunde clasei a II-a de calitate şi după concentraţia N- NO3- − clasei a III-a de
calitate. Capacitatea de autoepurare a apei râului este medie.
Râul Glodeanca, orașul Glodeni. Apa din râul Glodeanca, orașul Glodeni, doar după un parametru
(pH) corespunde clasei I de calitate (foarte bună). După culoare, conţinutul ionilor Cl -, Na+ + K+ şi al
substanţelor degradabile biochimic (CBO5) apa corespunde clasei II de calitate (bună). După duritate şi
valoarea CCO-Cr, apa este de clasa a III-a de calitate (poluată moderat), iar după conţinutul reziduului
fix, Mg2+, SO42-, N- NH4+ corespunde clasei a IV-a de calitate (poluată). Conţinutul ionilor (Na+ + K+), N-
NO2-, N- NO3-, PO43- este specific clasei V de calitate (foarte poluată). Prin urmare, capacitatea de
autoepurare a apei râului este foarte mică (anexa 3).
Râul Căldăruşa, satul Hâjdieni, raionul Glodeni.
Apa din râul Căldăruşa, satul Hâjdieni, raionul Glodeni, după 5 parametri (culoare, pH, conţinutul
Cl , N- NO2-, N- NO3-), corespunde clasei I-a de calitate (foarte bună). După duritate şi conţinutul N-
-

NH4+ apa este de clasa a III-a de calitate (poluată moderat), iar după valoarea CCO-Cr, a reziduului fix şi
a conţinutului de Mg2+ şi SO42-, apa este de clasa a IV-a de calitate (poluată). Conform conţinutul ionilor
(Na+ + K+), PO43- şi al valorii CBO5, apa corespunde clasei a V-a de calitate (foarte poluată). Astfel,
capacitatea de autoepurare a apei râului este medie.
Râul Camencuţa, satul Buteşti, raionul Glodeni. Apa din râul Camencuţa, în satul Buteşti din rn.
Glodeni, după 5 parametri (culoare, pH, conţinutul Cl-, Mg2+, N-NH4+), corespunde clasei I-a de calitate
(foarte bună), după duritate – clasei a II-a de calitate (bună), iar conform valorii reziduului fix, al CCO-
Cr, conţinutului SO42-, N- NO2-, N- NO3-, PO43-, apa este de clasa a III-a de calitate (poluată moderat).
După conţinutul ionilor (Na+ + K+) şi a valorii CBO5, apa corespunde clasei a V-a de calitate (foarte
poluată). Capacitatea de autoepurare a apei râului este medie.
Râul Camenca, satul Balatina, raionul Glodeni. Apa din râul Camenca în satul Balatina din
raionul Glodeni, după 3 parametri (pH, conţinutul Cl-, N- NO2-,), corespunde clasei I-a de calitate (foarte
bună). După conţinutul N- NH4+ şi N- NO3- , apa este de clasa a II-a de calitate (bună), iar conform valorii
CCO-Cr şi a durităţii corespunde clasei a III-a de calitate (poluată moderat). După culoare, reziduului fix
şi conţinutul Mg2+, PO43- apa este de clasa a IV-a de calitate (poluată), iar după conţinutul ionilor (Na+ +

28
K+), SO42- și al substanţelor degradabile biochimic, apa corespunde clasei a V-a de calitate (foarte
poluată). Capacitatea de autoepurare a apei râului este medie (anexa 3).
Râul Ustia, în satul Navârneţ din raionul Făleşti. Apa din râul Ustia în satul Navârneţ din raionul
Făleşti, doar după 2 parametri (conţinutul N- NH4+ şi N- NO2-), corespunde clasei I de calitate (foarte
bună). După valoarea pH-ului şi conţinutul de N- NO3- este de clasa a II-a de calitate (bună), iar conform
valorii CCO-Cr corespunde clasei a IV-a de calitate (poluată). După culoare, duritate, reziduului fix şi
conţinutul ionilor (Na+ + K+), Mg2+, SO42-, Cl-, PO43- şi CBO5 apa corespunde clasei a V-a de calitate
(foarte poluată). Capacitatea de autoepurare a apei râului este medie.
Râul Şovăţ, punctul 1 din orașul Făleşti.
Apa din râul Şovăţ la punctul nr. 1 din orașul Făleşti, după 3 parametri (pH, conţinutul N- NH4+ şi
N- NO3-) corespunde clasei I-a de calitate (foarte bună), după conţinutul ionilor Mg2+ şi Cl-, este de clasa a
II-a de calitate (bună). După valoarea culorii, durităţii, CBO5 şi a conţinutului de N- NO2-, apa corespunde
clasei a III-a de calitate (poluată moderat), după reziduul fix şi CCO-Cr – clasei a IV-a de calitate
(poluată), iar după conţinutul ionilor (Na+ + K+), SO42-, PO43- − clasei a V-a de calitate (foarte poluată).
Capacitatea de autoepurare a apei râului este mică (anexa 3).
Râul Şovăţ la punctul nr. 2 din orașul Făleşti.
Apa din locația respectivă, după 2 parametri (pH, conţinutul N- NO2-) corespunde clasei I de
calitate (foarte bună), după conţinutul ionilor Cl- şi N- NO3-, fiind de clasa a II-a de calitate (bună). După
valoarea culorii şi durităţii apei, corespunde clasei a III-a de calitate (poluată moderat), iar după valoarea
reziduului fix, CCO-Cr şi conţinutul Mg2+ este de clasa a IV-a de calitate (poluată). Conform conţinutului
ionilor (Na+ + K+), SO42-, N- NH4+, PO43- şi CBO5, apa corespunde clasei a V-a de calitate (foarte
poluată). Capacitatea de autoepurare a apei râului este mică.
Apa menajeră postepurare, în aval de orașul Făleşti.
Apa menajeră postepurare, în aval de orașul Făleşti (la momentul recoltării probei), după 4
parametri (pH, conţinutul Mg2+, N- NO2- şi N- NO3-) corespunde clasei I-a de calitate (foarte bună), după
duritate şi conţinutul Cl-, fiind de clasa a II-a de calitate (bună), iar după conţinutul ionilor SO42-
corespunde clasei a IV-a de calitate (poluată). Restul parametrilor (culoarea, reziduului fix, (Na+ + K+),
N- NH4+, PO43-, CCO-Cr şi CBO5 ) au valori ce caracterizează apa de clasa a V-a de calitate (foarte
poluată). Capacitatea de autoepurare a apei este medie. Prin urmare, apa menajeră postepurare din orașul
Făleşti reprezintă o sursă semnificativă de poluare, fiind constatate depăşiri ale condiţiilor specificate în
anexa 2 la Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de
canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale [63], inclusiv la NH4+ de 55,3 ori, reziduu
fix − de 1,35 ori, CCO-Cr – de 1,2 ori, CBO5 – de 1,45 ori etc.
În prezentul studiu se confirmă că apa din fluviul Nistru şi râul Prut, după clasele de calitate (I-III)
şi tipurile de folosinţă a apei (tabelul 1.1) corespunde cerințelor stabilite pentru alimentarea cu apă
potabilă a populației, întreprinderilor industriale și organizațiilor bugetare, care necesită apă de calitate.
În același timp, apa studiată din lacurile şi râurile mici (lacurile nr. 1 şi nr. 3 din or. Briceni, din
râurile Lopatnic, Ciuhur, Glodeanca, Căldăruşa, Camencuţa, Camenca, Ustia şi Şovăţ), la unii parametri
meționați mai sus, corespunde claselor IV-V de calitate, care o caracterizează ca poluată şi foarte poluată,
fiind cu devieri majore de la fondul natural al calităţii apei.

2.4 Calitatea apelor subterane

Apele freatice sunt extrem de vulnerabile la impactul antropic. Spectrul poluanţilor naturali şi
artificiali este foarte larg: compuşi ai azotului, pesticide, seleniu, sulfaţi etc. Valorile mineralizării şi
durităţii totale depăşesc de 2-5 ori normativele igienice. Conform estimărilor Agenției „Apele Moldovei”

29
1,5 mil. persoane (≈40% din populaţia RM) folosesc apă freatică poluată cu nitraţi. În zonele rurale cca
70% dintre copii suferă din cauza lipsei fluorului în apele subterane. Peste 1 milion de persoane consumă
apă cu o mineralizare sporită [107].
Rezultatele analizelor calității apei, utilizate în scop potabil, efectuate de către laboratoarele
Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, relevă că pentru perioada 2015-2019 se atestă o slabă
îmbunătățire a calității apei din sursele centralizate subterane și de suprafață la parametrii sanitaro-chimici
cu excepția apeductelor rurale și a instituțiilor pentru copii (tabelul 2.10).

Tabelul 2.10 Ponderea probelor de apă neconforme la parametrii sanitaro-chimici, (în %)

Anii
Surse
2015 2016 2017 2018 2019
Surse centralizate subterane 71,5 69,5 62,4 72,0 69,5
Surse centralizate de suprafață 30,9 38,3 19,4 9,0 8,4
Apeducte comunale urbane din surse subterane 39,4 44,5 40,0 39,0 37,5
Apeducte comunale urbane din surse de suprafață 5,9 8,2 9,0 7,0 13,0
Apeducte rurale 51,3 51,0 50,0 49,0 58,7
Apeducte ale instituțiilor pentru copii 54,3 61,7 61,0 40,0 43,0
Fântâni 84,0 79,6 77,0 73,0 72,5
Sursa: Carp L., Friptuleac G., 2020 [37].

Ponderea probelor de apă din sursele centralizate subterane (2331 sonde arteziene), care nu
corespund normativelor sanitare în vigoare, în perioada estimată s-a micșorat cu 2% (de la 71% până la
69%). Totuși, este necesar de remarcat că, ponderea neconformității calității apei, la parametrii chimici,
din sursele menționate, se menține la un nivel destul de mare, media pentru anii 2015-2019 constituind
69,0%. Pentru apele din sursele centralizate de profunzime, cele mai frecvente neconformități se atestă la
conținutul de fluor (în mediu 29,0%) și bor (în mediu 16,0%). Procentul probelor neconforme, din sursele
centralizate de suprafață, în perioada de referință, a scăzut cu 22,5%, (de la 30,9% până la 8,4%).
Condițiile de alimentare cu apă potabilă și sanitație diferă în dependență de zona geografică.
Rezultatele studiului din Raportul privind calitatea apei destinate consumului uman din reţele de
apeducte urbane (2020) [35] demonstrează că în Republică apa din 55% de apeducte urbane investigate
nu corespunde normativelor naţionale în vigoare, inclusiv la 49% din probe pentru parametrii chimici şi la
13,4% din probe pentru parametrii microbiologici. Cea mai mare pondere a neconformităţilor privind
calitatea apei din apeductele urbane se atestă în RD Nord (figura 2.18), în care 63% de probe nu
corespund normativelor aprobate (58% – parametrii chimici şi 12,5% – pentru parametrii microbiologici),
58,3

62,5

55,5

55,2
49,2
50
48
40

16,7

13,4
12,5

12

Nord Centru Sud Total RM

Fizico-chimici Microbiologici Total

Figura 2.18. Ponderea neconformității apei destinate consumului uman din apeductele urbane pe regiun
Sursa: Calitatea apei destinate consumului uman [35].
30
urmată de Regiunea de Sud unde probele analizate reprezintă 55,5% din neconformităţi, însă pentru
această regiune ponderea neconformităţilor la parametrii microbiologici este cea mai mare – de 16,7%.
Cele mai puţine probe neconforme au fost identificate în apeductele urbane din Regiunea de Centru −
48%, inclusiv la 40% din probe la parametrii chimici şi la 12,0% – pentru parametrii microbiologici.
Principalii indicatori chimici de bază a apei investigate la care s-au constatat neconformități au fost:
fluorul (17,9%), borul (8,9%), nitriții (4,5%) și nitrații (2,98%) (figura 2.19). De asemenea, s-au depistat
valori mărite de fluor ce depășesc CMA de 1,5 mg/l în 12 probe din cele 67 examinate.
Cele mai mari concentrații au fost depistate în apa din apeductele orașelor Briceni (2,6–3,5 mg/l)
și Edineț (4,5 mg/l). În sudul și centrul Republicii, ponderea neconformității apei din apeductele urbane la
conținutul de fluor a fost de circa 2 ori mai mare comparativ cu RD Nord, unde valoarea acestuia a
constituit 12,1%. Neconformitatea apei privind concentrația de bor, care nu trebuie să depășească limita
de 0,5 mg/l, s-a înregistrat, preponderent, la sudul (27,8%) și central Republicii (4,0%).

23,9

17,9

11,9
8,9

4,5
3

Fluor Bor Nitriți Nitrați Amoniac Sulfați

Figura 2.19 Ponderea neconformității apei din apeductele urbane în dependență de parametrii chimici
Sursa: Calitatea apei destinate consumului uman [35].

Concentrații mai ridicate ale ionilor de amoniu ce depășesc limita admisibilă de 0,5 mg/l s-au
depistat în orașul Briceni (1,5–3,0 mg/l), orașul Dondușeni (1,5 mg/l), orașul Edineț (2,4 mg/l), orașul
Râșcani (1,7–3,1 mg/l) și orașul Sângerei (1,4 mg/l). Ponderea maximală a neconformității apei
determinate de concentrația de amoniu s-a înregistrat în RD Nord (29,2%), iar ponderea minimală – în
RD Sud (11,1%). Valori maximale de sulfați de 250 mg/l, ce depășesc CMA, s-au înregistrat în apa din
apeductele orașelor Râșcani (308,0–358,0 mg/l), Edineț (282,3 mg/l) și Bălți (332,0 – 365,0 mg/l).
Calitatea apei destinate consumului uman din surse necentralizate (fântâni și izvoare).
Analizele de laborator a probelor prelevate de Agenția Națională de Sănătate Publică pentru
investigaţiile sanitaro-chimice din raioanele RD Nord ne demonstrează, că pH-ul apelor din fântânele de
mină şi cele arteziene nu depăşeau valorile normative specificate în HG nr. 934 din 15.08.2007 [59]. Altă
situaţie se atestă pentru nivelul nitraţilor din apa, care în RD Nord are valoarea minimă de 60,4±20
mg/dm3, iar valoarea maximă de 287±16,17 mg/dm3. Duritatea apei, care pentru sursele decentralizate nu
va depăşi 10 mg.echv/dm3, în RD Nord depăşea valoarea normată de până la 16,48±2,03 mg.echv/dm3,
excepţie făcând raionul Sângerei cu valoarea medie de 7,25±0,25 mg.echv/dm3 [107].
În pofida faptului că, în perioada estimată, se atestă o diminuare a ponderii probelor de apă din
fântânile publice neconforme la parametrii chimici (figura 2.20), situația rămâne alarmantă, valoarea
estimată fiind, în medie, pentru perioada de cercetare, de 77%. În apa din fântâni, ponderea
neconformității este condiționată în 60 % din cazuri de concentrațiile sporite de nitrați.

31
 84

79,6
77

73 72,5

2015 2016 2017 2018 2019

Probe neconforme
Fig. 2.20. Ponderea probelor neconforme la parametrii sanitaro-chimici din surse necentralizate de apă [35]

Evaluarea calitativă şi cantitativă a apei izvoarelor şi cişmelelor în raioanele Briceni, Edineţ,

Râşcani, Glodeni şi Făleşti din bazinul râului Prut este prezentată şi în publicaţia elaborată de colectivul
de cercetători din cadrul Institutului de Ecologie și Geografie sub coordonarea dr. Lozan R. [99]. Studiul
ne demonstrează că în raionul Râşcani doar 4% din izvoare aveau apă poluată cu nitraţi. În raioanele
Edineţ (14%), Glodeni (17%), Făleşti (24%) și Briceni (65%), apa din izvoarele investigate conţinea
nitraţi ce depăşeau valoarea concentraţiei maxim admisibile (50 mg/dm3). De asemenea, s-a constatat, că
doar 32% din izvoare investigate în raioanele Briceni, Edineţ, Râşcani şi Glodeni, după indicatorii fizico-
chimici, aveau apa conformă standardului de apă potabilă. În raionul Făleşti, 25% din izvoare aveau apă
poluată cu compuşi ai azotului, inclusiv 3 izvoare aveau apă poluată cu nitraţi şi un izvor – cu compuşi ai
amoniului. În raionul Glodeni 17% din izvoare aveau apa poluată cu nitraţi [103; 125]. Prin urmare, este
necesară desfăşurarea acţiunilor de salubrizare a teritoriului în scopul lichidării focarelor de poluare,
precum gunoiul de grajd stocat în apropierea izvoarelor şi fântânilor, grupurile sanitare, latrinele etc.
În baza rezultatelor analizei corelaţionale, studiind schimbările conţinutului ionilor şi legăturile de
corelare dintre ei, s-a constatat că, simultan cu creşterea concentraţiei nitraţilor în apele freatice, creşte şi
duritatea apei (Ca2+ şi Mg2+), iar numărul de izvoare poluate cu compuşi ai azotului corelează cu cel, apa
cărora are duritatea mai mare de 10 mg.echv/dm3 [125]. Semnificativă este și corelaţia dintre numărul
izvoarelor cu apă poluată cu nitraţi şi cel al gunoiştilor spontane din raioane (y = 7,3667x + 11,056, r 2 =
0,7218) (figura 2.21) [135]. Nitraţii rezultă din mineralizarea în fiecare an a 1-2% din azotul organic [88],
fiind săruri foarte solubile din soluţia solului, sub formă de ioni difuzabili.

90
80
70
60
Nr. gunoişti

50
40
30
20 y = 7,3667x + 11,056
10 R² = 0,7218
0
11 12 17 23 23 24 27 34 50
Izvoare poluate cu NO3-, %

Figura 2.21. Corelaţia dintre numărul izvoarelor cu apă poluată cu nitraţi (%) şi cel al gunoiştilor spontane
din raioane (r2 = 0,7218).
32
 Componenţa fizico-chimică şi indicii de calitate a apei subterane din RD Nord.
În prezentul studiu, apele subterane au fost prelevate, cu precădere, din fântâni, inclusiv din: 1)
centrul orașului Edineţ; 2) fața Consiliul Raional Briceni; 3) Sediul SA Apă Canal Briceni; 4) satul
Hădărăuţi din raionul Ocniţa; 5) satul Rublenița, raionul Soroca; 6) fața Primăriei comunei Bârnova din
raionul Ocnița; 7) satul Răuţel din raionul Făleşti; 8) satul Sadovoe din municipiul Bălţi; 9) orașul
Glodeni; 10) Rezervaţia Științifică „Pădurea Domnească”; 11) Sediul Gospodăriei Comunale din orașul
Făleşti. De asemenea, au fost prelevate probe de ape de la izvoarele din Parcul Central al orașului Briceni,
din satul Naslavcea (apă pentru păstrăvărie şi apa după păstrăvărie) şi din apeductele din orașele Făleşti,
Glodeni, Otaci și Soroca. Parametrii fizico-chimici evaluaţi pentru probele de apă din fântâni (centrul
orașului Edineţ, Consiliul Raional Briceni, satul Hădărăuţi din raionul Ocniţa, precum și din izvoarele din
Parcul central al orașului Briceni, din satul Naslavcea sunt prezentaţi în tabelul 2.11.
Izvorul din Parcul Central Briceni, fântâna Gospodăriei Comunale şi fântâna de la Consiliul
Raional Briceni. Apele prelevate din izvorul din Parcul Central, fântâna Gospodăriei Comunale şi de
lângă Consiliul Raional Briceni corespund cerinţelor de potabilitate după valoarea unor parametri fizico-
chimici evaluaţi (pH, Na++K+, Cl-, SO42-, NH4+, NO2-, reziduu fix), dar duritatea depăşeşte de 1,7-2,05 ori
valoarea maxim admisibilă, fiind semnificativ (izvorul din Parcul central şi fântâna Gospodăriei
Comunale) şi foarte semnificativ (fântâna de lângă Consiliul Raional) poluată cu nitraţi: 70-73 mg/dm3 şi,
respectiv, 197 mg/dm3 NO3- cu depăşirea valorii maxim admise (50 mg/dm3) de 1,4-3,9 ori.

Tabelul 2.11. Componenţa fizico-chimică şi indicii de calitate ai apelor subterane din raioanele Briceni,
Ocniţa şi Edineţ (iulie, 2021).
Fântâni Izvoare
or. Briceni, consiliul raional

*
CMA
s. Naslavcea, apă pentru

s. Naslavcea, apa după

Gospodăria Comunală
or. Briceni, fântână,

Parametrii
or. Edineţ, centru

**
or. Briceni, parc

Valori
admise –
s. Hădărăuţi,
r-nul Ocniţa

păstrăvărie

păstrăvărie

admise
excepţional

*
pH 7,62 7,73 7,75 7,8 7,45 8,15 8,15 6,5-9,5
Duritate, mg.echv/dm3 14,8 12,8 12,2 6,4 12,4 6,5 7,1
*
Duritate, gr. germane 41,4 35,8 34,1 17,9 34,7 18,2 19,9 5 minim
**
20 - 30
Ca2+, mg/dm3 162 144 84 56 124 104 110 -
Mg2+, mg/dm3 80 67 96 43 74 15 19 -
+ + 3 *
Na +K , mg/dm 113 132 94 149 233 55 68 200
Cl-, mg/dm3 72 54 73,5 43 42 28 30 *
250
SO42-, mg/dm3 122 97 102 124 90 69 76 *
250
HCO3-, mg/dm3 706 816 524 438 732 476 452 -
3 *
Reziduu fix, mg/dm 1099 972 908 691 1002 522 541 1500
NH4+, mg/dm3 0,009 0 0 0 0 0,01 0,37 *
0,5
NO2-, mg/dm3 0,014 0 0 0 0 0 0,44 *
0,5
- 3 *
NO3 , mg/dm 197 70 196 28 73 14,2 14,0 50
IPAN 8,85 2,5 8,85 0,4 2,65 -0,3 -0,3
Starea FSP SemP FSP SP SemP NP NP
NP – nepoluată; SP – slab poluată; SemP – semnificativ poluată;
FSP - foarte semnificativ poluată.
*
CMA – Concentraţia maxim admisă [59].
**
Valori admise – admise excepţional [134].
33
 Apa din fântâna din centrul orașului Edineţ, după parametrii fizico-chimici evaluaţi, corespunde
cerinţelor de potabilitate, fiind slab poluată şi cu nitraţi (tabelul 2.11).
Apa din izvorul din satul Naslavcea, raionul Ocniţa, utilizată pentru păstrăvărie (până şi după
păstrăvărie) corespunde cerinţelor de potabilitate, fiind nepoluată cu nitraţi, dar fiind la limita CMA după
concentraţia NH4+ (0,37 mg/dm3) şi NO2- (0,44 mg/dm3).
Prin urmare, se constată că, doar apa din fântâna din centrul orașului Edineţ şi din izvorul din satul
Naslavcea, utilizată pentru păstrăvărie (tabelul 2.11), corespunde cerinţelor de potabilitate specificate în
Hotărârea Guvernului nr. 934 din 15.08.2007 [59].
Parametrii fizico-chimici evaluaţi pentru probele de apă din fântânile din: satul Răuţel, raionul
Făleşti; orașul Făleşti; satul Sadovoe din mun. Bălţi; orașul Glodeni; Rezervaţia „Pădurea Domnească”;
apeductele din orașele Făleşti și Glodeni sunt prezentaţi în tabelul 2.12.
Fântâna din satul Răuţel, raionul Făleşti, are apă foarte poluată cu nitraţi, care depăşesc
valorea maxim admisibilă de cca 6,2 ori şi după concentrația ionilor de sodiu și potasiu (Na+ + K+), care
depăşesc CMA de cca 2 ori. După concentrația de fluor (F-) este slab poluată, cu depăşirea CMA de doar
1,1 ori), iar după ceilalţi parametri fizico-chimici evaluaţi corespunde cerinţelor de potabilitate.

Tabelul 2.12. Componenţa fizico-chimică şi indicii de calitate a apei subterane din raioanele Făleşti, Glodeni,
municipiul Bălţi şi Rezervaţia „Pădurea Domnească” (2021).
Sursa
Fântâni Apeduct *CMA
**
Valori
r-nul Făleşti

Or. Glodeni
Domnească
s. Sadovoe,

or. Glodeni

Parametrii
Rezervaţia
mun. Bălţi

or. Făleşti

or. Făleşti
s. Răuţel,

Pădurea
admise –
admise
excepţional
*
pH, un. 7,25 7,2 7,92 8,2 8,0 8,5 7,03 6,5-8,5
Reziduu fix, mg/dm3 1580 2032 1465 2293 1532 1248 286 *
1500
Na+ + K+, mg/dm3 407 232 340 459 377 485 58 *
200
Duritate, mg.echv/dm3 8,9 28,0 11,5 21,1 10,4 0,1 3,5
*
Duritate, gr. germane. 24,9 78,4 32,2 59,1 29,1 0,28 minim 5
**
20-30
Ca2+, mg/dm3 52 128 44 20 120 2 60 -
2+ 3
Mg , mg/dm 75 259 112 241 53 0 10 -
HCO3-, mg/dm3 982 976 1048 1512 914 890 145 -
SO42-, mg/dm3 166 203 168 430 442 256 50 *
250
- 3 *
Cl , mg/dm 73 526 101 102 79 35 28 250
+ 3 *
NH4 , mg/dm 0 0 0 0 3,39 0 0,015 0,5
NO2-, mg/dm3 0,025 2,89 0 0,22 0,15 0,02 0,001 *
0,5
NO3-, mg/dm3 313 192 175 285 3,9 21,3 6,2 *
50
3- 3
PO4 , mg/dm 0,54 0,6 0,65 0,19 0,49 0,43 0,05 -
- 3 *
F , mg/dm 1,7 1,6 1,9 1,7 0,54 2,03 0,06 1,5
IPAN 14,65 8,6 7,75 13,25 -0,8 0,065 -
Starea Poluare semnificativă cu nitraţi Ne poluată Slab poluată
*
CMA - Conţinut maxim admis [59].
**
Valori admise – admise excepţional [134].

Apa din fântâna din centrul satului Sadovoe, municipiul Bălţi, este foarte poluată cu nitriți și
nitrați (NO2- şi NO3-), iar depăşirea CMA este de cca 5,8 şi, respectiv, de 3,8 ori. După duritatea şi
conţinutul Cl-, apa din fântâna respectivă este, de asemenea, foarte poluată, cu depăşirea CMA de ≈4,0 ori
34
și, respectiv, de 2,0 ori. După reziduul fix, CMA este depășită de 1,35 ori, iar după conţinutul ionilor de
sodiu și potasiu (Na+ + K+) şi F- − de 1,1 ori, fiind slab poluată (tabelul 2.12). După ceilalţi parametri
fizico-chimici evaluaţi apa corespunde cerinţelor de potabilitate.
Apa fântânii din centrul orașului Glodeni este, de asemenea, foarte poluată cu nitrați (NO3-),
CMA a cărora este depăşită de cca 3,5 ori), iar duritatea, conţinutul ionilor de sodiu și potasiu (Na+ + K+)
şi F- depăşeşte CMA de 1,6 ori, 1,7 ori şi, respectiv, de 1,2 ori, fiind moderat și slab poluată,
corespunzător. După ceilalţi parametri fizico-chimici evaluaţi apa corespunde cerinţelor de potabilitate.
Apa din apeductul orașului Glodeni (la Stația de Pompare a Apei), după majoritatea parametrilor,
corespunde cerinţelor de potabilitate. După conţinutul substanţelor degradabile (CCO-Cr) apa corespunde
clasei a II-a de calitate şi după concentraţia N- NO3- − clasei a III-a de calitate. Din această cauză apa din
rețeaua urbană de distribuție nu corespunde tuturor cerințelor de calitate a apei potabile, ceea ce impune
realizarea unor măsuri de îmbunătățire a ei.
Apa fântânii din Rezervaţia „Pădurea Domnească” este foarte poluată cu ioni de amoniu (NH4+),
care depăşesc CMA de cca 6,8 ori. După duritate CMA este depășită de de 1,45 ori, după conţinutul
ionilor de sodiu și potasiu (Na+ + K+) – de 1,9 ori şi după concentrația ionilor de sulfat (SO42-) – de 1,7
ori, fiind moderat și semnificativ poluată (tabelul 2.12). După ceilalţi parametri fizico-chimici evaluaţi
apa corespunde cerinţelor de potabilitate.
Apa din fântâna din fața sediului Gospodăriei Comunale a orașului Făleşti este, de asemenea,
foarte poluată cu nitrați (NO3-), cu depăşirea CMA de 5,7 ori. În plus, după duritatea apei, CMA este
depășită de 2,9 ori, după conţinutul ionilor de sodiu și potasiu (Na+ + K+) − de 2,4 ori, fiind semnificativ
poluată, după concentrația ionilor de sulfat (SO42-) – de 1,7 ori și a reziduul fix – de 1,5 ori, apa este
moderat poluată, iar după concentrația de fluor (F-), CMA este depășite doar de 1,1 ori, apa fiind slab
poluată. După ceilalţi parametri fizico-chimici evaluaţi apa corespunde cerinţelor de potabilitate.
În apa prelevată din apeductul orașului Făleşti s-au depistat depăşiri ale CMA de 2,4 ori după
conţinutul ionilor de sodiu și potasiu (Na+ + K+), iar după conţinutul de fluor (F-) − de 1,35 ori (tabelul
2.12). După ceilalţi parametri fizico-chimici evaluaţi apa corespunde cerinţelor de potabilitate.
Prin urmare, apa prelevată din fântânile din satul Răuţel, raionul Făleşti, satul Sadovoe (mun. Bălţi),
orașele Glodeni şi Făleşti, după indicele de poluare cu nitraţi este caracterizată cu poluare foarte
semnificativă (tabelul 2.12), slab poluată fiind apa din apeductul din orașul Făleşti şi nepoluată este apa
din fântâna din Rezervaţia „Pădurea Domnească”.
Parametrii fizico-chimici evaluaţi pentru probele de apă prelevate din fântânile din satele
Rubleniţa, raionul Soroca și Bârnova, raionul Ocniţa (în proximitatea sediilor primăriilor respective),
apeductele din orașele Soroca (sediul gospodăriei comunale) și Otaci, raionul Ocnița (din sediul
primăriei), precum și de la Staţia de Pompare nr. 1 din orașul Otaci sunt prezentaţi în tabelul 2.13
Fântâna din satul Rubleniţa (în fața sediului Primăriei), raionul Soroca, are apă foarte poluată cu
nitraţi, care depășesc CMA de cca 4,0 ori, iar duritatea de cca 1,4 ori (tabelul 2.13). După ceilalţi
parametri fizico-chimici evaluaţi corespunde cerinţelor de potabilitate.
Apa din fântâna din satul Bârnova (în fața sediului Primăriei), raionul Ocniţa, de asemenea, este
foarte poluată cu nitraţi (NO3-), depăşirea CMA fiind de 3,0 ori (tabelul 2.13). După ceilalţi parametri
fizico-chimici evaluaţi apa corespunde cerinţelor de potabilitate.
Apa prelevată direct de la robinetele din sediile Gospodăriei Comunale Soroca și primăriei
orașului Otaci, după toţi parametrii fizico-chimici evaluaţi corespunde cerinţelor de potabilitate.
În apa de la Staţia de pompare nr. 1 din or. Otaci conţinutul SO42- şi F- depăşeşte de 1,1 ori
valoarea CMA. După ceilalţi parametri fizico-chimici evaluaţi apa corespunde cerinţelor de potabilitate.

35
 Apa din probele prelevate din fântânile din satele Rubleniţa, raionul Soroca și din Bârnova, raionul
Ocniţa, după Indicele de poluare cu nitraţi (IPAN) este caracterizată cu poluare foarte semnificativă, iar
apa prelevată din apeductele din orașele Soroca și Otaci este nepoluată.
Tabelul 2.13. Rezultatele analizelor parametrilor fizico-chimici şi IPAN a apei subterane pentru probele din
19 iulie 2021
Sursa Staţia de
Fântână Apeduct pompare

primăria or.
Apă-Canal,
s. Bârnova,
Parametrii CMA*

Rubleniţa,

or. Soroca

or. Otaci
Soroca

Ocniţa

Otaci
r-nul

r-nul
s.
pH, un. 7,1 7,25 7,6 7,3 7,05 6,5-8,5
Reziduu fix, mg/dm3 1405 818 278 943 1071 1500
Na+ + K+, mg/dm3 113 29 27 151 160 200
Duritate, mg.echv/dm3 19,6 13,6 3,8 11,8 11,8 15
Duritate, gr. G 7,0 4,85 1,35 4,2 4,2 5
Ca2+, mg/dm3 228 176 62 160 168 -
Mg2+, mg/dm3 98 57 8 45 41 -
HCO3-, mg/dm3 548 616 184 524 524 -
SO42-, mg/dm3 203 54 59 181 293 250
Cl-, mg/dm3 283 48 27 135 138 250
NH4+, mg/dm3 0 0 0 0 0 0,5
NO2-, mg/dm3 0,002 0,03 0 0 0,004 0,5
NO3-, mg/dm3 206 146 2,3 8,8 9,1 50
PO43-, mg/dm3 0,26 0,24 0,17 0,14 0,2 -
F-, mg/dm3 1,1 1,07 0,33 1,57 1,68 1,5
IPAN 9,3 6,3 -0,89 -0,56 -0,54
Poluare foarte nepoluată cu nitraţi
semnificativă cu nitraţi
*
CMA - Conţinut maxim admis [59]

2.5 Concluzii la capitolul 2:

 Râurile Nistru și Prut reprezintă cea mai importantă arteră acvatică și sursă de apă pentru RD
Nord, însă capacitățile lor de exploatare sunt limitate, în special din fluviului Nistru. Atât râurile mari, cât
mai ales râurile mici și mijlocii sunt regularizate de lacuri de acumulare, prezența cărora are atât efecte
pozitive (prevenirea inundațiilor, asigurarea necesarului continuu de apă pentru folosințe menajere,
industrie, irigare, piscicultură etc.), cât și efecte negative, în special de natură ecologică.
 În baza analizei hidrografului debitelor de apă a râurilor Nistru și Prut, pentru perioada 1968-
2020, se poate observa o evoluție oscilantă a debitelor lor, pe fonul unei tendințe generale de reducere,
amplificată de schimbările climatice recente și de funcționarea complexelor hidroenergetice.
 Majoritatea resurselor de apă se formează în perioada primăvară și vară, inclusiv 60% ale
fluviului Nistru și 70% ale râului Prut când se înregistrează cantități maxime de precipitații atmosferice.
Râurile mici și mijlocii reprezintă resurse de apă de importanță locală, formate, în mare parte, în limitele
RD Nord. Cele mai mari debite sunt specifice râurilor din bazinul fluviului Nistru.
 Rezervele de ape subterane sunt suficiente în majoritatea raioanelor, cu excepția Glodeni,
Briceni, Soroca și Ocnița, fiind influențată de funcționarea complexelor hidroenergetice Nistrean (în
amonte de satul Naslavcea) și Costești-Stanca pe râul Prut. Majoritatea absolută a raioanelor și
localităților rurale se aprovizionează din surse subterane, însă în multe localități debitele surselor locale
36
sunt insuficiente, iar calitatea apei este neconformă. În plus, lipsesc masiv stațiile de tratare a apei. Pentru
aprovizionarea centralizată cu apă potabilă a populației și întreprinderilor se folosesc, cu precădere, apele
subterane din complexul acvifer Badenian-Sarmațian cu rezerve mai bogate.
 În prezentul studiu se confirmă că apa din fluviul Nistru şi râul Prut, după clasele de calitate şi
tipurile de folosinţă a apei, este recomandată pentru alimentarea cu apă potabilă.
 Apa evaluată din lacuri şi din râurile mici, după un şir de parametri, corespunde claselor IV şi V
de calitate, deci nu poate fi folosită ca sursă de alimentare cu apă potabilă.
 Apa menajeră postepurare din orașul Făleşti nu trebuie deversată în mediul ambiant, deoarece
sunt depăşiri ale condiţiilor specificate în Regulamentul privind cerinţele de colectare, epurare şi
deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale.
 Apa izvoarelor și fântânilor investigate din raioanele Briceni, Ocnița și Soroca, nu corespunde
cerinţelor de potabilitate după valoarea durităţii ce depăşeşte de 1,7-2,05 ori valoarea admisă, fiind
semnificativ (izvorul din parc şi fântâna gospodăriei comunale) şi foarte semnificativ (fântâna de lângă
consiliul raional Briceni) poluată cu nitraţi cu depăşirea valorii maxim admise de 1,4-3,9 ori.
 Apa din fântâna din centrul orașului Edineţ după parametrii fizico-chimici evaluaţi corespunde
cerinţelor de potabilitate, fiind slab poluată cu nitraţi. Apa de la izvorul din satul Naslavcea, utilizată
pentru păstrăvărie corespunde cerinţelor de potabilitate, fiind nepoluată cu nitraţi, dar fiind la limita CMA
după concentraţia NH4+ (0,37 mg/dm3) şi NO2- (0,44 mg/dm3).
 Fântâna din satul Răuţel are apă foarte poluată cu nitraţi, cu depăşirea valorii maxim admise de
cca 6,2 ori, cu (Na+ + K+) (depăşirea CMA de cca 2 ori), cu fluor (F-) fiind slab poluată. Apa din fântâna
din s. Sadovoe, mun. Bălţi, este foarte poluată cu NO2- şi NO3-, duritatea şi conţinutul Cl- au depăşirea de
cca 3,9, respectiv, 2 ori, reziduul fix de 1,35 ori, iar conţinutul (Na+ + K+) şi F- - de cca 1,1 ori.
 Apa fântânii din or. Glodeni este foarte poluată cu NO3- (depăşirea CMA de cca 3,5 ori), iar
duritatea, conţinutul (Na+ + K+) şi F- depăşeşte de 1,6 ori, 1,7 ori şi, respectiv, 1,26 ori. Apa fântânii din
Rezervaţia Pădurea Domnească este poluată cu NH4+ (depăşirea CMA de cca 6,8 ori), iar duritatea,
conţinutul (Na+ + K+) şi SO42- depăşeşte CMA de 1,45 ori, 1,9 ori şi, respectiv, 1,7 ori.
 Apa din fântâna din or. Făleşti este foarte poluată cu NO3-, depăşind CMA de cca 5,7 ori, iar
reziduul fix – de cca 1,5 ori, alte depăşiri fiind la duritate de 2,9 ori, conţinutul (Na+ + K+) de 2,4 ori,
SO42- - 1,7 ori şi F- de 1,1 ori. În apa din apeductul din orașul Făleşti depăşiri ale CMA sunt de 2,4 ori
după conţinutul de (Na+ + K+), iar conţinutul F- depăşeşte cerinţele normative de 1,35 ori.
 Doar apa prelevată din fântâna din centrul orașului Edineţ şi izvorul din satul Naslavcea, utilizată
pentru păstrăvărie, corespunde cerinţelor de potabilitate specificate în HG nr. 934 din 15.08.2007.
 Corelaţia pozitivă a conţinutului nitraţilor din apele evaluate cu valoarea altor parametri
demonstrează prezenţa unor consecinţe cumulative a poluării apelor subterane cu nitraţi şi alţi anioni şi
cationi prezenţi în apă, iar cu numărul gunoiştilor se confirmă impactul gunoiştilor neizolate asupra
calităţii mediului/apelor.
 Prin urmare, agenţii economici trebuie să asigure eficienţa tratării apelor uzate prin staţiile de
epurare locală, iar deversarea apelor uzate în sistemul de canalizare şi emisaruri să corespundă normelor
din HG nr. 950 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a
apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau emisaruri de apă pentru localităţile urbane şi rurale. De
asemenea, este necesară crearea condiţiilor pentru trecerea la managementul integrat al resurselor de apă,
în corespundere cu politica naţională în domeniul resurselor de apă și planurile de gestionare a bazinelor
râurilor, precum și coordonarea tranfrontalieră în domeniul gestionării apelor.

37
 Tabelul 2.14 Analiza SWOT a resurselor de apă din Regiunea de Dezvoltare Nord
Puncte tari Puncte slabe
• Rețeaua hidrografică relativ densă. • Râurile mari curg la hotarele regiunii fapt ce
• Prezența râurilor mari și mijlocii cu resurse de îngreunează aprovizionarea cu ape de suprafață a
apă importante. zonelor din interiorul regiunii iar râurile mici au un
• Cantitatea suficientă de precipitații. debit redus și nu prezintă resurse de apă importante
• Frecvența și intensitatea mai mică a perioadelor din punct de vedere economic.
de uscăciune și secetă. • Numărul foarte mare de lacuri de acumulare pe
• Asigurarea relativ bună cu ape de suprafață și cursul râurilor și gestionarea lor neconformă.
subterane. • Micșorarea numărului de posturi hidrologice.
• Dispune de resurse de apă de calitate. • Ponderea mică a suprafețelor împădurite.
• Prezența lacurilor de acumulare. • Capacitățile tehnico-economice insuficiente
• Prezența apeductelor magistrale (Soroca-Bălți- pentru valorificarea resurselor de apă de suprafață.
Sângerei, Prut-Fălești, Prut-Edineț). • Calitatea redusă a apelor din lacurile de
• Predominarea sondelor de captare cu destinație acumulare, râurile mici și mijlocii.
potabilă, ce denotă calitatea bună a apei. • Rezerve insuficiente de apă subterană în
• În regiune sunt amplasate cele mai multe fântâni raioanele Dondușeni, Glodeni, Briceni, Soroca.
și izvoare din Republică, care, în condițiile • Din cauza intensificării schimbărilor climatice
accesului redus la sistemele centralizate de și funcționării complexelor hidroenergetice, dar și
aprovizionare cu apă, reprezintă o sursă valoroasă folosirii excesive a apei, adâncimea de localizare a
de apă, mai ales pentru populația rurală. pânzei freatice s-a majorat semnificativ.
• Prezența fântânilor și izvoarelor cu un debit • Numărul mare de sonde arteziene neexploatate.
mare de apă. • Numeroase fântâni și izvoare nu sunt amenajate,
iar calitatea apei este neconformă.
Oportunități Riscuri (Amenințări)
• Implementarea Programelor de Măsuri ale • Ameninţările schimbărilor climatice și
bazinelor hidrografice. intensificării perioadelor de uscăciune și secetă.
• Valorificarea resurselor de apă de suprafață. • Capacitatea redusă de adaptare la schimbările
• Lărgirea rețelei de aprovizionare cu apă și în zona climatice și la efectele derivate ale acestora.
rurală a regiunii prin atragerea investițiilor. • Epuizarea resurselor de apă subterană și
• Eficientizarea gestionării resurselor de apă. poluarea acestora prin exploatarea nerațională.
• Plantarea fâșiilor riverane de protecție. • Inundațiile și viiturile frecvente favorizează
• Prioritizarea folosințelor lacurilor de acumulare pagube materiale.
și lichidarea celor neconforme. • Impactul Complexului Hidroenergetic Nistrean.
• Promovarea utilizării eficiente a resurselor • Lichidarea posturilor hidrologice determină
apelor subterane, de suprafață și pluviale. reducerea cunoștințelor privind caracteristicile
• Lichidarea sau conservarea sondelor hidrologice ale râurilor.
neexploatate va contribui semnificativ la protecția • Sondele nefuncționale și în stare avansată de
apelor subterane. uzură generează poluarea apelor subterane.
• Reconstrucția fântânilor și izvoarelor de valoare • Folosirea masivă a apei neconforme din fântâni
istorică și naturală contribuie la dezvoltarea și izvoare afectează masiv sănătatea umană.
turismului din regiune.

38
3. STAREA ȘI UTILIZAREA SISTEMELOR PUBLICE DE APROVIZIONARE CU APĂ
3.1. Starea și utilizarea sistemelor de captare a apei

Principalii operatori ai serviciilor de aprovizionare cu apă şi sanitație şi sanitație în Republica

Moldova, inclusiv în RD Nord sunt: întreprinderile municipale specializate în prestarea serviciilor de
aprovizionare cu apă și sanitație, în special întreprinderile urbane ale Asociaţiei „Moldova Apă-Canal”
(AMAC), primăriile și asociațiile de utilizatori din localitățile rurale, precum și alte categorii de operatori
ai sistemelor respective, inclusiv SRL-uri, ÎI (întreprinderi individuale) și persoane fizice. Majoritatea
întreprinderilor municipale de aprovizionare cu apă și sanitație din mediul rural au fost fondate recent, ca
urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 303 [92] și implementării proiectelor de construcție și extindere a
apeductelor. Informația din teritoriu privitor la prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare
se acumulează aproape integral doar de la întreprinderile AMAC [14].
Cerinţele principale faţă de prestatorii serviciilor de aprovizionare cu apă şi canalizare: a)
adaptabilitate la cerinţele cantitative şi calitative ale utilizatorilor de apă; b) accesibilitate egală la
serviciile publice furnizate; c) administrarea optimă a sistemului de aprovizionare cu apă şi canalizare, în
condiţii de siguranţă şi eficienţă economică, în conformitate cu caietele de sarcini şi cu instrucţiunile de
exploatare în domeniu; d) informarea şi consultarea utilizatorilor de apă deserviţi; e) protecţia mediului
natural şi social; f) furnizarea către APL a informaţiei solicitate [57;92].
Conform Legii 303 privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare [64], companiile
operatoare sunt responsabile de exploatarea sistemului public de alimentare cu apă şi canalizare în
condiţii de siguranţă şi eficienţă tehnico-economică și de monitorizarea strictă a calităţii apei potabile
distribuite şi a apei uzate recepţionate. În plus, operatorii sunt obligați să: a) prezinte Agenţiei sau APL-
urilor calculele argumentate ale cheltuielilor suportate; b) nu întrerupă furnizarea/prestarea serviciului
public de alimentare cu apă şi de canalizare, cu excepţia cazurilor de neplată, a motivelor tehnice şi de
securitate prevăzute în lege, în licenţă şi în contracte; c) prezinte anual spre avizare și aprobare tarifele
pentru serviciul public de alimentare cu apă potabilă și canalizare; d) instaleze, să repare, să înlocuiască şi
să verifice metrologic contoarele de apă; e) să nu admită discriminarea consumatorilor.
Volumul de ape captate și utilizate este condiționat de cererea pentru apă, de resursele de apă
disponibile din surse de suprafață și subterane, precum și de capacitățile tehnico-economice de captare,
transportare, tratare a apei și utilizare a apei. Cererea și consumul de apă sunt determinate de numărul și
dimensiunile centrelor urbane și industriale, localităților rurale cu apeducte funcționale extinse, precum și
de cantitatea și regimul precipitațiilor atmosferice. De asemenea, consumul real de apă este condiționat de
proximitatea față de albia râurilor Nistru și Prut, de capacitățile tehnice și financiare de captare, tratare,
transportare și utilizare a apelor. În plus, datele oficiale sunt influențate și de nivelul de evidență al apei
de utilizatorii primari și de transmitere a informației privind indicii de gospodărire a apelor (Formularul 1
apă) către Agenția „Apele Moldovei”, autoritățile statistice și ecologice [26].
Conform datelor BNS [30;146], în perioada analizată (2010-2020), volumul total de ape captate
pentru sistemele publice de aprovizionare cu apă în RD Nord a fost, în medie, de 18,8 mil. m 3, inclusiv
16,2 mil. m3 sau 87% în mediul urban și 2,7 mil. m3 sau 13% − în mediul rural (anexa 4). Trebuie de
menționat că, din datele brute oferite de BNS, autorii au omis volumul de ape captate din alte surse (de
suprafață) în municipiul Bălți, raioanele Soroca, Florești și Sângerei, care sunt incluse inițial în datele
privind volumul total de ape captate în raionul Soroca de ÎS Acva Nord și care se estimează, în medie la
11,3 mil. m3 sau 60% din volumul total de ape captate pentru sistemele publice de aprovizionare cu apă
din RD Nord. Volumul maximal de apă captată din fluviul Nistru de ÎS Acva Nord Soroca determină
predominarea detașată a spațiului urban (87%) și a surselor de suprafață (70%) în RD Nord.

39
 Volumul maxim de ape captate se înregistrează în raioanele Soroca (11,3 mil. m3) și Edineț (1,7
mil. m3), în care sunt localizate stațiile principale de pompare a apei din râurile Nistru și Prut, precum și
în raioanele Drochia (937 mii m3), Florești (948 mii m3) și Sângerei (≈800 mii m3), cu un nivel mediu de
urbanizare și industrializare și cu apeducte funcționale mai extinse atât în spațiul urban, cât și în cel rural
(anexele 4, 8). Volumul minim de ape captate se înregistrează în raioanele Ocnița (227 mii m3) și Briceni
(538 mii m3), cu dimensiuni și centre urbane mai mici și cu un acces mai redus la apeductele publice
rurale, precum și în municipiul Bălți (262 mii m3), care se alimentează, aproape integral, cu apa captată
din fluviul Nistru (în amonte de satul Cosăuți) de ÎS Acva Nord din orașul Soroca.
Dacă analizăm media perioadei de studiu (2010-2020), atunci spațiul urban predomină absolut nu
doar în municipiul Bălți (figura 3.1, anexa 4), dar și în raioanele Edineț (88%), Drochia (75%) și Fălești
(74%), cu centre urbane de dimensiuni medii și un nivel de industrializare mai mare, precum și în
raioanele Ocnița (100%) și Soroca (100%), cu un nivel foarte redus de acces al populației rurale la
apeductele publice (tabelul 3.4). O pondere mai redusă a spațiului urban se atestă în raionul Dondușeni
(45%), datorită conectării la apeductele publice rurale a celor două instituții medical-curative (Sanatoriul
și Casa Socială) din satul Târnova, cu un consum mare (până la 300 mii m3) de apă, în raioanele Râșcani
(45%) și Sângerei (57%), cu un nivel mai înalt de acces la apeductele publice rurale, precum și în raionul
Glodeni, datorită scoaterii din funcțiune (în anul 2015) a fabricii de zahăr. Pe parcursul perioadei de
studiu, ca urmare a creșterii mai accelerate a apeductelor rurale, ponderea spațiului urban s-a redus în
toate raioanele RD Nord [33, p. 26], în special în raioanele Florești, Sângerei și Fălești, precum și în
raionul Glodeni − datorită sistării activității fabricii de zahăr din orașul Glodeni.

Figura 3.1 Ponderea localităților urbane și rurale în volumul total al apelor captate în raioanele RD Nord
Sursa: figurile 3.1-3.4, 3.7, 3.11-3.35 sunt elaborate de autori după datele BNS [30 ;146].

Conform figurii 3.2, în anii 2010-2020, volumul total de apă captate în RD Nord s-a majorat cu 6,9
mil. m3 (de la 16,4 mil. m3 până la 23,2 mil. m3) sau de 1,4 ori.
40
 22,4 23,2 23,2
21,7
20,1
18,6 19,0 18,9
17,6 17,9
16,4 16,4 16,7
15,3 15,8 15,3
14,5 15,0 14,9 14,6
14,0
13,3

3,8 3,8 4,2 4,4

3,0 3,4
1,1 1,2 1,3 1,3 1,6

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
total -urban -rural
Figura 3.2 Dinamica volumului total de ape captate în RD Nord, în mil. m3..

Creșterea mai accelerată a volumului de ape captate se observă în raioanele Râșcani (de 2,7 ori),
Drochia (de 2,3 ori), Sângerei (de 1,9 ori), Dondușeni și Fălești (de 1,5 ori), cu o extindere mai rapidă a
apeductelor publice (figura 3.3, anexa 4), îndeosebi din localitățile rurale. De asemenea, o majorare
semnificativă se înregistrează și în raionul Soroca (de 1,5 ori sau cu 4,6 mil. m3), ca urmare a suplinirii
capacităților de pompare și distribuție a apei la ÎS Acva Nord și majorării consumului de apă livrată de
întreprinderea respectivă în municipiile Bălți și Soroca [22]. În același timp, reducerea volumului de ape
captate se atestă în raioanele Glodeni (de 1,8 ori), Ocnița și Edineț (de ≈1,3 ori), datorită diminuării
similare a apei captate și utilizate în mediul urban [146].

Figura 3.3. Dinamica volumului de ape captate de sistemele publice de aprovizionare cu apă din raioanele
RD Nord, în mil. m3.
41
 În mediul rural, volumul total de ape captate a crescut de 4,1 ori sau cu 3,3 mil. m 3 (de la 1,1 mil.
m până la 4,4 mil. m3). Dinamica pozitivă se atestă în toate raioanele (cu excepția rn. Ocnița) și în mun.
3

Bălți, iar cea mai accelerată dinamică se observă în localitățile rurale din raionul Dondușeni (de la 3,2 mii
m3 în anul 2010 până la 403 mii m3 în anul 2019), în special datorită conectării la apeductele publice a
instituțiilor balneo-curative menționate mai sus), precum și în raioanele Fălești (de 16 ori), Drochia (de
9,1 ori), Florești (de 7,3 ori), Râșcani (de 5,5 ori) și Sângerei (de 3,4 ori), în care se înregistrează și cele
mai accelerate ritmuri de creștere ale accesului la apeducte și consumului contorizat de apă al populației.
În mediul urban, volumul total de ape captate s-a majorat cu 3,5 mil. m3 (de la 15,3 mil. m3 până la
18,9 mil. m3) sau cu 23% (figura 3.2). Dinamica respectivă este condiționată predominant de evoluția
similară a volumului de ape captate de ÎS Acva Nord Soroca, care contribuie cu cca 60% din apa livrată,
per total, apeductelor publice din RD Nord și 70% apeductelor publice urbane din această regiune. În
același timp, apa captată de ÎS Acva Nord este livrată, aproape exclusiv, în municipiile Bălți și Soroca, iar
capacitățile de captare și distribuție a apei sunt insuficient valorificate. În plus, tariful pentru 1 m 3 de apă
livrată este de doar 5,0 lei sau de peste 2 ori mai mic față de cota minimă a tarifelor pentru aprovizionarea
cu apă în majoritatea localităților din RD Nord și din Republica Moldova. Dinamica pozitivă a volumului
de apă captată se atestă în municipiul Bălți (de 1,6 ori), precum și în centrele urbane din raioanele Soroca
(de 1,5 ori sau cu 4,5 mil. m3), Drochia și Briceni (de 1,5 ori), Râșcani (de 1,4 ori) și Sângerei (de 1,2 ori).
Totodată, reducerea volumului de ape captate se observă în orașele din raioanele Florești (ca urmare a
conectării la surse de apă din afară), Glodeni (de 3 ori – datorită stopării activității fabricii de zahăr),
Edineț (de 1,5 ori), Ocnița (de 1,3 ori), Dondușeni ( de 1,2 ori) și Fălești.
În anul 2020, volumul total de ape în RD Nord a fost de 23,2 mil. m3, inclusiv 18,9 mil. m3 (81%) −
în mediul urban și 4,4 mil. m3 (19%) − în mediul rural. Volumul maxim de ape a fost captat în raioanele
cu dimensiuni și centre urbane mai mari, precum și cu apeducte funcționale mai extinse atât în spațiul
urban, cât și în cel rural [19], inclusiv în raioanele Soroca (14,2 mil. m3), Drochia (1,5 mil. m3), Florești și
Sângerei (câte 1,1 mil. m3) din bazinul Nistrului, Edineț (1,5 mil. m3), Râșcani (970 mii m3) și Fălești
(880 mii m3) din bazinul Prutului (anexa 4). Volumul minim de ape captate se înregistrează în raioanele
cu dimensiuni și centre urbane mai mici, cu un acces redus la apeductele publice rurale, inclusiv în Ocnița
(227 mii m3) și Briceni (538 mii m3), precum și în municipiul Bălți (262 mii m3), care se alimentează,
aproape integral, cu apa captată din fluviul Nistru de ÎS Acva Nord din orașul Soroca.
În mediul urban, volume maxime de apă au fost captate, de asemenea, în raioanele Soroca (14,2
mil. m3), Edineț (1,6 mil. m3), Drochia (870 mii m3), Fălești (544 mii m3) și Sângerei (487 mii m3), iar
volumul minim în raioanele cu centre urbane mai mici, inclusiv în raioanele Dondușeni (171 mii m3),
Ocnița (227 mii m3) și Glodeni (246 mii m3) (anexa 4). În mediul rural, se remarcă raioanele cu acces
maxim la apeductele publice rurale, inclusiv Florești (1,1 mil. m3), Râșcani (626 mii m3), Drochia (616
mii m3) și Sângerei (600 mii m3). Volumele minime au fost captate în raioanele cu un nivel redus de acces
la apeductele publice rurale, inclusiv în Ocnița (0 m3), Soroca (78 mii m3) și Briceni (230 mii m3).
Volumul total de ape captate din surse de suprafață a constituit, în medie, 13,1 mil. m3 sau cca
70% din volumul total al apelor captate în RD Nord, ceea ce se datorează, aproape exclusiv, surselor de
captare a întreprinderilor de aprovizionare cu apă ale ÎS Acva Nord din Soroca (11,3 mil. m3 sau ≈100%)
și din orașul Edineț (1,5 mil. m3 sau 87%). De asemenea, în raionul Glodeni ½ din apele captate provin
din surse de suprafață (311 mii m3). În restul raioanelor, majoritatea absolută a apelor captate, îndeosebi
în mediul rural, provin din surse subterane (figura 3.4, anexa 5).

42
 3
Figura. 3.4. Ponderea (%) și volumul (mii m ) apelor captate după sursele de proveniență în raioanele RD
Nord (media anilor 2010-2020).

Ponderea detașată a surselor de suprafață în raionul Soroca se datorează exclusiv stațiilor de

pompare a apei operate de ÎS Acva Nord și situate în amonte de satul Cosăuți, raionul Soroca. În plus, ÎS
Acva Nord, livrează peste 90% din apa captată consumatorilor din afara raionului. Prin intermediul
apeductului magistral Soroca-Bălți (figurile 3.5-3.6), cu ramificații spre orașele Sângerei (finalizată) și
Râșcani (în proiect), apa captată de ÎS Acva Nord este livrată municipiului Bălți, precum și
întreprinderilor de aprovizionare cu apă, întreprinderilor industriale și agricole din localitățile adiacente.
În bazinul râului Prut funcționează 3 apeducte magistrale, inclusiv Prut-Edineț, Prut-Glodeni și Prut-
Fălești (fig. 3.5), însă infrastructura existentă, construită în anii 1970, este în stare avansată de uzură și
necesită reconstrucție capitală și extindere în cartierele urbane și în localitățile rurale adiacente
apeductelor magistrale și din proximitatea orașelor respective [26]. La Consiliul Raional și Primăria
Glodeni se promovează activ implementarea proiectului de construcție a noului apeduct magistral Prut
(Balatina)-Glodeni, în noile condiții după stoparea activității fabricii de zahăr, capabil să distribuie apă de
calitate și să asigure durabilitatea proiectului și rentabilitatea operatorului serviciilor respective.
Componentele de bază ale apeductelor magistrale de distribuție a apei captate din sursele de
suprafață, de rând cu aducțiunile principale sunt stațiile de pompare și tratare a apei, care au un consum
mare de energie electrică și materiale tehnologice, iar construcția/modernizarea și operarea eficientă a
acestora necesită cheltuieli investiționale și operaționale mari [7;136], dar absolut necesare. Pentru a
asigura recuperarea costurilor de folosință a apei furnizate de operatorii sistemelor respective,
durabilitatea și rentabilitatea întreprinderilor și serviciilor de aprovizionare cu apă, este necesară livrarea
continuă a unor volume mari de apă, condiție care poate fi satisfăcută prin conectarea centrelor urbane și
industriale cu un consum masiv de apă și a satelor megieșe mai mari.

43
 Figura 3.5 Sistemele de apeducte din RD Nord
Sursa: adaptat de A. Jeleapov după Agenția Apele Moldovei

Figura 3.6. Traseul apeductului magistral Soroca-Bălți

Sursa: ÎS Acva Nord. Proiectul BERD, 2013.
44
 Prin urmare, sursele de suprafață sunt folosite, cu precădere pentru alimentarea cu apă a centrelor
urbane și industriale mai mari, care necesită un volum mare de apă, asigură costuri minime per m3 de apă
livrată și obținerea „economiilor de scară”, fiind amplasate, de regulă, în proximitatea râurilor mari cu un
debit relativ înalt și uniform, iar apa captată este de calitate bună și foarte bună. În plus, râurile mici și
mijlocii sunt folosite masiv la evacuarea apelor reziduale menajere și industriale, inclusiv a celor epurate
insuficient și neepurate.
Volumul total de ape captate din surse subterane, a constituit, în medie, 5,7 mil. m3 sau 30% din
volumul total al apei captate în RD Nord. În mediul urban au fost captate 3,1 mil. m3 (55%), iar în mediul
rural − 2,6 mil. m3 (45%). În pofida ponderii mai reduse, sursele subterane, după cum s-a menționat,
predomină detașat în majoritatea raioanelor și localităților RD Nord, în special a celor rurale. Volumul
maxim de ape din surse subterane se constată în raioanele cu dimensiuni mai mari și cu un acces mai
ridicat la apeduct, dar care utilizează nesemnificativ sursele de suprafață [20; 27], inclusiv raioanele
Drochia (937 mii m3), Florești (936 mii m3) și Sângerei (≈800 mii m3), cu un nivel mediu de urbanizare și
industrializare și cu apeducte funcționale mai extinse atât în spațiul urban, cât și în cel rural (anexa 6).
Volumul minim de ape captate se înregistrează în raionul Ocnița (198 mii m3), cu dimensiuni și centre
urbane mici și fără acces la apeductele publice rurale, precum și în raioanele Soroca (15 mii m 3) și Edineț
(218 mii m3), care se aprovizionează, aproape integral din sursele de suprafață.
În perioada analizată, volumul total de ape captate din sursele de suprafață în RD Nord s-a
majorat cu ≈1/4 sau cu cca 4,0 mil. m3 (de la 12,1 mil. m3 în anul 2010 până la 16,2 mil. m3 în anul 2019)
(figura 3.7). Dinamica respectivă este condiționată predominant de evoluția similară a indicatorului
respectiv la ÎS Acva Nord Soroca, care înregistrează o creștere de 1,5 ori sau cu 4,5 mil. m3.

22,4 23,2 23,2

21,7
20,1

17,6
16,4 16,4 15,9 16,2 15,8
15,8 15,3 15,4
14,9
13,8
12,0 11,6
11,4 11,4
10,7 10,2

7,0 7,4
6,2 6,3 6,3 6,4
4,4 4,4 4,7 4,6 4,6

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

total de suprafață subterane

Figura 3.7 Dinamica volumului total de ape captate în RD Nord după sursele de proveniență, în mil. m3,

De asemenea, majorarea nesemnificativă a volumului de ape captate din surse de suprafață se

înregistrează în raioanele Fălești, Florești și Sângerei, ca urmare a conectării unor localități rurale la
apeductele magistrale Prut-Fălești și Soroca-Bălți-Sângerei. În același timp, se atestă o reducere
semnificativă a volumului de ape captate din sursele de suprafață în orașul Glodeni (de 3,0 ori), ca urmare
a falimentării fabricii de zahăr și în orașul Edineț, datorită reducerii consumului casnic și industrial. În
plus, apeductul magistral Prut-Briceni (36 km), care a fost prevăzut inițial să alimenteze cu apă
majoritatea absolută a localităților din raionul Briceni, precum și o bună parte din localitățile din raioanele
vecine Edineț și Ocnița, a fost recent demontat și comercializat ca metal uzat, ceea ce considerăm a fi o
45
crimă adusă bunăstării populației locale și accesului acesteia la surse sigure de apă. În acest context, este
neapărat necesară declararea acestor apeducte magistrale drept obiective de securitate națională și
aplicarea unui control riguros asupra stării și funcționării lor concomitent cu extinderea capacităților de
captare, distribuție și consum al apei captate din surse de suprafață de calitate.
Volumul total de ape captate din sursele subterane în RD Nord s-a majorat de ≈1,7 ori sau cu cca
3,0 mil. m3 (de la 4,4 mil. m3 în anul 2010 până la 7,4 mil. m3 în anul 2020) (figura 3.7). Dinamica
pozitivă se datorează integral creșterii multiple (de 4,0 ori sau cu 3,1 mil. m 3) a volumului apelor captate
din sursele subterane în localitățile rurale. În spațiul urban se înregistrează o evoluție oscilantă pe fonul
unei tendințe generale de reducere slab pronunțate. Creșterea maximă se constată în raioanele Edineț (de
2,2 ori) și Soroca (anexa 6), în care anterior apeductele publice se aprovizionau, aproape exclusiv, din
surse de suprafață, precum și în raioanele Râșcani (de 2,7 ori), Drochia (de 2,3 ori) și Sângerei (de 1,8
ori). În același timp, reducerea volumului de ape captate din surse subterane se atestă în raionul Ocnița
(de 1,3 ori), fără acces la apeductele publice rurale [30; 146].
În mediul urban, dinamica pozitivă se înregistrează în municipiul Bălți (de 2,2 ori), în orașul
Glodeni, care anterior se aproviziona, aproape exclusiv, din surse de suprafață (anexa 6), precum și în
orașele Briceni și Drochia (de 1,5 ori), Râșcani (de 1,4 ori) și Sângerei (de 1,2 ori), ca urmare a extinderii
capacității de distribuție a apeductelor din orașele respective. În mediul rural, sporul maxim al volumului
apelor captate din sursele subterane se observă în raioanele Dondușeni (de 34 ori), Drochia (de 9,1 ori),
Florești (de 7,2 ori), Râșcani (de 5,5 ori), Sângerei (de 3,5 ori) și Fălești, cu o extindere mai rapidă a
apeductelor publice rurale și cu un nivel de acces mai înalt al populației.
În anul 2020, volumul total de ape captate din surse de suprafață a constituit 15,8 mil. m3 sau cca
2/3 (68%) din volumul total al apelor captate în RD Nord, ceea ce se datorează, aproape exclusiv, surselor
de captare a întreprinderilor de aprovizionare cu apă ÎS Acva Nord din Soroca (14,2 mil. m3 sau ≈100%)
și din orașul Edineț (1,3 mil. m3 sau 81%). De asemenea, în raionul Glodeni 42% (241 mii m3) din apele
captate provin din surse de suprafață. În restul raioanelor, majoritatea absolută a apelor captate, îndeosebi
în mediul rural, provin din surse subterane, ponderea cărora s-a majorat semnificativ în mediul rural, ca
urmare a extinderii semnificative a apeductelor public în aceste localități [30; 146].
Volumul total de ape captate, în anul 2020, din surse subterane a constituit 7,4 mil. m3 sau 32% din
volumul total al apei captate în RD Nord. În mediul urban au fost captate 3,2 mil. m3 (43%), iar în mediul
rural − 4,1 mil. m3 (57%). Prin urmare, se constată o dinamică pozitivă mult mai accelerată a volumului
de ape captate în mediul rural. În pofida ponderii mai reduse, sursele subterane, după cum s-a menționat,
predomină detașat în majoritatea raioanelor și localităților RD Nord, în special a celor rurale. Volumul
maxim de ape din surse subterane se constată în raioanele cu dimensiuni mai mari și cu un acces mai
ridicat la apeduct, dar care utilizează nesemnificativ sursele de suprafață, inclusiv în raioanele Drochia
(1,5 mil. m3), Florești (1,1 mil. m3), Sângerei și Râșcani (câte 1,0 mil. m3), cu un nivel mediu de
urbanizare și industrializare și cu apeducte funcționale mai extinse atât în spațiul urban, cât și în cel rural
(anexa 6). Volumul minim de ape captate se înregistrează în raionul Ocnița (227 mii m3), cu dimensiuni și
centre urbane mici și fără acces la apeductele publice rurale, precum și în raioanele Soroca (34,4 mii m3)
și Edineț (295 mii m3), care se aprovizionează, aproape integral din sursele de suprafață.
Pierderile de apă captate. Volumul total al pierderilor de ape captate la întreprinderile AMAC din
RD Nord a constituit, în medie, 6,4 mil. m3 sau peste ¼ (27%) din volumul total de apă în regiunea de
studiu (tabelele 3.1-3.2). Ponderea mai redusă, în comparație cu media întreprinderilor AMAC pe
Republică (33%) se datorează exclusiv pierderilor foarte mici de apă (≤4%) la întreprinderea ÎS Acva
Nord din Soroca [14]. Volumul pierderilor de apă și ponderea acestora din volumul total al apei captate
variază în funcție de volumul apei captate și distanța de transportate, precum și de starea tehnică a stațiilor
de pompare și tratare a apei, a rețelelor principale și secundare de distribuție a apei captate.
46
 Prin urmare, pierderile maximale (în volum − mii m3) se înregistrează la Regia Apă Canal Bălți (în
medie 3,4 mil. m3) , datorită volumului mare de apă achiziționată de la ÎS Acva Nord Soroca (până la 10-
11 mil. m3) și distanței de transportare (cca 80 km) spre municipiul Bălți, precum și la întreprinderile de
aprovizionare cu apă din orașele de dimensiuni mijlocii (tabelul 3.1), inclusiv din Edineț (910 mii m3),
Soroca (624 mii m3), Drochia (366 mii m3) și Florești (268 mii m3). Pierderile minimale se constată la
întreprinderile din orașele mici, precum Ocnița (22 mii m3), Briceni (54 mii m3) și Glodeni (62 mii m3).
Ca urmare a creșterii (de 3,5 ori) a volumului pierderilor de apă la Regia Apă Canal Bălți, volumul
total a pierderilor de apă la întreprinderile AMAC din RD Nord s-a majorat de 1,7 ori (de la 5,5 mil. m3 în
anul 2010 până la 9,2 mil. m3 în anul 2019). În anii 2010-2014, se atestă o diminuare semnificativă a
volumului pierderilor de apă captate de întreprinderile AMAC din RD Nord, care se datorează, cu
precădere, reducerii semnificative a pierderilor la întreprinderea de aprovizionare cu apă din orașul Edineț
(de la 1,2 mil. m3 până la 836 mii m3). Ulterior, se observă o majorare semnificativă a volumului
pierderilor de apă, cauzată de creșterea (de cca 4 ori) a acestui indicator la Regia Apă-Canal Bălți. La
întreprinderile AMAC din celelalte orașe se constată o evoluție oscilantă, pe fonul unei tendințe generale
de reducere în prima parte a perioadei analizate (2010-2014). Reducerea semnificativă a volumului
pierderilor de apă se înregistrează la întreprinderile AMAC din orașele mijlocii: Edineț, Soroca, Florești,
Râșcani și Fălești, iar creșterea acestora în orașele Ocnița, Briceni și Dondușeni, precum și în municipiul
Bălți, datorită majorării semnificative (cu cca 5 mil. m3) a volumului de apă achiziționată și transportată.
3
Tabelul 3.1 Dinamica pierderilor de ape captate la întreprinderile AMAC din RD Nord, în mii m
Nr. Întreprinderile Anii Spoprul,
Media
crt. AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 %
1 Ocniţa 21 15 11 28 21 27 20 23 26 27 22 130
2 Briceni 53 53 53 53 53 53 55 41 60 67 54 126
3 Edineț 1214 1168 786 1010 836 1101 769 648 773 792 910 65
4 Donduşeni 53 93 88 63 45 60 52 32 34 65 58 122
5 Drochia 342 384 404 373 377 401 358 301 343 381 366 112
6 Regia AC Soroca 890 575 679 417 637 682 791 317 729 527 624 59
7 Î..S. Acva Nord 47 150 125 70 59 53 412 488 175
8 Floreşti 354 283 453 268 206 227 245 244 201 202 268 57
9 Râşcani 85 71 84 85 88 96 127 99 75 65 88 77
10 Glodeni 105 83 57 38 23 31 60 64 69 89 62 85
11 Fălești 308 246 217 192 208 183 164 163 173 203 206 66
12 Bălţi 1858 1765 2136 2168 1461 1963 4313 5638 6144 6605 3405 356
13 Sângerei 164 168 180 183 171 171 168 155 184 139 168 84
RD Nord 5493 5054 5274 4948 4185 5048 7532 8213 8810 9163 6372 167
Sursa datelor: amac.md [14]

Ponderea maximală (în medie) a pierderilor de ape captate se atestă la întreprinderile AMAC din
orașele Edineț (61%), Drochia (54%), Soroca (46%) și Glodeni (44%), iar în anul 2019, de asemenea, în
orașele Edineț (59%), Bălți (58%), Drochia (51%) și Fălești (40%). Ponderea minimală a pierderilor se
înregistrează la Acva Nord Soroca, precum și la întreprinderile AMAC din orașele Râșcani, Florești,
Ocnița și Briceni (tabelul 3.2). La Regia Apă Canal Bălți se constată o dublare a ponderii pierderilor de
apă, iar la restul întreprinderilor se observă o reducere semnificativă (de ≈2 ori) a valorilor indicatorului
respectiv, cauzată atât de modernizarea rețelei, cât și de eficientizarea serviciului respectiv. Ponderea
înaltă a pierderilor de apă în rețelele de distribuție se datorează, cu precădere, termenului mare de
exploatare și uzura avansată a fondurilor fixe, care constituie, în medie, ≈50% (tabelul 3.2).

47
Tabelul 3.2 Dinamica pierderilor de ape captate la întreprinderile AMAC din RD Nord, în %
Anii Uzura
Nr. Întreprinderi Spoprul,
Media fondur.
crt. le AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 %
fixe, %
1 Ocniţa 49 30 16 30 23 30 24 25 25 25 28 51 48
2 Briceni 41 39 40 33 33 31 30 20 27 31 32 75 48
3 Edineț 73 68 45 62 58 66 63 55 57 59 61 81 70
4 Donduşeni 41 53 50 40 35 41 37 26 26 39 39 96 57
5 Drochia 59 60 60 56 56 54 52 46 47 51 54 85 70
6 AC Soroca 59 47 51 40 51 51 53 22 48 39 46 66 31
7 Acva Nord 0,6 1,9 1,6 0,9 0,8 0,7 3,8 4 2
8 Floreşti 47 38 47 37 31 32 35 32 27 25 35 54 39
9 Râşcani 39 30 33 33 33 31 38 32 24 21 31 55 44
10 Glodeni 56 49 38 28 17 20 32 33 32 37 34 66 5,4
11 Fălești 62 54 48 43 45 40 38 36 35 40 44 66 34
12 Bălţi 28 28 33 33 25 30 49 56 57 58 40 207 53
13 Sângerei 43 43 44 43 41 39 41 38 42 35 41 81 82
46 42 39 37 34 36 38 33 37 38 38 84 51
RD Nord
26 25 25 25 22 24 30 29 30 30 27 114 49

Stațiile de pompare a apei. În RD Nord apa este furnizată de cca 350 de stații de pompare, din care
cca 230 de stații (≈2/3 din numărul total) sunt amplasate în mediul rural [30]. Stațiile de pompare, care
distribuie apa pentru folosințe menajeră captată din albiile râurilor Nistru și Prut deservesc apeductele
magistrale Soroca-Balti-Sângerei, Prut-Edineț, Prut-Glodeni și Prut-Fălești (figurile 3.5-3.6), cu
ramificațiile acestora. Cele mai multe stații sunt exploatate în raioanele mai mari ale regiunii, cu un relief
mai fragmentat și un acces mai înal al populației la apeductele publice [26], mai ales în spațiul rural,
inclusiv în raioanele Sângerei (67), Fălești (40), Râșcani (36) și Florești (32). În același timp, se utilizează
doar cca ¼ din capacitățile de proiect a stațiilor existente, fapt ce se explică atât prin gradul avansat de
uzură și deteriorare, cât și prin reducerea multiplă a consumului de apă în agricultură și industrie [19]. În
partea de nord-est a regiunii, aflate în proximitatea CHE Nistrean, se atestă un număr mai redus de stații
de pompare, condiționat atât de insuficiența rezervelor de apă (îndeosebi în raionul Soroca), cât și de
numărul foarte redus de apeducte publice în zona respectivă (anexa 7). În localitățile riverane din raionul
Soroca funcționează doar 18 stații de pompare, inclusiv în 7 – în orașul Soroca, iar în raionul Ocnița − 12
stații de pompare, toate localizate în mediul urban. Majoritatea absolută a stațiilor pompează apa pentru
aprovizionarea cu apă potabilă a populației, iar unele stații pompează o parte din apa captată, inclusiv din
surse subterane (sonde și izvoare cu debit mai înalt și grad de mineralizare inofensiv) atât pentru
consumul casnic, cât și în scopuri agricole și industriale, inclusiv în irigare [21-22].
Sondele de captare a apei subterane. Conform datelor Inspectoratului pentru Protecția Mediului
(IPM), pe teritoriul regiunii sunt 1382 sonde de foraj, din care doar 38% sunt exploatate [10-12]. Cele mai
multe sonde sunt amplasate în raioanele Sângerei (183) și Râșcani (178). Din cele 532 sonde exploatate,
peste 90% au destinație potabilă și menajeră și 6,4% − menire industrială (tabelul 3.3). Doar 2 sonde au
destinație curativă, acestea fiind amplasate în raioanele Soroca și Sângerei. În anul 2020, în municipiul
Bălți se exploatau doar 12 sonde din 103 înregistrate. La nivel de raioane, ponderea sondelor neexploatate
este, de asemenea, destul de ridicată. În raioanele Ocnița, Dondușeni, Drochia și Soroca, ponderea
sondelor nefuncționale depășește 70% din numărul total.
Prezența unui număr mare de sonde neexploatate ne demonstrează nu doar uzura avansată a acestor
obiective hidrotehnice, falimentarea multor întreprinderi agricole, miniere și din industria prelucrătoare a
regiunii, capacitățile financiare insuficiente a APL-urilor în acest scop, dar și faptul că nu s-a stabilit
corect amplasarea acestora în conformitate cu normativele ecologice și sanitare [58].
48
Tabelul 3.3. Starea sondelor arteziene în Regiunea de Dezvoltare Nord, anul 2020
Exploatate, destinația
UAT Total Total
potabilă menajeră curativă agricolă industrială
unități %
Briceni 111 52 47 49 3
Ocniţa 69 15 22 12 1 1 1
Donduşeni 113 30 27 27 2 1
Edineţ 140 70 50 62 8
Drochia 132 32 24 32
Floreşti 85 37 44 33 4
Soroca 48 11 23 8 2 1
Sângerei 183 82 45 65 8 1 8
Râşcani 178 81 46 71 6 4
Glodeni 76 34 45 34
Făleşti 144 76 53 20 48 4 4
Mun. Bălţi 103 12 12 7 5
RD Nord 1382 532 38 386 105 2 5 34
Sursa: elaborat de autor conform datelor IPM, 2020 [12]

Stațiile de tratare a apei funcționează la apeductele magistrale menționate de captare și distribuție a

apei din râurile Nistru și Prut. În același timp, în majoritatea absolută a localităților rurale, care captează
apa din surse subterane, nu se efectuează tratarea apei conform normativelor în vigoare, iar clorinarea se
face insuficient și aleatoriu. Clorinarea se face doar după reparații sau la prescripțiile centrelor de sănătate
publică, îndeosebi la începerea anului școlar sau când există riscul de epidemii. Prin urmare, apa livrată
consumatorilor din mediul rural frecvent nu corespunde normativelor sanitaro-igienice, în special la
duritate, conținutul de fluor, bor, hidrogen sulfurat etc. [7, p. 22;31]. În plus, o bună parte din sondele
arteziene sunt în stare avansată de uzură și prezintă un pericol pentru apele subterane freatice și de
adâncime, iar conductele uzate sunt surse majore de poluare microbiologică a apei freatice și solurilor.
Sisteme de monitorizare a calității apei există doar în orașe, iar satele beneficiază doar de teste episodice
efectuate de laboratoarele Centrului de Sănătate Publică și Centrul de Investigații Ecologice a IPM (IES)
Bălți. Totodată, în pofida deficiențelor tehnice menționate, capacitatea de producție a instalațiilor de
captare existente este suficientă pentru a acoperi necesitatea curentă de 22 mii m 3/zi și prognoza
necesității pe viitor de 64 mii m3/zi a RD Nord [7, p.17].

Sursele necentralizate de aprovizionare cu apă. Fântânile și izvoarele.

Consumul neevidențiat al apelor subterane se manifestă, într-o mare măsură, prin utilizarea
fântânilor și izvoarelor ca sursă de apă, aspect specific în special pentru localitățile rurale. Fântânile de
adâncime mică de 10-50 m şi izvoarele constituie principala sursă de apă în zonele rurale, unde nu există
sisteme centralizate de alimentare cu apă. În acest context, în Republica Moldova, în anul 2018 au fost
monitorizate de către IPM peste 176 mii de fântâni, din care 61 % sunt concentrate în RD Nord.
În RD Nord sunt amplasate 107 mii fântâni, din care 92% sunt amenajate, această situație fiind cea
mai bună pe întreaga Republică. Ponderea fântânilor amenajate în raioanele RD Nord variază între 70% și
100%, însă aceste cifre nu sunt condiționate doar de situația reală, ci și de nivelul și eficieța monitorizării
lor de către autoritățile ecologice și sanitare teritoriale [23]. Ponderea minimă a fântânilor amenajate se
înregistrează în raionul Sângerei. Cele mai multe fântâni sunt amenajate în raioanele Edineț (15,6 mii),
Briceni (14,6 mii), Drochia (12,9 mii) și Soroca (11,7 mii) (figura 3.8).

49
 18000 600

16000 500
14000
12000 400

10000 300
8000
200
6000
4000 100
2000
0
0

Total amenajate Total amenajate

Figurile 3.8-3.9. Numărul și starea fântânilor și izvoarelor din RD Nord, anul 2018
Sursa: elaborat de autori după datele IPM [10]

Numărul mare de fântâni ne demonstrează un consum masiv al apei potabile, care nu este supus
evidenței de stat. La nivel de localități, numărul de fântâni depinde atât de dimensiunile satelor
componente, accesul la aprovizionarea centralizată cu apă, cât și de volumul disponibil și caracteristicile
de depozitare a rezervelor de ape freatice [143]. Astfel, numărul maxim de fântâni se atestă în orașele
Dochia (1692), Bălți (1077) și Cupcini (1012), precum și în comunele Pelinia (1318) și Sofia (1287) din
raionul Drochia. Numărul mare de fântâni justifică, în plus, accesul redus (48%) al populației la sistemele
publice de alimentare cu apă în RD Nord și prezența unui consum masiv al apei potabile, nesupuse
evidenței de stat, contorizării și facturării, fapt ce reduce considerabil capacitatea de recuperare a
costurilor de folosință a apei și suportul financiar necesar pentru realizarea măsurilor publice de
supraveghere și restabilire a surselor de apă potabilă [22-23]. Din cauza folosirii necontrolate și masive a
apei pentru irigarea culturilor agricole în gospodăriile casnice și pe terenurile agricole mici, adâncimea de
localizare a pânzei freatice s-a majorat semnificativ. Acest fapt a condus la epuizarea rezervelor în mai
multe raioane ale regiunii. În ceea ce privește dinamica numărului de fântâni din regiune, aceasta are o
tendință negativă, mai pronunțată după anul 2014, în care erau cu 1523 mai multe decât în anul 2018.
Izvoarele sunt ape subterane ieşite la suprafaţă în punctele unde situaţia geo-morfologică este
favorabilă şi se pot găsi în zone sărace în ape, pot avea apă de calitate bună şi în cantitate mare, pot
alimenta gravitaţional diferiţii consumatori, însă pot necesita aducţiuni lungi [50]. În RD Nord sunt
amplasate 1500 de izvoare sau peste 50% din numărul total de izvoare monitorizate în Republica
Moldova. Cele mai multe izvoare sunt amplasate în raionul Soroca (519), din care doar 50% sunt
amenajate (fig. 3.9). De asemenea, un număr mai mare de izvoare sunt și în raioanele Glodeni (180) și
Florești (137). Doar în municipiul Bălți și în raionul Sângerei toate izvoarele sunt amenajate, iar în
raioanele Ocnița și Florești − peste 90% [10]. În majoritatea raioanelor ponderea izvoarelor amenajate
este de peste 60%, cu excepția raioanelor Drochia (34%), Râșcani (45%) și Soroca (50%).
Din cauza numărului impunător de fântâni și izvoare amplasate în regiune, în studiul de față au
fost selectate cele mai principale, care se remarcă printr-o stare mai bună, un debit mai mare și o calitate
mai bună a apei. În plus, o bună parte din fântânile și izvoarele indicate în figura 3.10 sunt incluse în
circuitele turistice zonale și locale, fiind frecvent vizitate de turiștii autohtoni și străini [108]. Pentru a
asigura o durabilitate mai bună și un acces mai lejer în procesul de curățare, este de preferat ca fântânile
să fie construite din inele de beton, dar în regiune cele mai multe sunt din piatră, acestea fiind și cele mai
vechi, având o valoare istorică și turistică semnificativă. Mai rar putem întâlni fântâni cu pereții din
ciment și azbest, deși azbestul este deja interzis pentru utilizare, fiind dăunător pentru sănătatea umană.
Minele au un diametru ce variază între 0,5 m și 1,5 m, majoritatea fiind de un metru. Adâncimea
50
fântânilor analizate depinde de apropierea de pânzele freatice și de locul de amplasare a fântânii.
Adâncimea medie a fântânilor este de 11 m, iar peste 70 % din ele având peste 10 m, inclusiv câte o
fântână de 22 m în raionul Fălești și 2 fântâni din raioanele Dondușeni și Ocnița cu adâncimea de 19,5 m.
Adâncimea până la suprafaţa apei variază de la 2 m până la 19,5 m, având o diferență față de adâncimea
totală, în medie, de circa 3 m. Extragerea apei din aceste fântâni este efectuată cu ajutorul valului. Pompa
mecanică este utilizată la extragerea apei din fântânile de tip închis, acestea fiind amplasate, cu precădere,
în extravilanul localităților din raioanele Soroca și Sângerei [108]. Izvoare sunt mai puține la număr, iar
caracteristicile principale sunt: bazinul de acumulare, debitul și calitatea apei extrase. Deși, cel mai bine
este ca bazinul de acumulare a izvorului să fie amplasat pe terenuri împădurite, multe izvoare sunt
amplasate pe terenuri agricole, ceea ce influențează direct calitatea apei. Debitul apei în izvoare variază
de la mic (0,05 l/s) la mare (6-10 l/s) și foarte mare (200-300 l/s), izvoarele cu debit mare fiind amplasate
în raioanele Drochia, Soroca și Florești [108].

Figura 3.10 Principalele fântâni și izvoare din RD Nord

Sursa: adaptat de Burduja D. după volumul Fântâni și izvoare [108]

Izvoarele din satul Cotova, raionul Drochia, sunt cunoscute datorită debitelor mari de apă, fiind,
pe larg, utilizate pentru aprovizionarea cu apă a populației din localitate. În plus, izvoarele din localitatea
respectivă sunt declarate, prin lege, monumente ale naturii de tip hidrologic. În satul Cotova sunt peste
100 de izvoare, recent, peste 50 de izvoare din acestea, au fost amenajate prin intermediul unui proiect
finanțat de către Uniunea Europeană. Patru izvoare se remarcă printr-un debit mare, fiind amplasate de-a
lungul albiei râului Căinari. În zonele de agrement din preajma acestor izvoare au fost plantați arbori,
instalate bănci, iar în fața „Izvorului Mare” se montează o scenă de vară, pentru valorificarea turistică a
acestora. De asemenea, cu ajutorul financiar din partea UE, încă 30 de gospodării au fost conectate la
apeductul din sat. Un izvor cu debit foarte mare și cu apă de calitate bună este amplasat și în satul
Mândâc din acelaș raion. Acesta este situat pe malul stâng al râului Cubolta, fiind, de asemenea, declarat

51
monument hidrologic al naturii. Pe teritoriul rezervaţiei peisajere „Cosăuţi” din raionul Soroca, lângă
mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, se află un izvor foarte vizitat, cu un debit mare și o apă bună
și terapeutică, inclusiv datorită amplasării sale pe un teren împădurit și departe de surse de poluare. În
raionul Soroca este amplasat și complexul de izvoare din satul Vărăncău, considerat monument al naturii
de tip hidrologic. Acesta este compus din 5 izvoare din care se evidențiază izvorul de la intrarea din sat cu
un debit mare de apă – cca 200 l/min.
Izvorul amplasat lângă biserica din satul Viișoara, raionul Edineț reprezintă un complex hidrologic
original, însă apa acestuia nu corespunde cerinţelor igienice din cauza conţinutului înalt de nitraţi. Izvorul
din satul Recea, raionul Râșcani, reconstruit în anul 2004, deși are apa cu un conținut înalt de nitrați și
duritatea sporită, a devenit mai mult ca obiect arhitectural după realizarea originală consacrată poetului
Mihai Eminescu, fiind vizitat nu doar de locuitorii satului dar și de turiști, datorită amplasării izvorului de
un drum auto magistral. În satul Gura Căinarului din raionul Florești sunt amplasate renumitele izvoare de
apă minerală, care este îmbuteliată la întreprinderea SA ˮRusnac – MoldAquaˮ. Totodată izvorul din
lunca râului Răut, sub pantă, lângă fabrica de îmbuteliere, are apa destul de poluată, având duritatea
sporită și un conținut înalt de nitrați și sulfați. De asemenea, în satul Izvoare din raionul Florești, în lunca
râului Căinar este amplasat un izvor cu debit mare de apă, fiind un complex hidrologic original amenajat,
dar apa acestuia nu corespunde cerințelor de calitate. Un izvor cu apă de calitate bună este amplasat în
satul Japca din același raion, pe teritoriul unei mănăstiri, fiind un complex compus din 3 izvoare bine
amenajate, care este foarte popular în rândul pelerinilor și turiștilor [108].
Izvoarele de la hotarul comunelor Naslavcea și Bârnova din raionul Ocnița au un debit mare (18
l/min), iar apa acestora de o calitate foarte bună, fapt demonstrat și de analizele probelor prelevate de
autorii prezentului studiu în anul curent (2021). De la izvoarele respective, încă în anii 1930, a fost
construit un apeduct, care, timp de cca 6 decenii, a aprovizionat cu apă de calitate populația orașului
Ocnița, a comunelor Naslavcea și Bârnova, precum și întreprinderile industriale și de transport feroviar
din orașul Ocnița. Autoritățile publice raionale și din comunele menționate promovează activ ideea
restabilirii apeductului respectiv, punctului de captare, infrastructurii de pompare și distribuție a apei. În
plus, în mai multe sate riverane fluviului Nistru, în special din raioanele Ocnița și Soroca, se captează apa
din izvoarele situate, de regulă, pe terasele superioare ale Nistrului, însă majoritatea acestor puncte de
captate nu sunt supuse evidenței și monitorizării de stat, nu furnizează autorităților statistice și
autorităților publice responsabile de gestionarea, utilizarea și protecția resurselor de apă, datele privind
captările și consumul de apă potabilă, deversarea apelor reziduale și starea ecologică și sanitaro-igienică a
surselor de captare și obiectivelor naturale receptoare de ape reziduale, de regulă, neepurate. De
menționat faptul, că apa izvoarelor respective nu este folosită doar de gospodăriile casnice în diverse
scopuri, dar și de întreprinderile agro-industriale din zona respectivă. În acest context, autorii studiului nu
se pronunță împotriva exploatării acestor surse prețioase de apă, ci pentru gestionarea și protecția lor
corespunzătoare, conform cadrului legal în vigoare, astfel încât să se asigure cerințele de apă prezente ale
economiei și populației locale, dar și păstrarea acestor obiective valoroase pentru generațiile viitoare.

3.2 Dinamica sistemelor publice de aprovizionare cu apă

În anii 2010-2020, numărul sistemelor publice centralizate de aprovizionare cu apă în RD Nord a
înregistrat o creștere de cca 2,3 ori sau de la 127 unități la 299 unități în anul 2020 (figura 3.11), din care
267 sisteme (91%) sunt funcționale. Dinamica pozitivă se manifestă în toate raioanele regiunii, inclusiv în
raioanele Fălești − de 10 ori (de la 3 la 30 unități), Soroca (de 5,5 ori), Râșcani (de 4,9 ori) și Edineț (de
4,8 ori) și Dondușeni (de 3,7 ori) (figura 3.12, anexa 7).

52
 290 293 293 299
270 264 267 267 273
245 248
215
179
144 151 149
127 134 122
106 115
98

29 28 29 29 30 30 24 26 26 26 26

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total urban rural
Figura 3.11. Dinamica numărului sistemelor publice de aprovizionare cu apă, unități
Sursa datelor: BNS. Rapoartele privind activitatea sistemelor de alimentare cu apă. În: statistica.gov.md [30;146]

În anul 2020, în RD Nord au fost înregistrate 299 de sisteme publice de aprovizionare cu apă,
inclusiv 273 sisteme (88%) în mediul rural și 26 sisteme (12%) în mediul urban. Numărul maxim de
sisteme publice de alimentare cu apă se atestă în raioanele Sângerei (49), Florești (48) și Râșcani (44),
care se caracterizează și printr-un acces maxim al populației și gospodăriilor casnice la apeductele
publice, în special în mediul rural (tabelul 3.4, figura 3.12).
Cele mai înalte ritmuri de creștere se atestă în anii 2013-2016, ceea ce se datorează alocării
suportului financiar planificat din partea Fondului Ecologic Național (FEN) [46] în scopul realizării
obiectivelor Strategiei cu privire la Aprovizionarea cu Apă și Sanitație (AAS) [63], Programul Național
pentru implementarea Protocolului privind Apa şi Sănătatea (2016-2025) [66], Proiectul Național
„Modernizarea serviciilor publice locale” finanțat de GIZ [16, p. 60], Programul regional de
aprovizionare cu apă și sanitație [7].

Fig. 3.12. Dinamica numărului de sisteme publice funcționale de aprovizionare cu apă în u.a.t din RD Nord
53
 Creșterea multiplă a numărului de apeducte publice se datorează, aproape exclusiv, localităților
rurale. Per ansamblu, numărul apeductelor publice rurale s-a majorat de 2,7 ori (de la 98 la 267 unități). În
același timp, în mediul urban, numărul de sisteme publice de alimentare cu apă s-a redus cu 3 unități
(10%). Acest fapt nu se datorează scoaterii din funcțiune și falimentării sistemelor urbane, ci
implementării politicilor recente de optimizare și regionalizare a serviciilor publice [63;68-69].

Tabelul 3.4. Starea și utilizarea sistemelor publice de alimentare cu apă în raioanele RD Nord (anul 2020)
Lungimea apeductelor, Numărul populației Accesul populației prezente
Numărul
Raioanele km conectate la apeductele publice, în %
total urban rural total urban rural total urban rural total urban rural
1 Briceni 25 4 21 214 77,7 136 17,8 9,2 8,6 24 70 14
2 Ocniţa 3 3 0 63,7 63,7 0 8,1 8,1 0 16 45 0
3 Edineţ 24 3 21 244 121 122 28,6 17,1 11,5 37 67 22
4 Donduşeni 11 2 9 107 43,0 63,8 11,1 4,7 6,4 27 52 20
5 Soroca 17 2 15 398 175 211 42,9 31,8 11,2 46 91 19
6 Drochia 21 1 20 389 70,5 318 32,5 14,2 18,3 40 83 29
7 Floreşti 48 3 45 536 125 412 40,7 16,1 24,6 50 96 38
8 Sângerei 49 3 46 452 67,7 384 46,8 14,5 32,3 56 91 48
9 Râşcani 44 2 42 461 60,6 400 44,9 13,6 31,3 72 97 63
10 Glodeni 25 1 24 276 58,6 217 23,9 8,5 15,4 44 87 34
11 Făleşti 30 1 29 378 47,2 331 37,8 15,7 22,1 45 99 32
12 Bălţi 2 1 1 258 244 14,3 105 104 1,0 82 85 20
RD Nord 299 26 273 3776 1154 2622 440 257 183 48 83 31
Sursa datelor: BNS [30;146].

Numărul minim de sisteme publice de aprovizionare cu apă se înregistrează în municipiul Bălți (din
cauza numărului redus de localități din componența acestuia), precum și în raioanele din nord-estul
regiunii cu un acces redus la apeductele publice, inclusiv în raioanele Ocnița (doar 3 sisteme urbane),
Dondușeni (11) și Soroca (17) [146].
Lungimea totală a apeductelor publice este de ≈3,8 mii km, inclusiv 2,6 mii km (69%) în
localitățile rurale și 1,2 mii km (31%) – în orașele regiunii (tabelul 3.4, figura 3.13).
3,6 3,8
3,4
3,2
2,9
2,7
2,6
2,4
2,2 2,3
2,1 2,1
1,8 1,9 1,8
1,8
1,5
1,3 1,3 1,3
1,2 1,1 1,2 1,1 1,1 1,1 1,1 1,2
0,8 0,9
0,7 0,8
0,6

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

total urban rural

Figura 3.13. Dinamica lungimii sistemelor publice de aprovizionare cu apă în RD Nord, în mii km

În plus, în prezent predomină lucrările de conectare la apeduct a noilor cartiere, a localităților

suburbane contopite cu centrele raionale respective, precum și lucrări de modernizare a apeductelor și de
conectare la apeductele magistrale de transportare a apei captate din râurile Nistru și Prut [15, p. 59; 19].

54
 Lungimea apeductelor publice în RD Nord a crescut de 2,1 ori sau cu ≈2,0 mii km, inclusiv în
mediul rural – de 4,0 ori sau cu ≈2,0 mii km (figura 3.13). În mediul urban, se înregistrează o evoluție
oscilantă, pe fonul unei dinamici negative din ultimii ani, inclusiv în municipiul Bălți, orașele Glodeni și
Florești, cauzată de debranșarea întreprinderilor industriale de la sistemul public de aprovizionare cu apă.
Dinamica pozitivă se va menține, în funcție de finanțarea Strategiei AAS [63], Programelor regionale în
acest domeniu și contribuției APL-urilor. În anii 2013-2016, datorita acoperirii înalte cu resurse
financiare, se înregistrează o creștere ascendentă. Ulterior, din cauza subfinanțării, în special
netransferării sumelor aprobate de FEN [46], ritmurile s-au redus semnificativ. La moment se axează pe
extinderea rețelelor interne și, respectiv, pe creșterea volumului de apa contorizata.

Figura 3.14. Dinamica lungimii apeductelor publice în raioanele din RD Nord, în km

Cele mai extinse apeducte se atestă în raioanele Florești (536 km), Râșcani (461 km), Sângerei (452
km), Soroca (398 km) și Fălești (378 km), cu un număr mai mare de localități conectate la apeductele
publice (figura 3.14). Lungimea minimă a apeductelor se constată, de asemenea, în raioanele Ocnița (63,7
km) și Dondușeni (107 km) cu dimensiuni mai mici și cu un număr redus de localități conectate la
apeductele publice. Cele mai extinse apeducte publice urbane sunt în municipiile Bălți (258 km), Soroca
(149 km) și Edineț (85,2 km), precum și în orașele Florești (93,6 km) și Drochia (70,5 km). Cele mai
extinse apeducte publice rurale sunt în satele: Chetrosu (63,0 km), Pelinia și Ochiul Alb (câte 48,0 km),
Țarigrad (42,7 km) din raionul Drochia (figura 3.15); Prodănești (49,0 km), Ștefănești și Vărvăreuca (câte
32,0 km) din rn. Florești; Glinjeni (47,0 km), Călinești și Izvoare (câte 23,0 km) din rn. Fălești; Zăicani
(44,0 km) și Mihăileni (27,4 km) din rn. Râșcani; Chișcăreni (48,6 km), Heciul Nou (32,4 km) și Pepeni
(23,3 km) din rn. Sângerei; Rublenița (39,6 km) și Ocolina (27,3 km) din rn. Soroca; Danu și Iabloana (29
km) din rn. Glodeni; Baraboi (18 km) și Cernoleuca (16 km) din rn. Dondușeni.
55
 Figura 3.15. Lungimea apeductelor publice în localitățile din RD Nord, în km, anul 2020

În același timp, trebuie de menționat faptul că, majoritatea sistemelor publice de aprovizionare cu
apă nu au stații funcționale de tratare a apei sau instalațiile existente le utilizează doar episodic, de regulă
înaintea controalelor planificate privind calitatea apei livrate. O bună parte din sistemele de alimentare cu
apă sunt ineficiente din cauza deficiențelor de proiect, care generează costuri operaționale ridicate, mai
ales pentru consumul de energie electrică. De asemenea, se atestă frecvente cazuri de amplasare
neconformă a stațiilor de tratare/pompare, lipsa reglării de presiune etc. În plus, majoritatea
întreprinderilor care prestează servicii publice de aprovizionare cu apă nu au capacități suficiente și/sau
nu aplică corespunzător monitorizarea și controlul sistemelor de distribuție, iar debitmetrele nu sunt
instalate ori nu sunt funcționale, manometrele nu sunt calibrate sau sunt stricate, vanele de control sunt
parțial funcționale sau blocate. Cele mai multe dintre aceste defecte sunt ieftin de eliminat, dar sunt o
consecință directă a unui management defectuos și a lipsei de responsabilitate. În anumite situații, lipsa
datelor este preferată, din cauză că măsurarea precisă ar demonstra un nivel inacceptabil al pierderilor de
apă în sistemele de distribuție [7, p.32-33]. În mediul rural, din cauza duratei de exploatare mai reduse a
pompelor în comparație cu conductele, la apariția primelor defecțiuni pompele originale sunt înlocuite în
mod aleatoriu, fără a se lua în considerare recomandările din proiectul tehnic, sistemele originale de
protecție și automatizare. De asemenea, majoritatea sistemelor de monitorizare și control nu sunt
funcționale. În plus, în zonele rurale, apa distribuită de sistemele publice de aprovizionare cu apă, este
utilizată pentru irigații sau pentru spălarea frecventă a mijloacelor de transport, ceea ce generează riscuri
sporite în exploatarea sistemelor respective, în special deficitul apei și livrarea acesteia pentru perioade
scurte de timp și întreruperi frecvente, îndeosebi în timpul manifestării secetelor, insuficiența presiunii,
creșterea folosirii neautorizate și furturilor de apă din sistem etc. Frecvent operatorii sistemelor publice de
aprovizionare din mediul rural preferă să se concentreze exclusiv asupra activităților operaționale zilnice,
iar activitățile de planificare, monitorizare, analiză și perfecționare sunt neglijate. În pofida lacunelor
menționate, extinderea conexiunilor la apeductele magistrale Soroca-Bălți, Prut-Fălești, Prut Glodeni și
Prut-Edineț va putea impulsiona construcția apeductelor publice în aceste raioane și va majora cererea
pentru apa captată din râurile Nistru și Prut.
56
3.3 Accesul la sistemele publice de aprovizionare cu apă și starea acestora în raioanele RD Nord

Ca urmare a extinderii rețelei de apeducte, în prezent cca 440 mii persoane sau ≈½ (48%) din
populația RD Nord dispun de acces la sistemele publice de aprovizionare cu apă, inclusiv 257 mii (83%)
în mediul urban și doar 183 mii (31%) în mediul rural (tabelul 3.4). Accesul maxim al populației la
apeductele publice se atestă în mun. Bălți (82%), în raioanele Râșcani (72%), Sângerei (56%) și Florești
(50%), iar accesul minim – în raioanele Ocnița (16%), Briceni (24%) și Dondușeni (27%) (figura 3.16).
În mediul urban, numărul de persoane conectate la apeductele publice este direct proporțional cu efectivul
populației [29]. Astfel, numărul maxim de persoane conectate la apeductele publice se înregistrează în
orașele Bălți (104 mii), Soroca (32 mii), Fălești (15,7 mii), Drochia (14,2 mii) și Florești (13,2 mii). De
asemenea, cel mai mare acces la apeductele publice îl au orașele Bălți, Florești, Fălești, Râșcani, Sângerei
și Soroca (figurile 3.16-3.18), iar cel mai redus nivel de acces se atestă în orașele din extremitatea nordică
a regiunii, inclusiv Ocnița (45%) și Dondușeni (52%).

Figura 3.16. Ponderea populației prezente cu acces la apeductele publice (%), per total

Figurile 3.17-3.18. Ponderea populației prezente cu acces la apeductele publice din mediul urban și rural (%)
Sursele datelor: BNS [29-30; 145-146]
57
 În mediul rural cel mai înalt grad de acces se înregistrează, de asemenea, în raioanele Râșcani și
Sângerei (figurile 3.18-3.19.), iar accesul minim – în raioanele Ocnița (0%), Briceni (14%), Soroca (19%)
și Dondușeni (20%), fiind cel mai redus la nivelul întregii Republicii. În plus, raioanele mai mici au fost,
în permanență, raioane defavorizate (periferice). Localitățile din perimetrul actual al raioanelor Ocnița,
Briceni, Dondușeni au trecut frecvent de la un raion la altul și nu au beneficiat suficient de fonduri pentru
dezvoltarea infrastructurii publice locale. În plus, există stereotipul că raioanele nordice sunt mai bogate
și nu necesită transferuri majore de la bugetul de stat.
În localitățile rurale numărul de persoane conectate și accesul populației la apeducte este
condiționat atât de efectivul populației, cât și de lungimea apeductelor publice a acestora (figura 3.19).
Astfel, numărul maxim de persoane conectate la apeductele publice se înregistrează în satele: Larga (2,5
mii) din raionul Briceni; Baraboi (2,2 mii) și Târnova (1,9 mii) din raionul Dondușeni; Țarigrad (3,7 mii),
Pelinia (3,5 mii), Chetrosu (2,3 mii) și Sofia (2,2 mii) din raionul Drochia; Brătușeni (2,9 mii) din raionul
Edineț; Glinjeni (2,3 mii), Sărata Veche (2,3 mii) și Scumpia (2,1 mii) din raionul Fălești; Ștefănești (2,7
mii), Vărvăreuca (2,3 mii) și Prodănești și Sănătauca (câte 1,8 mii) din raionul Florești; Sturzovca (2,1
mii), Danu (1,9 mii) și Iabloana (1,7 mii); Corlăteni (3,7 mii), Nihoreni (2,8 mii) Mihăileni (2,7 mii) și
Zăicani (2,3 mii) din raionul Râșcani; Pepeni (3,9 mii), Chișcăreni (2,9 mii) și Copăceni (2,3 mii) din
raionul Sângerei; Rublenița (2,4 mii) și Zastînca (1,2 mii) din rn. Soroca [146].

Figura 3.19. Numărul de persoane conectate la apeductele publice în localitățile din RD Nord

În municipiul Bălți, apa clorinată adusă de la stația de tratare a apei a ÎS Acva Nord Soroca este
depozitată și uniformizată în 2 rezervoare subterane de apă potabilă cu volumul de 6,0 mii m 3 fiecare, din
care ulterior este transmisă în 2 aducțiuni urbane de distribuție a apei (gravitațională și sub presiune).
Pentru menținerea presiunii necesare în rețea, sistemul de alimentare cu apă a orașului Bălți este prevăzut
cu 21 de stații de pompare și alte 19 rezervoare subterane de apă [110, p. 10]. Reţeaua de distribuţie a apei
constă din conducte din fontă, oţel, beton armat şi polietilenă cu diametrele de 50- 1000 mm. Conform
datelor BNS, lungimea totală a rețelei în anul 2020 a fost de 244 km. În plus, se planifică extinderea
rețelei de distribuție a apei în cartierul Slobozia, cu 25,0 km (1750 mii Euro) pentru 18,7 mii persoane și
în satul Elisaveta, cu 24,0 km (57 mii Euro), pentru 3,6 mii persoane conectate.
58
 În orașul Briceni, în perioada funcționării fabricii de zahăr din localitate, majoritatea populației,
instituțiile publice și unele întreprinderi industriale se aprovizionau cu apa captată din râul Prut si
transportată prin intermediul apeductului magistral Prut-Briceni. După cum am menționat mai sus, după
stoparea activității fabricii de zahăr, apeductul respectiv a fost scos din uz, demontat și livrat la fier vechi.
În prezent, în orașul Briceni, apa este captată din 5 sonde de adâncime funcționale. Rețeaua urbană de
distribuție a apei este împărțită în 2 zone de presiune. Apa de la 4 sonde de adâncime pentru zona 1 de
presiune se înmagazinează într-un rezervor subteran de apă cu volumul de 1000 m3 montat pe teritoriul
Stației de Pompare nr. 2 și prin intermediul căreia este pompată direct în rețeaua de distribuție a apei. Apa
de la o sondă de adâncime pentru zona 2 de presiune se înmagazinează într-un castel de apă cu volumul
de 25 m3 și ulterior este distribuită gravitațional în apeductul urban. Reţeaua de distribuţie a apei constă
din conducte de fontă, oțel şi polietilenă cu diametre de la 63 mm până la 200 mm [111, p. 10-15].
Lungimea totală a rețelelor de distribuție a apei este de 48,5 km [146]. Oraşul Briceni este asigurat cu apă
pe parcursul a 24 ore/zi. La apeductul public urban sunt conectate 6,2 mii persoane, iar, în ultimii ani
(2016-2020) numărul acestora înregistrează o diminuare semnificativă, cauzată de declinul efectivului
populației [29-30]. Sistemele de aprovizionare cu apă potabilă, de canalizare și epurare a apelor reziduale
menajere din orașul Lipcani a fost recent modernizat și extins semnificativ. Lungimea apeductului urban
Lipcani în anul 2020 a fost de 29,2 km, iar peste 3000 de persoane sunt conectate, numărul acestora
înregistrând o creștere semnificativă în ultimii ani. De asemenea, conform rapoartelor BNS, de apeducte
publice dispun satele Caracușenii Vechi, Corjeuți, Criva, Drepcăuți, Larga, Medveja și Tețcani, la care
sunt conectate doar 8,6 mii persoane. Satele Grimăncăuți, Tabani și Cotiujeni, situate în imediata
apropiere de orașul Briceni, nu dispun de apeduct. În Fișa Conceptului de Proiect Posibil [111] a
Proiectului Național „Modernizarea serviciilor publice localeˮ, finanțat de GIZ, sunt prevăzute
următoarele măsuri: 1) Extinderea reţelelor de distribuţie a apei în oraşul Briceni cu 9,3 km (651 mii
Euro) sau pentru 830 de persoane; 2) Construcţia unui castel de apă în orașul Briceni (25,2 mii Euro); 3)
Construcţia sondei de adâncime în oraşul Briceni (150 mii Euro); 4) Reabilitarea a 2 sonde de adâncime
în oraşul Briceni (240 mii Euro); 5) Extinderea reţelelor de distribuţie a apei în satul Grimăncăuţi cu 29,7
km pentru accesul la 4,2 mii persoane (717 mii Euro); 6) Construcţia sondei de adâncime în satul
Grimăncăuţi (150 mii Euro); 7) Reabilitarea a 2 sonde de adâncime în satul Grimăncăuţi (240 mii Euro).
După cum s-a menționat anterior, până în anii 1990, populația și întreprinderile industriale și de
transport feroviar din orașul Ocnița, precum și comunele Bîrnova și Naslavcea erau aprovizionate cu apă
de la izvoarele din partea de sus a satului Naslavcea, care se caracterizează printr-un debit mare și o
calitate foarte bună. În prezent, sistemul de captare a apei din orașul Ocnița cuprinde 4 sonde de adâncime
funcționale, 1 rezervor subteran de apă cu volumul 1000 m3, stația de pompare și rețeaua de distribuție a
apei, iar calitatea apei extrase din aceste sonde corespunde normativelor sanitaro-igienice. Reţeaua de
distribuţie a apei constă din conducte de oţel, fontă şi polietilenă [118]. Lungimea totală a reţelelor de
distribuţie este de 35,4 km, iar numărul persoanelor conectate înregistrează o creștere semnificativă în
ultimii ani, ajungând la 5,7 mii în anul 2020. Orașul Ocnița este asigurat cu apă pe parcursul a 24 ore/zi.
De asemenea, de apeducte publice mai dispun orașele Otaci (17,0 km) și Frunză (11,3 km). În orașul
Otaci funcționează 2 sonde arteziene situate în apropiere de albia fluviului Nistru, iar apa captată, după
cum ne arată analizele probelor prelevate de autorii prezentului studiu, este de calitate bună. Din anul
2019, întreprinderea comunal-locativă din orașul Otaci livrează apa 24 ore pe zi. În același timp, apa
captată în orașul Frunză nu corespunde cerințelor sanitaro-igienice, este livrată cu întreruperi frecvente
doar câteva ore pe zi, iar rețeaua de distribuție este în stare avansată de uzură și aproape nefuncțională.
Populația rămasă în acest orășel mono-industrial, după sistarea activității fabricii de zahăr, se alimentează
preponderent din fântâni de mină, inclusiv locatarii din blocurile multietajate. În toate localitățile rurale
ale raionului nu există sisteme publice de aprovizionare cu apă, populația aprovizionându-se din fânt\ni
59
sau din sondele arteziene neconservate ale fostelor gospodării agricole colective, întreprinderilor miniere
și agro-industriale, iar evidența de stat a captării și utilizării apei nu se efectuează. În plus, în lipsa
sistemelor publice de sanitație, apele reziduale sunt deversate fără epurare.
În Fișa Proiectului GIZ „Modernizarea serviciilor publice localeˮ [118] sunt prevăzute următoarele
măsuri: 1) Reconstrucția apeductului magistral Naslavcea-Bîrnova-Ocnița pentru conectarea a 12,0 mii
persane (305 mii Euro); 3) Reabilitarea rețelelor de distribuție a apei în orașul Ocnița (2,9 km pentru 1055
persoane; 4-5) Construcţia rețelelor de distribuție a apei în satele Bîrnova (8,5 km pentru 2,5 mii persoane
la 310 mii Euro) și Lipnic (19,2 km pentru 461 mii Euro); 6) Reabilitarea stației de pompare a apei în
orașul Ocnița (102 mii Euro). În satul Bârnova au fost instatlate deja 2 turnuri de apă.
În raionul Edineț funcționează 21 de sisteme publice de aprovizionare cu apă, inclusiv 3 sisteme –
în mediul urban și 18 sisteme în mediul rural (tabelul 3.4). Lungimea totală a apeductelor este de 244 km,
inclusiv 122 km – în mediul rural și 121 km – în mediul urban. La apeductele publice sunt conectate 28,6
mii persoane (37%), inclusiv 17,1 mii persoane în mediul urban (67%) și 11,5 mii persoane (22%) în
mediul rural [146]. În orașul Edineț se promovează activ regionalizarea serviciilor publice aprovizionare
cu apă și sanitație, iar orașele Edineț și Cupcini sunt integrate într-un sistem unic. Cu excepția, orașelor
respective, toate localitățile din raionul Edineț se alimentează cu apă din surse subterane. În orașele
Edineț și Cupcini, apa potabilă este captată din râul Prut la Stația de Pompare de la Bădragii Vechi și
transmisă, prin intermediul apeductului magistral Prut-Edineț, întreprinderii municipale de aprovizionare
cu apă din orașul Edineț. Apeductul magistral Prut-Edineț include Stația de Tratare a Apei și 4 stații de
pompare, care asigură transportarea apei în rețeaua de distribuție a orașului Edineț, dotată cu 2 rezervoare
subterane de apă cu volumul de 2,0 mii m3 fiecare [114]. Acestea sunt montate la Stația de Pompare nr. 5,
din care apa este distribuită gravitațional în rețea. Procesul de tratare a apei include filtrarea și
dezinfectarea, iar apa distribuită în rețeaua urbană corespunde normativelor apei potabile.
Orașul Cupcini este alimentat gravitațional cu apă potabilă din rezervoarele subterane de apă
montate pe teritoriul Stației de Pompare nr. 4. Reţeaua de distribuţie a apei în orașele Edineț și Cupcini
constă din conducte de fontă, oţel, beton armat şi polietilenă cu diametrele de la 50 mm până la 630 mm.
Lungimea reţelelor de distribuţie a apei în orașul Edineț este de 85,2 km, iar în orașul Cupcini – 36 km.
La apeductul public din orașul Edineț sunt conectate cca 14,0 mii persoane, iar din orașul Cupcini ÷ 7,1
mii personae [146]. Oraşele Edineț și Cupcini sunt asigurate cu apă pe parcursul a 24 ore/zi.
În Fișa Proiectului GIZ „Modernizarea serviciilor publice localeˮ pentru raionul Edineț [114] sunt
prevăzute următoarele măsuri: 1) Reabilitarea stației de tratare existente pentru orașele Edineț și Cupcini
(75,3 mii Euro); 2) Reabilitarea apeductului magistral Prut-Edineț (30 km la 1050 mii Euro); 3)
Reabilitarea aducțiunii apei potabile de la Stația de pompare SP4 spre orașul Cupcini (1,6 km la 56 mii
Euro); 4-5) Reabilitarea rețelelor de distribuție a apei în orașul Edineț (12,0 km la 420 mii Euro) și
extinderea rețelelor de distribuție a apei în orașul Cupcini (13,0 km la 910 mii euro).
În raionul Dondușeni există doar 11 sisteme publice de aprovizionare cu apă, inclusiv 2 sisteme –
în mediul urban și 9 sisteme în mediul rural. Lungimea totală a apeductelor este de 107 km, inclusiv 63,8
km – în mediul rural și 43,0 km – în mediul urban (tabelul 3.4). La apeductele publice sunt conectate 11,1
mii persoane (27%), inclusiv 4,7 mii persoane în mediul urban (52%) și 6,4 mii persoane (20%) în mediul
rural. Practic, toate localitățile raionului care dispun de apeducte publice se alimentează din surse
subterane de apă. În orașul Dondușeni există 6 sonde arteziene, din care 5 funcționale [112]. Apa captată
corespunde normativelor sanitaro-igienice. Apa din 3 sonde se înmagazinează în 2 castele de apă cu
volumul cuvei de 50 m3 fiecare și ulterior este distribuită gravitațional în rețeaua de distribuție urbană. A
patra sondă arteziană funcționează pe teritoriul Spitalului Raional, iar apa captată se înmagazinează într-
un castel de apă cu volumul cuvei 200 m3 și distribuită gravitațional în rețea. Sonda nr. 5 funcționează la
Fabrica de Zahăr. Apa extrasă se înmagazinează într-un rezervor subteran de apă cu volumul 500 m3, iar
60
prin intermediul Stației de Pompare SP2 este pompată în rețeaua urbană. Reţeaua de distribuţie a apei
constă din conducte de oţel, azbociment, fontă şi polietilenă cu diametrele de la 100 mm până la 250 mm.
Orașul Dondușeni este asigurat cu apă pe parcursul a 24 ore/zi.
În Fișa Proiectului GIZ ˮModernizarea serviciilor publice localeˮ pentru raionul Dondușeni [112]
sunt prevăzute următoarele măsuri privind regionalizarea serviciilor de aprovizionare cu apă: 1)
Reabilitarea sondei arteziene din orașul Dondușeni (120 mii Euro); 2) Extinderea rețelelor de distribuție a
apei în orașul Dondușeni (23,4 km la 1640 mii Euro); 3) Construcția aducțiunilor din orașul Dondușeni
spre satele Dondușeni (630 m la 15,6 mii Euro) și Corbu (1,0 km la 24 mii Euro); 4) Construcția rețelelor
de distribuție a apei în satele Dondușeni (11,3 km la 267 mii Euro) și Corbu (11,2 km la 282 mii Euro).
În raionul Soroca, în pofida dimensiunilor mari, există doar 17 sisteme publice de aprovizionare cu
apă, inclusiv 2 sisteme – în mediul urban și 15 sisteme în mediul rural, din care 6 sisteme au fost
construite recent (2020). Lungimea totală a apeductelor este de ≈400 km, inclusiv 223 km – în mediul
rural și 175 km – în mediul urban (tabelul 3.4). La apeductele publice sunt conectate ≈43 mii persoane
(46%), inclusiv 31,8 mii persoane în mediul urban (91%) și 11,2 mii persoane (19%) în mediul rural, iar
extinderea apeductelor publice și numărului de abonați s-a majorat semnificativ în ultimii ani. În plus, în
raionul Soroca se promovează activ regionalizarea și eficientizarea serviciilor de aprovizionare cu apă. La
moment, Regia Apă Canal Soroca achiziționează apa de la ÎS Acva Nord și o livrează ulterior nu doar
pentru populația din cartieriele urbane, dar și din satele megieșe, inclusiv din Egoreni, Hristici, Rublenița,
Regina Maria și Zastînca, iar în viitorul apropiat se prevede extinderea sistemului respectiv. În pofida
calității bune și debitului mare al apei la sondele arteziene construite recent în satul Egoreni și destinate
pentru alimentarea cu apă potabilă de calitate a municipiului Soroca, exploatarea acestora nu a fost
permisă, iar Regia Apă Canal Soroca a fost obligată să achiziționeze apa de la ÎS Acva Nord.
În raionul Drochia există 21 sisteme publice de aprovizionare cu apă, inclusiv 1 sistem – în mediul
urban și 21 sisteme în mediul rural. Lungimea totală a apeductelor este de 389 km, inclusiv 318 km – în
mediul rural și 70,5 km – în mediul urban (tabelul 3.4). La apeductele publice sunt conectate 32,5 mii
persoane (46%), inclusiv 14,2 mii persoane în mediul urban (83%) și 18,3 mii persoane (19%) în mediul
rural. În ultimii ani se înregistrează o extindere rapidă a apeductelor publice și a accesului populației
rurale la servicii centralizate cu apă [146]. Practic, toate localitățile raionului care dispun de apeducte
publice se alimentează din surse subterane de apă. În orașul Drochia există 7 sonde arteziene, din care
doar 3 sunt funcționale. Apa captată corespunde normativelor sanitaro-igienice. Apa de la sondele
arteziene se păstrează în 2 rezervoare subterane de apă cu volumul de 1000 m 3 fiecare. Reţeaua de
distribuţie a apei este împărţită în 3 zone de presiune, inclusiv: Zona 1 de presiune – alimentată cu apă de
la Stația de Pompare nr. 2 (SP2), parțial pompată direct în rețea și parțial în 4 rezervoare subterane cu
volumul de 300 m3, 350 m3, 1000 m3 şi 2000 m3; 2); Zona 2 şi Zona 3 de presiune – alimentată cu apă de
la SP3 [113]. Reţeaua de distribuţie a apei constă din conducte de azbociment, fontă, oțel și polietilenă cu
diametrele de la 100 mm până la 250 mm. În Fișa Proiectului GIZ „Modernizarea serviciilor publice
localeˮ pentru raionul Drochia sunt prevăzute măsuri de reabilitare a aducțiunilor de la stația de pompare
SP1 spre stația de pompare SP2 (570 m la ≈20 mii Euro) și de la stația de pompare SP2 spre stația de
pompare SP3 (3,5 km la 175 mii Euro), precum și măsuri de reabilitare a 9330 m de apeduct public (348
mii Euro) și de extindere, cu 5,0 km, a reţelelor de distribuţie a apei în oraşul Drochia (350 mii Euro). În
ultimii ani, cu suportul financiar al UE, ADR Nord și Primăria Drochia au implementat proiectul de
extindere și reabilitare a rețelelor de aprovizionare cu apă și canalizare [3-4], astfel încât să asigure
livrarea continuă, timp de 24 ore/zi, a apei pentru populație.
În raionul Florești există 48 sisteme publice de aprovizionare cu apă, inclusiv 3 sisteme în mediul
urban și 45 de sisteme în mediul rural. Prin urmare, de rând cu raioanele Sângerei și Râșcani aflate în
proximitatea mun. Bălți, raionul Florești dispune de apeducte publice mai extinse și are un nivel mai înalt
61
de acces al populației la sistemele centralizate de aprovizionare cu apă, în special în mediul rural.
Lungimea totală a apeductelor publice în raionul Florești este de 536 km, inclusiv 412 km – în mediul
rural și 125 km – în mediul urban. Cele mai extinse apeducte publice sunt în orașul Florești (93,6 km),
precum și în satele Prodănești (49,0 km), Ștefănești (33,0 km), Vărvăreuca (31,8 km) și Hîrtop (25,7 km).
La apeductele publice sunt conectate 40,7 mii persoane (50%), inclusiv 16,1 mii persoane în mediul urban
(96%) și 24,6 mii persoane (38%) în mediul rural [146]. În ultimii ani se înregistrează o extindere rapidă a
apeductelor publice și a accesului populației rurale la servicii centralizate cu apă. Practic, toate localitățile
raionului care dispun de apeducte publice se alimentează din surse subterane de apă.
Apa furnizată în orașul Florești este captată prin intermediul celor 7 sonde arteziene funcționale
amplasate pe teritoriul comunei Gura Căinarului, lângă râul Căinari, la 8,0 km spre vest de la oraşul
Floreşti. Apa captată se înmagazinează în 2 rezervoare subterane de apă cu volumul de 250 m 3 fiecare, iar
calitatea apei extrase corespunde standardelor în vigoare. În plus, apa captată este supusă dezinfectării
prin clorinare. Apa potabilă prin intermediul stației de pompare SP1 este transmisă, printr-o aducțiune
principală, rețelei de alimentare cu apă a orașului Florești și a satelor Mărculești, Lunga și Vărvăreuca.
Pentru păstrarea apei potabile extrase sunt utilizate 4 rezervoare subterane de apă [116]. La Stația de
Pompare nr. 3 (SP3) apa potabilă adusă se înmagazinează într-un rezervor subteran de apă cu volumul 2,0
mii m3 și ulterior este distribuită gravitațional în rețeaua urbană (zona 1 de presiune). La SP4, apa potabilă
se păstrează într-un rezervor subteran de apă cu volumul, de asemenea, de 2,0 mii m3 și ulterior distribuită
gravitațional în rețea (zona 2 de presiune). Stația de pompare SP4 este de rezervă și funcționează doar
când stația de pompare SP3 intră în regim de avarie. În strada Ștefan cel Mare din orașul Florești, apa
potabilă se depozitează în 2 rezervoare subterane de apă cu volumul 250 m 3 fiecare și ulterior distribuită
gravitațional în rețea pentru alimentarea cu apă a Spitalului și a sectorului apropiat. Reţeaua de distribuţie
a apei constă din conducte de fontă, oţel şi polietilenă cu diametrele de la 50 mm până la 200 mm.
Livrarea apei în oraşul Florești este în regim continuu 24 din 24 ore/zi.
În Fișa Proiectului GIZ „Modernizarea serviciilor publice localeˮ pentru orașul Florești sunt
prevăzute următoarele măsuri [116]: 1) Reabilitarea a 3 stații de pompare a apei (90 mii Euro); 2)
Extinderea rețelelor de distribuție a apei (3,0 km la 210 mii Euro); 3) Construcția aducțiunii suplimentare
de la sursa de captare (9,8 km la 343 mii Euro); 4) Reabilitarea rețelelor de distribuție a apei (34,5 km la
1208 mii Euro); 5) Reabilitarea a 6 rezervoare subterane de apă (1540 mii Euro).
În raionul Sângerei există 49 sisteme publice de aprovizionare cu apă, inclusiv 3 sisteme în mediul
urban și 45 de sisteme în mediul rural. Prin urmare, acest raion dispune de apeducte publice mai extinse și
are un nivel mai înalt de acces al populației la sistemele centralizate de aprovizionare cu apă, în special în
mediul rural. Lungimea totală a apeductelor publice din raionul Sângerei este de 452 km, inclusiv 384 km
– în mediul rural și 67,7 km – în mediul urban. Cele mai extinse apeducte publice sunt în orașul Sângerei
(46,6 km), precum și în satele Chișcăreni (48,6 km), Heciul Nou (32,4 km), Pepeni (23,3 km) și Rădoaia
(22,5 km). În plus, majoritatea absolută a localităților rurale, cu excepția unor sate mici mai izolate,
dispun de apeducte publice. La sistemele centralizate de aprovizionare cu apă sunt conectate 46,8 mii
persoane (56%), inclusiv 14,5 mii persoane în mediul urban (91%) și 32,3 mii persoane (48%) în mediul
rural (tabelul 3.4). În ultimii ani, se înregistrează o extindere rapidă a apeductelor publice rurale [146].
Majoritatea localităților raionului care dispun de apeducte publice, inclusiv orașele Sângerei și Biruința se
alimentează din surse subterane de apă. Pentru viitorul apropiat este planificată conectarea orașului
Sângerei și a majorității localităților adiacente apeductului magistral Soroca-Bălți-Sângerei, precum și
extinderea acestuia în raionul Telenești.
Pentru captarea apei subterane în orașul Sângerei au fost construite 14 sonde arteziene, dintre care
doar 8 sunt funcționale. Apa extrasă corespunde normativelor sanitaro-igienice. Rețeaua de distribuție a
apei din orașul Sângerei este împărțită în 5 zone de presiune (Nord, Vest, Centru, Sud și zona Spital). Apa
62
de la sondele de adâncime nr. 5 și nr. 6 destinată pentru Zona Nord se păstrează în 2 castele de apă cu
volumul cuvei de 25 m3 fiecare și ulterior este distribuită gravitațional în rețeaua de distribuție a apei. Apa
de la sonda nr. 7 pentru Zona Vest se înmagazinează într-un rezervor subteran de apă cu volumul 180 m3
și ulterior este distribuită gravitațional în rețeaua urbană [120]. Apa de la sonda nr. 4 pentru zona
Spitalului se înmagazinează într-un rezervor subteran de apă și ulterior este distribuită gravitațional în
rețeaua urbană. Apa de la sondele nr. 2 și nr. 3, pentru Zona Centru, se acumulează în 2 rezervoare
subterane de apă cu volumul 40 m3 şi 75 m3 şi într-un castel de apă cu volumul cuvei de 25 m3. Apa de la
sondele nr. 1, nr. 10 și nr. 12, destinată pentru Zona Sud se înmagazinează într-un rezervor subteran de
apă cu volumul 130 m3 şi ulterior este distribuită gravitațional în rețeaua de distribuție a apei. Reţeaua de
distribuţie a apei constă din azbociment, oţel şi polietilenă cu diametre de la 32 mm până la 200 mm.
În raionul Râșcani sunt 44 sisteme publice de aprovizionare cu apă, inclusiv 2 sisteme în mediul
urban și 42 de sisteme în mediul rural. Prin urmare, acest raion are, de asemenea, un nivel mai înalt de
acces al populației la sistemele centralizate de aprovizionare cu apă, în special în mediul rural. Lungimea
totală a apeductelor publice din raionul Râșcani este de 461 km, inclusiv 400 km – în mediul rural și 60,6
km – în mediul urban. Cele mai extinse apeducte publice sunt în orașul Râșcani (43,9 km), precum și în
satele Zăicani (44,0 km), Mihăileni (27,4 km) și Nihoreni (22,1 km). În plus, majoritatea absolută a
localităților rurale, cu excepția unor sate mici mai izolate, dispun de apeducte publice [146]. La sistemele
centralizate de aprovizionare cu apă sunt conectate 44,9 mii persoane (72%), inclusiv 13,6 mii persoane
în mediul urban (97%) și 31,3 mii persoane (63%) în mediul rural (tabelul 3.4). Astfel, după rata de acces
al populației la apeductele publice raionul Râșcani cedează doar municipiului Bălți și depășește detașat
celelalte raioane din RD Nord. În ultimii ani se înregistrează o extindere rapidă a apeductelor publice și a
accesului populației rurale la servicii centralizate cu apă. Majoritatea localităților raionului care dispun de
apeducte publice, inclusiv orașele Râșcani și Costești se alimentează din surse subterane de apă. Pe viitor
se recomandă conectarea orașului Râșcani la apeductul Soroca-Bălți-Râșcani.
Pentru captarea apei subterane în orașul Râșcani au fost construite 19 sonde arteziene, dintre care
doar 8 sunt funcționale. Apa extrasă corespunde normativelor sanitaro-igienice. Rețeaua de distribuție a
apei din orașul Râşcani este împărțită în 2 zone de presiune. Apa de la 7 sonde de adâncime pentru zona 1
de presiune se păstrează în 3 castele de apă cu volumul de 25 m3 fiecare și ulterior este distribuită
gravitațional în rețeaua urbană [119]. Apa de la Sonda nr. 11 destinată pentru zona 2 de presiune se
înmagazinează într-un castel de apă cu volumul de 25 m3 și ulterior este distribuită în rețeaua urbană.
Reţeaua de distribuţie a apei constă din conducte de fontă, oțel, azbociment și polietilenă cu diametrele de
la 50 mm pînă la 250 mm. Oraşul Râşcani este asigurat cu apă pe parcursul a 24 ore/zi. În Fișa Proiectului
GIZ „Modernizarea serviciilor publice localeˮ pentru raionul Râșcani sunt prevăzute măsuri de
reabilitare a rețelelor de distribuție a apei în orașul Râșcani (31,5 km la 1,1 mil. Euro), de reabilitare (298
mii euro) și de extindere (3,9 km la 93,6 mii Euro) a apeductului existent în satul Nihoreni.
În raionul Glodeni sunt 25 sisteme publice de aprovizionare cu apă, inclusiv 1 sistem în mediul
urban și 24 de sisteme în mediul rural. Lungimea totală a apeductelor publice din raionul Glodeni este de
276 km, inclusiv 217 km – în mediul rural și 58,6 km – în mediul urban [146]. Cele mai extinse apeducte
publice sunt în orașul Glodeni (34,9 km), precum și în satele Danu (29,2 km), Iabloana (29,0 km),
Fundurii Vechi (24,7 km) și Limbenii Vechi (23,8 km). La sistemele centralizate de aprovizionare cu apă
sunt conectate 23,9 mii persoane (44%), inclusiv 8,5 mii persoane în mediul urban (87%) și 15,4 mii
persoane (34%) în mediul rural (tabelul 3.4).
Orașul Glodeni se aprovizionează cu apa captată din râul Prut. Procesul de tratare a apei include
coagularea, sedimentarea particulelor solide, filtrarea și dezinfectarea. Reţeaua de distribuţie a apei constă
din țevi de polietilenă cu diametrele de la 63 mm până la 250 mm. Oraşul Glodeni este asigurat cu apă pe
parcursul a 24 ore/zi. Din cauza conductelor aflate în stare avansată de uzură, apa din rețeaua urbană de
63
distribuție nu corespunde adecvat cerințelor de calitate a apei potabile, ceea ce impune realizarea
măsurilor de reabilitare majoră a apeductului și rețelelor interne sau construcția unui apeduct magistral
nou, după cum pledează activ Primăria orașului. Localitățile rurale ale raionului, care dispun de apeducte
publice se alimentează din surse subterane, însă apa extrasă nu este supusă tratării [27].
În raionul Fălești există 30 sisteme publice de aprovizionare cu apă, inclusiv sistemul urban Fălești
și 29 de sisteme în mediul rural. Lungimea totală a apeductelor publice este de 378 km, inclusiv 331 km –
în mediul rural și 47,2 km – în mediul urban. În mediul rural, cele mai extinse apeducte publice sunt în
satele Glinjeni (47,0 km), Călinești și Izvoare (câte 23,0 km), Pânzăreni (20,0 km). Majoritatea
localităților rurale, cu excepția unor sate mici și izolate, dispun de apeducte publice [146]. La sistemele
centralizate de aprovizionare cu apă sunt conectate 37,8 mii persoane (45%), inclusiv 15,7 mii persoane
în mediul urban (99%) și 22,1 mii persoane (32%) în mediul rural (tabelul 3.4). În ultimii ani se
înregistrează o extindere rapidă a apeductelor publice și a accesului populației rurale la servicii
centralizate cu apă. Majoritatea localităților raionului care dispun de apeducte publice, inclusiv orașul
Fălești, se alimentează din surse subterane de apă. Pentru captarea apei subterane în orașul Fălești au fost
construite 22 sonde arteziene, dintre care doar 9 sunt funcționale [115]. Apa extrasă nu corespunde
normativelor sanitaro-igienice datorită concentrației sporite de fluor. Rețeaua de distribuție a apei din
orașul Fălești este împărțită în 2 zone de presiune (orașul Fălești și Gara Fălești). Apa de la 7 sonde
arteziene destinată pentru orașul Fălești este pompată la SP1 în 2 rezervoare subterane cu capacitatea de
250 m3 fiecare. La Stația de Pompare nr. 2 (SP2) apa se păstrează într-un rezervor subteran cu volumul
500 m3 şi ulterior este distribuită în rețeaua urbană. Apa de la 2 sonde arteziene pentru sectorul Gara
Făleşti este pompată într-un rezervor subteran de apă cu volumul 200 m3 montat pe teritoriul stației de
pompare din zonă. Din cauza neconformității apei captate din surse subterane, pe viitor se recomandă
conectarea la apeductul magistral Prut-Fălești 2, recent construit și aflat în proces de extindere. Reţeaua
urbană de distribuţie a apei constă din conducte de fontă, oțel, azbociment și polietilenă cu diametrele de
la 50 mm până la 300 mm. Oraşul Făleşti este asigurat cu apă pe parcursul a 24 ore/zi.
În Fișa Proiectului „Modernizarea serviciilor publice localeˮ pentru raionul Fălești [115] sunt
prevăzute măsuri de reabilitare a rețelelor de distribuție a apei în orașul Fălești (31,8 km la 1114 mii
Euro), precum și măsuri de regionalizare a sistemului de aprovizionare cu apă, prin conectarea la
apeductul magistral Prut-Fălești a orașului Fălești și a satelor megieșe Călugăr și Făleștii Noi, inclusiv
construcția aducțiunii de la stația de tratare a apei și a rețelelor de distribuție a apei în satele respective.

3.4 Volumul apelor furnizate de sistemele publice de aprovizionare cu apă

În anii 2010-2020, volumul total al apelor livrate prin intermediul sistemelor publice de
aprovizionare cu apă a fost, în medie de 19,0 mil. m3, inclusiv cca 10 mil. m3 (54%) de apă livrată de ÎS
Acva Nord din orașul Soroca, din care 4,0 mil. m 3 (21%) este furnizată municipiului Bălți și 4,7 mil. m3
(25%) de apă livrată de operatorii serviciilor publice de aprovizionare cu apă din raioanele regiunii
(tabelul 3.3). Din cauza pierderilor mari de apă, doar ½ din apa captată este livrată consumatorilor [7,
p.20]. De către întreprinderile urbane au livrate, în medie, 16,7 mil. m3 (88%), inclusiv cca 10,3 mil. m3
de întreprinderea SA Acva Nord din Soroca (54%), iar de către cele rurale − 2,3 mil. m3 (12%) (anexa 9).
Volumul de apă furnizat diferă în funcție de dimensiunile raioanelor și centrelor lor urbane,
numărul și dimensiunile apeductelor publice, de numărul de persoane conectate, de numărul și consumul
de apă al întreprinderilor și organizațiilor conectate la apeductele publice, de rezervele de apă disponibile
[19, p. 65; 26] și de capacitățile tehnico-financiare de exploatare a lor.
Volume mari de apă au fost livrate, în medie, în raioanele Soroca (cca 700 mii m3), Florești (661
mii m3), Edineț (616 mii m3), Râșcani (577 mii m3) și Sângerei (565 mii m3). Volumul minim a fost livrat

64
în raioanele mai mici și cu un nivel de acces redus la apeducte publice, inclusiv în raioanele Ocnița (135
mii m3), Dondușeni (279 mii m3) și Briceni (345 mii m3) (tabelul 3.3, anexa 9).
În perioada analizată (2010-2020), volumul total de apă furnizată de sistemele publice de
aprovizionare cu apă înregistrează o dinamică ascendentă, atât în mediul rural, cât și în cel urban (fig.
3.20), care se datorează sporirii capacității de captare și distribuție a apei la ÎS Acva Nord Soroca și în
mediul rural [146]. Per total, volumul de apă furnizată a crescut de 1,5 ori (de la 16,0 mil. m 3 până la 23,7
mil. m3), inclusiv în mediul urban, cu 34% (de la 15,1 mil. m3 până la 20,2 mil. m3), iar în mediul rural –
de 3,6 ori (de la 983 mii m3 până la 3,5 mil. m3) (anexa 9, figura 3.20).

22,0 23,0 23,7 23,7

20,4 19,9 20,3 20,2
18,8
18,0
17,2
16,0 15,6 16,0 15,5 15,5
15,1 14,5 14,8 15,2
14,3 14,0

2,8 3,2 3,2 3,1 3,4 3,5

1,0 1,1 1,2 1,2 1,4

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total -urban -rural
3
Figura 3.20. Dinamica volumului total de apă livrată de sistemele publice de aprovizionare cu apă (mil. m )

Figura 3.21. Dinamica volumului total de apă livrată de sistemele publice de aprovizionare cu apă în
raioanele din RD Nord (mii m3) [146].
65
 Creșterea multiplă a volumului de apă livrată de apeductele publice se atestă în raioanele Dondușeni
(de 5,2 ori – până în anul 2019), Drochia (de 3,3 ori), Râșcani (de 3,2 ori), Fălești (de 2,4 ori) și Sângerei
(de 2,1 ori). Reducerea (de ≈2 ori) a volumului de ape livrate se constată doar în rn. Glodeni (figura 3.21),
fapt ce se datorează stopării activității fabricii de zahăr din Glodeni, care aproviziona cu apă acest oraș.
Luând în considerare descreșterea populației în majoritatea absolută a localităților rurale, cu
excepția zonelor suburbane atractive, consumul de apă se va reduce, iar o parte din apeductele recent
construite vor deveni nefuncționale. Totodată, comoditățile multiple ale asigurării centralizate cu apa, mai
ales în comunele suburbane cu diverse oportunități economice, va spori consumul de apă al acestora.
În anul 2020, volumul total al apei furnizate prin intermediul rețelelor comunale de aprovizionare
cu apă din RD Nord a fost de 23,7 mil. m3, inclusiv 12,7 mil. m3 de apă livrată de întreprinderea ÎS Acva
Nord Soroca și 10,8 mil. m3 livrată de operatorii serviciilor publice de aprovizionare cu apă din raioanele
regiunii și din municipiul Bălți (tabelul 3.5).

Tabelul 3.5. Volumul de apă livrată de apeductele publice în raioanele și orașele RD Nord (anul 2020)
Volumul apelor furnizate, mii m3 Consumul de apă
Raioanele Total Populaţie organizaţii bugetare Alte categorii per capita, litri/zi
total urban rural total urban rural total urban rural total urban rural total urban rural
1 Briceni 357 195 163 320 175 145 25,9 11,3 14,6 11,6 8,4 3,2 55 58 52
2 Ocniţa 168 168 0 144 144 0 18,5 18,5 0 4,7 4,7 0 57 57 …
3 Edineţ 605 314 291 545 264 281 24,1 14,5 9,7 35,8 35,8 0 58 50 69
4 Donduşeni 213 105 108 186 94 92 17,9 5,2 12,7 8,5 5,7 2,8 52 61 46
5 Soroca 13335 13144 191 846 662 184 92,5 86,4 6,2 12397 12395 1,2 66 73 47
6 Drochia 988 395 593 920 360 560 38,2 17,3 20,9 25,3 18,0 7,3 83 76 89
7 Floreşti 873 396 477 768 346 422 37,7 25,2 12,4 67,7 25,6 42,1 59 68 53
8 Sângerei 808 308 500 743 276 467 45,3 19,4 25,9 19,1 12 7,1 47 58 42
9 Râşcani 852 274 578 785 249 535 40,5 13,4 27,1 27,2 11,6 15,6 52 55 51
10 Glodeni 438 159 280 404 140 263 25,6 15,1 10,5 9,4 3,1 6,3 50 51 50
11 Făleşti 650 315 335 600 284 316 19,8 9,3 10,5 30,4 21,7 8,7 47 55 41
12 Bălţi 4451 4427 24 3260 3238 21,8 230 229 0,2 961 959 2,4 116 117 69
RD Nord 23738 20199 3539 9520 6233 3287 616 465 151 13598 13501 96,7 71 84 53
Sursa datelor: BNS [30; 146], AMAC [14].

În pofida faptului că, rețeaua de apeducte rurale este cu mult mai extinsă și mai dinamică, ≈90% din
volumul total al apelor furnizate sunt livrate de întreprinderile municipale urbane. Dacă excludem
volumul de apă livrat de ÎS Acva Nord, atunci cca 7,5 mil. m3 (70%) din apa furnizată este destinată
consumatorilor din mediul urban, inclusiv 4,4 mil. m3 (40%) – în mun. Bălți [146].
De asemenea, volume mari de apă sunt livrate în raioanele Soroca și Drochia (câte 1,0 mil. m3),
Florești (873 mii m3), Râșcani (852 mii m3) și Sângerei (808 mii m3). Volumul minim a fost livrat în
raioanele mai mici și cu un nivel de acces redus la apeducte publice − Ocnița (168 mii m3), Dondușeni
(213 mii m3), Briceni (357 mii m3) și Glodeni (438 mii m3).
În spațiul urban, volumul maxim de ape este livrat, de asemenea, în orașele Soroca (850 mii m 3),
Drochia (395 mii m3) și Florești (330 mii m3), iar volumul minim – în orașele mici, precum Lipcani (33,9
mii m3), Mărculești (25,0 mii m3) și Ghindești (40,9 mii m3) din raionul Florești, Costești din raionul
Râșcani (43,4 mii m3), Biruința din raionul Sângerei (47 mii m3) și Otaci din raionul Ocnița (71 mii m3).
Ponderea maximală a spațiului urban în volumul total de ape livrate se observă în mun. Bălți (≈100%),
precum și în raioanele Ocnița (100%), Soroca (≈100%), Briceni (54%) și Edineț (52%). În restul
raioanelor predomină spațiul rural (figura 3.22, anexa 9), inclusiv în raioanele Râșcani (68%), Glodeni
(64%), Sângerei (62%), Drochia (60%), Florești (55%) și Fălești (52%).
66
 Figura 3.22. Ponderea mediului urban și rural în volumul total de apă furnizat de sistemele publice de
aprovizionare cu apă din raioanele RD Nord și mun. Bălți (anul 2020).

În mediul rural, volumul maxim de ape furnizate de apeductele publice rurale se înregistrează în
satele cu dimensiuni mai mari și apeducte mai extinse (figura 3.23), inclusiv în: Larga (53 mii m3) din
raionul Briceni; Bădragii Vechi (80,2 mii m3) și Brătușeni (63,3 mii m3) din rn. Edineț; Sofia (182 mii
m3), Nicoreni (77 mii m3), Țarigrad (72,2 mii m3), Pelinia (55 mii m3) și Chetrosu (52 mii m3) din rn.
Drochia; Prodănești (70 mii m3), Gura Camencii (46 mii m3) și Vărvăreuca (44 mii m3) din rn. Florești;
Sărata Veche (39 mii m3) din rn. Fălești; Iabloana din rn. Glodeni (63 mii m3); Corlăteni (88 mii m3),
Zăicani (65 mii m3), Nihoreni (52 mii m3) și Mihăileni (45 mii m3) din rn. Râșcani; Pepeni (73 mii m3),
Chișcăreni (52 mii m3), Heciul Nou (41 mii m3) din rn. Sângerei; Rublenița (43 mii m3) din rn. Soroca.

Figura 3.23. Volumul total de apă livrată de sistemele publice de aprovizionare cu apă în localitățile din RD
Nord, în mii m3)
67
 Pentru populație (gospodăriile casnice) au fost livrate, în medie, 7,3 mil. m3 sau cca 80% din
volumul total (fără apa livrată de ÎS Acva Nord). Această proporție este similară în toate raioanele și
orașele regiunii, cu excepția municipiului Bălți, cu o pondere mai ridicată a întreprinderilor industriale și
de transport, iar volumul de apă livrată populației determină volumul total [33]. În mediul urban au fost
livrate, în medie 5,3 mil. m3 sau ≈¾ din volumul total al apei furnizate populației, iar în mediul rural 2,0
mil. m3 sau ¼ din volumul total (figura 3.24, tabelul 3.5). Ca urmare a concentrării întreprinderilor
industriale în orașe, ponderea volumului de apă furnizat populației în mediul rural este mai mare în
comparație cu mediul urban și constituie cca 90% în majoritatea absolută a raioanelor regiunii de studiu.
8,7 8,9 9,5
8,1 8,4
7,8

6,2 6,2
5,6 5,7 5,8 5,6 5,6 5,8 5,8
5,3 5,0 5,3
4,6 4,7 4,8 4,9

3,1 3,3
2,7 2,8 2,8
2,3
0,9 1,0 1,0 1,2
0,7

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
total -urban -rural
Fig. 3.24. Dinamica volumului total de apă (mil. m3) furnizată de apeductele publice populației în RD Nord

Volumul de apă furnizată populației este în dependență directă de volumul total, care variază, după
cum s-a menționat anterior, în funcție de dimensiunile raioanelor și centrelor lor urbane, municipiilor și
numărul de persoane și gospodării conectate la apeductele centralizate, de rezervele de apă disponibile din
proximitatea acestora și capacitățile tehnico-financiare de exploatare a lor [20]. Prin urmare, volumul
maxim al apei livrate populației se atestă în municipiul Bălți − 2,8 mil. m3 (39%), precum și în rn. Soroca
(634 mii m3), Florești (548 mii m3), Râșcani (524 mii m3) și Sângerei (500 mii m3), iar volumul minim în
raioanele mai mici și cu un nivel de acces redus la apeducte publice − Ocnița (123 mii m3), Briceni (291
mii m3) și Glodeni (341 mii m3) (tabelul 3.4, figura 3.25, anexa 10).
Per ansamblu, dinamica volumului de ape furnizate populației este similară cu cea a volumului total
de ape livrate de sistemele publice, însă tendința pozitivă este mai pronunțată și se observă în toate
raioanele și municipiul Bălți, atât în mediul rural, cât și în cel urban (figura 3.24). Astfel, volumul total al
apei furnizate populației a crescut de 1,8 ori sau de la 5,3 mil. m3 în anul 2010 până la 9,5 mil. m3 în anul
2020. În mediul rural, volumului de ape furnizate populației s-a majorat de 4,5 ori (de la 727 mii m3 până
la 3,3 mil. m3), iar în mediul urban, cu doar 35% (de la 4,6 mil. m3 până la 6,2 mil. m3).
Ca urmare, ponderea mediului rural în volumul total de ape furnizate populației din RD Nord a
crescut cu peste 20 puncte procentuale (p.p.) sau de la 14% la 35%, iar a mediului urban, corespunzător,
s-a redus de la 86% la 65%. Creșterea multiplă a volumului de ape livrate populației se observă în
raioanele Drochia (de 3,4 ori), Râșcani (de 3,3 ori), Fălești (de 3,2 ori), Sângerei (de 2,3 ori), Florești (de
2,2 ori) și Edineț (de 2,0 ori), fapt ce se datorează, aproape exclusiv, majorării multiple a acestui indicator
în localitățile rurale din raioanele menționate, care dispun de apeducte (figura 3.26, anexa 10). În
majoritatea localităților rurale, serviciile de alimentare cu apă se prestează cu întreruperi, rata continuității
fiind considerabil mai joasă de 100% (24/24) [7, p. 22].
În anul 2020, pentru populație (gospodăriile casnice) au fost livrate 9,5 mil. m3, inclusiv din
centrele urbane ‒ 6,2 mil. m3 (65%) și în mediul rural – 3,3 mil. m3 (35%). Volumul maxim al apei
livrate populației (tabelul 3.3, anexa 10, figura 3.26) se atestă, de asemenea, în mun. Bălți − 3,2 mil. m3

68
(40%), precum și în raioanele Drochia (920 mii m3), Soroca (846 mii m3), Râșcani (785 mii m3), Florești
(768 mii m3) și Sângerei (743 mii m3), iar volumul minim − în raioanele mai mici și cu un nivel de acces
redus la apeducte publice − Ocnița (144 mii m3), Dondușeni (186 mii m3) și Briceni (320 mii m3).

Figura 3.25. Dinamica volumului de apă livrat populației în raioanele RD Nord, în mii m3

În spațiul urban, volumul maxim de ape este livrat, de asemenea, în orașele Bălți (3,2 mil. m3),
Soroca (662 mii m3), Drochia (320 mii m3), Florești și Fălești (câte cca 280 mii m3), iar volumul minim –
în orașele mai mici, precum Lipcani (29,9 mii m3), Mărculești (20,1 mii m3) și Ghindești (39,8 mii m3)
din raionul Florești, Costești din raionul Râșcani (40,1 mii m3), Biruința din raionul Sângerei (41,4 mii
m3), Cupcini (75,4 mii m3) din raionul Edineț; Ocnița și Otaci din raionul Ocnița (69 mii m3).

Figura 3.26. Volumul de apă livrat populației în localitățile din RD Nord, în mii m3 (anul 2020).
69
 Volumul maxim de ape livrate populației rurale se atestă în raioanele Drochia (560 mii m3), Râșcani
(535 mii m3), Sângerei (467 mii m3) și Florești (422 mii m3), care au un nivel de acces mai mare la surse
disponibile de apă (anexele 7-8). Volumul minim se înregistrează în raioanele mai mici și/sau cu acces
mai redus la apeducte, inclusiv raioanele Ocnița (0), Soroca (184 mii m3) și Briceni (145 mii m3).
În mediul rural, volumul maxim de ape furnizate către populație se înregistrează în satele: Larga (50
mii m3) din raionul Briceni; Bădragii Vechi (78,2 mii m3) și Brătușeni (62,2 mii m3) din rn. Edineț; Sofia
(180 mii m3), Nicoreni (70,0 mii m3), Țarigrad (70,6 mii m3), Pelinia (51,2 mii m3) și Chetrosu (46,7 mii
m3) din rn. Drochia; Gura Camencii (45 mii m3) și Varvareuca (42,5 mii m3) din rn. Florești; Sărata
Veche (38 mii m3) din rn. Fălești; Iabloana din rn. Glodeni (62 mii m3); Corlăteni (85 mii m3), Zăicani
(60 mii m3), Nihoreni (50 mii m3) și Mihăileni (43 mii m3) din rn. Râșcani; Pepeni (73 mii m3) și
Chișcăreni (52 mii m3) din rn. Sângerei; Rublenița (43 mii m3) din rn. Soroca (anexa 10).
Volumul de apă livrat altor categorii de consumatori, a fost în medie, de 11,0 mil. m3 (58%), iar în
anul 2020 – de 13,6 mil. m3 (57%), din care 12,7 mil. m3 (90%) livrate de ÎS Acva Nord Soroca
operatorilor și întreprinderilor din municipiul Bălți și din localitățile aferente apeductului magistral
Soroca-Bălți, precum și extensiunilor acestuia către orașele Sângerei și Râșcani.
Prin urmare, dinamica volumului de apă livrată de ÎS Acva Nord Soroca, influențează semnificativ
dinamica volumului de apă altor categorii de consumatori (tabelul 3.5), volumului total de apă furnizat în
RD Nord (figura3.27), volumului de apă furnizată întreprinderilor industriale și de prestare a serviciilor
conectate atât la apeductele locale, cât și la apeductul magistral Soroca-Bălți.
Volumul de apă furnizat altor categorii de consumatori înregistrează inițial (anii 2010-2014) o
tendință generală de reducere lentă, urmată de o creștere ascendentă în anii 2015-2018 (figura 3.27, anexa
11). Această evoluție este condiționată, aproape exclusiv, de volumul de apă livrat de ÎS Acva Nord.

14,1
13,6 14,0 13,6 13,5
12,7 13,6
12,6
11,4 11,4
10,010,0 9,6 9,6
9,4 9,3 9,0 8,9 9,1 9,1
8,5 8,5

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

total -urban -rural

3
Figura 3.27. Dinamica volumului total de apă (mil. m ) livrată altor categorii de consumatori din RD Nord

Per ansamblu, în perioada anilor 2010-2019, volumul de apă furnizat altor categorii de consumatori
s-a majorat de 1,4 ori, inclusiv de 1,4 ori în mediul urban și de 2,8 ori în mediul rural (de la 46 mii m3
până la 128 mii m3). De asemenea, creșterea semnificativă a volumului de apă destinat altor categorii de
consumatori se constată în raioanele Drochia (de 3,6 ori), Râșcani (de 2,8 ori), Soroca (de 1,6 ori). Briceni
(de 1,5 ori), Sângerei (de 1,2 ori) (anexa 11, figura 3.28). În restul raioanelor se înregistrează o dinamică
negativă, iar reducerea maximală (de la 501 mii m3 la 9,4 mii m3) se atestă în raionul Glodeni și se
datorează stopării activității fabricii de zahăr din Glodeni.
70
Fig. 3.28. Dinamica volumului de apă (mii m3) livrată altor categorii de consumatori în raioanele din RDN

Fig. 3.29. Dinamica volumului de apă (mii m3) livrată altor categorii de consumatori în localitățile din RDN
71
 Pentru întreprinderile industriale și de prestare a serviciilor conectate la apeductele publice locale
au fost livrate ≈1,4 mil. m3 (13%), din care peste 90% (1,2 mil. m3) în mediul urban, în care sunt
concentrate majoritatea întreprinderilor industriale și de prestare a serviciilor. În plus, nivelul de
contorizare a utilizatorilor din mediul urban este net superior celor din mediul rural, care folosesc, pe larg
surse necentralizate și necontorizate. Volumul de apă livrat acestor categorii de consumatori prin
intermediul apeductelor publice este condiționat de numărul și capacitatea de producție a întreprinderilor,
care nu dispun de surse proprii de alimentare cu apă, în special piețele agricole și complexe, stațiile de
deservire tehnică, spălătoriile auto, benzinăriile etc. [15, p. 70]. Prin urmare, volumul maxim de ape
livrate la întreprinderi se observă în orașele Bălți (959 mii m3), Soroca (100 mii m3) și Edineț (130 mii
m3). În mediul rural se remarcă raioanele Florești (42 mii m3) și Drochia (24 mii m3) și Râșcani (16 mii
m3) (figura 3.29), cu un număr mai mare de întreprinderi consumatoare de apă, inclusiv din industria
alimentară, complexe avicole, întreprinderi de prestare a serviciilor.
Pentru organizațiile bugetare au fost livrate, în medie, 733 mii m3 de apă – sau ≈7% din volumul
total, inclusiv 484 mii m3 (66%) în orașe (figura 3.30, anexa 12). Spre deosebire de întreprinderile
industriale, organizațiile bugetare, în special de asigurare educațională și de administrare publică sunt larg
răspândite și în mediul rural. Printre organizațiile bugetare menționăm spitalele din municipiul Bălți și
centrele raionale, centrele educaționale și administrative, larg răspândite și în mediul rural. Volumul
maxim de ape livrate organizațiilor bugetare se înregistrează în orașele de dimensiuni mai mari, inclusiv
Bălți (254 mii m3), Soroca (86,4 mii m3), Florești (24 mii m3) și Edineț (21 mii m3).

1,0

0,8 0,8
0,7 0,7 0,7 0,7
0,7 0,6 0,6
0,5 0,5 0,5
0,5 0,50,5 0,5 0,47
0,5 0,5 0,4
0,3 0,3
0,2 0,3
0,2 0,2 0,2 0,2
0,15

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
total -urban -rural

Figura 3.30. Dinamica volumului total de apă (mil. m3) furnizată organizațiilor bugetare în RD Nord

În mediul rural se remarcă raioanele Dondușeni (51,4 mii m3), Râșcani (27,2 mii m3), Sângerei
(25,9 mii m3) și Drochia (20,9 mii m3). În comparație cu dinamica volumului total de ape furnizate de
apeductele publice și dinamica volumului de ape livrate celorlalte categorii de utilizatori, dinamica
volumului de apă furnizată organizațiilor bugetare reflectă o evoluției oscilantă, atât în mediul urban, cât
și rural. Până în anul 2015 se conturează o dinamică pozitivă, urmată de o dinamică negativă și de
stabilizare a acestui indicator (figura 3.30). Volumul maxim de ape livrate organizațiilor bugetare în anul
2015 se datorează exclusiv stațiunilor balneare și recreaționale din satul Târnova raionul Dondușeni.
Creșterea volumului de apă furnizat organizațiilor bugetare se constată în raioanele Dondușeni (de
7,3 ori), Râșcani (de 2,6 ori), Fălești și Drochia (de 2,4 ori), Soroca (de 1,6 ori) (figurile 3.30-3.31).
Reducerea apei livrate organizațiilor bugetare se observă în raioanele Edineț (de 3,6 ori), Glodeni (de 2,8

72
ori), Florești (de 2,0 ori), Briceni (de 1,5 ori) Sângerei și în mun. Bălți (de 1,2 ori), ceea ce se datorează
reorganizării, stopării activității și schimbarea sediului unor instituții publice din raioanele respective.

Fig. 3.31. Dinamica volumului total de apă (mii m3) furnizată organizațiilor bugetare în raioanele RD Nord

Figura 3.32. Volumul total de apă (mii m3) furnizată organizațiilor bugetare în localitățile din RD Nord

73
 Consumul de apă per capita. În pofida extinderii rapide a rețelelor de aprovizionare cu apă,
consumul de apă per capita este redus și constituie doar 71 litri/zi, inclusiv 84 litri/zi în mediul urban și 53
litri/zi în mediul rural (tabelul 3.2, figurile 3.33-3.35) sau de 2 ori mai puțin decât normativul consumului
de apă pentru populație. Consumul de apă per persoană este condiționat direct atât de lungimea
apeductelor și numărul populației conectate, cât și de cantitatea și calitatea resurselor de apă locale.

Figura 3.33. Consumul de apă per capita în raioanele RD Nord, per total, în litri/zi, anul 2020
Sursele datelor: BNS [29-30].

Figurile 3.34-3.35. Consumul de apă per capita în raioanele RD Nord, în mediul urban și rural, în litri/zi

Astfel, consumul maxim de apă per capita se observă în municipiul Bălți (116 l/zi), precum și în
raioanele Dondușeni (130 l/zi – în anul 2019) și Drochia (88 l/zi), iar consumul minim − ˂50 litri/zi se
atestă în raioanele Fălești și Sângerei cu rezerve limitate de ape din surse subterane.

3.5 Concluzii la capitolul 3:

 Volumul maxim de ape captate se înregistrează în raioanele Soroca și Edineț, în care sunt
localizate stațiile principale de pompare a apei din râurile Nistru și Prut, precum și în raioanele
Drochia, Florești și Sângerei, cu un nivel mediu de urbanizare și industrializare și cu apeducte

74
 funcționale mai extinse atât în spațiul urban, cât și în cel rural. Volumul minim de ape captate se
înregistrează în raioanele Ocnița și Briceni, cu dimensiuni și centre urbane mai mici și cu un acces
mai redus la apeductele publice rurale, precum și în municipiul Bălți, care folosește apa captată de
ÎS Acva Nord.
 Volumul total de ape captate în RD Nord s-a majorat de 1,4 ori sau cu 6,9 mil. m3, inclusiv în
mediul rural de 4,1 ori sau cu 3,3 mil. m3, iar în mediul urban − cu 23% sau cu 3,5 mil. m3.
 Volumul total de ape captate din surse de suprafață a constituit, în medie, 13,1 mil. m3 sau cca
70% din volumul total al apelor captate în RD Nord, ceea ce se datorează, aproape exclusiv,
surselor de captare a întreprinderilor de aprovizionare cu apă ale ÎS Acva Nord din Soroca și din
orașul Edineț.
 Este neapărat necesară declararea apeductelor magistrale drept obiective de securitate națională și
aplicarea unui control riguros asupra stării și funcționării lor, concomitent cu extinderea
capacităților de captare, distribuție și consum al apei captate din surse de suprafață de calitate.
 Volumul total de ape captate din surse subterane, a constituit, în medie, 5,7 mil. m3, inclusiv în
mediul urban − 3,1 mil. m3 (55%) și în mediul rural − 2,6 mil. m3 (45%).Volumul maxim de ape
din surse subterane se constată în raioanele cu dimensiuni mai mari și cu un acces mai ridicat la
apeduct, dar care utilizează nesemnificativ sursele de suprafață, inclusiv raioanele Drochia,
Florești și Sângerei. Volumul total de ape captate din surse subterane în RD Nord s-a majorat de
≈1,7 ori sau cu cca 3,0 mil. m3, inclusiv în mediul rural de 4,0 ori. În spațiul urban se înregistrează
o evoluție oscilantă.
 Volumul pierderilor de apă și ponderea acestora din volumul total al apei captate variază în funcție
de volumul apei captate și distanța de transportate, de starea tehnică a stațiilor de pompare a apei
și a rețelelor de distribuție a apei captate. În RD Nord pierderile constituie peste 1/4 din apele
captate.
 Stații de tratare a apei funcționează la apeductele magistrale de distribuție a apei din râurile Nistru
și Prut, precum și în orașele, care se alimentează din surse subterane. În același timp, în
majoritatea absolută a localităților rurale nu se efectuează tratarea apei conform normativelor în
vigoare.
 Fântânile şi izvoarele constituie principala sursă de apă în zonele rurale, unde nu există sisteme
centralizate de alimentare cu apă, iar apa extrasă nu corespunde normativelor sanitaro-igienice.
 Numărul sistemelor publice de aprovizionare cu apă în RD Nord a crescut de 2,3 ori, inclusiv în
mediul rural de 2,7 ori. Lungimea apeductelor publice a crescut de 1,7 ori sau cu cca 1,4 mii km,
în mediul rural – de 3,7 ori sau cu 1,8 mii km. Ca urmare a extinderii rețelei de apeducte, ≈½
(48%) din populația RD Nord are acces la apeductele publice, inclusiv 83% în mediul urban și
doar 31% în mediul rural. În raioanele Briceni, Ocnița, Dondușeni și Soroca este cel mai redus
nivel de acces din Republică.
 Volumul de apă furnizat variază în funcție de dimensiunile raioanelor și centrelor lor urbane, de
numărul și dimensiunile apeductelor publice, de numărul de persoane conectate, de numărul și
consumul de apă al întreprinderilor și organizațiilor conectate la apeductele publice, de rezervele
de apă disponibile și de capacitățile tehnico-financiare de exploatare a lor.
 Volumul total al apelor livrate prin intermediul sistemelor publice de aprovizionare cu apă a fost,
în medie, de 19,0 mil. m3, inclusiv cca 10 mil. m3 (54%) de apă livrată de ÎS Acva Nord, din care
4,0 mil. m3 (21%) este furnizată municipiului Bălți. De către întreprinderile urbane au fost livrate,
în medie, 16,7 mil. m3 (88%), inclusiv cca 10,3 mil. m3 de ÎS Acva Nord din Soroca (54%).
 Pentru populație (gospodăriile casnice) au fost livrate, în medie, 7,3 mil. m3 sau cca 80% din
volumul total (fără apa livrată inițial de ÎS Acva Nord). Această proporție este similară în toate
75
 raioanele și orașele regiunii, cu excepția municipiului Bălți, cu o pondere mai mare a
întreprinderilorindustriale și de transport. Volumul total al apei furnizate populației a crescut de 1,8
ori (cu 4,1 mil. m3), inclusiv în mediul rural de 4,5 ori (cu 2,6 mil. m3), iar în mediul urban, cu doar
35% (1,6 mil. m3).
 Volumul de apă livrat altor categorii de consumatori, a fost în anul 2020 – de 13,6 mil. m3 (57%),
din care 12,7 mil. m3 (90%) livrate de ÎS Acva Nord. Volumul de apă furnizat altor categorii de
consumatori înregistrează inițial (2010-2014) o tendință generală de reducere lentă, urmată de o
creștere ascendentă. Pentru organizațiile bugetare au fost livrate, în medie, 733 mii m3 de apă sau
≈7% din volumul total, inclusiv 484 mii m3 (66%) în orașe. În mediul rural se remarcă raioanele
Dondușeni (51,4 mii m3), Râșcani (27,2 mii m3), Sângerei (25,9 mii m3) și Drochia (20,9 mii m3).
 În pofida extinderii rapide a apeductelor publice, consumul de apă per capita este redus și constituie
doar 71 litri/zi, inclusiv 84 litri/zi în mediul urban și doar 53 litri/zi în mediul rural.

Tabelul 3.6 Analiza SWOT a stării și utilizării sistemelor publice de aprovizionare cu apă din RD Nord
Puncte tari Puncte slabe
• Asigurarea relativ înaltă cu resurse de apă • Capacitățile tehnico-economice insuficiente
• Prezența apeductelor magistrale (Soroca-Bălți- pentru valorificarea resurselor de apă de suprafață
Sângerei, Prut-Fălești, Prut-Edineț). • Accesul redus la apeductele publice, îndeosebi
• Aprovizionarea cu apă a populației este o direcție în localitățile rurale din partea de nord a regiunii.
principală a strategiilor și programelor regionale și • Nivelul înalt de poluare a apei fântânilor.
locale și o prioritate a ADR Nord. • Gradul înalt de uzură a instalațiilor de captare și
• Asigurarea financiară mai înaltă a populației. transportare a apei.
• Afluxul masiv de remitențe și intensificarea • Lipsa stațiilor de tratare a apei și controlului
migrației de revenire în localitățile RD Nord. evidenței și calității apei la apeductele rurale.
• Extinderea sistemelor publice de aprovizionare • Starea tehnică deplorabilă și scoaterea din
cu apă este declarat domeniu prioritar de funcțiune a multor sonde arteziene.
intervenție al ADR Nord și al consiliilor locale. • Subfinanțarea sectorului AAS.
Oportunități Riscuri (Amenințări)
• Realizarea măsurilor de dezvoltare a sistemelor • Manifestarea foarte intensă a proceselor de
publice de aprovizionare cu apă stipulate în depopulare și îmbătrânire a localităților rurale.
Strategiile de Dezvoltare Regională și Programul • Sondele arteziene care nu sunt exploatate în
Regional Sectorial în domeniu. multe cazuri nu sunt conservate și cauzează
• Extinderea rețelei de aprovizionare cu apă și în poluarea microbiologică a apelor subterane.
zona rurală a regiunii prin atragerea investițiilor • Insuficiența acută de resurse financiare pentru
străine în contextul aderării la Uniunea Europeană. implementarea măsurilor și acțiunilor planificate.
• Introducerea raportării, monitorizării şi evaluării • Dependența majoră de sursele externe de
performanţei în domeniul alimentării cu apă şi finanțare a proiectelor în domeniul valorificării și
sanitaţie (AAS). protecției resurselor de apă.
• Asigurarea transparenţei sectorului AAS. • Accelerarea schimbărilor climatice.
• Regionalizarea serviciilor AAS și aplicarea • Amplificarea efectelor socio-economice
principiilor de piață în acest domeniu. negative rezultate din funcționarea complexelor
• Lichidarea sau conservarea sondelor hidroenergetice pe râurile Nistru și Prut.
neexploatate va contribui semnificativ la protecția • Reticența APL-urilor față de regionalizarea
apelor subterane. serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație.

76
 4. SISTEMELE PUBLICE DE EVACUARE ȘI PURIFICARE A APELOR REZIDUALE
4.1 Dinamica sistemelor publice de evacuare a apelor reziduale

În cadrul RD Nord sunt doar 52 sisteme publice de canalizare (figura 4.1) sau de ≈6 ori mai puțin
decât sistemele publice de aprovizionare cu apă (figura 3.11). Numărul de sisteme de canalizare din mediul
urban este identic cu cel din mediul rural, însă capacitatea de recepționare și epurare a apelor reziduale este
cu mult mai mare. De asemenea, în unele raioane, precum Glodeni și Florești, numărul mare de sisteme
publice de canalizare se explică prin faptul că au fost înregistrate și sistemele de dimensiuni mici, care
includ câteva instituții publice (grădinițe, școli) și gospodării casnice din preajma acestora (de ex. în satele
Hâjdieni, Balatina și Petrunea din raionul Glodeni), iar majoritatea absolută a populației nu are acces la
sistemul public de sanitație [30]. Din acest motiv, evidența statistică a evacuării apelor reziduale din multe
localități rurale lipsește sau este incompletă și episodică. În plus, majoritatea apelor reziduale sunt evacuate
fără epurare sau epurate insuficient.
Numărul maxim de sisteme publice de canalizare se înregistrează în raioanele Florești (12), Râșcani
(6), Edineț și Dondușeni (câte 5). În mediul rural, se remarcă de asemenea, raioanele Florești (9), Râșcani
(4), Edineț și Dondușeni (câte 5) (figura 4.1, tabelul 4.1, anexa 13).

57 57 58
55
53 53 53 52 52 52 52

30 29 28 30
27 28 27 28 28 27 28
25 25 25 26 26 26 26 26 26 26 26

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

total urban rural

Figura 4.1. Dinamica numărului sistemelor publice de canalizare în RD Nord, unități

Sursa datelor: figurile 4.1-4.20 și tabelele 4.1-4.2 sunt elaborate de autori după datele BNS [30;146] și AMAC [14].

Dacă numărul sistemelor de aprovizionare cu apă înregistrează o creștere foarte rapidă, de cca 2,3 ori,
atunci numărul sistemelor de canalizare centralizată înregistrează o evoluție oscilantă pe fonul unei tendințe
generale negative (figura 4.2), iar dinamica negativă se constată în cca ½ din raioanele regiunii. Ca rezultat,
gradul de acoperire a sistemelor de aprovizionare cu apă cu sisteme de canalizare s-a redus în perioada
analizată de la 45% la 18%. Lipsa progreselor în extinderea sistemelor de canalizare centralizată este
cauzată, într-o mare măsură, de costurile mai mari în comparație cu sistemele de aprovizionare cu apă, iar
majoritatea populației și APL-urile nu consideră această necesitate una prioritară. Conform estimărilor
experților GIZ în cadrul Proiectului „Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova” aplicat
pentru municipiul Cahul, costul conectării per persoană la sistemul de canalizare centralizată este de cca
520 Euro față de 340 Euro în cazul conectării la apeductele publice.

77
 Figura 4.2. Dinamica numărului sistemelor publice de canalizare în raioanele din RD Nord, unități

Tabelul 4.1 Starea sistemelor publice de evacuare și purificare a apelor reziduale în RD Nord (anul 2020)
Numărul sistemelor Lungimea rețelei Accesul populației la Numărul stațiilor de Capacitatea stațiilor de
UAT de canalizare de canalizare canalizare publică epurare epurare m3/zi
Total urban rural Total urban Total urban Rural Total urban rural Total urban
Briceni 3 3 0 31,4 31,4 6,8 37 0 1 1 0 1200 1200
Ocniţa 4 4 0 18,2 18,2 9,3 27 0 3 3 0 217 217
Edineţ 5 3 2 55,2 53,7 13 40 0 3 2 1 1100 1100
Donduşeni 5 2 3 27,0 15,8 14 52 3,5 3 1 2 1500 ..
Drochia 4 2 2 45,5 45,5 13 59 0 1 1 0 729 729
Soroca 1 1 0 54,8 54,8 21 56 0 1 1 0 0 0
Floreşti 12 3 9 49,6 40,9 12 58 0,3 6 2 4 720 600
Râşcani 6 2 4 49,1 38,7 8,9 43 0,2 4 2 2 1126 926
Glodeni 4 1 3 18,2 18,2 11 62 0 7 1 6 0 ..
Făleşti 2 1 1 48 40 11 62 0 1 1 0 683 683
Bălţi 2 1 1 156 152 63 65 9,8 2 1 1 2450 2450
Sângerei 4 3 1 37,6 34,1 8,8 46 0 1 1 0 350 350
RD Nord 52 26 26 591 544 19 55 0,3 34 18 16 10075 8255
Sursele datelor: BNS, AMAC [30;146;14]

Lungimea sistemelor de canalizare din RD Nord este de cca 591 km, inclusiv cca 544 km (92%)
în mediul urban și doar 47,2 km – în mediul rural (figura 4.2, tabelul 4.1, anexa 14). În perioada analizată,
lungimea sistemelor publice de canalizare a regiunii de studiu oscilează în jurul valorii de 600 km.
În mediul urban se observă o ușoară creștere (+9%) sau de la 501 km în anul 2010 la 544 km în anul
2020. În același timp, în mediul rural se atestă o evoluție oscilantă pronunțată, condiționată atât de dinamica
reală a acestui indicator, cât și de nivelul de evidență a autorităților statistice și ecologice din teritoriu.
Astfel, din anul 2010 până în anul 2015, numărul sistemelor publice de canalizare din mediul

78
 rural a crescut cu 18 km, după care scade până la 47,2 km în anul 2018 (figura 4.2, anexa 13). În
opinia noastră această informație este incompletă și trebuie neapărat completată cu informația disponibilă
de la autoritățile ecologice teritoriale, Agențiile de Dezvoltare Regională și de la primăriile în cauză.

600 592 591 602 601 607 603 591

583 589
566
529 531 535 542 544
527 522 521 521 524
501

73,9 70,2 70,2 81,7 83,2 77,5 72,0

65,1 47,2 47,2 47,2

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total urban rural

Figura 4.3. Dinamica lungimii sistemelor publice de canalizare în RD Nord, km

În anul 2020, lungimea maximă a rețelelor publice de canalizare se atestă în municipiul Bălți (156
km sau 26% din RD Nord), precum și în raioanele cu centre urbane mai mari, inclusiv în Edineț (55,2 km),
Soroca (54,8 km) și Florești (49,6 km), iar lungimea minimă în raioanele cu centre urbane mai mici, inclusiv
în raioanele Ocnița și Glodeni (câte 18,2 km), Dondușeni (27 km) (figura 4.4).

Figura 4.4 Dinamica lungimii sistemelor publice de canalizare în raioanele din RD Nord, km

79
 Figura 4.5. Lungimea sistemelor publice de canalizare în localitățile din RD Nord, km

Cele mai extinse rețele urbane de canalizare funcționează în orașele cu dimensiuni mai mari,
inclusiv în Bălți (152 km), Soroca (54,8 km), Drochia (45,5 km), Fălești (40,0 km). Lungimea minimă se
constată în orașele mici (figura 4.5), inclusiv în Lipcani (1,4 km) din raionul Briceni, Otaci (3,0 km),
Ocnița (4,6 km) și Frunză (10,6 km) din raionul Ocnița, Ghindești (10,9 km) din raionul Florești,
Dondușeni (15,8 km) și Costești din raionul Râșcani (17,6 km) și Biruința (17,7) din raionul Sângerei. În
mediul rural cele mai extinse rețele de canalizare sunt în raioanele Dondușeni (11,2 km) și Râșcani (10,4
km), iar în raioanele Ocnița, Briceni, Fălești, Drochia și Soroca acestea nu există. Cele mai extinse rețele
de canalizare rurale funcționează în satele Duruitoarea (9,2 km) din raionul Râșcani și Țaul (8,0 km) din
raionul Dondușeni (figura 4.5).

4.2 Accesul la sistemele publice de canalizare și starea acestora în raioanele RD Nord

În pofida demarării ambițioase a Strategiei privind aprovizionarea cu apă și sanitație [63], doar 173
mii persoane sau 19% din populația RD Nord are acces la serviciile de evacuare centralizată a apelor
reziduale, inclusiv ≈2 mii de persoane (0,3%) − în mediul rural și 171 mii persoane sau 55% − în mediul
urban (tabelul 4.1). Accesul maxim se atestă în municipiul Bălți (63%), precum și în raioanele Soroca
(21%), Dondușeni (14%), care dispun de rețele mai extinse de canalizare (figurile 4.6-4.8). În spațiul
urban, accesul maxim se atestă, de asemenea, în orașele Fălești (63%), Glodeni (62%), Drochia (59%),
Florești (58%) și Soroca (56%) (figura 4.8). În raioanele Soroca, Ocnița, Fălești, Glodeni, Edineț și
Sângerei s-au demarat proiecte de regionalizare a serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație [7;46],
care vor spori semnificativ rentabilitatea serviciilor respective.

80
Figura 4.6. Numărul de persoane conectate la sistemele centralizate de canalizare în localitățile din RD Nord

Figurile 4.7-4.8. Accesul la sistemele publice de canalizare per total și în mediul urban
Sursele datelor: BNS [29-30].

Sistemul de canalizare din orașul Bălți include 6 staţii de pompare a apelor uzate, inclusiv stația de
pompare principală, rețeaua de canalizare cu o lungime totală de 152 km, inclusiv 133 km de canalizare
gravitațională din țevi de fontă, ceramică și PVC, rețeaua de canalizare sub presiune și staţia de epurare a
apelor uzate. La sistemul centralizat de canalizare sunt conectate 79,7 mii persoane. În Fișa Proiectului
„Modernizarea serviciilor publice localeˮ sunt prevăzute [110]: 1) extinderea, cu 25,2 km, reţelelor de
canalizare pentru conectarea a 18,7 mii persoane (3780 mii Euro) și construcția stației de pompare a
apelor uzate (26 mii Euro) în raionul locativ „Slobozia” din municipiul Bălți; 2) Construcția rețelelor de
canalizare gravitațională pe o lungime de ≈25,0 km pentru conectarea a 3,6 mii persoane (1727 mii Euro)
81
și a rețelelor de canalizare sub presiune (288 mii Euro), cu lungimea de 4,0 km, precum și construcția
stației de pompare a apelor uzate (26 mii Euro) în satul Elizaveta din municipiul Bălți.
Sistemul de canalizare din orașul Briceni include o staţie de pompare a apelor uzate, rețeaua de
canalizare gravitațională din țevi de azbociment, fontă, ceramică și polietilenă cu lungimea totală de 30,7
km, rețeaua de canalizare sub presiune cu lungimea totală 7,0 km. După stoparea activității fabricii de
zahăr, staţia urbană de epurare a apelor uzate nu este funcțională. În prezent, se efectuează lucrările
de finisare a staţiei de epurare a apelor uzate cu capacitatea de 1,4 mii m3/zi [111, p. 10-15]. Recent, în
orașul Lipcani, cu suportul financiar BERD, a fost construită o stație de epurare, care funcționează
conform standardelor în vigoare și efectuează epurarea completă și normativă a apelor reziduale
recepționate. În restul localităților din raionul Briceni nu există sisteme publice de canalizare, cu excepția
celor care deservesc instituțiile publice și care evacuează apele reziduale fără epurare.
În Fișa Proiectului „Modernizarea serviciilor publice localeˮ sunt prevăzute măsuri de construcție a
reţelelor de canalizare (16,0 km) în orașul Briceni pentru conectarea a 4,0 mii persoane (2,4 mil. Euro) și
în satul Grimăncăuţi (30,0 km la 2160 mii Euro), reabilitarea reţelelor de canalizare (4,0 km) în oraşul
Briceni (288 mii Euro), construcția stației de pompare a apelor uzate în satul Grimăncăuţi și reabilitarea
acesteia în oraşul Briceni (câte 30 mii Euro), precum și construcţia staţie de epurare a apelor uzate în
oraşul Briceni (1224 mii Euro), care se află deja la etapa de finalizare [111].
Orașul Ocnița este împărțit în 2 zone de canalizare, având și 2 stații de epurare a apelor uzate, dar
corespunde cerințelor tehnologice doar Stația Municipală construită în anul 2011. Astfel, Zona de
Canalizare nr. 1 colectează apele uzate din orașul Ocnița, ulterior fiind epurate la stația de epurare
municipală, care funcționează la o capacitate de 300 m3/zi [118]. Procesul de epurare a apelor uzate
include treapta mecanică și biologică. De asemenea, sistemul de canalizare include 2 staţii de pompare a
apelor uzate, rețeaua de canalizare gravitațională cu lungimea totală de 4,6 km la care sunt conectate 2,9
mii persoane. Zona de Canalizare nr. 2 colectează apele uzate din cartierul Direcției Căilor Ferate, fiind
epurate la stația de epurare locală, dar care nu corespunde normativelor în vigoare. De asemenea, sisteme
publice de canalizare funcționează în orașele Otaci (3,0 km pentru 805 persoane și instituțiile publice) și
Frunză (4,7 km pentru 1126 persoane). În Fișa Proiectului „Modernizarea serviciilor publice localeˮ sunt
prevăzute măsuri de extindere a rețelelor de canalizare în orașul Ocnița, cu 6,4 km pentru 1,5 mii
persoane (960 mii Euro), construcția stațiilor de pompare a apelor uzate în orașul Ocnița și în comunele
Lipnic și Bîrnova (26x3 mii Euro), construcția rețelelor de canalizare în comunele Lipnic – 20,2 km
pentru 3,5 mii persoane (1454 mii Euro) și Bârnova − 11,0 km pentru 2,5 mii persoane (792 mii Euro).
În raionul Edineț există doar 5 sisteme publice de canalizare, inclusiv 3 sisteme în mediul urban și
doar 2 sisteme în mediul rural. Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare este de 55,2 km, inclusiv
53,7 km – în mediul urban [146]. La sistemul centralizat de canalizare sunt conectate 10,2 mii persoane
(13%), inclusiv 6557 persoane în orașul Edineț, 3581 persoane în orașul Cupcini și 45 persoane în satul
Brătușeni. Sistemul integrat de evacuare și epurare a apelor reziduale din orașele Edineț și Cupcini
include 7 staţii de pompare a apelor uzate [114], rețeaua de canalizare gravitațională din țevi de fontă,
ceramică și PVC cu lungimea totală de 29,0 km și staţia de epurare a apelor uzate, reconstruită în anul
2003. Procesul de epurare a apelor uzate include treapta mecanică și treapta biologică.
În Fișa Proiectului „Modernizarea serviciilor publice localeˮ sunt prevăzute măsuri de extindere a
rețelelor de canalizare în orașele Edineț, cu 27,0 km pentru 6510 persoane (4050 mii Euro) și Cupcini, cu
5,4 km pentru 2600 persoane (810 mii Euro, de reabilitare a rețelelor de canalizare în orașul Cupcini, cu
12,0 km pentru 4259 persoane (870 mii Euro) și a staţiei de epurare a apelor uzate (1 milion Euro).
În raionul Dondușeni există, de asemenea, doar 5 sisteme publice de canalizare, inclusiv 2 sisteme
în mediul urban și doar 3 sisteme în mediul rural, printre care se evidențiează cele din satele Tîrnova și
Țaul. Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare este de 27,0 km (tabelul 4.1), inclusiv 15,8 km în
82
orașul Dondușeni, 8,0 km în satul Țaul și 3,2 km în satul Tîrnova. La sistemul centralizat de canalizare
sunt conectate 5837 persoane (14%), inclusiv 4737 persoane în orașul Dondușeni, 840 persoane în satul
Tîrnova și 260 persoane în satul Țaul [30]. Sistemul de canalizare în orașul Dondușeni include o stație de
pompare principală a apelor uzate, rețeaua de canalizare gravitațională cu lungimea totală de 15,5 km,
rețeaua de canalizare sub presiune și staţia de epurare a apelor uzate. Procesul de epurare a apelor uzate
include doar treapta mecanică, treapta biologică fiind scoasă din funcțiune.
În Fișa Proiectului „Modernizarea serviciilor publice localeˮ pentru raionul Dondușeni [112] sunt
prevăzute măsuri de extindere, cu 9,1 km, a rețelelor de canalizare din orașul Dondușeni pentru
conectarea a 3938 persoane (1365 mii Euro), precum și de construcție a foselor septice în satele
Dondușeni (2448 mii Euro) și Corbu (2304 mii Euro).
În raionul Soroca există doar un singur sistem centralizat de evacuare al apelor reziduale construit
în municipiul Soroca, însă care nu dispune de stație de epurare, apele reziduale acumulate din oraș fiind
evacuate fără epurare direct în albia fluviului Nistru în imediata apropiere de legendara Cetate Medievală
a Sorocii. Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare a municipiului Soroca este de 54,8 km. La
sistemul centralizat de canalizare sunt conectate 19,6 mii persoane (56%). Sistemul de canalizare al
orașului Soroca include o stație de pompare principală a apelor uzate, rețeaua de canalizare gravitațională
și rețeaua de canalizare sub presiune.
În raionul Drochia există doar 4 sisteme publice de canalizare, inclusiv câte 2 sisteme în mediul
urban și rural. Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare este de 45,5 km (tabelul 4.1). La sistemul
centralizat de canalizare sunt conectate 10,1 mii persoane din orașul Drochia [30]. Sistemul de canalizare
în orașul Drochia include 4 staţii de pompare a apelor uzate, rețeaua de canalizare gravitațională din țevi
de beton armat, azbociment, ceramică cu lungimea totală de 36,5 km, rețeaua de canalizare sub presiune
cu lungimea totală de 9,0 km și staţia de epurare a apelor uzate, la care până acum câțiva ani, se realiza
doar epurarea mecanică. În Fișa Proiectului ˮModernizarea serviciilor publice localeˮ pentru orașul
Drochia [113] sunt prevăzute măsuri de extindere, cu 29,2 km, a rețelei de canalizare gravitațională
pentru conectarea a 4300 persoane (4380 mii Euro), precum și de extindere, cu 3,0 km, a rețelei de
canalizare sub presiune (450 mii Euro). Ca urmare a implementării proiectului de anvergură finanțat de
UE în domeniul extinderii și modernizării serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație din orașul
Drochia, numărul persoanelor conectate la sistemul public de canalizare s-a majorat, în anul 2019, de 2,8
ori, iar gradul de purificare a apelor reziduale la Stația de Epurare Urbană s-a majorat semnificativ.
În raionul Florești există 12 sisteme publice de canalizare, din care 3 în mediul urban și 9 sisteme
în mediul rural, inclusiv rețelele de canalizare a centrelor educaționale. Lungimea totală a rețelelor
publice de canalizare este de 49,6 km (tabelul 4.1), inclusiv 40,9 km în mediul urban, din care 29,0 km în
orașul Florești și 10,9 km în orașul Ghindești. La sistemul centralizat de canalizare sunt conectate 9503
persoane (12%), inclusiv în mediul urban – 9333 persoane (58%), din care în 8500 în orașul Florești, 833
în orașul Ghindești și 170 persoane în satul Gura Camencii [30]. Sistemul de canalizare în orașul Florești
include 2 staţii de pompare a apelor uzate, rețeaua de canalizare gravitațională din țevi de beton armat,
ceramică și PVC, rețeaua de canalizare sub presiune din țevi de oțel, fontă și polietilenă și staţia de
epurare a apelor uzate. Procesul de epurare include treapta mecanică și treapta biologică.
În Fișa Proiectului „Modernizarea serviciilor publice localeˮ pentru orașul Florești [116] sunt
prevăzute măsuri de extindere, cu 30,5 km, a rețelei de canalizare pentru conectarea suplimentară a 4770
persoane (4575 mii Euro), reabilitarea rețelei de canalizare pe un tronson de 10,0 km (700 mii Euro),
reabilitarea stației de pompare a apelor reziduale (30 mii Euro) și a stației de epurare (2,0 mil. Euro).
În raionul Sângerei există doar 4 sisteme publice de canalizare, din care 3 în mediul urban și doar
1 sistem în mediul rural (satul Rădoaia). Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare este de doar
37,6 km (tabelul 4.1), inclusiv 34,1 km în mediul urban, din care 16,4 km în orașul Sângerei și 17,7 km în
83
orașul Biruința. La sistemul centralizat de canalizare sunt conectate 7272 persoane (12%), inclusiv în
mediul urban – 58%, din care 5010 persoane în orașul Sângerei și 2262 persoane în orașul Biruința [146].
Sistemul de canalizare din orașul Sângerei include staţia de pompare a apelor uzate, rețeaua de canalizare
gravitațională din țevi de azbociment, fontă, ceramică și staţia de epurare a apelor uzate. Procesul de
epurare include treapta mecanică și treapta biologică.
În Fișa Proiectului „Modernizarea serviciilor publice localeˮ pentru orașul Sângerei [120] sunt
prevăzute măsuri de extindere, cu 28,8 km, a rețelei de canalizare pentru conectarea suplimentară a 7933
persoane (4326 mii Euro), construcția stației de pompare a apelor reziduale (26 mii Euro).
În raionul Râșcani există doar 6 sisteme publice de canalizare, din care 2 în mediul urban și 4
sisteme în mediul rural. Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare este de 49,1 km (tabelul 4.1),
inclusiv 38,7 km în mediul urban, din care 21,1 km în orașul Râșcani și 17,6 km în orașul Costești. În
mediul rural se remarcă satele Duruitoarea (9,2 km), Șaptebani (2,0 km) și Văratic (1,2 km). La sistemul
centralizat de canalizare sunt conectate 5,6 mii persoane (8,9%), inclusiv în mediul urban – 5,5 mii
persoane (43%), din care 4285 persoane în orașul Râșcani și 1215 persoane în orașul Costești [146].
Sistemul de canalizare în orașul Râșcani include 2 staţii de pompare a apelor uzate, rețeaua de canalizare
gravitațională din țevi de azbociment, fontă, oțel și ceramică și staţia de epurare a apelor uzate. Procesul
de epurare include treapta mecanică și treapta biologică.
În Fișa Proiectului „Modernizarea serviciilor publice localeˮ pentru raionul Râșcani [119] sunt
prevăzute măsuri de extindere, cu 4430 m, a rețelei de canalizare pentru conectarea suplimentară a 1048
persoane (665 mii Euro), reabilitarea rețelei de canalizare existente pe o distanță de 7030 m (510 mii
Euro) și construcția sistemului de canalizare în satul Nihoreni (1785 mii Euro).
În raionul Glodeni există doar 4 sisteme publice de canalizare, din care 1 în mediul urban și 3
sisteme în mediul rural. Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare este de cca 20 km (tabelul 4.1),
inclusiv 18,2 km în orașul Glodeni și cca 2,0 km în satul Petrunea. La sistemul centralizat de canalizare
sunt conectate 6,1 mii persoane (11%), inclusiv în mediul urban – 6,0 mii persoane (62%). Sistemul de
canalizare din orașul Glodeni include 3 staţii de pompare a apelor uzate, rețeaua de canalizare
gravitațională din țevi de azbociment și ceramică, rețelele de canalizare sub presiune din oțel [117]. În
rezultatul stopării activității fabricii de zahăr, staţia de epurare a apelor uzate urbane a devenit
nefuncțională, iar apele reziduale neepurate sunt acumulate în bazinele de decantare situate în lateral cu
râul Căldărușa. Prin urmare, sunt urgent necesare măsuri de reconstrucție capitală a sistemului urban de
canalizare și construcția unei noi stații de epurare, cu luarea în considerare a realităților existente după
închiderea fabricii de zahăr, precum și regionalizarea serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație.
În raionul Fălești există doar 2 sisteme publice de canalizare, inclusiv câte 1 sistem în mediul
urban și în mediul rural. Lungimea totală a rețelelor publice de canalizare este de cca 40 km (tabelul 4.1).
La sistemul centralizat de canalizare sunt conectate 9444 mii persoane (11%) din orașul Fălești (62%).
Sistemul de canalizare din orașul Fălești include 3 staţii de pompare a apelor uzate, rețeaua de canalizare
gravitațională din țevi de azbociment, fontă, oțel, ceramică și PVC, cu lungimea de cca 32 km, rețelele de
canalizare sub presiune din azbociment și oțel, cu lungimea de 7,6 km și staţia de epurare a apelor uzate
[115]. Procesul de epurare a apelor uzate include treapta mecanică și treapta biologică, însă gradul de
purificare este insuficient, ceea ce ne demonstrează și analiza probelor prelevate de noi în aval de stația de
epurare. Prin urmare, este necesară reabilitarea și extinderea sistemului urban de canalizare (17,8 km în
sumă de 2634 mii Euro) și reabilitarea stației de epurare. De asemenea, se preconizează regionalizarea
serviciilor de evacuare a apelor reziduale prin conectarea la sistemul urban de canalizare a satelor megieșe
Călugăr (13,2 km la 949 mii Euro) și Făleștii Noi (10,8 km în sumă de 759 mii Euro).

84
 4.3. Utilizarea sistemelor publice de canalizare
Volumul total de ape uzate evacuate prin intermediul rețelelor publice de canalizare este de cca 10,5
mil. m3, din care peste ¾ (8,2 mil. m3) provin din municipiul Băllți (tabelul 4.2). În perioada anilor 2010-
2020 se observă o creștere ușoară (+9%) a volumului total de ape reziduale evacuate prin intermediul
rețelelor publice de canalizare (figura 4.9).

11,5
11,1 10,9 11,3 11,1 10,8 11,3 11,0
10,710,6 10,6 10,8
10,0 10,2 10,1 9,8
9,9 9,5 9,4 9,8 9,7
9,6

0,13 0,13 0,14 0,19 0,2 0,17 0,2 0,19 0,15 0,16
0,1
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Total urban rural

Figura 4.9. Dinamica volumului total de ape reziduale evacuate de sistemele publice de canalizare din RD Nord

Dinamica pozitivă se atestă în 9 din cele 11 raioane și în municipiul Bălți. Sporul maxim se observă
în raioanele Dondușeni (de 1,9 ori) și Ocnița (de 1,8 ori), Fălești (de 1,7 ori), Drochia (de 1,6 ori). În raionul
Glodeni se observă o reducere multiplă (de ≈5 ori) a volumului de ape reziduale evacuate, cauza principală
fiind sistarea activității fabricii de zahăr, care era și cel mai mare generator de ape reziduale. O reducere
nesemnificativă (de 1,2 ori) se înregistrează în raionul Edineț (anexa 15).

Tabelul 4.2. Volumul de ape reziduale evacuate în sistemele publice de canalizare în raioanele RD Nord, pe
categorii de utilizatori și spațiu de reședință, media anilor 2011-2019, în mii m3
Total recepționată de la Gospodăriile Organizații
Total Agenți economici
abonați casnice bugetare
UTA evacu
total urban rural total urban total urban total urban
ată
mii m mii m % mii m mii m
3 3 3 3
% mii m 3
mii m 3
% mii m mii m
3 3
% mii m3
Briceni 123 120 120 100 0 83 69 83,3 27,4 23 27,4 9,2 7,7 9,2
Ocniţa 71,6 62,7 62,7 100 0 54 86 53,8 6,1 10 6,1 2,8 4,5 2,8
Edineţ 391 380 313 82 67,3 139 37 138 95,7 25 29,3 146 38 146
Donduşeni 125 121 97 80 20,8 79 65 78,2 35,7 29 12,2 6,4 5,3 6,4
Drochia 237 232 232 100 0 181 78 181 14,4 6,2 14,4 36,7 16 36,7
Soroca 487 487 487 100 0 342 70 342 71,1 15 71,1 73,5 15 73,5
Floreşti 234 230 217 95 12,4 135 59 134 19,8 8,6 18,8 74,5 32 65,0
Râşcani 123 118 117 99 1,0 72 61 71,3 23,2 20 22,4 23,5 20 23,4
Glodeni 166 132 129 98 3,1 65 49 65,0 19,6 15 16,5 47,0 36 47,0
Făleşti 206 179 164 92 14,7 139 78 125 9,2 5,1 8,5 31,1 17 30,3
Bălţi 8221 3429 3429 42 8,1 2280 66 2273 327 9,5 326 822 24,0 821
Sângerei 146 135 146 108 0 95 70 94,9 27,7 20 27,7 12,7 9,4 12,7
RD Nord 10530 5625 5513 98 127 3664 65 3639 677 12 581 1285 23 1274
Sursele datelor: BNS [30:146], AMAC [14]

85
Fig. 4.10. Volumul total de ape reziduale evacuate de sistemele publice de canalizare în localitățile din RDN

Volumul maxim de ape reziduale evacuate în rețelele publice de canalizare se atestă în municipiul
Bălți (8,2 mil. m3) și raioanele Soroca (488 mii m3) și Edineț (391 mii m3). O cantitate medie a fost
evacuată în rețelele publice de sanitație din raioanele Florești (248 mii m3), Drochia (235 mii m3), Fălești
(208 mii m3), iar un volum minim – în raioanele mai mici ale regiunii (tabelul 4.2, figura 4.10), inclusiv
în Dondușeni și Râșcani (124 mii m3) și Ocnița (70 mii m3).
În medie, 10,4 mil. m3 sau 98% din volumul total al apelor reziduale evacuate în rețelele publice de
canalizare din RD Nord provin din mediul urban, inclusiv ≈100% în raioanele Briceni, Ocnița, Drochia,
Soroca, Sângerei și mun. Bălți, iar ≈90% în raioanele Edineț și Dondușeni (tabelul 4.2, figura 4.9, anexa
13). Ape reziduale evacuate în rețelele publice de canalizare în spațiul rural sunt prezente în 6 raioane,
ponderea cea mai mare fiind în raioanele Edineț (19%) și Dondușeni (23%).
Peste jumătate (53%) din volumul total de apă evacuată în sistemele publice de canalizare este
recepționată de la abonați (gospodăriile casnice, organizațiile bugetare și întreprinderi). În majoritatea
raioanelor regiunii volumul total de apă uzată evacuată și cel recepționat de la abonați este practic același,
cu excepția municipiului Bălți și a raioanelor Glodeni și Fălești. În municipiul Bălți această diferență
constitue circa 4,8 mil. m3 și include apele pluviale evacuate în rețeaua urbană de canalizare.
Volume maximale de apă uzată recepționată de la abonați au fost evacuate, în medie, în mun. Bălți
− 3,4 mil. m3 sau 62% din volumul total pe RD Nord, precum și în raioanele cu centre urbane și
industriale mai mari, inclusiv în Soroca (487 mii m3), Edineț (380 mii m3), Drochia (232 mii m3) și
Florești (230 mii m3). Volume mai mici de apă uzată au fost evacuate în raioanele cu centre urbane mai
mici și cu acces redus la sistemele publice de canalizare, inclusiv în raioanele Ocnița (63 mii m3) și
Briceni (120 mii m3). Din mediul urban este recepționat un volum de apă uzată de cca 5,5 mil. m3 și doar
127 mii m3 din mediul rural, acest lucru fiind determinat de nivelul foarte mic a accesului populației
rurale la rețelele centralizate de sanitație. În raioanele Briceni, Ocnița, Drochia, Soroca și Sângerei, toată
apa uzată evacuată în sistemele publice de canalizare provine din mediul urban [30;146]. O pondere
semnificativă a spațiului rural se atestă în raioanele Dondușeni (20%) și Edineț (18%).
86
 Aproximativ 2/3 (3,7 mil. m3) din volumul total al apelor reziduale recepționate de la abonați
provin de la gospodăriile casnice (populație). De asemenea, cca 2/3 din volumul total de ape reziduale
recepționată de la populație provine din municipiul Bălți. Ponderea maximă (≥70%) a gospodăriilor
casnice se atestă în raioanele Soroca, Drochia, Fălești, Ocnița (tabelul 4,2, figura 4.11). Pe lângă mun.
Bălți (2,3 mil. m3), volumul maxim de ape reziduale evacuate de gospodăriile casnice se atestă în
raioanele Soroca (342 mii m3) și Drochia (181 m3), care au un efectiv mai mare de populație și un nivel
de acces mai înalt al acesteia la rețelele publice de canalizare. O cantitate medie a fost evacuată în rețelele
publice de sanitație din raioanele Fălești, Edineț (139 mii m3) și Florești (135 mii m3).

4,1 4,2
3,6 3,5 3,7 3,7
3,4 3,5 3,3

1,4 1,5 1,4 1,4 1,5

1,3 1,3
1,1 1,0
0,6 0,7 0,6 0,7 0,8 0,6 0,6
0,6 0,6

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Populație Agenți economici Organizații bugetare

Figura 4.11. Dinamica volumului de ape reziduale evacuate în sistemele publice de canalizare din RD Nord
pe categorii de utilizatori, mil. m3
Sursele datelor: BNS [30], AMAC [14]

Figura 4.12. Dinamica volumului de ape reziduale recepționate de la populație în raioanele din RDN, în mii
m3.
87
 Cea mai mare creștere a volumului de ape reziduale evacuate în sistemele publice de canalizare se
atestă la gospodăriile casnice – de ≈1,2 ori, fapt ce se datorează extinderii rețelelor de canalizare. La nivel
de raioane, creșterea mai pronunțată a volumului de apă uzată evacuată de populație se constată în
raioanele Briceni – de 2,2 ori, Drochia – de 1,5 ori și Florești – 1,4 ori (anexa 14).
De la organizațiile bugetare au fost evacuate 677 mii m3 (în anul 2019) sau 12% din volumul total al
apelor reziduale evacuate în sistemele publice de canalizare din RD Nord. Volumul maxim de ape
reziduale evacuate de organizațiile bugetare se atestă în municipiul Bălți (327 mii m3), precum și în
raioanele Soroca (201 mii m3), Edineț (96 mii m3), cu centre urbane mai mari și cu un număr mai mare de
organizații bugetare localizate în centrele regionale și zonale menționate. Ponderea maximală a (30%)
organizațiilor bugetare se observă în raionul Dondușeni, în care sunt localizate instituții sociale și
medicale mari, conectate la rețeaua publică rurală, inclusiv Sanatoriul și Casa Socială din comuna
Tîrnova, Colegiul Agricol din comuna Țaul. Astfel, ≈ 100 mii m3 de ape reziduale evacuate în sistemele
publice provin de la organizațiile bugetare din mediul rural. Ponderea maximă a mediului rural se
constată în raioanele Edineț (69%) și Dondușeni (66%) (tabelul 4.2). Mai mult decât atât, după cum s-a
menționat, la sistemul public de sanitație din localitățile rurale sunt conectate frecvent doar organizațiile
bugetare și câteva gospodării casnice din proximitatea acestora [26].
Volumul de apă uzată evacuată de la organizații bugetare e practic constant, oscilând în perioada
anilor 2014-2018 în limitele de 0,7-1 mil. m3. În același timp, volumul de ape reziduale evacuate de
organizațiile bugetare s-a redus în 6 raioane, inclusiv de 2,5 ori în raionul Edineț și de ≈2 ori în raionul
Sângerei (figura 4.13). Totodată, volumul de ape uzate evacuate de organizațiile bugetare s-a majorat în
raionul Dondușeni (de 3,5 ori), precum și în municipiul Bălți (de 1,4 ori).

Figura 4.13. Dinamica volumului de ape reziduale recepționate de la organizațiile bugetare în raioanele din
RD Nord, în mii m3.
88
 Aproximativ ¼ (1,3 mil. m3) din apele uzate evacuate recepționate de la abonați provin de la alte
categorii de consumatori (întreprinderile industriale și de prestare a serviciilor). În anul 2019, de la
întreprinderile din municipiul Bălți în rețelele publice de canalizare au fost evacuate 822 mii m3 de ape
reziduale sau ≈2/3 (64%) din volumul total de ape reziduale recepționate de la abonați în RD Nord, fapt
ce se datorează concentrării pe teritoriul orașului Bălți a celor mai multe și mai mari întreprinderi
industriale din regiunea respectivă (tabelul 4.2, figura 4.14 ).

Figura 4.14. Dinamica volumului de ape reziduale recepționate de la alte categorii de utilizatori în raioanele
din RD Nord, în mii m3.

De asemenea, un volum mare de ape reziduale a fost evacuat de întreprinderile din raioanele Edineț
(146 mii m3) și Florești (75 mii m3), cu un nivel mai înalt de industrializare și în care mai activează unele
întreprinderile industriale tradiționale pentru RD Nord (fabrici de zahăr, fabrici de conserve, fabrici de
lactate și uzine de producere a materialelor de construcții). Aproape toată cantitatea de apele uzate este
evacuată de către întreprinderile industriale din spațiul urban, iar volumul maxim de ape reziduale
recepționate de la agenții economici din spațiul rural se atestă în raioanele Florești și Fălești, cu un nivel
de acces mai mare la rețelele publice de canalizare.
Volumul de apă uzată evacuată provenit de la agenți economici (întreprinderi) a oscilat în limitele
0,6 – 1,5 mil. m3, înregistrând o creștere ușoară începând cu anul 2015. O creștere semnificativă se atestă
în raioanele Sângerei (de 2,3 ori), Dondușeni (de 1,4 ori) și Edineț (de 1,3 ori). Ca urmare a stopării
activității (din anul 2015), fabricii de zahăr din Glodeni, volumul apelor reziduale evacuate de la
întreprinderile industriale din acest raion s-a redus de peste 10 ori.

4.4 Starea și funcționarea sistemelor de epurare a apelor reziduale

Stațiile de epurare a apelor reziduale. Numărul stațiilor de epurare s-a redus în perioada analizată
de la 42 la 34 unități (figura 4.15), din care doar 21 cu sisteme de epurare funcționale și conforme. În
mediul urban numărul stațiilor de epurare a fost constant (19) în anii 2010-2015, iar ulterior s-a redus cu 3
unități, inclusiv în Dondușeni, Ocnița și Briceni (anexa 16).
89
 În mediul rural, numărul stațiilor de epurare s-a redus semnificativ de la 23 unități în anul 2010 la
doar 16 unități în anul 2019. Totodată, această informație oferită de BNS, după cum s-a menționat
anterior, trebuie verificată cu datele disponibile de la autoritățile ecologice teritoriale, ADR Nord și de la
primăriile în cauză. Similar numărului de sisteme de canalizare, numărul maxim de stații de epurare din
raioanele Florești (6) și Glodeni (7) se explică prin faptul că au fost înregistrate și stațiile de epurare de
dimensiuni mici, care deservesc una sau câteva instituții publice (grădinițe, școli, primării).

42 41
38 38 38
35 34 34 34
32 33

23
19 20 21 19 19 19 19 19 19 19 18 18 17 17 16 18
16 16 15 16
14

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Total urban rural

Figura 4.15. Dinamica numărului stațiilor de epurare în RD Nord, unități

Sursa datelor: BNS [30]; AMAC [14]

Peste 80% din volumul total al apelor reziduale evacuate de sistemele publice de canalizare sunt
trecute prin stațiile de epurare (figurile 4.16-4.18, anexa 17) și supuse tratării complexe, inclusiv 84% în
mediul urban și ≈1/3 în mediul rural. Purificarea completă a apelor reziduale evacuate de sistemele
publice de canalizare se produce la stațiile de epurare din municipiul Bălți și Edineț (Cupcini), Drochia,
Ocnița (anexa 18), la care s-au realizat măsuri de modernizare a proceselor și echipamentelor tehnologice.

Figura 4.16. Dinamica volumului de ape reziduale epurate în RD Nord, în mii m3.

90
 De asemenea, purificarea normativă și completă se realizează la stațiile construite recent din orașul
Lipcani și din localitățile rurale din raioanele Florești, Glodeni și Râșcani (figura 4.19, anexa 18). În plus,
în ultimii ani s-a majorat gradul de epurare la SEB-urile din Drochia, Sângerei și Râșcani [10-12; 74-85].

Figura 4.17. Dinamica volumului de ape reziduale epurate în raioanele din RD Nord, în mii m3.

Figura 4.18. Dinamica volumului de ape reziduale epurate în localitățile din RD Nord, în mii m3.
91
Figura 4.19. Dinamica volumului de ape reziduale normativ-purificate în raioanele din RD Nord, în mii m3

În anii 2018-2020 doar 6% (674 mii m3) din volumul total al apelor reziduale evacuate de sistemele
publice de canalizare din RD Nord au fost insuficient epurate, inclusiv 6% (634 mii m3) în mediul urban
și 26% (41 mii m3) în mediul rural. Sunt insuficient epurate apele reziduale evacuate de întreprinderile
municipale din orașele Dondușeni, Sângerei, Fălești și Florești, precum și din localitățile rurale din
raionul Dondușeni (figura 4.20, anexa 19), care dispun de stații de epurare [14]. În plus, stațiile de epurare
nu funcționează în municipiul Soroca, în orașele Briceni, Glodeni, precum și în majoritatea absolută a
localităților rurale [12], ceea ce generează un efect nociv semnificativ nu doar asupra ecosistemelor
acvatice, resurselor de apă, dar și asupra sănătății populației din zonele respective.

Figura 4.20. Dinamica volumului de ape reziduale insuficient epurate în raioanele din RD Nord, în mii m3.
92
 Conform rapoartelor anuale recente ale Inspecției Ecologice Briceni și Gospodăriei Comunale din
acest oraș, construcția stației de epurare municipale, cu capacitatea de 800 m 3/zi, este în proces de
finalizare, iar documentația de proiect este însoțită de avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat [75].
De asemenea, în orașul Lipcani, recent a fost dată în exploatare o stație de epurare biologică, care
corespunde standardelor naționale și europene și funcționează la eficacitate de epurare înaltă.
Pe teritoriul raionului Ocniţa la moment funcționează 4 SEB-uri, inclusiv a: 1) ÎM “Apă-Canal”
Ocniţa, cu capacitatea de 300 m³/zi; 2) Spitalului Raional Ocnița, cu capacitatea de 30 m³/zi; 3) orașului
Frunză, cu capacitatea de 30 m³/zi; 4) orașului Otaci, cu capacitatea de 700 m³/zi. SEB a ÎM ,,Apă-Canal”
Ocniţa a fost dată în exploatare în anul 2011 [82]. Zilnic sunt epurate 133 m3 sau mai puțin de ½ din
capacitatea de proiect. În anul 2020, eficacitatea stației de epurare a Gospodăriei Comunale Ocnița a
constituit, în medie: la substanţe suspendate – 38%, la CCO – 51%, la CBO5 – 49 % și la NH4 – 45%.
Conform Raportului Inspecției Ecologice Dondușeni pentru anul 2020, în acest raion funcționează
doar 2 stații de epurare, destinate purificării apelor reziduale recepționate de la gospodăriile casnice,
organizații bugetare și întreprinderi industriale și de prestare a serviciilor, inclusiv în orașul Dondușeni și
satul Țaul [77]. În noiembrie 2020, la stația de epurare din orașul Dondușeni, a fost finalizat Proiectul
finanțat de Fondul Ecologic (5 ani) și dată în exploatare instalaţia biologică de epurare de tip flexi-bloc
“Biofix-U” cu capacitatea de 700 m3/zi. La stația din comuna Țaul, instalațiile pentru purificarea
completă sunt deteriorate, iar apele uzate trec doar o epurare mecanică, se sedimentează şi se infiltrează în
bazinele de acumulare, fără deversare. Stația tratează doar apele reziduale evacuate de Centrul de
Excelenţă Ţaul şi de la o parte din gospodăriile casnice. Este necesară reconstrucţia capitală a stației sau
construcția unei noi stații de epurare, luând în considerare condițiile și cerințelor actuale în acest domeniu.
De asemenea, pe teritoriul comunei Tîrnova din raionul Dondușeni funcționează alte 2 stații de capacități
reduse de tip „Topaz”, inclusiv la Casa Socială, cu capacitatea de 60 m3/zi și la Sanatoriul Tîrnova, cu
capacitatea de 30 m3/zi. La ambele stații apele reziduale evacuate sunt epurate insuficient. Celelalte 15
instalaţii de epurare amplasate în localităţile raionului sunt deteriorate complet.
Staţia de epurare municipală din orașul Drochia are capacitatea de proiect de 3,5 mii m3/zi Apele
uzate recepționate sunt tratate, conform schemei tehnologice, prin treptele mecanice şi biologice, cu
epurare suplimentară. În anul 2020 a fost recepţionat un volumul de 250 mii m3 de ape reziduale, iar
volumul zilnic a constituit 685 m3 sau doar ≈20% din capacitatea de proiect. SEB funcţionează pe bază de
filtre biologice unicate în RD Nord, iar iazurile biologice sunt curățate periodic [78]. Conform
Laboratorului întreprinderii Apă Canal Drochia, eficacitatea de reţinere a suspensiilor constituie 88 %, a
consumului biologic de oxigen – de 84 % şi a ionilor de amoniu – de 71%. Pentru aprecierea eficacităţii
s-au prelevat probe la recepţie şi la evacuare în emisar, iar pentru corelarea influenţei deversărilor asupra
receptorului au fost prelevate probe în amonte şi în aval de deversare. Analiza probelor prelevate de CIE
din Bălți a demonstrat, că la indicatorii consumul chimic şi biologic de oxigen, ionii de amoniu şi
suspensii nu au fost depășite limitele normativelor stabilite. De asemenea, în orașul Drochia funcționează
alte 2 stații de epurare, inclusiv: stația de tip “BIO-50” a întreprinderii SRL „Moldovatransgaz”, cu
capacitatea 50 m3/zi, la care se efectuează doar epurarea mecanică, precum și SEB a fabricii de zahăr.
În raionul Edineț există 8 staţii de epurare a apelor uzate care funcționează cu epurare insuficientă.
SEB a ÎM “Apă-Canal” Edineţ are capacitatea de proiect de 5,3 mii m3/zi, iar cea reală este de 3,2 mii
m3/zi. Stația respectivă recepționează apele reziduale evacuate nu doar de gospodăriile casnice și
organizațiile bugetare din orașele Edineț și Cupcini, dar și de la fabricile de conserve SA Natur Bravo și
TB Fruit din Edineț, de fabrica de lapte SA Inlac din Cupcini [76]. Stația de epurare necesită reparație
capitală pentru a face față volumelor de ape reziduale în creștere. În anul 2020 au fost reparate și
modernizate stațiile de captate și pompare a apelor reziduale în orașele Edineț și Cupcini. În mediul rural
exista stații de epurare doar în satele Brătușeni și Șofrincani (la Gimnaziu).
93
 Stația de epurare municipală din orașul Fălești a fost dată în exploatare în anul 1994. Capacitatea
de proiect a fost de cca 10 mii m3/zi [14], însă capacitatea reală este de până la 1000 m3/zi. Starea tehnică
a staţiei de epurare este nesatisfăcătoare [79]. Ca rezultat, apele reziduale de la SEB Fălești sunt epurate
insuficient, fapt demonstrat și prin analiza probelor de apă analizate în subcapitolul 2.3 a prezentului
studiu. Pentru îmbunătăţirea eficacităţii de epurare a SEB este necesară efectuarea reparaţiei capitale a
staţiei de epurare. Localităţile rurale din raion nu dispun de sisteme de canalizare şi staţii de epurare, iar
apele reziduale acumulate în haznale impermeabile sunt transportate la SEB Făleşti.
În raionul Florești sunt doar 7 staţii de epurare a apelor reziduale, inclusiv în orașele Florești și
Ghindești (ultima nu funcționează), precum și în satele Gura Căinarului, Gura Camencii, Vărvăreuca,
Cuhureşti de Jos (la Școala Profesională, dar care nu funcționează), Căprești din comuna Prodănești (la
Azilul de Bătrâni). SEB Florești are o capacitate de proiect de cca 5,3 mii m 3/zi, iar capacitatea de reală
este de cca 600 m3/zi, care este folosită integral și chiar depășită. În anul 2020 a purificat 244 mii m3 sau
668 m3/zi [80]. În pofida rezultatelor bune la analizele de laborator a probelor prelevate de CIE Bălți,
SEB Florești necesită neapărat o modernizare tehnologică. La stațiile de epurare din Gura Căinarului (106
mii m3), Gura Camencii (2,6 mii m3) și de la Azilul de Bătrâni din Căprești, comuna Prodănești (2,2 m3)
s-a realizat, de asemenea, purificarea completă a apelor reziduale.
Stația de epurare a orașului Glodeni nu mai funcționează din anul 2015, datorită sistării activității
Fabricii de Zahăr, care, anterior, presta orașului Glodeni servicii de aprovizionare cu apă și sanitație,
servicii de distribuției a energiei termice (apei calde). În prezent apele reziduale recepționate de
Gospodăria Comunală Glodeni sunt acumulate în bazinele de retenție supraîncărcate ale fabricii de zahăr
și prezintă un pericol eminent asupra apelor freatice și de suprafață din zona respectivă. De asemenea, în
raionul Glodeni funcționează 6 mini-stații de tip „Topaz” [81], inclusiv în satele Fundurii Vechi (la
Centrul Comunitar Armonia), Limbenii Vechi, Sturzovca (la Centrul Comunitar VITA), Balatina (la
Centrul Comunitar Multifuncțional), Cuhnești (la Liceul Teoretic), Hâjdieni (Gimnaziul și Primăria).
În raionul Râşcani se află 6 staţii de epurare, inclusiv în orașele Râşcani și Costeşti, satele
Văratic, Aluniş, Nihoreni și Șaptebani [83]. Gospodăria Comunală a orașului Râşcani operează o staţie
de epurare, care a fost dată în exploatare în anul 1979. Este amplasată la periferia orașului Râşcani şi
recepţionează apele uzate de la gospodăriile casnice, instituțiile publice și de la unele întreprinderi
industriale și de prestare a serviciilor. În plus, la stația de epurare municipală sunt aduse apele uzate
menajere şi de producţie din localităţile rurale megieșe. Capacitatea de proiect este de 2400 m 3/zi. În anul
2020 au fost recepționate și purificate doar câte 300 m3/zi sau doar 12,5% din capacitatea de proiect.
Staţia de epurare este în stare satisfăcătoare, cauzele fiind gradul sporit de uzură (80%) a construcţiilor.
Reducerea considerabilă, după 1990, a volumului apelor uzate evacuate la stația de epurare nu permite
funcţionarea sistemului de aerare. Apele uzate sunt insuficient epurate şi evacuate în bazinele biologice,
ceea ce duce la poluarea solului şi apelor freatice. Astfel, conform rezultatelor investigaţiilor de laborator
efectuate în luna decembrie (2020) de către Centrul de Investigații Ecologice (CIE) din Bălți, în apa
evacuată de la staţia de epurare Râșcani sunt depășite limitele la CBO5 și HN4.
Gospodăria Comunală a orașului Costeşti gestionează o stație de epurare construită în anii 2015-
2017. Proiectul de execuţie a fost supus expertizei ecologice de stat şi a obţinut aviz pozitiv. Stația de
epurare biologică de tip MBBR (Moving Bed Biofilm Reactor) are capacitatea de 300 m 3/zi, este produsă
în Turcia și cuprinde 2 module pentru epurarea apelor uzate [83]. Cu toate acestea, conform rezultatelor
analizelor de laborator a apelor uzate epurate efectuate de către Centrul de Investigații Ecologice din Bălți
în anul 2020, se constată faptul epurării insuficiente a apelor uzate menajere din cauza nerespectării
cerințelor tehnologice. Apele epurate sunt acumulate în continuare numai în bazinele biologice speciale
situate pe teritoriul fostei stații de epurare, fără deversarea lor în receptoare naturale.

94
 Staţia de epurare din satul Aluniş de tip TOPAS 20 a fost instalată în anul 2009 la grădiniţa de copii
din localitate. Expertiza ecologică efectuată de către Institutul de Ecologie şi Geografie în anul 2006 a
acordat stației de epurare avizul pozitiv. Rezultatele analizelor de laborator a apelor uzate epurate ne
demonstrează că, stația de epurare funcționează la o capacitate de 72%, iar apele reziduale recepționate
sunt insuficient epurate. Staţia de epurare din satul Văratic, de tip TOPAS 100, a fost instalată recent
(2010) la Liceul Teoretic din localitate. Conform analizelor de laborator, stația de epurare respectivă a
funcționat în anul 2020 la o capacitate de 75%, iar apele reziduale recepționate sunt, de asemenea,
insuficient epurate. Stația de epurare din satul Nihoreni este de tip TOPAS-40 PE și a fost instalată în
anul 2012 la Liceul teoretic și grădinița de copii din localitate [83]. Capacitatea de proiect este de doar 6
m3/zi, însă funcționează la o capacitate de până la 70%, iar apele reziduale recepționate sunt insuficient
epurate. Construcția stației de epurare din satul Șaptebani și a 2 km de rețele magistrale de canalizare a
fost finalizată în anul 2019. Stația de epurare de tip container (Reșetilov) cuprinde modul biologic cu
capacitatea de 25 m3/zi. În anul 2020 stația de epurare nu a funcționat.
În raionul Sângerei există 3 stații de epurare a apelor reziduale pentru purificarea apelor reziduale
evacuate de sistemele publice de canalizare, inclusiv a întreprinderilor comunale din orașele Sângerei și
Biruința și a Primăriei comunei Bălășești. Stația de epurare a orașului Sângerei are capacitatea de proiect
de 600 m3/zi, capacitatea reală de 400 m3/zi, iar în anul 2019 s-au recepționat doar 129 m3/zi, care au fost
insuficient purificate. Stația de epurare a orașului Biruința nu funcționează. Stația de epurare a Primăriei
Bălășești are autorizația de mediu expirată, iar apele reziduale sunt insuficient epurate [84].
Stația de epurare a orașului Soroca nu funcționează din anul 2000, iar cele cca 600 mii m3 de ape
reziduale evacuate anual în rețeaua urbană sunt deversate direct în fluviul Nistru, ceea ce reprezintă un
pericol major asupra ecosistemelor acvatice și sănătății populației din zona respectivă. Stația de epurare
biologică de tip închis „Topas-300 S” a fost construită recent (2013) la Internatul Psihoneurologic din
satul Bădiceni. Stația dispune de avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat și funcționează cu ajutorul
nămolului activ. De asemenea, la Gimnaziul din satul Ocolina este construită stația de epurare biologică
cu capacitatea de 5,0 m3/zi. La fabrica de conserve SA „Alfa-Nistru” funcționează stația de pre-epurare a
apelor uzate, cu capacitatea de 150 m3/oră [85]. Apele uzate de la celelalte întreprinderi industriale din
oraș sunt evacuate în rețeaua de canalizare urbană și sunt deversate, fără epurare, direct în fluviul Nistru.
În pofida acestei situații critice în domeniul evacuării și epurării apelor reziduale, se observă unele
semnale pozitive generate de finalizarea unor proiecte urbane și intercomunale de construcție și
modernizare a sistemelor de canalizare și stațiilor de epurare, precum în orașul Briceni și în localitățile
rurale din raioanele Fălești, Florești, Drochia, Glodeni [26;67], Sângerei. În plus, în orașele Soroca,
Edineț, Fălești, Ocnița, Sângerei au demarat procesele de regionalizare a serviciilor de aprovizionare cu
apă și sanitație, iar în municipiul Soroca a fost selectat terenul pentru construcția stației de epurare. De
asemenea, este salutabilă intenția SA Apă Vital Iași de a presta, la prețuri accesibile, servicii de
aprovizionare cu apă și sanitație în localitățile din bazinul râului Prut, care suferă de o insuficiență acută
de apă, iar sistemele de canalizare și epurare lipsesc masiv sau funcționează la o capacitate redusă.

4.5 Aplicarea principiului „aglomerațiilor umane” la gestionarea sistemului de sanitație

Gestionarea raţională a resurselor de apă, cere o abordare globală care îmbină problemele sociale şi
dezvoltarea economică, cu protecţia ecosistemelor naturale. Directiva Cadru 2000/60/EC defineşte apa ca
pe un patrimoniu ce trebuie protejat, tratat si conservat ca atare [42]. Aceasta directiva asigura cadrul
necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune gestionarea cantitativă si calitativă a apelor în
ecosisteme sănătoase, având ca scop atingerea „stării bune” a apelor. Directiva 91/676/EEC privind
protecția apelor împotriva poluării cu nitrați (Directiva Nitrați) are ca obiectiv general reducerea poluarii

95
apelor din surse agricole [43], iar Directiva 91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991, privind tratarea
apelor urbane reziduale [44], vizează să protejeze mediul împotriva deteriorării datorate evacuărilor de
ape urbane reziduale, precum și evacuărilor de ape uzate, care provin din anumite sectoare industriale.
Pentru aceasta este necesară colectarea și epurarea apelor uzate în aglomerările cu o populație mai mare
de 2000 de locuitori echivalenți (l.e.) și o treaptă de epurare mai riguroasă în aglomerațiile cu o populație
mai mare de 10 000 de locuitori echivalenți situate în zone sensibile. De asemenea, aceasta presupune ca
toate aglomerările cu mai puțin de 2000 l.e. în care există sisteme de colectare să asigure o epurare
corespunzătoare în cazul în care se procedează la evacuări în apă dulce și estuare.
Conform Metodologiei privind delimitarea aglomerărilor (Anexa nr.8 la Regulamentul privind
cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în emisar pentru
localităţile urbane şi rurale) [64], aglomerare în sensul Directivei 91/271/CEE este o zonă în care
populația și/sau activitățile economice sunt suficient de concentrate încât să fie posibilă colectarea apelor
uzate urbane în vederea dirijării lor către o stație de epurare a apelor uzate urbane sau către un punct final
de evacuare. Limitele aglomerării pot să coincidă cu hotarele unităţii administrativ-teritoriale. Astfel, mai
multe unităţi administrativ-teritoriale pot forma o aglomerare, ori, o singură unitate administrativ-
teritorială poate fi acoperită de mai multe aglomerări, dacă acestea reprezintă zone suficient de
concentrate și separate în spaţiu, ca rezultat al unor activităţi economice [42-44; 64].
În prezenta lucrare au fost identificate și clasificate aglomerările din RD Nord, în funcție de
numărul de locuitori echivalenți (1 locuitor echivalent = 1 persoană conectată la sistemul de canalizare
sau materii organice ca CBO5 (1 l.e. = 60g/zi) sau CCOcr (1 l.e. = 120 g/zi sau azot total (1 l.e. = 7,3 g/zi)
sau fosfor total (1 l.e. = 2 g/zi) [64] și evaluate distribuția spațială atât în unitățile administrativ-teritoriale,
cât și în bazinele hidrografice Prut și Nistru. O gospodărire durabilă a resurselor acvatice presupune
integrarea tuturor utilizatorilor de apă dintr-un bazin hidrografic. Datele primare (numărul populației,
volumul apelor deversate, eficiența epurării) au fost preluate de pe paginile web a Biroului Național de
Statistică [29-30; 145-146] și a Asociației ”Moldova Apă-Canal” [14].
În RD Nord exista un număr de 572 așezări umane, cu un număr total de locuitori de cca 940 mii
(populația stabilă), din care cca 450 au mai puțin de 2000 l.e., iar 108 sunt mai mari de 2000 l.e. [145]
(figurile 4.21-4.22). Din ultima categorie, doar 8 localități au peste 10 000 l.e. (orașele Edineț, Râșcani,
Fălești și Glodeni din bazinul hidrografic Prut și orașele Soroca, Drochia, Florești și Sângerei din bazinul
hidrografic Nistru) și doar 1 aglomerație mai mare de 100 000 l.e. − municipiul Bălți.

200

150

100

50

Aglomerări (l.e.) <2000 Aglomerări (l.e.) >2000

Aglomerări (l.e.) >10000 Aglomerări (l.e.) >100000
Figura 4.21. Distribuția numerică a aglomerărilor de diferite dimensiuni în u.a.t. din RD Nord.
Surse: Figurile 4.21-4.24 sunt elaborate de autor (V. Mogîldea) după [14; 145]

96
 140000 Nr. (l.e.) <2000 Nr. (l.e.) >2000 Nr. (l.e.) >10000 Nr. (l.e.) >100000

120000
100000
80000
60000
40000
20000
0

Figura 4.22. Distribuția populației în aglomerări de diferite dimensiuni în u.a.t. din RD Nord

Numeric, atât în profil administrativ-teritorial, cât și în profil bazinal, predomină aglomerările mai
mici de 2000 l.e., însă ponderea populației însumează un număr mai mare în aglomerările mai mari de
2000 l.e. ( figurile 4.23-4.24).

500 BH Prut BH Nistru Total RDN

BH Prut BH Nistru Total 400000
400 350000
300000
300
250000
200 200000
150000
100 100000
50000
0
0
<2000 >2000 >10000 >100000
<2000 >2000 >10000 >100000
Nr.Aglomerări
Nr. (l.e.)
Figurile 4.23-4.24. Distribuția numerică a aglomerărilor de diferite dimensiuni și a populației în bazinele
hidrografice Prut și Nistru, în limitele RD Nord

În conformitate cu cerințele Directivei privind epurarea apelor uzate urbane [44], se consideră
presiuni semnificative punctiforme: a) aglomerările umane ce au peste 2000 l.e., care au sisteme de
colectare a apelor uzate cu sau fără stații de epurare și care evacuează în resursele de apă și b)
aglomerările <2000 l.e. sunt considerate surse semnificative punctiforme, dacă au sistem de canalizare
centralizat. În mod specific, directiva prevede:
- Colectarea și tratarea apelor uzate în toate aglomerările mai mari 2000 l.e.;
- Tratamentul secundar al tuturor deversărilor din aglomerările mai mari 2000 l.e. și un tratament
mai avansat pentru aglomerări mai mari 10 000 l.e. în zonele sensibile și bazinele lor hidrografice;
- Cerințe pentru autorizarea tuturor deversărilor de ape uzate urbane, a deversărilor din industria
alimentară și a descărcărilor industriale în sistemele de colectare a apelor uzate urbane;
- Monitorizarea performanței stațiilor de epurare și a calității apelor receptoare;
- Controlul eliminării și reutilizării nămolurilor reziduale, precum și apei uzate tratate.
În RD Nord sunt 12 aglomerări care dispun de stații de epurare, din care 9 aglomerări în localități
cu un număr de locuitori mai mare de 10 000 l.e., 3 aglomerări în localități cu un număr de locuitori
cuprins între 2000 și 10000 l.e. (Briceni, Ocnița, Dondușeni) și una în mun. Bălți (> 100 000 l.e.). În

97
tabelul 4.3 și figura 4.25 este prezentată situația aglomerărilor în privința locuitorilor conectați la
canalizare publică, descărcări de materie organică și nutrienți colectate, epurate și deversate.

Tabelul 4.3. Situația aglomerărilor umane și a descărcărilor organice biodegradabile colecate, epurate și
deversate în bazinele hidrografice
Nr total Nr. loc. Încărcarea Încărcarea Încărcarea Încărcarea
Dimensiunea de cu organică totala organică organică organică
aglomerărilor locuitori canaliz. (CBO5) colectată (CBO5) epurată (CBO5) deversată
umane publică (CBO5)
t/an % t/an % t/an % t/an %
›100000 l.e. 122669 79380 2686 100 1738 64,7 1216 45,3 522 19,4
10000–100 000 l.e. 122923 80013 2692 100 1752 65,1 525 19,5 1227 45,6
2000-10000 l.e. 378751 17926 8294 100 392 4,8 117 1,4 275 3,3
‹ 2000 320598 0 7021 100 0 0 0 0 0 0
Total 944941 128749 20694 100 2819 13,6 1860 9,0 2024 9,8

Figura 4.25. Încărcările de substanțe organice și nutrienți produse în aglomerările din RD Nord și distribuția
lor în bazinele hidrografice Prut și Nistru

În RD Nord sunt delimitate 96 de aglomerări (> 2000 l.e.), care nu au stații de epurare și nu există
aglomerări umane (cu mai puțin de 2000 l.e.), care sa fie dotate cu sisteme de colectare centralizată a
apelor reziduale. Gradul de racordare a populației la sistemul de canalizare în RDN constituie doar 19%
din numărul total. În aglomerările cu mai mult de 10 000 l.e. gradul de racordare este de 55 %.
Încărcările organice totale, care se formează anual în toate aglomerările din RD Nord constituie
peste 20 mii tone, din care doar 13,6 % sunt colectate și supuse epurării. Totodată, la stațiile de epurare
funcționale, în majoritatea cazurilor, lipsește treapta biologică de epurare, ceea ce înseamnă că din apa
reziduală este reținută exclusiv fracția sedimentabilă – nămolul brut în decantoarele primare. În tabelele
4.4 și 4.5 sunt indicate cerințele privind sistemul de colectare și tratare a apelor uzate conform Directivei
91/271/CEE [44] și caracteristicele principale ale stațiilor de epurare din RD Nord [14].
Cantitatea totală de ape deversate de la stațiile de epurare din RD Nord în anul 2018 a fost de 10,1
mil. m3, dintre care doar 8,8 mil. m3 au fost epurate biologic, iar 1269 mii m3 epurate insuficient.
Producția de nămol provenită în urma epurării apelor uzate se calculează pornind de la faptul că, nămolul
cu umiditatea de 95% constituie ≈0,5-1% din volumul apelor uzate sau reieșind din producția de nămol
care revine unei persoane ce se folosește de canalizare și care, calculată de diferiți autori, este de 24-26
kg/an [138]. S-a estimat, că la stațiile de epurare din RD Nord se acumulează anual circa 45,6 mii m 3 de

98
 nămol brut sau peste 3,9 mii t recalculat la masa uscată. Aceste date pot servi ca bază de calcul pentru
evaluarea suprafețelor de teren, în cazul când aceste nămoluri sunt utilizate ca fertilizant în agricultură.

Tabelul 4.4. Cerințele privind sistemul de colectare și tratare a apelor uzate confom Directivei 91/271/CEE
Cerinţe privind
Dimensiunile
sistemul de colectare a apelor uzate tratarea apelor uzate
aglomerărilor
(canalizare)
˃10 000 L.E. Asigurarea unui sistem de colectare Aplicarea unei epurări avansate
de la 2 000 la 10 000 L.E. Asigurarea unui sistem de colectare Aplicarea unei epurări secundare sau
echivalente
˂2 000 L.E. Fără o cerinţă specifică Fără o cerinţă specifică

Tabelul 4.5. Serviciile de evacuare şi purificare a apelor uzate localizate în aglomerările din RD Nord
Volumul de apă uzată evacuată, mii m3 Cantitatea de Cantitatea
Bazinul Nr Nr. de
Purificate nămol brut de nămol
Întreprinderile Hidrografic, locuitori locuitori Total Populaţie
insuficient (W = 95 %), uscat,t/an
AMAC râul în aglo- conectați la
mii mii mii m3/an
receptor merare canalizare % %
m3/an m3/an m3/an
Î.M. "GCL" BH Prut,
10500 5250 128 99,0 78 106 83,1 957 47,9
Briceni r. Lopatna
Î.M. "Apă-Canal" BH Prut,
26000 12480 360 139 39 0 0 2697 134,9
Edineţ r.Ciuhur
Î.M. Regia "SC BH Prut, r.
10465 4185 94,2 72,6 77 0 0 707 35,3
Glodeni" Glodeanca
BH Prut, r.
Î.M. Regia ÎM Șovățul 14500 5365 250 169 68 148 59,4 1872 93,6
DPGLC Făleşti Mare
Î.M. "GCL" Ocniţa BH Nistru 7254 4000 49,9 43,0 86 0 0 374,3 18,7
Î.M. "Apă-Canal" BH Nistru, r.
16000 6400 112 66,9 60 112 100 843 42,1
Rîscani Copăceanca
Î.M. "Apă-Canal" BH Nistru,
17225 9818 266 212 80 266 100 1997 99,9
Drochia r. Răut
S.A. Regia "Apă-
r. Nistru 36000 24120 512 359 70 512 100
Canal" Soroca 3843 192,2
S.A."Servicii BH Nistru,
13216 8458 226 150 66 226 100 1695 84,8
Comunale" Floreşti r. Răut
“Glorin Inginering” BH Nistru, r.
126000 79380 8316 2277 27 8316 0 32370 3118,5
S.R.L.,or. Bălți Răut
BH Nistru, r.
Î.M. "Apă-Canal" Ciulucul 12700 3937 126 91,8 73 126 100 948 47,4
Sîngerei Mare
Surse: Indicii financiari și de produse ai activității întreprinderilor AMAC. http://www.amac.md [14]

4.6 Impactul sistemelor de canalizare și epurare asupra mediului

Impactul sistemelor de canalizare și epurare a apelor uzate asupra mediului este determinat, în
primul rând, de eficiența epurării la Stațiile de Epurare (SE). Majoritatea stațiilor existente în RD Nord
oferă doar o epurare mecanică, în timp ce instalațiile biologice cu consum energetic sporit sunt scoase din
funcțiune din cauza costurilor de operare inaccesibile. În cele mai multe cazuri, tehnologia de epurare și
chiar amplasamentul stațiilor de epurare trebuie să fie reexaminate, în scopul de a asigura nivelul necesar
de eficiență a sistemului și de a acoperi un număr mai mare de consumatori. Unele zone urbane (de

99
exemplu, Briceni, Glodeni, Soroca) nu dispun de stații de epurare și apele uzate neepurate se deversează
direct în râurile receptoare sau sunt stocate în bazine de acumulare și care necesită soluții urgente la nivel
de stat. Creșterea concentrației nutrienților în corpurile de apă poate provoca fenomenul eutrofizării. Un
exemplu pozitiv este funcționarea SE a ÎM “Apă-Canal” Ocnița (tabelul 4.6).

Tabelul 4.6. Eficiența epurării apelor uzate la SE a ÎM Apă-Canal” Ocnița

Ingredienți
Locul prelevării pH MS,m CCOcr CBO5, O2, NH4- NO2, NO3,m Rez. fix,
probelor g/l mgO2/l mgO2/l mg/l mg/l mg/l g/l mg/l
Media pe anul 2019
SE intrare 6,6 226,4 416,5 173,0 - 27,55 - - -
SE ieșire 6,9 49,7 97,1 44,2 - 8,5 0,31 5,9 1076
Râuleț amonte SE 7,3 33,8 45,9 10,1 - 2,27 - - -
Aval SE 7,2 38,3 53,9 12,1 - 2,78 - - -
Bazin biologic 6,9 36,5 52,0 23,1 5,94 1,77 0,20 7,6 734
Media pe anul 2020
SE intrare 6,69 223,8 395,3 172,1 - 28,94 - - -
Râuleț amonte SE 7,29 32,5 41,0 11,6 - 1,7 - - -
Bazin biologic 7,06 41,3 56,1 24,7 6,71 2,31 0,19 8,4 773,0
CMA 6,8-8,5 35,0 125,0 25,0 - 2,0 - - 1500
Sursa datelor: ÎM “Apă-Canal” Ocnița

Conform Directivei 91/271/CEE [44], „eutrofizare” înseamnă îmbogățirea apei cu elemente

nutritive, în special cu compuși ai fosforului și/sau ai azotului, provocând o dezvoltare accelerată a algelor
și a plantelor acvatice superioare, care duce la o perturbare a echilibrului organismelor prezente în apă și
la o degradare a calității apei respective. Un corp de apă „eutrof” este unul care are sau se așteaptă să
prezinte simptome de eutrofizare (schimbări ecologice nedorite) în conformitate cu definiția. Acest lucru
nu trebuie confundat cu terminologia utilizată uneori pentru descrierea stării naturale a apelor de suprafață
ca fiind oligotrofă, mezotrofă sau eutrofă (echivalentă cu concentrații nutritive scăzute, medii și ridicate).
Metodologia de identificare și delimitare a zonelor supuse eutrofizării prevede compararea valorii
indicatorilor de toate tipurile (fizico-chimici, biologici) și categoriile de factori (cauzali, de răspuns și
indirecți) cu nivelul acestor indicatori corespunzători clasei de calitate „moderat poluate” stipulate în
Regulamentul cu privire la cerințele de calitate a mediului pentru apele de suprafață [61].
În tabelul 4.7 sunt indicate stațiile de monitorizare a calității apei pe râurile receptoare a apelor
uzate din aglomerări mai mari de 10 000 l.e. din RD Nord , dar și stațiile de la punctele extreme de hotar
al regiunii atât pe râul Prut, cât și pe fluviul Nistru. Valoarea indicatorilor mai mici de nivelul clasei de
calitate „bună” sunt indicați în tabel cu semnul „-“ , iar pentru niveluri mai mari cu semnul „+“.
În rezultatul analizei indicatorilor pe fiecare stație de monitorizare cercetată au fost stabilite
tronsoanele râurilor identificate ca zone sensibile la nutrienți (figura 4.26):
- râul Racovăț, împreună cu afluentul Bogda (de la punctul de deversare a apelor uzate de la SE or.
Edineț până la râul Prut) [33, p. 107-108];
- râul Glodeanca și râul Camenca după confluență (de la punctul de deversare a apelor uzate de la
stația de epurare a orașului Glodeni până la râul Prut);
- râul Șovățul Mare (de la punctul de deversare a apelor uzate de la SE or. Fălești până la râul Prut);
- râul Prut (poate deveni eutrofic de la punctul de confluență cu râul Lopatnic până la gura râului);
- râul Răut (de la punctul de deversare a apelor uzate de la stația de epurare a orașului Drochia până
la confluența cu fluviul Nistru);
- fluviul Nistru (de la orașul Soroca până la gura de vărsare).
100
 Tabelul 4.7. Relevanța indicatorilor de monitorizare privind identificarea și desemnarea zonelor supuse eutrofizării
Secțiune de Indicatori
monitorizare Categoria I Categoria II Categoria III Acțiune de desemnare a
(aglomerare) Azot, mg Fosfor tot., O2 dizolvat, Clorofila CCOcr, CBO5. zonei sensibile la nutrienți
N/l mg P/l mg/l “a”, µg/l mgO2/l mgO2/l
Non-eutrofic, nu se
- - 9,7 - - -
r. Prut, s. Criva desemnează
Poate deveni eutrofic, se
- 9,9 - - -
r. Prut, s. Braniște desemnează
r. Racovat, or. Edinet + - 9,2 - + + Eutrofic, se desemnează
r. Glodeanca, or.
- + 10,2 + + + Eutrofic, se desemnează
Glodeni
r. Șovățul Mare, or.
+ + 8,2 + + + Eutrofic, se desemnează
Fălești
Baz. Costești, or. Poate deveni eutrofic, se
- - 10,4 - - -
Costești desemnează
Non-eutrofic, nu se
- - 9,4 - - -
r. Nistru, s. Naslavcea desemnează
r. Nistru, or. Camenca, Poate deveni eutrofic, se
- - 11,1 - - -
aval desemnează
r. Răut, or.Bălți, amonte - - 9,9 - + - Eutrofic, se desemnează
r. Răut, or.Bălți, aval + + 7,5 - + + Eutrofic, se desemnează
r. Răut or. Florești,
+ + 10,7 + + - Eutrofic, se desemnează
amonte
Concentrații Prag (CP)
Clasa de calitate a apei-
conform HG 890 din 4,0 0,2 <7 20,0 15,0 5,0
bună/moderată
12.11.2013
-* Indicatorul este mai mic de CP. +** Indicatorul este mai mare de CP.

Figura 4.26. Zone sensibile la apariția fenomenului de eutrofizare în corpurile de apă din RD Nord
101
 Ca măsură de prevenire a poluării cu nutrienți, Directiva nr. 91/271/EEC privind tratarea apelor
reziduale urbane [44] prevede reducerea parametrilor de azot și fosfor în apele evacuate de la stațiile de
epurare în râurile receptoare identificate ca zone sensibile în limitele prezentate în tabelul 4.8 prin tratări
secundare și terțiare.

Tabelul 4.8. Cerinţe pentru concentrația nutrienților în apele uzate evacuate de la staţiile de epurare urbane
în zone sensibile predispuse la eutrofizare
Parametrul, dimensiunea Concentrația în apele uzate Rată de reducere din concentrația
aglomerării evacuate inițială
P total
10 000-100 000 PE 2 mg/l 80
>100 000 PE 1 mg/l
N total
10 000-100 000 15 mg/l 70-80
> 100 000 PE 10 mg/l

În zonele rurale, epurarea apelor uzate, în mod centralizat, practic lipsește. Epurarea apelor uzate
descentralizate pentru gospodării individuale (de exemplu, toalete Ecosan sau fose ecoseptice), precum și
implementarea stațiilor de epurare compacte pentru clădiri comunitare (de exemplu, centre medicale,
școli etc.), s-a dovedit a fi o practică eficientă.
Localitățile rurale din Republica Moldova sunt situate, în mod tradițional, lângă corpuri de apă −
râuri mici, lacuri și iazuri. În mod natural, aceste corpuri de apă sunt situate în aval de localități, iar zonele
de protecție sanitară și alte normative de mediu interzic amplasarea instalațiilor de canalizare în zonele de
protecție a apei și în lunca lor. Acest lucru creează o contradicție, care trebuie rezolvată între
reglementările actuale de mediu și sanitare, pe de o parte, și nevoile de dezvoltare a sistemelor de
evacuare a apelor uzate. În special, trebuie reglementată posibilitatea și condițiile pentru amplasarea atât a
conductelor de evacuare a apelor uzate, cât și a amplasării structurilor de evacuare și pompare a apelor
uzate aflate lângă corpurile de apă.

4.7 Concluzii la capitolul 4:

 În perimetrul RD Nord sunt doar 52 sisteme publice de canalizare sau de ≈6 ori mai puțin decât
sistemele publice de aprovizionare cu apă. Numărul sistemelor de canalizare centralizată
înregistrează o evoluție oscilantă pe fonul unei tendințe generale negative, care se constată în cca
½ din raioanele regiunii. În anii 2010-2020, gradul de acoperire a sistemelor publice de
aprovizionare cu apă cu sisteme publice de canalizare s-a redus de la 45% la 18%. Lipsa
progreselor în extinderea sistemelor de canalizare centralizată este cauzată, într-o mare măsură, de
costurile mai mari în comparație cu sistemele de aprovizionare cu apă, iar majoritatea APL-urilor
nu consideră această necesitate una prioritară.
 Accesul populației RD Nord la sistemele publice de canalizare este de doar 19%, inclusiv 55% în
orașe și doar 0,3% - în mediul rural. În satele din raioanele Ocnița, Briceni, Fălești, Drochia și
Soroca nu există sisteme publice de canalizare, iar în restul raioanelor – doar în câteva localități.
 În medie, 10,4 mil. m3 sau 98% din volumul total al apelor reziduale evacuate în rețelele publice
de canalizare din RD Nord provin din mediul urban, inclusiv ≈100% în raioanele Briceni, Ocnița,
Drochia, Soroca, Sângerei și mun. Bălți, iar ≈90% în raioanele Edineț și Dondușeni.
 Volumul total de ape uzate evacuate prin intermediul rețelelor publice de canalizare este de cca
10,5 mil. m3, din care peste ¾ provin din municipiul Bălți. În perioada anilor 2010-2020 se
observă o creștere ușoară (+9%) a volumului total de ape reziduale evacuate prin intermediul
rețelelor publice de canalizare. Dinamica pozitivă se atestă în 9 din cele 11 raioane și în
102
 municipiul Bălți. Dinamica negativă se înregistrează în raionul Glodeni (de ≈5 ori), din cauza
stopării fabricii de zahăr, și în raionul Edineț.
 În majoritatea raioanelor regiunii volumul total de apă uzată evacuată și cel recepționat de la
abonați este practic același, cu excepția municipiului Bălți și a raioanelor Glodeni și Fălești. În
municipiul Bălți această diferență constitue circa 4,8 mil. m3 și include apele pluviale evacuate în
rețeaua urbană de canalizare.
 Deși în raionul Soroca accesul la sistemele publice de canalizare, după municipiul Bălți, este cel
mai mare din RD Nord, acesta nu dispune de stație de epurare, apele reziduale acumulate din oraș
fiind evacuate fără epurare direct în albia fluviului Nistru.
 Aproximativ 2/3 (3,7 mil. m3) din volumul total al apelor reziduale recepționate de la abonați
provin de la gospodăriile casnice, 12% (680 mii m3) de la organizațiile bugetare și ≈1/4 (1,3 mil.
m3) de alte categorii de abonați, din care 820 mii m3 sau ≈2/3 – din municipiul Bălți.
 Datorită extinderii rețelelor de canalizare, în perioada analizată, cea mai mare creștere a
volumului de ape reziduale evacuate în sistemele publice de canalizare se atestă la gospodăriile
casnice, creșterea mai pronunțată a volumului de apă uzată evacuată de populație fiind în raioanele
Briceni – de 2,2 ori, Drochia – de 1,5 ori și Florești – 1,4 ori.
 Numărul stațiilor de epurare s-a redus în perioada analizată de la 42 la 34 unități, din care doar 21
cu sisteme de epurare funcționale și conforme. Peste 80% din volumul total al apelor reziduale
evacuate de sistemele publice de canalizare sunt trecute prin stațiile de epurare și supuse tratării
complexe, inclusiv 84% în mediul urban și ≈1/3 în mediul rural. Stațiile de epurare nu
funcționează în orașele Soroca, Briceni și Glodeni, precum și în majoritatea absolută a localităților
rurale din RD Nord.
 Stațiile de pompare, rețeaua de evacuare și recepționare a apelor reziduale, precum și stațiile de
epurare au o durată mare de exploatare, un grad de uzură ridicat și o rentabilitate redusă. Din
cauza sistării activității fabricilor de zahăr, stațiile urbane de epurare a apelor reziduale din Briceni
și Glodeni au devenit nefuncționale. Totodată, au fost construite stații noi de epurare în orașele
Lipcani, Ocnița, Briceni, iar la Edineț, Drochia, Bălți, Dondușeni au fost extinse și reabilitate
rețelele de canalizare și stațiile de epurare. Este necesară construcția noilor stații de epurare la
Soroca, Glodeni și Fălești, precum și în aglomerațiile rurale selectate, regionalizarea și
eficientizarea serviciilor de sanitație.
 În Fișele Conceptelor de Proiecte elaborate în cadrul Proiectului GIZ Modernizarea serviciilor
publice localeˮ se preconizează măsuri de reablitare și extindere a sistemelor urbane de canalizare
și epurare, precum și regionalizarea serviciilor respective în orașele Briceni, Dondușeni, Fălești,
Edineț.
 În RD Nord sunt 12 aglomerări care dispun de stații de epurare, din care 9 aglomerări în localități
cu un număr de locuitori mai mare de 10 000 l.e., 3 aglomerări în localități cu un număr de
locuitori cuprins între 2000 și 10000 l.e. (Briceni, Ocnița, Dondușeni) și una în mun. Bălți (> 100
000 l.e.). De asemenea, sunt 96 aglomerări (> 2000 l.e.), care nu au stații de epurare și nu există
aglomerări umane (cu mai puțin de 2000 l.e.), care să fie dotate cu sisteme centralizate de
canalizare.
 Din numărul total de stații de epurare, nici una nu se conformează cerințelor Directivei
91/271/CEE a Consiliului din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale. Reconstrucția
și modernizarea stațiilor de epurare trebuie să țină cont de necesitatea îndepărtării suplimentare a
azotului și fosforului, factori cheie în declanșarea fenomenului de eutrofizare în apele de suprafață
receptoare.

103
Tabelul 4.9 Analiza SWOT a sistemelor publice de evacuare și epurare a apelor reziduale din RD Nord
Puncte tari Puncte slabe
• Prezența sistemelor publice de canalizare în toate • Accesul foarte redus al populației la sistemele
localitățile urbane și a stațiilor de epurare în publice de sanitație, îndeosebi în mediul rural.
majoritatea absolută a acestora. • Creșterea mult mai lentă a rețelelor de canalizare
• Reabilitarea și extinderea sistemelor publice de față de cele de apeduct.
sanitație este declarat un domeniu prioritar de • Starea tehnică nesatisfăcătoare a sistemelor de
intervenție al ADR Nord și al consiliilor locale. canalizare şi epurare a apei uzate.
• Demararea proiectelor complexe și a celor de • Epurarea insuficientă a apelor reziduale în
construcție și de reabilitare a sistemelor publice de localitățile urbane și lipsa epurării în cele rurale.
canalizare, inclusiv a stațiilor de epurare. • Costurile mari de construcție, reabilitare și
• Asigurarea financiară mai înaltă a populației. întreținere a sistemelor publice de sanitație.
• Modificarea preferințelor populației pentru un • Capacitățile financiare reduse ale populației și
mod de trai sănătos și confortabil. bugetelor locale și neglijența acestora față de
dezvoltarea sistemelor publice de sanitație.
Oportunități Riscuri (Amenințări)
• Prezența numeroaselor documente strategice, • Manifestarea intensă a proceselor de depopulare
studii de prefezabilitate și fezabilitate, concepte și și de îmbătrânire a localităților.
fișe de proiect care prevăd sporirea accesului și • Lipsa unei strategii realiste de finanţare a
eficientizarea serviciilor de sanitație în RD Nord. domeniului alimentării cu apă şi sanitaţie ca un
• Disponibilitatea partenerilor din UE de a acorda punct de referinţă pentru planificarea multianuală.
sprijinul financiar și de consultanță a proiectelor • Cadrul de reglementare în domeniu inadecvat
comunale și regionale de reabilitare și construcție situației și posibilităților reale din teritoriu.
a sistemelor publice de sanitație. • Insuficienţa capacităţilor logistice și financiare
• Introducerea raportării, monitorizării şi evaluării ale APL-urilor în elaborarea şi implementarea
performanţei în domeniul AAS. proiectelor investiţionale.
• Regionalizarea serviciilor AAS și aplicarea • Situația politică și economică instabilă.
principiilor de piață în acest domeniu. • Intensificarea proceselor inflaționiste, creșterea
• Disponibilitatea companiei Apă Vital Iași de a prețurilor la energia electrică și materiale.
presta servicii de aprovizionare cu apă și sanitație • În lipsa schimbărilor privind dezvoltarea
în localitățile din bazinul râului Prut. sistemelor de canalizare și epurare, va fi afectată
considerabil calitatea componentelor de mediu.

104
5. MECANISMUL ECONOMIC DE REGLEMENTARE A FOLOSINȚELOR DE APĂ
5.1 Tarifele pentru serviciile de aprovizionare cu apă și sanitație.

Condiții și principii de aplicare a tarifelor. Conceptul recuperării costurilor de folosință a

resurselor de apă este axat pe principiul complementarității celor 3 T (Tarife, Taxe, Transferuri). Costurile
de folosință a resurselor de apă cuprinde costurile operaționale, costuri investiționale și costurile de
mediu. Costurile operaționale includ cheltuielile curente legate de exploatarea infrastructurii de
aprovizionare cu apă și sanitație și prestarea serviciilor respective către diverse categorii de consumatori
[49]. Lucrările operaționale (de exploatare) urmăresc, cu precădere, beneficii directe de ordin economic și
social. Costurile investiționale sunt destinate, de regulă, pentru extinderea și modernizarea infrastructurii
de aprovizionare cu apă și sanitație, stațiilor de pompare și tratare a apei și sunt, planificate și supuse
recuperării atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu sau mai îndelungat (peste 5 ani). Costurile
investiționale urmăresc atât beneficii directe, cât și indirecte. Costurile de mediu pot fi identificate și
evaluate atât în baza pagubelor și prejudiciilor ecologice și cheltuielilor necesare pentru restabilirea
componentelor și ecosistemelor naturale afectate, cât și prin metodologia de evaluare a serviciilor
ecosistemelor acvatice. Recuperarea costurilor operaționale de folosință a resurselor de apă se obține, cu
precădere, din tarifele pentru prestarea serviciilor respective, permisele pentru pescuitul sportiv, accesul
în zonele amenajate de agrement. Pentru recuperarea costurilor măsurilor publice de administrare,
monitorizare, protecție și restabilire a obiectelor acvatice și zonelor de protecție a acestora, de întreținere
a obiectivelor acvatice de utilitate publică (scăldat, agrement, pescuitul de amatori) se aplică taxe pentru
utilizarea apelor, plățile pentru deversarea poluanților cu apele reziduale, permise de acces, precum și se
apelează la transferurile de la bugetul public și la donatori.
Tarifele pentru serviciile publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate sunt
aplicate utilizatorilor, care reprezintă 3 categorii principale de consumatori, pentru care sunt stabilite cote
separate ale tarifelor: 1) populaţia (consumatorii casnici); 2) organizaţiile bugetare; 3) alte categorii.
Cuantumul şi procedura de aplicare a tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă,
canalizare şi epurare sunt stipulate în Hotărârile ANRE nr. 741 din 18.12.2014 [52] și nr. 489 din
20.12.2019 privind „Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare a tarifelor pentru serviciul public
de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate” [54]. Prezenta Metodologie este ajustată la
prevederile Legii nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare [93] și
Legii Apelor nr. 272 din 23.12.2011 [91]. De asemenea, metodologia respectivă este ajustată la articolul 9
al Directivei Cadru Apă 2060/CE [42] și se axează pe principiile „beneficiarul și poluatorul plătește” și
„recuperării costurilorˮ de la aprovizionarea cu apă și sanitație din contul tarifelor de la prestarea
serviciilor respective [49]. În același timp, cotele tarifelor pentru serviciile de aprovizionare cu apă și
canalizare sunt stabilite doar pe categorii de utilizatori și capacitățile de plată ale acestora, dar nu pe
valoarea complexă (economiсă, socială și ecologică) a resurselor de apă.
Conform Metodologiei ANRE în vigoare, mecanismul aplicat la determinarea tarifelor se bazează
pe următoarele principii: 1) furnizarea continuă a serviciilor publice de alimentare cu apă, de canalizare
şi epurare a apelor uzate în condiţii de siguranţă şi cu utilizarea eficientă a obiectelor sistemului public de
alimentare cu apă şi de canalizare; 2) suportarea de către consumatori doar a cheltuielilor minim necesare
operatorului pentru captarea, pomparea, tratarea, transportul, distribuţia şi furnizarea apei, colectarea,
transportul şi epurarea apelor uzate; 3) efectuarea unei activităţi eficiente, ce ar oferi întreprinderii
posibilitatea de a-şi recupera mijloacele financiare investite şi obţinerea unei rentabilităţi rezonabile; 4)
asigurarea transparenţei în procesul de reglementare a tarifelor [52-54].
Cele mai importante categorii de cheltuieli, care determină, într-o mare măsură, cota tarifelor
aprobate, sunt cheltuielile pentru retribuirea muncii și cheltuielile pentru energia electrică necesară pentru
105
pomparea și tratarea apelor furnizate în rețeaua de aprovizionare. Cheltuielile de producție sunt
condiționate, de asemenea, de capacitățile (debitul) de aprovizionare cu apă a sursei de captare, așezarea
geografică a acesteia și particularitățile de relief a localității.
În același timp, cotele tarifelor pentru gospodăriile casnice și organizațiile bugetare nu depind de
volumul de apă consumată și rezervele disponibile pentru aprovizionarea neîntreruptă cu apă potabilă,
ceea ce reprezintă de facto un mare neajuns al prezentei Metodologii și o problemă deosebit de alarmantă
pentru populație și autoritățile publice locale. Consumul excesiv în unele gospodării casnice, inclusiv la
irigare, creșterea industrială a animalelor, reparații și spălătorii auto etc., afectează semnificativ resursele
de apă disponibile și capacitățile operatorilor locali de a furniza apa potabilă necesară populației pe tot
parcursul anului [16, p. 176-178]. Prin urmare, este necesară modificarea Metodologiei în vigoare în
sensul aplicării unor cote diferențiate a tarifelor pentru aprovizionarea cu apă în funcție de volumul de apă
consumată pentru fiecare gospodărie casnică, precum și de gradul de asigurare cu apă de calitate la nivel
local și regional. De asemenea, cotele în vigoare a tarifelor pentru populație ar putea să fie aplicate până
la un anumit plafon normativ de consum, iar pentru depășirea acestuia să fie aplicate cote majorate.
Metodologia de calcul a tarifelor pentru evacuarea și purificarea apelor reziduale nu include
costurile normative necesare pentru protecția și restabilirea bazinelor naturale în care se deversează apele
reziduale, precum și eventualele prejudicii cauzate ecosistemelor acvatice și organismului uman. De
asemenea, persistă influența factorului politic la aprobarea cotei tarifelor [136, p. 10], în special în
perioadele electorale, precum și fenomenul „subvenționării încrucișate” a acestora – stabilirea unor cote
mici pentru apa livrată populației (consumatorilor casnici) din contul unor cote mult mai mari pentru
celelalte categorii de consumatori. Aceste 2 constrângeri limitează substanțial capacitatea operatorilor
serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație de optimizare a cheltuielilor, de creștere a veniturilor și
sporire a rentabilității și calității serviciilor prestate și necesită treptat înlăturate odată cu identificarea
surselor bugetare de susținere a categoriilor de populație social-vulnerabile.
Conform prevederilor Legii nr. 303 [92], dacă consiliul local va aproba tarife la un nivel mai redus
decât cele prevăzute în Avizul prezentat de Agenţie, acesta este obligat să stabilească în decizia sa de
aprobare a tarifelor sursa şi suma concretă ce urmează a fi alocată operatorului pentru acoperirea
veniturilor ratate de către operator din cauza aprobării tarifelor reduse.
Conform Strategiei AAS [63], este necesară o combinaţie adecvată a tarifelor, taxelor şi
transferurilor (3T) pentru a finanţa costurile recurente şi capitale şi pentru a impulsiona alte forme de
finanţare. Politicile tarifare trebuie să asigure furnizarea neîntreruptă a apei pentru toate categoriile de
populaţie și rentabilitatea economică a operatorilor. Recuperarea sustenabilă a costurilor asigură fluxurile
de lichidităţi viitoare din combinaţia celor 3T şi utilizarea veniturilor ca bază pentru atragerea surselor de
finanţare recuperabile, în funcţie de situaţia locală. Pe termen mai lung, sursele recuperabile nu pot
substitui veniturile de bază insuficiente, realizându-se doar o deplasare a poverii către anii viitori.
La stabilirea tarifelor serviciilor de alimentare cu apă şi sanitaţie este necesară luarea în considerare a
capacității de plată a consumatorilor, astfel prețul serviciilor respective să nu depășească 5% din venitul
mediu al unei gospodării. Conform datelor BNS, cca 60% gospodăriile casnice depășesc nivelul respectiv,
iar cca 20% din gospodării – nivelul de 10%, ceea ce reprezintă o constrângere majoră pentru ajustarea
tarifelor la costurile serviciilor respective. Din aceste considerente, la planificarea investițiilor și
selectarea proiectelor prioritate trebuie să aibă localitățile care pot asigura recuperarea costurilor de
exploatare (operaționale și investiționale) din tarifele aplicate. În cazul imposibilității recuperării
costurilor de exploatare din tarife, trebuie să fie găsite soluții descentralizate și acceptate de utilizatorii de
apă din localitatea respectivă, inclusiv prin subvenționarea populației social-vulnerabile.
Tarifele pentru aprovizionarea cu apă. Cuantumul mediu al tarifelor pentru alimentarea cu apă în
RD Nord a fost, în medie, de 15,8 lei/m3, ceea ce depășește media generală a întreprinderilor AMAC din
106
Republică cu 1,0 lei/m3 (figura 5.1) și cu 6,8 lei/m3 (de ≈1,8 ori) cuantumul tarifelor pentru apa livrată de
ÎM „Apă Canal Chișinăuˮ [14]. Un cuantum mai mare (16,8 lei/m3) al tarifelor respective este aplicat
doar în UTA Găgăuzia. Pe parcursul perioadei analizate (2010-2020), diferența dintre cuantumul mediu al
tarifelor în RD Nord și cuantumul mediu al tarifelor pentru prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă la
întreprinderile AMAC s-a redus de 2 ori (de la 1,2 lei/m3 până la 0,6 lei/m3), fapt ce se datorează creșterii
mai lente a cotei medii a tarifelor respective în regiunea de studiu.
20,0
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
RD Nord RD Centru mun Chisinău RD Sud UTA Găgăuzia Media AMAC
Figura 5.1. Dinamica tarifului mediu pentru prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă în regiunile de
dezvoltare ale Republicii Moldova în lei/m3, fără TVA
Sursa datelor: figurile și tabelele din subcapitolele 5.1-5.2 sunt elaborate în baza rapoartelor anuale ale AMAC [14]

Astfel, în anii 2010-2020, cuantumul mediu al tarifelor aprobate pentru 1m3 de apă livrată de
întreprinderile AMAC din RD Nord s-a majorat cu peste ¼ sau cu 3,6 lei/m3 (tabelul 5.1), inclusiv cu
41% (4,1 lei/m3) pentru consumatorii casnici, cu 11% (3,3 lei/m3) – pentru organizațiile bugetare și cu
22% (6,1 lei/m3) – pentru restul categoriilor de consumatori (agenții economici). Prin urmare, tarifele
pentru organizațiile bugetare și pentru agenții economici au crescut mai lent. Această situație se explică
prin demararea procesului de înlăturare a „subvenționării încrucișate” a tarifelor [26].
Majorarea cuantumului mediu al tarifelor aprobate pentru aprovizionarea cu apă se înregistrează la
toate întreprinderile AMAC din RD Nord, cu excepția celor din orașele Briceni și Drochia, în care cota
medie a tarifelor nu a fost modificată (tabelul 5.2). Creșterea maximală a cotei medii a tarifelor aprobate
pentru aprovizionarea cu apă se observă la Fălești (de 1,9 ori), Dondușeni și Sângerei (de 1,5 ori), iar
majorarea nesemnificativă ÷ în orașele Râșcani (+4%) și Edineț (+14%).

Tabelul 5.1. Dinamica cotei tariful mediu pentru apa livrată de întreprinderile AMAC din RD Nord, pe
categorii de consumatori, în lei/m3, fără TVA [14]
Categoria de Anii Sporul,
Media
utilizatori 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 în %
mediu tarifar 13,4 14,7 15,5 15,7 15,9 15,9 16,2 16,2 16,2 16,7 17,0 15,8 127
populaţie 10,1 11,3 11,7 12,2 12,6 12,6 13,4 13,4 13,4 13,9 14,2 12,6 141
organizaţii bugetare 29,2 28,4 29,3 29,8 30,3 30,3 31,9 31,9 31,9 32,2 32,5 30,7 111
agenţi economici 28,0 29,9 30,6 31,9 32,6 32,6 33,8 33,8 33,8 34,1 34,1 32,3 122

În anii 2018-2020, cotele medii a tarifelor aprobate pentru apa livrată au fost majorate doar la
întreprinderile AMAC din Ocnița, Fălești și Florești. În același timp, ca urmare a deprecierii monedei
naționale, au crescut semnificativ prețurile de achiziție la energie electrică, instalații și echipamente,
costurile operaționale, per ansamblu. Ca rezultat, aplicarea principiului „recuperării costurilor de
107
folosință” a apei din tarifele respective, stipulate în articolul 9 al Directivei Cadru Apă 2060/CE și
articolul 35.9 al Legii RM nr. 303 privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare, devine
foarte dificilă. În plus, majorarea costurilor acestor servicii în condițiile neajustării tarifelor respective, va
diminua semnificativ cheltuielile investiționale, ceea ce se va răsfrânge negativ asupra calității apei livrate
și purificate, precum și asupra eficacității serviciilor respective.

Tabelul 5.2. Dinamica tarifului mediu pentru apa livrată de întreprinderile AMAC din RD Nord, în lei/m3,
fără TVA [14]
Întrterprinderil Anii
Nr. media sporul
e AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Ocniţa 14,2 15,5 19,2 19,2 19,2 19,2 19,2 19,2 19,2 20,6 20,6 18,7 145
2 Briceni 12,8 12,8 12,8 12,8 12,8 12,8 12,8 12,8 12,8 12,8 12,8 12,8 100
4 Edineț 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 21,4 24,3 24,3 24,3 24,3 24,3 22,7 114
3 Donduşeni 11,9 11,9 17,7 17,7 17,7 17,7 17,7 17,7 17,7 17,7 17,7 16,6 149
5 Drochia 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 17,8 100
6 Regia AC Soroca 12,7 15,3 15,3 15,3 15,3 15,3 15,3 15,3 15,3 15,3 15,3 15,0 121
7 Acva Nord 3,0 3,7 3,7 4,1 4,1 4,1 4,1 4,1 4,1 4,1 4,1 3,9 135
8 Floreşti 17,2 17,8 17,8 17,8 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 21,2 22,6 20,0 131
9 Râşcani 13,3 13,3 13,6 13,9 13,9 13,9 13,9 13,9 13,9 13,9 13,9 13,7 104
10 Glodeni 19,5 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 23,6 26,4 23,5 136
11 Fălești 10,2 12,4 12,4 14,5 14,5 14,5 14,5 14,5 14,5 18,9 18,9 14,5 185
12 Bălţi 12,2 15,1 15,1 15,1 15,1 15,1 15,1 15,1 15,1 15,1 15,1 14,8 123
13 Sângerei 8,2 10,7 10,7 10,7 10,7 10,7 11,9 11,9 11,9 12,1 12,1 11,0 148
RD Nord 13,4 14,7 15,5 15,7 15,9 15,9 16,2 16,2 16,2 16,7 17,0 15,8 127

În anul 2020, cotele maximale (≥20 lei/m3) a tarifului mediu au fost aplicate în orașele Glodeni,
Edineț, Florești și Ocnița (tabelul 5.2, fig. 5.2) și se datorează utilizări apelor captate din sursele subterane
(în Florești și Ocnița), condițiilor locale de relief mai fragmentat și de distribuție a apei potabile în aceste
localități. În cazul aflării sursei comunale de apă (sondelor arteziene) în partea de jos (aval) a localității
cheltuielile de energie electrică utilizată la pomparea apei sunt net superioare, ceea ce impune stabilirea
unor cote mai mari a tarifelor respective [16, p. 180-181]. De asemenea, întreprinderile municipale din
orașele respective și nu doar, pe lângă serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare mai prestează şi
servicii de salubrizare şi evacuare a deşeurilor casnice, pentru care achită doar o pondere nesemnificativă
a populaţiei. Pentru a compensa cheltuielile curente şi veniturile ratate de la aceste servicii, întreprinderile
respective stabilesc tarife mai mari pentru serviciile de aprovizionare cu apă şi canalizare, la care este
abonată o pondere mult mai mare din populaţia locală. Din acest motiv, unele întreprinderi ale AMAC au
o rentabilitate negativă [14], în pofida faptului că tarifele acoperă costurile de prestare a serviciilor de
aprovizionare cu apă şi canalizare [26, p. 58]. Valori medii (15-20 lei/m3) a tarifelor pentru
aprovizionarea cu apă sunt aplicate în orașele Dondușeni, Drochia, Soroca și Bălți. Cotele minime (≤ 15
lei/m3) sunt stabilite de SA Acva Nord Soroca (4,1 lei/m3) (tabelul 5.2), ca urmare a captării masive (până
la 15 mil. m3) de apă din albia fluviului Nistru și obținerii „economiilor de scarăˮ, precum și în localitățile
mai mici cu o situație economică mai dificilă, inclusiv în orașele Briceni (12,8 lei/m3), Sângerei (12,1
lei/m3) și Râșcani (13,9 lei/m3).
Cota medie a tarifului este condiționată, cu precădere, de cota tarifelor pentru apa livrată
consumatorilor casnici (populației), deoarece, cu excepția întreprinderii ÎS Acva Nord, peste 80% din
volumul total al apei livrate de întreprinderile AMAC este destinată acestei categorii de utilizatori.
Cota medie a tarifelor pentru aprovizionarea cu apă a populației în RD Nord în anii 2010-2020 a
fost, în medie, de 12,6 lei/m3 sau la un nivel cu cele din RD Sud și cu 4,3 lei/m3 mai mult în comparație cu

108
cota tarifelor aplicate pentru apa livrată de ÎM „Apă Canal Chișinăuˮ [14]. De asemenea, cuantumul
mediu al tarifului pentru serviciile de aprovizionare cu apă a populaţiei este de ≈ 2,5 ori mai mici faţă de
cuantumul tarifelor pentru apa livrată organizaţiilor bugetare și altor categorii de consumatori, în special
agenţilor economici. În același timp, după cum s-a menționat mai sus, ca urmare a demarării procesului
de înlăturare a „subvenționării încrucișate” a tarifelor și creșterii mai rapide a cotei tarifelor pentru apa
livrată populației, diferența respectivă se diminuează constant.
Pe parcursul perioadei analizate (2010-2020), cota tarifelor pentru apa livrată consumatorilor
casnici (populației) a crescut, în medie cu 4,1 lei/m3 sau cu 41% (tabelul 5.1). Majorarea tarifelor a fost
aprobată la toate întreprinderile AMAC din RD Nord, cu excepția celor din orașele Briceni și Drochia, la
care nu au fost modificate. Creșterea maximală se atestă în orașele Florești (de 2,3 ori), Fălești (de 1,8
ori), Edineț și Sângerei (de 1,6 ori), iar creșterea minimă (până la 25%) se observă în orașele Râșcani,
Bălți și Ocnița (figura 5.3). În anii 2016-2020 cota medie a tarifului pentru aprovizionarea cu apă a
populației la întreprinderile AMAC din RD Nord a crescut de la 13,4 lei/m3 la 14,2 lei/m3, iar majorarea
tarifelor respective a fost aprobată doar de întreprinderile AMAC din orașele Fălești (cu 5,9 lei/m 3),
Glodeni (cu 2,9 lei/m3), Florești (cu 1,3 lei/m3) și Ocnița (cu 0,4 lei/m3).

60,0
55,0
50,0
45,0
40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0

mediu populație org. bugetare alte categori

Figura 5.2. Cotele tarifelor aprobate pentru apa livrată, pe categorii de utilizatori, de întreprinderile AMAC
din RD Nord, în lei/m3, fără TVA (anul 2020) [14].
24,0
21,0
18,0
15,0
12,0
9,0
6,0
3,0
0,0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 5.3. Dinamica tarifelor aprobate pentru apa livrată consumatorilor casnici de către întreprinderile
AMAC din RD Nord, în lei/m3, fără TVA [14]
109
 În anul 2020, cota medie a tarifului pentru apa livrată populației de întreprinderile AMAC din RD
Nord a fost de 14,2 lei/m3 sau cu doar 0,2 lei/m3 mai mult față de cota medie a tarifului respectiv la
întreprinderile AMAC din RD Centru și pe Republică, cu 4,5 lei/m3 mai mare față de ÎM Apă Canal
Chișinău, cu 0,5 lei/m3 mai mic în comparație cu RD Sud și cu 1,9 lei/m3 față de întreprinderile AMAC
din UTA Găgăuzia. Cotele maximale ale tarifului pentru apa livrată consumatorilor casnici sunt aplicate
la întreprinderile AMAC din orașele Florești (20,7 lei/m3), Edineț (19,7 lei/m3), Fălești (16,8 lei/m3) și
Glodeni (16,1 lei/m3). Cotele minime sunt aplicate în municipiul Bălți (11,1 lei/m3), ca urmare a
volumului mare de apă livrată și obținerii „economiilor de scarăˮ, precum și în orașele Drochia (10,0
lei/m3), Sângerei și Briceni (11,0 lei/m3) − din considerente tehnico-economice și politice.
În pofida prezenței unor normative de stabilire a costurilor și cotei tarifelor pentru apa furnizată,
majoritatea operatorilor nu aplică adecvat Metodologia ANRE, iar tarifele sunt determinate de capacitățile
de plată reduse ale populației locale și de cheltuielile operaționale pentru funcționarea sistemului
centralizat de aprovizionare cu apă, în special cheltuielile pentru energia electrică necesare captării și
transportării apei, precum și pentru retribuirea muncii angajaților întreprinderilor respective.
Tarifele pentru aprovizionarea cu apă a organizațiilor bugetare de către întreprinderile AMAC
din RD Nord sunt, în medie, de 20,5 lei/m3 sau cu ≈6 lei/m3 mai mari față de tarifele pentru populație. Pe
parcursul perioadei analizate (2010-2020), cota tarifelor pentru apa livrată organizațiilor bugetare a
crescut, în medie cu 3,3 lei/m3 sau cu doar 11%. Majorarea tarifelor pentru această categorie de utilizatori
a apeductelor publice a fost aprobată la toate întreprinderile AMAC din RD Nord, cu excepția celor din
orașele Briceni și Fălești, în care nu au fost modificate, și din orașul Drochia, unde au fost micșorate cu
7,8 lei/m3 sau de 1,3 ori. Creșterea maximală se atestă în orașele Edineț (de 2,1 ori), Florești (de 1,8 ori) și
Sângerei (de 1,6 ori), iar creșterea minimă (+10%) − în orașul Dondușeni.
În anii 2016-2020 cota medie a tarifului pentru aprovizionarea cu apă a organizațiilor bugetare de
către întreprinderile AMAC din RD Nord a crescut cu doar 0,6 lei/m3 (de la 31,9 lei/m3 la 32,5 lei/m3)
(tabelul 5.1), iar majorarea tarifelor respective a fost aprobată doar în orașul Ocnița (cu 4,2 lei/m3).
În anul 2020, cota medie a tarifului pentru apa livrată organizațiilor bugetare de întreprinderile
AMAC din RD Nord a fost de 32,5 lei/m3 sau cu 19,2 lei/m3 mai mult față de cota tarifului respectiv la ÎM
„Apă Canal Chișinăuˮ, cu 2,6 lei/m3 mai mare în comparație cu întreprinderile AMAC din RD Sud și cu
0,6 lei/m3 față de RD Centru și media întreprinderilor AMAC pe Republică, însă cu 7,5 lei/m3 mai mic
față de tariful respectiv în UTA Găgăuzia. Cotele maxime ale tarifului pentru apa livrată organizațiilor
bugetare din RD Nord sunt aplicate la întreprinderile AMAC din orașele Glodeni (54,8 lei/m3), Soroca
(40,9 lei/m3), Edineț (40,1 lei/m3) și Ocnița (40,0 lei/m3) (fig. 5.2-5.3). Cotele minime sunt aplicate pentru
apa livrată direct de ÎS Acva Nord Soroca (4,1 lei/m3), ca urmare a volumului mare de apă livrată, și în
orașul Sângerei (13,0 lei/m3) – din cauza aplicării cotelor mai mari pentru agenții economici.
Tarifele pentru aprovizionarea cu apă a altor categorii de consumatori, în special a agenților
economici, sunt identice, cu unele excepții, cu cele aplicate organizațiilor bugetare, iar media la
întreprinderile AMAC din RD Nord în perioada anilor 2010-2020 a fost de 32,3 lei/m3 (tabelul 5.1). În
plus, spre deosebire de organizațiile bugetare (grădinițe, școli) și categoriile social-vulnerabile de
consumatori casnici, pentru agenții economici nu se aplică, de regulă, scutiri sau compensații, aceștia
fiind obligați să achite integral prețul apei livrate și să compenseze cotele mai reduse aplicate pentru
categoriile de utilizatori supuși scutirilor respective. Acest fapt determină debranșarea, tot mai frecventă,
a întreprinderilor industriale și de prestare a serviciilor de la apeductele publice și găsirea unor surse
alternative sau complementare de aprovizionare cu apă, inclusiv neautorizate și neconforme [105-106].
Pe parcursul perioadei analizate (2010-2020), cota tarifelor pentru apa livrată agenților economici a
crescut, în medie cu 6,1 lei/m3 sau cu 22% (de la 28,0 lei/m3 până la 34,1 lei/m3) . Majorarea tarifelor
pentru această categorie de utilizatori a apeductelor publice a fost aprobată, de asemenea, la toate
110
întreprinderile AMAC din RD Nord, cu excepția celor din orașele Briceni și Fălești, în care nu au fost
modificate, precum și în orașul Drochia, unde au fost micșorate cu 7,8 lei/m3 sau de 1,3 ori (figura 5.4).

60,0
55,0
50,0
45,0
40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Figura 5.4. Dinamica tarifelor aprobate pentru apa livrată agenților economici de către întreprinderile
AMAC din RD Nord, în lei/m3, fără TVA [14]

Creșterea maximală se atestă în orașele Ocnița (de 3.2 ori), Edineț (de 1,6 ori) și Florești (de 1,4
ori), iar o majorare nesemnificativă (≤15%) − în orașele Dondușeni, Râșcani și Sângerei. În anii 2016-
2020 cota medie a tarifului pentru aprovizionarea cu apă a agenților economici de către întreprinderile
AMAC din RD Nord a crescut cu doar 0,3 lei/m3 (de la 33,8 lei/m3 la 34,1 lei/m3), iar majorarea tarifelor
respective a fost aprobată doar în orașele Ocnița (cu 4,2 lei/m3) și Edineț (cu 5,0 lei/m3).
În anul 2020, cota medie a tarifului pentru apa livrată agenților economici de întreprinderile AMAC
din RD Nord a fost de 34,1 lei/m3 sau cu 19,8 lei/m3 mai mult față de cota tarifului respectiv la ÎM „Apă
Canal Chișinăuˮ, cu 1,7 lei/m3 mai mare în comparație cu întreprinderile AMAC din RD Sud, cu 0,8
lei/m3 mai mult față de media tarifului respectiv aplicat în RD Centru și cu 1,1 lei/m3 mai mare față de
media întreprinderilor AMAC pe Republică, însă cu 5,1 lei/m3 mai mic față de tariful aplicat agenților
economici de întreprinderile AMAC din UTA Găgăuzia. Cotele maximale ale tarifului pentru apa livrată
întreprinderilor industriale și de prestare a serviciilor din RD Nord sunt aplicate, de asemenea, în orașele
Glodeni (54,8 lei/m3), Edineț (40,1 lei/m3), Ocnița și Sângerei (40,0 lei/m3), datorită aplicării cotelor mai
reduse pentru apa livrată populației și organizațiilor bugetare. Cotele minime sunt aplicate pentru apa
livrată direct de ÎS Acva Nord Soroca (4,1 lei/m3) și pentru agenții economici din municipiul Bălți (23,6
lei/m3), ca urmare a volumului mare de apă livrată și obținerii „economiilor de scară”, precum și în orașul
Râșcani (28,0 lei/m3) (figurile 5.2, 5.4).
Cota medie a tarifelor pentru aprovizionarea cu apă a localităților rurale din RD Nord este, în
medie, de cca 15 lei/m3, fiind mai redusă în localitățile mai mari și cu apeducte mai extinse și recent
construite, în special care sunt conectate la apeductele magistrale Soroca-Bălți-Sângerei și Prut-Fălești,
care transportă apa captată din albiile râurilor Nistru și Prut, precum și în unele sate defavorizate, în care
consiliile locale au aprobat cote minime a tarifului respectiv [105]. În satele cu apeducte extinse și recent
construite sau modernizate semnificativ, tarifele aprobate acoperă cheltuielile operaționale, iar în cele cu
apeducte aflate în stare avansată de uzură, cheltuielile depășesc semnificativ tarifele aprobate, iar livrarea
apei potabile de calitate către populația localităților respective se confruntă cu dificultăți permanente de
ordin tehnic și financiar. Conform studiului de caz realizat de autori (P. Bacal) în bazinul râului Camenca,
cotele tarifului pentru apa livrată organizațiilor bugetare și agenților economici, variază, cel mai frecvent,
între 20-25 lei/m3 [27]. În plus, pentru instituțiile publice educaționale și medicale sunt aplicate frecvent
111
scutiri majore, ceea ce limitează semnificativ autonomia financiară și rentabilitatea economică a
operatorilor din localitățile respective, iar bugetele locale au capacități reduse de a compensa aceste
scutiri. De asemenea, spre deosebire de localitățile urbane, în cca ½ din localitățile rurale, care dispun de
apeducte publice funcționale, sunt aprobate cote unice a tarifelor pentru toate categoriile de consumatori,
inclusiv pentru întreprinderile industriale și de prestare a serviciilor. Acest fapt asigură livrarea continuă a
unei cantități mai mare de apă la un sinecost (cost primar) mai mic, asigură creșterea încasărilor în
bugetele locale, crearea locurilor de muncă și alte efecte indirecte benefice pentru economia locală.
Datorită oportunităților și veniturilor mai reduse ale populației rurale, majorarea tarifelor este mult
mai lentă și mai dificilă în comparație cu localitățile urbane, în special în localitățile cu o situație social-
economică mai dificilă [104] (satele din luncile râurilor Prut și Nistru din raioanele Fălești și Glodeni,
Ocnița și Soroca) sau, în care consiliile locale s-au opus insistent majorării tarifelor. Majorarea tarifelor a
fost condiționată, cu precădere, de necesitatea ajustării APL-urilor la prevederile Legii nr. 303 din
13.12.2013 cu privire serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare și Metodologiei ANRE privind
stabilirea tarifelor pentru serviciile respective [105]. În plus, fondarea întreprinderilor municipale și
trecerea lor din gestiunea primăriilor la autogestiune, inflația înaltă în anii 2014-2016 și creșterea
prețurilor la energia electrică însoțită de creșterile salariale în perioada dată au determinat majoritatea
consiliilor locale să aprobe cote majorate ale tarifelor respective. De asemenea, în această perioadă, s-a
majorat semnificativ (de cca 4 ori) numărul și lungimea apeductelor, iar întreprinderile municipale noi
formate au propus spre aprobare cote reale ale tarifelor, care să compenseze cheltuielile operaționale,
pierderile tehnologice și să asigure o rentabilitate pozitivă a funcționării lor.
Tarifele pentru prestarea serviciilor de canalizare și epurare a apelor reziduale
Spre deosebire de tarifele pentru aprovizionarea cu apă, tarifele pentru evacuarea și purificarea
apelor reziduale nu reflectă doar cheltuielile legate de exploatarea sistemelor respective, dar și o parte
semnificativă din costurile ecologice [17]. Din acest motiv în tariful pentru canalizare și epurare trebuie
inclus neapărat și prejudiciul ecologic sau pierderea de servicii ecosistemice prin deversarea apelor
reziduale în râuri. În plus, ambele tarife formează așa numitul „preț al apeiˮ [49].
În anii 2010-2020, cuantumul mediu al tarifelor pentru evacuarea și purificarea apelor reziduale la
întreprinderile AMAC din RD Nord a fost de 14,8 lei/m3 (tabelul 5.3) sau cu 1,0 lei/m3 mai puțin în
comparație cu tariful mediu pentru aprovizionarea cu apă (tabelul 4.1). Tarifele mai mici în comparație cu
cele pentru aprovizionarea cu apă se datorează, într-o mare măsură, faptului că metodologia actuală de
calcul a tarifelor pentru evacuarea apelor reziduale nu include prejudiciul ecologic cauzat apelor și
cheltuielile publice pentru restaurarea și menținerea în stare satisfăcătoare și bună a obiectivelor acvatice
receptoare de ape reziduale [16, p. 178].
24,0
21,0
18,0
15,0
12,0
9,0
6,0
3,0
0,0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
RD Nord RD Centru mun Chisinău RD Sud UTA Găgăuzia Media Apă Canal
Figura 5.5. Dinamica cotei medii a tarifului pentru prestarea serviciilor de evacuare centralizată a apelor
reziduale (canalizare) în regiunile de dezvoltare ale Republicii Moldova, în lei/m3, fără TVA [14]
112
 De asemenea, similar cu cuantumul mediu al tarifelor pentru livrarea apei, tarifele pentru evacuarea
și purificarea apelor reziduale la întreprinderile AMAC din RD Nord este mai mare față de celelalte
regiuni de dezvoltare ale Republicii, cu excepția UTA Găgăuzia (figura 5,5), inclusiv cu 10,7 lei/m3 în
comparație cu cota medie a tarifelor aplicate pentru apa livrată de ÎM „Apă Canal Chișinăuˮ, cu 2,6 lei/m3
față de RD Centru, cu 1,8 lei/m3 față de RD Sud și cu 1,4 lei/m3 mai mare decât media întreprinderilor
AMAC din Republică [14].
Pe parcursul perioadei analizate, cuantumul mediu al tarifelor aprobate pentru 1m3 de ape reziduale
recepționate și evacuate de întreprinderile AMAC din RD Nord s-a majorat cu 37% sau cu 4,6 lei/m3
(tabelul 5.3), inclusiv cu 43% (3,2 lei/m3) − pentru consumatorii casnici cu 33% (6,8 lei/m3) – pentru
organizațiile bugetare și cu 39% (9,1 lei/m3) – pentru restul categoriilor de consumatori (agenții
economici). Astfel, spre deosebire de tarifele pentru serviciile de aprovizionare cu apă, tarifele pentru
evacuarea centralizată a apelor reziduale au crescut mai rapid (cu 11%), fapt ce se datorează, aproape
exclusiv creșterii mai rapide a tarifelor pentru evacuarea apelor reziduale recepționate de la agenții
economici și organizațiile bugetare (tabelele 5.1-5.4). Majorarea tarifului mediu pentru serviciile de
canalizare centralizată se înregistrează la toate întreprinderile AMAC din RD Nord, cu excepția celor din
orașele Briceni și Drochia, care au rămas nemodificate, și din orașul Soroca, care s-au redus în anii 2010-
2012, rămânând ulterior constante. Cel mai înalt spor al tarifului respectiv se atestă în orașele Sângerei
(de 2,1 ori), Fălești și Ocnița (de 1,9 ori), Florești (de 1,7 ori), iar cel mai mic spor – în orașele Bălți
(+7%), Glodeni (+11%) și Dondușeni (+22%). În anii 2018-2020, cotele medii ale tarifelor pentru apa
livrată au fost majorate doar la întreprinderile AMAC din Ocnița, Fălești, Sângerei și Edineț.

Tabelul 5.3. Dinamica tarifelor medii pentru evacuarea și purificarea apelor reziduale la întreprinderile
AMAC din RD Nord, pe categorii de consumatori, în lei/m3, fără TVA [14]
Categoria de Anii Sporul,
Media
utilizatori 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 în %
mediu tarifar 12,2 13,1 13,6 14,7 14,7 14,7 15,6 15,6 15,6 16,3 16,8 14,8 137
populaţie 7,5 7,8 8,1 8,6 8,5 8,5 9,2 9,2 9,2 9,8 10,7 8,8 143
organizaţii bugetare 21,0 22,0 23,8 24,8 24,8 24,8 26,7 26,7 26,7 27,6 27,8 25,1 133
agenţi economici 23,3 24,5 26,3 29,1 29,1 29,7 31,1 31,1 31,1 32,4 32,4 29,1 139

Tabelul 5.4. Dinamica tarifelor medii pentru evacuarea și purificarea apelor reziduale la întreprinderile
AMAC din RD Nord, în lei/m3, fără TVA
Anii
UTA media sporul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Ocniţa 12,4 14,3 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 18,1 23,2 23,2 18,2 187
Briceni 14,3 14,3 14,3 14,3 14,3 14,3 14,3 14,3 14,3 14,3 14,3 14,3 100
Edineț 17,9 17,9 17,9 17,9 17,9 17,9 27,0 27,0 27,0 27,0 27,0 22,0 151
Donduşeni 7,8 7,8 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,5 9,2 122
Drochia 12,4 12,4 12,4 12,4 12,4 12,4 12,4 12,4 12,4 12,4 12,4 12,4 100
Regia AC Soroca 7,5 4,1 4,1 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 5,2 69
Floreşti 15,0 17,5 17,5 19,8 19,8 19,8 19,8 19,8 19,8 19,8 25,0 19,4 166
Râşcani 13,2 13,2 13,5 19,9 19,9 19,9 19,9 19,9 19,9 19,9 19,9 18,1 151
Glodeni 22,6 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 25,0 24,8 111
Fălești 10,6 13,4 13,4 16,7 16,7 16,7 16,7 16,7 16,7 20,0 20,0 16,1 189
Bălţi 7,7 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 8,3 8,2 107
Sângerei 5,6 9,3 9,3 9,3 9,3 9,3 10,7 10,7 10,7 10,9 12,0 9,8 214
RD Nord 12,2 13,1 13,6 14,7 14,7 14,7 15,6 15,6 15,6 16,3 16,8 14,8 137

113
 În anul 2020, cotele maximale (≥20 lei/m3) a tarifului mediu au fost aplicate în orașele Edineț (27
lei/m ), Florești și Glodeni (25 lei/m3), Ocnița (23,2 lei/m3) și Fălești (tabelul 5.4, figura 5.6) și se
3

datorează condițiilor locale de relief mai fragmentat, precum și unor parametri tehnico-economici de
operare a sistemului respectiv. Cotele minime (≤ 15 lei/m3) sunt stabilite în municipiile Soroca (5,2
lei/m3) și Bălți (8,3 lei/m3), precum și în localitățile mai mici cu o situație economică mai dificilă, inclusiv
în orașele Dondușeni (9,5 lei/m3), Sângerei (12,0 lei/m3) și Briceni (14,3 lei/m3). În municipiul Bălți sunt
evacuate și epurate anual peste 8,5 mil. m3 de ape reziduale, fapt ce permite obținerea „economiilor de
scarăˮ și corespunzător un cost primar mai mic [14]. Municipiul Soroca nu dispune până în prezent de
stație de epurare și anual ≈500 mii m3 de ape reziduale neepurate sunt deversate direct în albia fluviului
Nistru în imediata apropiere de celebra fortăreață medievală din centrul orașului.
În pofida metodologiei unice de calcul a tarifului, se constată diferențe mari (de 5 ori) dintre cota
maximă şi cea minimă aprobată de consiliile locale, ceea ce se explică nu doar prin diferențele costurilor
operaționale, dar și influența vădită a factorului politic, în special în perioadele preelectorale [16; 136].
60,0
55,0
50,0
45,0
40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0

mediu populație org. bugetare alte categori

Figura 5.6. Cotele tarifelor aprobate pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale recepționate pe
categorii de utilizatori de apă la întreprinderile AMAC din RD Nord, în lei/m3, fără TVA (anul 2020) [14].

Cota medie a tarifelor pentru evacuarea apelor reziduale recepționate de la populație în RD Nord
în anii 2010-2020 a fost, în medie, de 8,8 lei/m3 sau aproape identice cu cele aplicate la întreprinderile
AMAC din RD Sud și media pe Republică, însă cu 0,5 lei/m3 mai mult în comparație cu RD Centru și cu
7,3 lei/m3 mai mult față de cota medie a tarifelor respective aplicate de ÎM „Apă Canal Chișinăuˮ (fig.
5.6). De asemenea, cuantumul mediu al tarifului pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale
recepționate de la populație populaţiei este de peste 3 ori mai mic faţă de tariful respectiv aplicat
organizaţiilor bugetare și agenţilor economici, iar această diferență practic nu se diminuează.
Pe parcursul perioadei analizate (2010-2020), cota tarifelor pentru evacuarea centralizată a apelor
reziduale recepționate de la consumatorii casnici (populație) a crescut, în medie cu 3,2 lei/m3 sau cu 37%
față de 41% (4,1 lei/m3) în cazul tarifelor pentru apa livrată acestei categorii de consumatori (tabelele 5.1,
5.3). Similar tarifelor pentru livrarea apei potabile, majorarea tarifelor pentru evacuarea centralizată a
apelor reziduale recepționate de la consumatorii casnici a fost aprobată la toate întreprinderile AMAC din
RD Nord, cu excepția celor din orașele Briceni și Drochia, la care nu au fost modificate (figura 5.7). De
asemenea, creșterea maximală se atestă în orașele Florești (de ≈3 ori), Fălești (de 1,8 ori), Edineț (de 1,7
ori) și Glodeni (de 1,6 ori), iar creșterea minimă (până la 25%) se observă în orașele Bălți (+3%), Soroca
(+17%) și Dondușeni (+19%). În anii 2018-2020 cota medie a tarifului pentru evacuarea centralizată a
apelor reziduale recepționate de la populație de către întreprinderile AMAC din RD Nord a crescut de la

114
9,2 lei/m3 la 10,7 lei/m3, iar majorarea tarifelor respective se atestă la întreprinderile AMAC din orașele
Florești (cu 6,4 lei/m3), Fălești (cu 5,7 lei/m3), Glodeni (cu 4,3 lei/m3), Sângerei (cu 1,0 lei/m3) și Ocnița
(cu 0,4 lei/m3).
20,0
18,0
16,0
14,0
12,0
10,0
8,0
6,0
4,0
2,0
0,0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Figura 5.7. Dinamica tarifelor medii pentru evacuarea apelor reziduale de la gospodăriile casnice la
întreprinderile AMAC din RD Nord [14]

În anul 2020, cota medie a tarifului pentru apele reziduale evacuate de consumatorii casnici și
recepționate de întreprinderile AMAC din RD Nord a fost de 10,7 lei/m3 sau cu doar 0,7 lei/m3 mai mult
față de cota medie a tarifului respectiv la întreprinderile AMAC pe Republică, cu 8,7 lei/m3 mai mare față
de ÎM „Apă Canal Chișinăuˮ și cu 1,9 lei/m3 mai mult în comparație cu RD Centru, dar cu 0,5 mai mic
decât în RD Sud și cu 5,4 lei/m3 mai puțin față de întreprinderile AMAC din UTA Găgăuzia. Cotele
maximale ale tarifului pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale deversate de consumatorii casnici
sunt aplicate la întreprinderile AMAC din orașele Glodeni (18,0 lei/m3), Edineț (17,7 lei/m3), Fălești (16,4
lei/m3) și Ocnița (14,6 lei/m3). Cotele minime sunt aplicate în municipiile Bălți (3,9 lei/m3), ca urmare a
volumului mare de ape uzate evacuate și obținerii „economiilor de scarăˮ, și Soroca (1,6 lei/m3), inclusiv
datorită evacuării masive de ape neepurate, precum și în orașele Dondușeni (6,5 lei/m3), Drochia și
Sângerei (7,0 lei/m3) − din considerente tehnico-economice și politice.
Tarifele pentru prestarea serviciilor de evacuare centralizată a apelor reziduale recepționate de la
organizațiile bugetare de către întreprinderile AMAC din RD Nord sunt, în medie, de 25,1 lei/m3 sau cu
4,6 lei/m3 mai mari față de tarifele pentru livrarea apei potabile acestor categorii de consumatori [14]. Pe
parcursul perioadei analizate (2010-2020), cota tarifelor pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale
recepționate de la organizațiile bugetare a crescut, în medie cu 6,8 lei/m3 sau cu 33%. Majorarea tarifelor
pentru această categorie de utilizatori a apeductelor publice a fost aprobată la toate întreprinderile AMAC
din RD Nord, cu excepția celor din orașul Drochia, unde, în anul 2011, au fost micșorate cu 3,8 lei/m3,
după care au rămas nemodificate. Creșterea maximală se atestă în orașele Edineț (de 2,5 ori), Briceni și
Râșcani (de 1,7 ori), Florești (de 1,5 ori), iar creșterea minimă − în orașele Glodeni (+3%), Bălți (+6%),
Soroca (+10%) și Sângerei (+13%).
În anii 2018-2020, cota medie a tarifului pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale
recepționate de la organizațiile bugetare de către întreprinderile AMAC din RD Nord a crescut cu doar
1,1 lei/m3 (de la 26,7 lei/m3 la 27,8 lei/m3) (tabelul 5.4), iar majorarea tarifelor respective a fost aprobată
în orașele Fălești (cu 4,4 lei/m3 ), Ocnița (cu 4,1 lei/m3) și Sângerei (cu 2,0 lei/m3 ).
În anul 2020, cota medie a tarifului pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale recepționate de
la organizațiile bugetare de către întreprinderile AMAC din RD Nord a fost de 27,8 lei/m3 sau cu 16,6
lei/m3 mai mult față de cota tarifului respectiv la ÎM „Apă Canal Chișinăuˮ, cu 5,0 lei/m3 mai mare în
115
comparație cu întreprinderile AMAC din RD Sud, cu 5,4 lei/m3 față de RD Centru și cu 3,4 lei/m3 mai
mult decât media întreprinderilor AMAC pe Republică, însă cu 7,0 lei/m3 mai mic față de tariful respectiv
în UTA Găgăuzia. Cotele maximale ale tarifului pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale
recepționate de la organizațiile bugetare din RD Nord sunt aplicate la întreprinderile AMAC din orașele
Glodeni (53,0 lei/m3), Edineț (37,9 lei/m3), Florești (37,8 lei/m3) și Ocnița (36,3 lei/m3) (figurile 5.6-5.8).
Cotele minime ale tarifului respectiv sunt aplicate în orașele Soroca (3,3 lei/m3) și în mun. Bălți (17,0
lei/m3), ca urmare a volumului mare de ape reziduale evacuate, precum și în orașele Sângerei (18,0
lei/m3) și Drochia (19,0 lei/m3) – din cauza aplicării cotelor mai mari pentru agenții economici.
Tarifele pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale recepționate de la alte categorii de
consumatori, în special de la agenții economici de către întreprinderile AMAC din RD Nord în perioada
anilor 2010-2020 au fost, în medie, de 29,3 lei/m3 (tabelul 5.3). În plus, după cum s-a menționat la tarifele
pentru aprovizionarea cu apă, spre deosebire de organizațiile bugetare și categoriile social-vulnerabile de
consumatori casnici, pentru agenții economici nu se aplică, de regulă, scutiri sau compensații, aceștia
fiind obligați să achite integral prețul pentru apele reziduale evacuate și să compenseze cotele mai reduse
aplicate pentru categoriile de utilizatori supuși scutirilor respective.
Pe parcursul perioadei analizate (2010-2020), cota tarifelor pentru evacuarea centralizată a apelor
reziduale recepționate de la agenții economici a crescut, în medie cu 9,4 lei/m3 sau cu 39% (de la 23,3
lei/m3 până la 32,4 lei/m3). Majorarea tarifelor pentru această categorie de utilizatori a apeductelor publice
a fost aprobată, de asemenea, la toate întreprinderile AMAC din RD Nord (figura 5.8). Creșterea
maximală se atestă în orașele Soroca (de 2,2 ori), Ocnița și Edineț (de 1,7 ori), Râșcani (de 1,4 ori), iar o
majorare nesemnificativă (≤15%) − în orașele Bălți, Glodeni, Drochia și Dondușeni. În anii 2018-2020
cota medie a tarifului pentru evacuarea apelor reziduale recepționate de la agenții economici a crescut cu
doar 1,3 lei/m3 (de la 31,1 la 32,4 lei/m3), iar majorarea tarifelor respective a fost aprobată doar în orașele
Sângerei (cu 7,5 lei/m3), Fălești (cu 4,4 lei/m3) și Ocnița (cu 4,1 lei/m3).
60,0
55,0
50,0
45,0
40,0
35,0
30,0
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 5.8. Dinamica tarifelor medii pentru evacuarea apelor reziduale de la agenții economici la
întreprinderile AMAC din RD Nord [14]

În anul 2020, cota medie a tarifului pentru evacuarea centralizată a apelor reziduale recepționate de
la agenții economici și recepționată de întreprinderile AMAC din RD Nord a fost de 32,4 lei/m3 sau cu
21,2 lei/m3 mai mult față de mai mult față de cota tarifului respectiv la ÎM „Apă Canal Chișinăuˮ, cu cca
9,5 lei/m3 mai mare în comparație cu întreprinderile AMAC din RD Sud și RD Centru și cu ≈6,0 lei/m3
mai mult decât media întreprinderilor AMAC pe Republică, însă cu 4,6 lei/m3 mai mic față de tariful
respectiv aplicat agenților economici de întreprinderile AMAC din UTA Găgăuzia. Cotele maxime ale
tarifului respectiv la întreprinderile AMAC din RD Nord sunt aplicate, de asemenea, în orașele Glodeni
(53,0 lei/m3), Soroca (45,1 lei/m3), Edineț (37,9 lei/m3), Florești (37,8 lei/m3) și Ocnița (36,3 lei/m3),
116
datorită aplicării cotelor mai reduse pentru apa livrată populației și organizațiilor bugetare. Cotele minime
sunt aplicate pentru agenții economici din municipiul Bălți (17,0 lei/m3), ca urmare a volumului mare de
apă livrată și obținerii „economiilor de scară”, precum și în orașele Dondușeni (24,0 lei/m3), Sângerei
(24,9 lei/m3), Drochia (25,0 lei/m3) (fig. 5.6, 5.8).

5.2 Recuperarea costurilor serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație

5.2.1 Veniturile serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație

La întreprinderile AMAC din RD Nord, în perioada anilor 2010-2019, au fost înregistrate venituri
medii din vânzări ale serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație în sumă de 186 mil. lei anual (tabelul
5.5). Se constată o creștere a veniturilor totale ale prestatorilor de servicii publice de aprovizionare cu apă
și sanitație din regiune de ≈1,6 ori sau cu ≈77,3 mil. lei (de la 135 mil. lei până la 212 mil. lei).

Tabelul 5.5 Dinamica veniturilor totale din vânzări la întreprinderile AMAC din RD Nord, în mii lei.
Întreprinderile Anii media
AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ocniţa .. 1126 1317 2156 2225 2884 3825 4088 4352 4661 2664
Briceni 5072 3134 3587 4166 4419 4786 5528 5083 6049 6153 4798
Edineț 13934 .. 13862 13862 13126 11903 13738 16369 19901 18591 13529
Donduşeni 2129 2135 2478 3562 3808 3952 3947 4594 4726 3557 3489
Drochia 4795 5238 5438 5945 6154 6785 6687 6980 7342 7189 6255
Regia AC Soroca 11503 12567 13307 14003 13996 15476 15371 16558 18266 19198 15024
Acva Nord 2518 25119 28919 28217 29413 32565 .. .. .. .. 14675
Floreşti 13098 14770 15651 15774 15048 15605 15156 17951 20352 18868 16227
Râşcani 2946 3382 3886 4372 4749 5245 5906 6259 8300 8370 5342
Glodeni 3595 4137 5127 6988 6920 7276 9029 8483 8966 8976 6950
Fălești 6827 7331 7796 8582 10144 10244 10775 11953 13363 15526 10254
Regia AC Bălţi 65329 72200 81854 79126 56807 58418 58151 58234 61096 63029 65424
Glorin Inginering
.. .. .. .. 27968 28501 28382 30164 31609 33340 17996
SRL/Bălți
Sângerei 2840 2867 3313 3609 3627 3719 3883 4168 4317 4421 3676
RD Nord 134593 154005 186534 190360 198404 207358 180378 190884 208639 211879 168307
Sursa datelor: tabelele 5.5 – 5.15 sunt elaborate de autori după datele AMAC [14].

Totodată, din anul 2018 se înregistrează o reducere semnificativă a ritmurilor de creștere ale
veniturilor respective, fapt condiționat de reducerea veniturilor din vânzări la întreprinderile AMAC din
orașele Edineț, Dondușeni, Drochia și Florești, ca urmare a diminuării volumului de apă livrată și
neajustării corespunzătoare a cuantumului tarifelor. În orașele mai mari se înregistrează un venit peste
media regiunii de studiu, inclusiv la Bălți (35% − la Regia Apă Canal Bălți și 10% − la întreprinderea de
prestare a serviciilor de canalizare Glorin Inginering SRL 10%), Soroca (câte 8% la Regia Apă Canal
Soroca și ÎS Acva Nord), Florești (10%) și Edineț (8%). Datorită extinderii sistemelor de apeduct și
canalizare și majorării volumelor de ape livrate, dar și ajustării (creșterii) cuantumului tarifelor, creșterea
a sumei veniturilor din vânzări se înregistrează la toate întreprinderile AMAC din RD Nord, cu excepția
Regiei Apă-Canal Bălți, în care se atestă o evoluție oscilantă a indicatorului respectiv. La peste 60% din
întreprinderile AMAC din RD Nord se atestă un spor al veniturilor peste media pe regiune de cca 1,6 ori,
înclusiv în orașele Ocnița (de peste 5 ori), Râșcani (de ≈2,8 ori), Glodeni (de ≈2,5 ori) și Fălești (de ≈2,3
ori), Dondușeni și Regia Apă Canal Soroca (de ≈1,7 ori). Totodată, la 5 din 14 întreprinderi AMAC din
RD Nord, sporul veniturilor totale a fost sub media pe regiune, inclusiv la întreprinderile AMAC din:
Drochia (de ≈1,5 ori), Florești (de ≈1,4 ori), Edineț (de ≈1,3 ori), Briceni (de ≈1,2 ori). În anul 2019, cele
117
 mai mari venituri totale provenite de la servicii de furnizare a apei și sanitație au fost obținute la
întreprinderile AMAC din orașele mai mari, inclusiv de Regia Apă Canal Bălți (63,3 mil. lei), Glorin
Inginering SRL din Bălți (33,3 mil. lei), Regia Apă Canal Soroca (19,2 mil. lei), Florești (18,9 mil. lei),
Edineț (18,6 mil. lei) și Fălești (15,5 mil. lei). Veniturile minime au fost obținute în orașele mai mici, cu
un număr mai mic de consumatori, inclusiv în orașele Ocnița, Dondușeni și Sângerei (tabelul 5.5).
Veniturile totale din vânzări per salariat la întreprinderile AMAC din RD Nord s-au majorat de 1,6
ori (tabelul 5.6) sau cu 66 mii lei per salariat și au constituit, în medie, 104 mii lei per salariat anual.

Tabelul 5.6 Dinamica veniturilor totale din vânzări per salariat la întreprinderile AMAC din RDN, în mii lei.
Întreprinderile Anii media
AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ocniţa .. 36 47 86 89 76 81 85 81 88 67
Briceni 86 49 72 82 82 96 101 98 110 110 88
Edineț .. .. 117 117 112 104 119 146 179 167 106
Donduşeni 43 47 52 67 79 76 66 71 80 60 64
Drochia 74 83 84 93 88 97 88 91 98 97 89
Regia AC Soroca 91 99 104 135 136 145 134 147 155 178 132
Acva Nord 26 259 281 269 260 281 .. .. .. .. 138
Floreşti 65 72 86 126 125 136 135 165 187 170 127
Râşcani 76 74 75 81 72 95 105 139 132 129 98
Glodeni 47 57 52 73 74 79 96 85 103 101 77
Fălești 57 62 63 70 78 78 81 82 96 100 77
Regia AC Bălţi 165 180 212 252 181 190 219 248 284 309 224
Glorin Inginering
.. .. .. .. 241 234 206 249 221 273 142
SRL/Bălți
Sângerei 73 84 90 98 95 91 108 113 114 123 99
RD Nord 104 118 131 150 141 147 139 151 165 170 142

Productivitatea muncii unui salariat s-a menținut la același nivel în ultimul an. În orașele mai mari,
mai bine asigurate cu personal calificat, productivitatea muncii este peste media pe regiune, inclusiv la
Regia Apă Canal (309 mii lei/salariat) și la Glorin Inginering SRL (273 mii lei/salariat) din Bălți. Regia
Apă Canal Soroca (178 mii lei/salariat), Edineț și Florești (câte cca 170 mii lei/salariat), iar veniturile
minime per salariat se atestă în orașele mai mici: Ocnița, Dondușeni, Glodeni [14].

Tabelul 5.7 Dinamica veniturilor din aprovizionarea cu apă la întreprinderile AMAC din RDN, mii lei.
Întreprinderile Anii media
AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ocniţa 309 449 746 1011 1055 1142 1199 1287 1397 1521 1012
Briceni 1072 987 1129 1449 1527 1682 1809 1892 2059 2037 1564
Edineț 7634 .. 8424 762 7604 6973 6928 7562 9441 8370 6370
Donduşeni 1040 965 1086 1640 1311 1372 1429 1466 1555 1682 1354
Drochia 2988 3361 3494 3797 3815 4384 4293 4514 4702 4597 3994
Regia AC Soroca 8831 9897 11138 11856 11849 13080 13110 14126 15656 16326 12587
Acva Nord 25177 25119 28918 28217 29413 32565 .. .. .. .. 16941
Floreşti 4452 5330 6656 7252 8122 9570 9551 10459 11122 12117 8463
Râşcani 1528 1881 1930 2179 2360 2891 2816 2883 3236 3311 2501
Glodeni 1545 1881 2014 2131 2329 2537 2563 2473 2782 3052 2331
Fălești 2470 2556 2874 3211 3322 3557 3531 3748 4391 5559 3522
Regia AC Bălţi 41331 46860 55398 53984 56784 58418 58063 58035 61096 63029 55300
Sângerei 1904 1929 2337 2564 2627 2792 2885 3066 3149 3126 2638
RD Nord 100278 101213 126143 120052 132116 140962 108176 111511 120587 124727 118576

118
 Veniturile de la prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă în așezările urbane din RD Nord au
înregistrat un trend pozitiv, majorându-se, în perioada analizată (2010-2019), cu ≈1/4 sau cu 24,4 mil. lei
(de la 100 mil. lei până la 125 mil. lei) (tabelul 5.7). Sporul maxim se înregistrează la întreprinderile
AMAC din Ocnița (de ≈5 ori), Florești (de ≈2,7 ori), Fălești (de ≈2,3 ori), Râșcani (de ≈2,2 ori) și
Glodeni (de ≈2 ori). Cele mai mari venituri medii din servicii de aprovizionare cu apă au fost obținute la
întreprinderile AMAC din orașele mai mari, inclusiv de Regia Apă Canal Bălți (63 mil. lei), Regia Apă
Canal Soroca (16,3 mil. lei), Florești (12,1 mil. lei), Edineț (8,4 mil. lei) și Fălești (5,6 mil. lei). Cele mai
mici venituri de la furnizarea apei se înregistrează în orașele mici, precum: Ocnița (1,5 mil. lei),
Dondușeni (1,7 mil. lei), Briceni (2 mil. lei), Sângerei și Glodeni (câte 3,1 mil. lei).
În perioada analizată, veniturile de la prestarea serviciilor de sanitație (evacuare și epurare a apelor
reziduale) în orașele din RD Nord, s-au majorat de ≈1,5 ori sau cu 21,3 mil. lei (de la 45,3 mil. lei în anul
2010 până la 66,6 mil. lei în anul 2019) (tabelul 5.8).

Tabelul 5.8 Dinamica veniturilor din servicii de sanitație la întreprinderile AMAC din RD Nord, mii lei.
Întreprinderile Anii media
AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ocniţa 387 537 562 794 846 885 869 820 825 842 737
Briceni 1019 1087 1357 1657 1752 1867 1828 1797 1909 2088 1636
Edineț 5580 .. 5367 6052 5290 4503 6057 8604 10173 10133 6176
Donduşeni 612 644 718 904 939 932 976 987 1028 1011 875
Drochia 1689 1877 1944 2148 2340 2401 2394 2466 2640 2592 2249
Regia AC Soroca 2447 2402 2037 2105 2091 2388 2262 2431 2610 2871 2364
Floreşti 3770 4052 3847 3906 3885 3849 3947 3846 3681 4147 3893
Râşcani 1401 1501 1513 1849 2033 1928 2209 2126 2291 2321 1917
Glodeni 1765 1974 1922 1940 2051 2167 2092 1951 2100 2065 2003
Fălești 1735 1732 2874 2018 2703 2324 2348 2656 3135 3908 2543
Bălţi 23998 25340 26456 25143 23 .. .. .. .. .. 10096
Glorin
.. .. .. .. 27968 28501 28382 30164 29152 33340 17751
Inginering SRL
Sângerei 862 893 902 1032 928 918 980 1071 1158 1271 1001
RD Nord 45265 42038 49498 49547 52849 52663 54342 58919 60701 66589 53241
La jumătate din întreprinderile AMAC din RD Nord se atestă un spor peste media regiunii, inclusiv
în Fălești (de ≈2,3 ori), Ocnița (de ≈2,2 ori), Briceni (de ≈2 ori) și Edineț (de ≈1,8 ori), fiind cauzat atât de
creșterea volumului de ape reziduale recepționate, cât și de ajustarea tarifului în perioada respectivă.
Venitul de la prestarea serviciilor de canalizare în orașele din RD Nord constituie, în medie, 53,2 mil. lei.
Cele mai mari venituri au fost obținute de întreprinderile AMAC din orașele mai mari, care dispun de
stații de epurare, inclusiv în Bălți (33,3 mil. lei) și Edineț (10,1 mil. lei).

5.2.2 Cheltuielile serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație

Consumurile și cheltuielile totale pentru serviciile de aprovizionare cu apă și sanitație la
întreprinderile AMAC din RD Nord sunt, în medie, de 222 mil. lei (tabelul 5.9), iar în anul 2019 – 253
mil. lei, ceea ce reprezintă 21% din cheltuielile totale ale companiilor AMAC din Republică [14].
Sumele maxime ale cheltuielilor se înregistrează la întreprinderile AMAC din orașele mai mari ale
RD Nord și cu un consum mai mare la întreprinderile industriale, inclusiv în Bălți (84,1 mil. lei), Florești
(20,8 mil. lei), Acva Nord Soroca (18,9 mil. lei), Regia Apă Canal Soroca (18,4 mil. lei) și Glorin
Inginering SRL (16,9 mil. lei). Sumele minime se atestă la întreprinderile din orașele de dimensiuni mai
mici și în care gradul de acoperire cu servicii de aprovizionare cu apă și sanitație este mai redus [146],
inclusiv în Ocnița (3,3 mil. lei), Sângerei (3,7 mil. lei) și Dondușeni (4,4 mil. lei).

119
Tabelul 5.9 Dinamica consumurilor și cheltuielilor totale la întreprinderile AMAC din orașele RDN, mii lei.
Întreprinderile Anii media
AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ocniţa 1306 1240 1815 2413 2392 3402 4226 4867 5222 5942 3282
Briceni 3255 3484 4295 4647 5130 5698 6547 6414 6946 7572 5399
Edineț 12276 .. 13026 13026 14593 15481 15131 14691 15569 17007 13080
Donduşeni 2485 2667 2811 3743 3980 4242 5389 6219 7205 5203 4394
Drochia 5484 6492 8330 7078 7243 8140 9085 8409 8567 9061 7789
Regia AC Soroca 14802 14275 16038 13566 15805 17477 23429 22165 23200 22822 18358
Î.I.S. Acva Nord 31788 32430 30632 31447 31138 31861 .. .. .. .. 18930
Floreşti 15447 14358 16876 16942 17166 20958 22543 27113 30110 26722 20824
Râşcani 3500 3437 4512 4494 5051 5621 6111 6452 8553 8834 5656
Glodeni 4598 4638 6148 8201 8456 9816 9502 9941 9638 9613 8055
Fălești 6830 7926 8488 9272 10491 11538 11881 13061 14384 16367 11024
Bălţi 80160 81017 87179 90430 72140 88395 78695 85574 88931 88151 84067
Glorin Inginering
SRL .. .. .. .. 23706 27402 28329 28811 29525 31463 16924
Sângerei 2762 3084 3409 3540 3701 3905 3962 3952 4290 4586 3719
RD Nord 184693 175048 203557 208797 220993 253936 224831 237670 252137 253343 221500

Consumurile și cheltuielile totale includ consumuri și cheltuieli de materiale, consumuri și cheltuieli

aferente serviciilor prestate de terți, amortizarea activelor materiale pe termen lung, consumuri și
cheltuieli privind retribuirea muncii, contribuții privind asigurările sociale de stat și medicale obligatorii,
impozite și taxe din categoria alte consumuri și cheltuieli operaționale [54; 16, p. 176].
Cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor și consumurilor este reprezentată de achiziționarea de
materiale necesare, cu cca 96 mil. lei (43%). Pe poziția secundă se situează cheltuielile privind retribuirea
muncii − 58 mil. lei (26%), urmate de alte consumuri și cheltuieli (impozite și taxe) – 24 mil. lei sau 11%,
cheltuieli privind uzura activelor pe termen lung – 19,4 mil. lei sau 9%, cheltuielile pentru asigurarea
medicală și socială, cu 15,2 mil. lei sau 7% și consumuri și cheltuieli aferente serviciilor prestate de terți –
9 mil. lei sau 4%. Ponderea maximă a consumurilor și cheltuielilor pentru materiale, de peste 60% se
constată la întreprinderile de capacități mai mari din Bălți și Soroca. Ponderea maximă (˃40%) a
cheltuielilor pentru retribuirea muncii se constată la întreprinderile de capacități mai mici din Sângerei
(43%), Râșcani și Dondușeni (câte 46%), Briceni (48%) [14]. În plus, lipsa economiilor de scară și
cheltuielile mai mari pentru salarizare la unitatea de producție (m3 de apă furnizată sau evacuată)
condiționează stabilirea unor tarife mai mari, îndeosebi pentru agenții economici, salarii mai mici,
economisirea cheltuielilor pentru materiale și modernizarea rețelelor, cu efecte negative majore asupra
rentabilității întreprinderilor comunale și asupra raportului calitate-preț a serviciilor prestate.
Cheltuielile pentru consumul de materiale se referă la cheltuieli pentru achiziționarea de energie
electrică pentru funcționarea stațiilor de pompare a apei, de procurarea combustibililor, țevilor şi altor
agregate și piese hidrotehnice, cheltuieli de întreținere a rețelelor de aprovizionare cu apă și canalizare.
Ponderea maximă a cheltuielilor pentru materiale se constată la Regia Apă Canal Bălți și ÎS Acva Nord
[14], fiind determinate de cheltuielile investiționale majore în modernizarea reţelelor de aprovizionare şi
canalizare. Cheltuielilor pentru energia electrică le revin peste 50% din suma cheltuielilor pentru
materiale și 16% din consumurile și cheltuielile totale. Acestea sunt condiționate atât de starea tehnică a
pompelor și a altor instalații ce contribuie la captarea, transportarea, evacuarea și epurarea apelor, cât și
de proveniența surselor de apă și caracteristicile reliefului în localitățile deservite [16, p. 176-178].
Per ansamblu, se atestă o majorare constantă a cheltuielilor pentru materiale, de ≈1,1 ori, fiind
cauzată de majorarea similară a costurilor lucrărilor de modernizare și de extindere a infrastructurii de
120
 producție. Sporul maxim se atestă la întreprinderile AMAC din Ocnița (de 3 ori), Râșcani (de 2,4 ori),
Glodeni (de 2,3 ori), Fălești și Drochia (de 1,6 ori fiecare), Bălți și Florești (de 1,2 ori fiecare).
Suma cheltuielilor pentru salarizare constituie, în medie, 58 mil. lei și s-a majorat de cca 1,6 ori, de
la 46,7 mil. lei în anul 2010, până la 72,9 mil. lei în anul 2019. De asemenea, la nivelul regiunii de studiu,
numărul de angajați rămâne, practic, constant. Nivelul mediu al salariilor la întreprinderile AMAC din
RD Nord (4888 lei/lună) este cu mult mai mic în comparație cu media pe economie (7953 lei/lună).
Sporul maxim al cheltuielilor pentru salarizare se observă la întreprinderile AMAC de dimensiuni mai
mici, unde a crescut și numărul de angajați, inclusiv din Ocnița (de 4,1 ori), Fălești (de 3,2 ori), Briceni
(de 2,8 ori), Dondușeni (de 2,5 ori), Râșcani (de 2,2 ori) [14].
Cheltuielile pentru amortizarea (uzura) activelor pe termen lung sunt de 19,4 mil. lei sau 9% din
cheltuielile totale. Acest indicator este condiţionat de durata de exploatare și gradul de uzură tehnică al
instalaţiilor şi echipamentelor hidrotehnice, a clădirilor și a mijloacelor de transport, de modificările
recente ale sistemului național de conturi privind deprecierea activelor. Creșterea accelerată (de 1,9 ori) a
costurilor de amortizare reprezintă unul din impedimentele principale ale dezvoltării întreprinderilor în
domeniu. Sporul maxim al cheltuielilor de amortizare se constată la întreprinderile AMAC din orașele
Ocnița (de 10,6 ori), Dondușeni (de 8,1 ori), Florești (de 7,2 ori), Briceni (de 5,8 ori), Fălești (de 4,7 ori).
În ultimii ani, se atestă o tendință de reducere (≈20%) a gradului de uzură la instalațiile de transmisie,
care este condiționată de extinderea și modernizarea rețelelor de aprovizionare cu apă. În același timp,
uzura fondurilor fixe la rețelele de canalizare și la stațiile de epurare, continuă să crească, ceea ce sporește
impactul nociv asupra apelor și organismului uman. În acest scop, este necesară redimensionarea
priorităților de alocare a investițiilor capitale și a subvențiilor de extindere și modernizare a infrastructurii,
astfel încât să fie înlocuite componentele vulnerabile ale sistemului de aprovizionare/canalizare și găsite
soluții optime pe criterii tehnice și economice, ecologice și sociale.

Cheltuielile serviciului de aprovizionare cu apă.

Cheltuielile legate de prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă în regiunea de studiu depășesc
veniturile respective. În plus, au un spor mai accelerat față de venituri (tabelul 5.10). Din anul 2010 și
până în anul 2019, cheltuielile la aprovizionarea cu apă au crescut de ≈1,3 ori sau cu 41,8 mil. lei. La 10
din 12 orașe cheltuielile au sporit peste media pe regiune, inclusiv în Ocnița (de ≈4,2 ori), Florești (de
≈2,7 ori), Fălești și Dondușeni (de ≈2,4 ori fiecare), Briceni (≈de 1,9 ori), Drochia și Râșcani (≈1,8 ori).

Tabelul 5.10 Dinamica cheltuielilor din aprovizionarea cu apă la întreprinderile AMAC din RD Nord, mii lei.
Întreprinderile Anii
AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 media
Ocniţa 529 503 827 1294 1120 1495 1570 1834 20615 2247 3203
Briceni 1200 1312 1625 1519 1751 1827 2205 2211 2228 2294 1817
Edineț 8005 .. 8878 8239 8855 9103 8926 8653 9281 10138 8008
Donduşeni 1127 1229 1314 1318 1551 1369 1522 1615 2259 2745 1605
Drochia 3211 4094 4158 4274 4274 4929 4907 4773 4146 5877 4464
Regia AC Soroca 11490 11915 13206 10825 12787 13483 16335 16537 17247 19399 14322
Î.I.S. Acva Nord 29280 32430 30638 31447 29091 28791 .. .. .. .. 18168
Floreşti 6748 6749 8362 9125 10474 12423 14868 17227 18833 18257 12307
Râşcani 1861 1823 2195 2297 2293 2814 2842 2864 3448 3278 2571
Glodeni 2045 2074 2137 2144 2190 2997 2788 2921 3015 3108 2542
Fălești 2288 2725 2945 3009 3322 3950 4172 4548 4721 5535 3721
Bălţi 52576 53046 57204 58036 72118 84216 78695 83510 88931 88151 71648
Sângerei 1959 2137 2433 2486 2688 2855 2892 2764 2927 3041 2618
RD Nord 122318 120035 135922 136014 152513 170250 141722 149456 177651 164069 146995

121
 Cheltuielile serviciului de sanitație
În anii 2010-2019, cheltuielile pentru prestarea serviciilor de evacuare și purificare a apelor
reziduale la întreprinderile AMAC din RD Nord s-au majorat de ≈1,4 ori sau cu 18,2 mil. lei (tab. 5.11).

Tabelul 5.11 Dinamica cheltuielilor din servicii de sanitație la întreprinderile AMAC din RD Nord, mii lei.
Întreprinderile Anii
AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 media
Ocniţa 472 480 549 973 903 1150 1060 1073 1276 794
Briceni 1083 1187 1519 1576 1979 1886 2085 2100 2252 2325 1799
Edineț 4239 4781 5492 4834 6358 6203 6038 6090 6866 5090
Donduşeni 606 507 664 781 1262 934 1292 1282 1571 767 967
Drochia 1891 1686 2469 2782 2962 3195 3961 3607 2366 3165 2808
DAC Soroca 2114 2308 2681 2706 2963 3216 3469 3376 4006 3423 3026
Floreşti 2816 2775 2838 3047 3406 5172 5484 5117 4696 5299 4065
Râşcani 1623 1600 1771 1948 1929 1922 2387 2177 2509 2360 2023
Glodeni 1539 1517 1775 1953 2049 2344 2899 2475 2315 2118 2098
Fălești 1346 1534 2945 1932 2139 2537 2532 2704 3328 3744 2474
Regia Apă Canal Bălţi 27584 27971 29975 32394 22 11795
Glorin Inginering SRL 21031 22827 24321 25736 31463 12538
Sângerei 803 947 976 1003 1013 988 1043 1176 1358 1519 1083
RD Nord 46115 42512 52942 56586 46493 52529 55676 31112 57299 64326 50559

În ultimul an, aceste cheltuieli s-au majorat cu 12,3%. La 9 din 13 întreprinderi AMAC din RD
Nord, sporul cheltuielilor este peste media pe regiune, inclusiv la Fălești (de ≈2,8 ori), Ocnița (de ≈2,7
ori) și Briceni (de ≈2,1 ori). La celelalte orașe, sporul variază între 1,3-1,4 ori. Cele mai mari cheltuieli în
anul 2019 din servicii de canalizare au fost înregistrate în Bălți (31,5 mil. lei) și Edineț (6,9 mil. lei).

5.2.3. Raportul dintre costuri și tarife, venituri și cheltuieli și rentabilitatea serviciilor de

aprovizionare cu apă și sanitație.
Raportul dintre costuri și tarife. Spre deosebire, de subcapitolul anterior, în acest subcapitol sunt
analizate tarifele medii pentru 1 m3 de apă livrată (postfacturare), indiferent de categoria de consumatori. În
RD Nord, tariful pentru 1 m3 de apă livrată a constituit, în medie, 15,8 lei (tabelul 5.11), fiind cu 5,9 lei/m3
mai mare în comparaţie cu media tarifului pentru apa furnizată de întreprinderile AMAC din Republică.
Tariful mediu în RD Nord s-a majorat de 1,3 ori sau cu 4,1 lei/m3 (de la 13,2 lei/m3 în 2010 până la 17,3
lei/m3 în 2019). În anul 2019, comparativ cu anul 2018, se observă o creştere a tarifului mediu la
aprovizionare cu apă cu 2,4%. Aceeaşi tendinţă de creştere se menţine şi la nivelul întregii Republici, unde
acest tarif a sporit cu 2,7 lei/m3, de la 8,6 lei/m3 până la 11,3 lei/m3 de apă. Cuantumul maxim al tarifelor
pentru apa livrată se constată în în orașul Glodeni (20,5 lei/m3) [14]. În același timp, costul pentru 1 m3 de
apă livrată s-a majorat de 2,1 ori, sau cu 11,2 lei/m3, de la 10,3 lei/m3 până la 20,4 lei/m3.
În pofida majorării tarifelor, per ansamblu, costurile serviciilor de aprovizionare cu apă depășesc
tarifele pentru serviciile respective, iar diferențele negative se înregistrează în majoritatea localităților din
RD Nord. Conform principiului recuperării costurilor, tariful serviciului trebuie să compenseze toate
cheltuielile legate de prestarea serviciului [49]. La majoritatea întreprinderilor AMAC din RD Nord,
inclusiv din Ocnița și Florești, costurile depășesc semnificativ tarifele, ceea ce nu permite, în majoritatea
cazurilor, recuperarea costurilor la prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă (tabelul 5.12).
Acest fapt se datorează uzurii mijloacelor fixe, intensificării proceselor inflaţioniste şi majorării
semnificative a preţurilor de achiziție la energie şi materialele necesare prestării serviciilor. Per ansamblu,
costurile pentru serviciile de aprovizionare cu apă depășesc tarifele respective cu 15% sau cu 4,6 lei/m3.

122
 Tabelul 5.12. Rentabilitatea (%) și raportul dintre tariful și costul serviciilor de aprovizionare cu apă și
canalizare la întreprinderile AMAC din RD Nord,în lei/ m3 (anul 2019) [14]
Întreprinderile Aprovizionarea cu apă Canalizare și epurare Total Rentabilitatea, în%
AMAC Tarif Cost Diferența Tarif Cost Diferența Tarif Cost Diferența vânzărilor activelor
Ocniţa 19,0 28,1 -9,1 16,9 25,6 -8,7 35,9 53,7 -17,8 -1,9 -1,3
Briceni 13,7 15,4 -1,7 16,2 18,1 -1,9 29,9 33,5 -3,6 7,7 -6,6
Edineț 24,7 29,9 -5,2 29,9 20,3 9,6 54,6 50,2 4,4 31,0 9,5
Donduşeni 17,0 27,8 -10,8 9,2 7,0 2,2 26,2 34,8 -8,6 -20,6 -13,6
Drochia 12,9 16,5 -3,6 9,8 12,0 -2,2 22,7 28,5 -5,8 -4,0 -8,1
Regia AC Soroca 20,1 23,9 -3,8 5,3 6,4 -1,1 25,4 30,3 -4,9 10,9 -2,8
Floreşti 20,8 31,4 -10,6 16,9 21,6 -4,7 37,7 53,0 -15,3 -7,1 -2,0
Râşcani 13,7 13,5 0,2 20,6 20,9 -0,3 34,3 34,4 -0,1 13,7 -1,2
Glodeni 20,4 20,8 -0,4 21,7 22,3 -0,6 42,1 43,1 -1,0 6,3 -0,7
Fălești 18,9 18,9 0,0 19,4 18,6 0,8 38,3 37,5 0,8 17,4 -0,4
Regia AC Bălţi 14,6 20,4 -5,8 .. .. .. 14,6 20,4 -5,8 -6,8 -15,2
Glorin
.. .. .. 8,7 8,2 0,5 8,7 8,2 0,5 53,3 2,3
Ingineering SRL
Sângerei 12,2 11,9 0,3 9,9 11,8 -1,9 22,1 23,7 -1,6 33,9 -0,4
RD Nord 17,3 21,5 -4,2 15,4 16,1 -0,7 30,2 34,7 -4,6 10,3 -3,1
Media AMAC 11,3 12,4 -1,1 6,0 5,9 0,1 17,3 18,3 -1,0 25,2 -0,1

La întreprinderile AMAC din localităţile urbane din RD Nord tariful serviciului de sanitaţie a
constituit, în medie, 14,1 lei/m3. În anii 2010-2019, acesta s-a majorat cu cca 20% sau cu 2,7 lei/m3 (de la
12,7 lei/m3 până la 15,4 lei/m3). Cel mai mare tarif al serviciului de sanitație este la întreprinderea din
orașul Glodeni (≈23,5 lei/m3), iar cel mai mic tarif − la ÎS Acva Nord din orașul Soroca (≈5 lei/m3).
Costul mediu pentru prestarea serviciilor de canalizare în RD Nord s-a majorat cu 6,9 lei/m3 sau de
1,7 ori (de la 9,2 lei/m3 la 16,1 lei/m3). Costul mediu al serviciului de sanitaţie în RD Nord (13,7 lei/m3)
depăşeşte costul mediu la întreprinderile AMAC din Republică (6,2 lei/m3) cu 7,5 lei/m3. Dinamica mai
accelerată a costurilor decât a tarifelor generează dificultăţi în recuperarea costurilor de la prestarea
serviciilor respective [16; 105]. Diferenţa dintre tarif şi costul serviciilor de sanitaţie din RD Nord a
înregistrat o evoluţie negativă până în anul 2015, iar apoi una ușor pozitivă. Situaţia se datorează
extinderii mai accelerate a reţelelor de canalizare urbane în ultimii ani.
În anul 2019, rentabilitatea medie a vânzărilor la întreprinderile AMAC din RD Nord a fost de
10,3%, însă are valori mai mici față de media întreprinderilor AMAC pe Republică. La 8 din cele 13
întreprinderi AMAC (tabelul 5.11), rentabilitatea vânzărilor a înregistrat valori pozitive, inclusiv la Glorin
Inginering SRL din Bălți (53%), Sîngerei (34%), Edineț (31%), Fălești (17%) și Râșcani (14%).
Rentabilitatea medie a activelor la întreprinderile AMAC din RD Nord, în anul 2019, este negativă și
constituie -3,1%. Doar 2 din 13 companii au rentabilitatea activelor pozitivă, inclusiv Edineț (9,5%) și
Glorin Inginering SRL (2,3%) din Bălți, fapt datorat obținerii unui rezultat financiar pozitiv.
Raportul dintre venituri și cheltuieli ale serviciilor de aprovizionare cu apă și sanitație.
În perioada analizată diferența dintre veniturile și cheltuielile la serviciile de aprovizionare cu apă la
întreprinderile AMAC din RD Nord înregistrează o dinamică negativă pronunțată (tabelul 5.13), fapt care
se datorează sporului mai accelerat al cheltuielilor în raport cu cel al veniturilor.
Astfel, diferența dintre veniturile și cheltuielile la serviciile de aprovizionare cu apă s-a diminuat de
≈1,8 ori sau de la -22 mil. lei în anul 2010 până la -39,3 mil. lei în anul 2019.

123
Tabelul 5.13 Dinamica diferenței dintre veniturile și cheltuielile din aprovizionarea cu apă la întreprinderile
AMAC din RD Nord, mii lei. [14]
Întreprinderil Anii media
e AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ocniţa -221 -55 -81 -283 -66 -353 -372 -546 -19218 -726 -2192
Briceni -128 -325 -496 -69 -224 -145 -396 -320 -169 -257 -253
Edineț -371 0 -455 -7477 -1251 -2130 -1998 -1091 160 -1768 -1638
Donduşeni -87 -265 -228 321 -240 3 -93 -149 -704 -1064 -251
Drochia -223 -733 -664 -476 -459 -545 -615 -259 556 -1280 -470
Regia AC Soroca -2658 -2018 -2069 1032 -938 -404 -3226 -2411 -1591 -3072 -1735
SA Acva Nord -4103 -7311 -1720 -3230 322 3774 0 0 0 0 -1227
Floreşti -2296 -1419 -1707 -1874 -2352 -2853 -5317 -6769 -7711 -6140 -3844
Râşcani -333 59 -265 -119 67 77 -26 19 -212 33 -70
Glodeni -500 -193 -123 -13 139 -460 -225 -447 -233 -56 -211
Fălești 182 -169 -71 202 0 -393 -641 -801 -330 24 -200
Regia AC Bălţi -11246 -6186 -1806 -4053 -15334 -25799 -20632 -25475 -27835 -25122 -16349
Sângerei -56 -208 -96 78 -62 -63 -7 302 222 85 20
RD Nord -22040 -18822 -9778 -15961 -20397 -29288 -33547 -37946 -57064 -39342 -28419
Diferența dintre veniturile și cheltuielile la servicii de sanitație la întreprinderile AMAC din RD
Nord, pe întreaga perioadă de studiu este pozitivă (tabelul 5.14) la nivelul întregii regiuni și are o evoluție
oscilantă pe fonul unei tendințe generale de creștere. Totodată, în ultimul an acest indicator a marcat o
tendință de diminuare cu 1,1 mil. lei (de la 3,4 mil. lei până la 2,3 mil. lei în anul 2019). De asemenea, în
anul 2019, diferența pozitivă se înregistrează la întreprinderile AMAC din Edineț (3,3 mil. lei), Bălți (1,9
mil. lei), Dondușeni (244 mii lei) și Glodeni (164 mii lei), ceea ce se datorează, cu precădere, majorării
cotei tarifelor respective.
Tabelul 5.14 Dinamica diferenței dintre veniturile și cheltuielile din servicii de sanitație la întreprinderile
AMAC din RD Nord, mii lei. [14]
Întreprinderile Anii
media
AMAC 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Ocniţa -85 57 13 -179 -57 -264 869 -240 -248 -433 -57
Briceni -64 -99 -162 80 -227 -19 -257 -303 -343 -237 -163
Edineț 1341 0 587 560 456 -1855 -146 2565 4083 3267 1086
Donduşeni 7 137 54 123 -323 -2 -316 -295 -543 244 -91
Drochia -201 191 -525 -635 -622 -794 -1567 -1141 274 -573 -559
DAC Soroca 333 94 -644 -601 -872 -828 -1207 -945 -1397 -552 -662
Î.I.S. Acva Nord 954 1277 1009 859 479 -1323 -1537 -1272 -1014 -1152 -172
Floreşti -222 -99 -258 -99 103 6 -179 -50 -218 -40 -106
Râşcani 226 457 148 -13 2 -177 -808 -524 -215 -54 -96
Glodeni 388 198 -71 87 564 -213 -184 -48 -193 164 69
Fălești -3586 -2632 -3520 -7251 1 0 0 0 0 0 -1699
Bălţi 0 0 0 0 6937 5674 4061 .. 3415 1878 2196
Sângerei 59 -54 -74 29 -85 -71 -63 -105 -200 -248 -81
RD Nord -850 -474 -3444 -7040 6356 135 -1333 -2357 3402 2263 -334
La nivelul regiunii de studiu, în anul 2019, cheltuielile provenite de la servicii de aprovizionare cu
apă depășesc veniturile cu 39,3 mil. lei sau cu 24% (tabelul 5.15). Diferența maximă a veniturilor și
cheltuielilor din servicii de livrare a apei se atestă la întreprinderile AMAC Sângerei (85 mii lei), Râșcani
(33) și Fălești (24). Cele mai mici diferențe la acest serviciu se observă la companii mari precum Bălți (-
25,1 mil. lei). La serviciu de sanitație veniturile depășesc cheltuielile cu 2,3 mil. lei sau cu 3,5 %.
Diferența maximă dintre veniturile și cheltuielile serviciilor de canalizare și epurare se înregistrează la
Edineț și la Glorin Inginering SRL din orașul Bălți.
124
 Diferența dintre veniturile și cheltuielile la servicii de sanitație la întreprinderile AMAC din RD
Nord, pe întreaga perioadă de studiu, este pozitivă la nivelul întregii regiuni și are un spor de 2,7 ori, ceea
ce se apreciază pozitiv. Totodată, în ultimul an acest indicator a marcat o tendință de diminuare cu 1,1
mil. lei de la 3,4 mil. lei în anul 2018, la 2,3 mil. lei în anul 2019. Doar la 3 întreprinderi din 13, diferența
medie dintre venituri și cheltuieli pentru servicii de canalizare este pozitivă, la Glorin Inginering (2,2 mil.
lei), Edineț (1 mil. lei) și Fălești (69 mii lei). Acest fapt se explică prin sporirea numărului de
consumatori, datorită extinderii rețelelor de canalizare și construirea stațiilor de epurare.
Tabelul 5.15. Raportul dintre venituri și cheltuielile serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare la
întreprinderile AMAC din RD Nord, în mii lei (anul 2019) [14]
Întreprinderile Aprovizionarea cu apă Canalizare și epurare Total
AMAC Venituri Cheltuieli Diferența Venituri Cheltuieli Diferența Venituri Cheltuieli Diferența
Ocniţa 1521 2247 -726 842 1276 -433,4 2364 3523 -1159
Briceni 2037 2294 -257 2088 2325 -237,0 4125 4619 -494
Edineț 8370 10138 -1768 10133 6866 3266,9 18503 17004 1499
Donduşeni 1682 2745 -1064 1011 767 244,2 2693 3512 -820
Drochia 4597 5877 -1280 2592 3165 -572,9 7189 9042 -1853
DAC Soroca 16326 19399 -3072 2871 3423 -551,9 19198 22822 -3624
Floreşti 12117 18257 -6140 4147 5299 -1151,7 16264 23555 -7291
Râşcani 3311 3278 33 2321 2360 -39,7 5632 5638 -7
Glodeni 3052 3108 -56 2065 2118 -53,9 5116 5226 -110
Fălești 5559 5535 24 3908 3744 163,5 9467 9279 187
Bălţi 63029 88151 -25122 63029 88151 -25122
Glorin Inginering 33340 31463 1877,6 33340 31463 1878
Sângerei 3126 3041 85 1271 1519 -248,3 4397 4560 -164
RD Nord 124727 164069 -39342 66589 64326 2263 191315 228394 -37079

5.3 Taxele pentru utilizarea și poluarea resurselor de apă

Taxele pentru utilizarea resurselor de apă. Conform capitolului VI (art. 19) al Legii cu privire la
resursele naturale, taxele pentru consumul apelor reflectă compensarea bănească de către beneficiar a
cheltuielilor publice pentru exploatarea, conservarea şi restabilirea resurselor de apă. Totodată, conform
articolului 302 al Codului Fiscal, taxele pentru consumul apei sunt aplicate persoanelor fizice care
desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanelor juridice, care extrag apă din fondul apelor şi care
utilizează apa la hidrocentrale [41]. Domeniul de aplicare al taxei pentru apă cuprinde întreprinderile
agricole şi industriale şi de deservire de capacitate medie şi mare care dispun de sisteme proprii de captare
a apelor. În plus, frecvent se constată o evidență superficială a apei în agricultură și minerit.
Taxa pentru apă este calculată de plătitor, în funcţie de volumul apei utilizate, conform datelor
contoarelor sau, în lipsa acestora, conform normelor de utilizare a apei. Normele respective sunt
condiţionate de rezervele apelor de suprafaţă şi subterane, de cantitatea de precipitaţii atmosferice şi de
densitatea reţelei hidrografice, de agregatele tehnologice şi de domeniul de întrebuinţare a apelor [18]. În
cazul folosirii normative a apelor, plata se include în preţul de cost al producţiei, iar în cazul folosirii
supranormative se percepe din venitul net al beneficiarului după achitarea impozitului pe venit [36].
Taxa nu se aplică pentru: a) apa extrasă din subsol concomitent cu minereurile utile sau extrasă
pentru prevenirea acţiunii dăunătoare a acestor ape; b) apa livrată populaţiei și organizațiilor bugetare; c)
apa extrasă pentru stingerea incendiilor; d) apa extrasă de întreprinderile societăţilor orbilor, surzilor,
invalizilor şi instituţiile medico-sanitare publice; e) apa extrasă de instituţiile penitenciare sau livrată
acestora [41]. De asemenea, nu se achită pentru apa utilizată în piscicultură.
Taxa pentru apă se percepe în următoarele mărimi: a) pentru fiecare 1 m 3 de apă extrasă din fondul
apelor − 0,3 lei; b) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală și de apă potabilă extrase și
125
destinate îmbutelierii – 16 lei; c) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă, care nu este
destinată îmbutelierii – 2 lei; d) pentru fiecare 10 m3 de apă utilizată de hidrocentrale − 0,06 lei. Prin
urmare, metodologia actuală de calcul a taxelor pentru consumul apei poate fi uşor aplicată de beneficiari.
Lacunele metodologiei actuale a taxei pentru apă. În pofida simplităţii ei, metodologia actuală de
calcul a taxelor pentru consumul apei conţine şi o serie de lacune: a) cuantumul egal pentru 1 m3 de apă
din sursele de suprafaţă şi din cele subterane; b) este slab reflectată asigurarea cu apă a teritoriului; c)
cotele taxelor nu sunt condiţionate de preţul apelor, ci de capacitatea de plată redusă; d) nu se ţine cont de
starea ecologică a apelor de suprafaţă şi subterane; e) nu stimulează recircularea şi economisirea apei; f)
cotele taxelor nu sunt stabilite pe bazine hidrografice, ci pe unităţi administrativ-teritoriale. De asemenea,
taxa pentru utilizarea apelor subterane trebuie să reflecte și costurile prospecţiunilor şi exploatărilor
geologice executate în aceste scopuri [16, p. 73]. Taxele pentru consumul apelor trebuie să includă și
costurile gestionării publice a resurselor de apă, pentru a stabili nu doar un preţ mai corect, ci şi variantele
optime de utilizare a apei potabile, a cursurilor şi bazinelor de apă.
Cuantumul redus al taxelor pentru utilizarea apelor condiţionează depăşirea frecventă a normelor de
consum şi majorarea volumului de deversări ale apelor reziduale în complexul agroalimentar [15].
Suma taxelor pentru consumul apei înregistrează o evoluţie oscilantă (tabelul 5.16), care este
condiționată atât de condițiile climaterice și de consumul contabilizat al apei, cât și de cuantumul taxei
pentru extragerea apei minerale pentru îmbuteliere.

Tabelul 5. 16. Dinamica taxelor pentru consumul apelor în raioanele RD Nord, în mii lei
Anii Spopr
Nr. UAT Media
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 ul, %
1 Briceni 49,2 517 414 326 252 432 293 355 207 186 439 315 891
2 Ocniţa 41,4 147 88,9 75 80,1 144 161 86,2 105 91 127 104 307
3 Edineţ 615 168 684 636 272 481 208 623 812 445 479 493 78
4 Donduşeni 79,2 93,2 205 105 79,1 197 263 377 330 251 213 199 269
5 Drochia 174 185 189 244 151 216 243 177 203 252 323 214 186
6 Soroca 902 271 981 362 247 5137 552 293 1285 1215 1018 1115 113
7 Floreşti 1401 1793 1378 281 1272 1449 1540 1698 1802 2756 2498 1624 178
8 Râşcani 6948 7181 3601 3869 5817 817 3567 4852 4110 6293 4158 4656 60
9 Glodeni 71,3 262 83 133 60,6 39,6 56,0 42,0 59,4 107 115 94 161
10 Făleşti 122 107 102 95,7 94 101 87,5 80,8 88,4 84 91,6 96 75
11 Bălţi 294 281 154 125 123 124 145 157 124 162 225 174 76
12 Sângerei 256 441 221 224 244 277 253 235 273 283 388 281 152
RD Nord 10952 11446 8102 6474 8691 9414 7370 8976 9398 12125 10074 9366 92
Sursa datelor: Serviciul Fiscal de Stat.

Astfel, suma taxei pentru apă în RD |Nord a fost în perioada analizată, în medie, de 9,4 mil. lei, iar
în anul 2020 – de 10,1 mil. lei. Sumele maximale au fost încasate în raionul Râșcani (4,7 mil. lei) și se
datorează, aproape exclusiv, Nodului Hidroenergetic de la Costești-Stânca, Florești (1,6 mil. lei), Soroca
(1,1 mil. lei) și Edineț (493 mii lei), cu dimensiuni mai mari, în special a centrelor urbane, cu suprafețe
mai mari a fondului apelor și bazinelor acvatice. Suma minimă se încasează în raioanele mai mici, cu
folosirea nesemnificativă a sistemelor de irigare, inclusiv în raioanele Ocnița, Glodeni și Fălești.
Taxele pentru apă se varsă în bugetele raioanelor și municipiilor și sunt destinate pentru realizarea
măsurilor publice de protecție și ameliorare a resurselor de apă din teritoriul respectiv. Din cauza cotelor
mici, neracordate la rata inflaţiei, suma mijloacelor încasate este net inferioară față de cele necesare în
aceste scopuri și nu permite suplimentarea adecvată a costurilor necesare pentru restabilirea stării
resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice. Mecanismul actual al taxelor pentru consumul apei este axat
doar pe obținerea efectelor fiscale, iar efectele economice și ecologice sunt nesemnificative. Este necesară
126
ajustarea cotelor acestei taxe la rata inflației, la costurile de întreținere și restabilire a surselor de apă, la
valoarea complexă: economică, ecologică și socială a resurselor și obiectivelor de apă.
Plățile pentru poluarea apelor. Plățile pentru poluarea apelor reprezintă un instrument frecvent
utilizat la compensarea costurilor externe (sociale și individuale) ale poluării resurselor de apă. Astfel,
mărimea plăților respective reflectă direct costurile ecologice ale folosințelor de apă, care derivă din
prejudiciile ecologice cauzate obiectivelor acvatice receptoare de ape reziduale poluate și cheltuielile
necesare pentru epurarea normativă a apelor reziduale și restabilirea ecosistemelor acvatice receptoare de
poluanți. Similar taxei pentru utilizarea apelor, mijloacele acumulate de la încasarea plăților pentru
poluarea apelor trebuie destinate realizării măsurilor publice de menținere și ameliorare a resurselor de
apă și zonelor de protecție a acestora. Conform Legii 1540 [95] privind plățile pentru poluarea mediului,
în Republica Moldova plata pentru poluarea apelor se aplică pentru: 1) deversările de poluanţi cu ape
reziduale în obiective acvatice şi în sisteme de canalizare; 2) deversările de poluanţi în rezervoare-
receptoare, câmpuri de filtraţie, colectoarele canalelor de scurgere; 3) evacuările de apă din bazinele
piscicole; 4) scurgerile din averse de pe teritoriul întreprinderilor; 5) deversarea apelor pentru schimb de
căldură. Plăţile respective se percep de la poluatori pentru deversările normative, supranormative și
accidentale. Formula de calcul include produsul dintre: a) normativul de plată; b) coeficientul de
agresivitate (anexa 4.4.16); c) masa reală a deversărilor. Transformarea masei reale a poluanţilor în tone
convenţionale se efectuează prin înmulţirea masei acestora la coeficientul de agresivitate.
Plata pentru deversările de poluanţi este obligatorie pentru toţi consumatorii de apă. Totodată,
conform articolului 2 al Legii nr. 1540, plăţile pentru deversările de poluanţi sunt percepute doar de la
beneficiarii de apă, care desfăşoară o activitate economică generatoare de poluanţi. De regulă, plata
respectivă achită doar întreprinderile de capacităţi mari şi medii, iar majoritatea absolută a organizațiilor
bugetare nu sunt incluse în lista plătitorilor [15]. Pentru consumatorii de apă, care efectuează deversări de
poluanţi în obiective acvatice naturale, plata se stabileşte în conformitate cu indicii de poluare introduşi în
documentaţia de proiect a instalaţiilor de epurare. În cazul când antreprenorii evacuează poluanţi în
sistemele municipale de canalizare, cuantumul plății se stabilește de întreprinderile comunale, conform
cheltuielilor pentru evacuarea și epurarea apelor reziduale și indicilor specifici de poluare.
Conform Legii privind plata pentru poluarea mediului [95], normativul de plată pentru deversarea
poluanţilor cu apele reziduale în toate raioanele RD Nord este de 198 lei/1 tonă convențională (t.c.).
Normativele de plată au cote net inferioare faţă de costurile reale de purificare normativă a apelor
reziduale la sursele de poluare, de costurile necesare restabilirii obiectivelor acvatice. Acestea au fost
stabilite încă la începutul anilor 1990, nefiind ajustate la rata inflaţiei şi la costurile reale ale impactului
asupra apelor şi organismului uman, la situaţia ecologică actuală şi cheltuielile curente de prevenire şi
reducere a poluării [15, p. 149-154]. Acest fapt a stimulat folosirea tehnologiilor industriale şi a
instalaţiilor de purificare a apelor reziduale cu un grad sporit de uzură.
Conform Anexei 6 a Legii privind plata pentru poluarea mediului, taxele pe efluenţi trebuie aplicate
şi pentru evacuările de poluanţi în acumulările de dejecţii de la complexele zootehnice de păsări, porcine
şi bovine, care deţin colectoare, cu sau fără ecran de protecţie. Mărimea acestei taxe este egală cu
produsul dintre normativul de plată şi volumul de ape uzate evacuate, în m3. Plata pentru deversările de
poluanţi în colectoare pentru must de dejecţii se determină ca produs între normativul plăţii şi volumul
deversărilor în m3. Nu sunt prevăzute plăţi pentru complexele de ovine şi caprine, dejecţiile cărora au un
nivel sporit de toxicitate, fiind răspândite frecvent în proximitatea localităţilor. De asemenea, plăţile
pentru evacuările de poluanţi în acumulările de dejecţii de la fermele de capacități mici și mijlocii se
aplică în rare cazuri, iar suma lor este net inferioară faţă de prejudiciile cauzate.
Suma plăţilor pentru deversarea poluanţilor este condiţionată de numărul și dimensiunile
întreprinderilor poluante monitorizate, de volumul de ape reziduale evacuate şi de toxicitatea acestora,
127
precum şi de volumul scurgerilor supranormative de poluanţi cu apele pluviale de pe teritoriul
întreprinderilor respective. Ultimul indicator este condiţionat atât de suprafaţa de scurgere a întreprinderii,
cât şi de cantitatea precipitaţiilor atmosferice din perioada de referinţă. În plus, plata pentru scurgerile de
poluanţi cu apele pluviale se achită doar în cazul depăşirii normativelor stabilite, cu aplicarea
coeficientului de multiplicare.
Suma plăţilor pentru deversarea poluanţilor cu apele reziduale în bazinele acvatice naturale în RD
Nord a fost, în medie, de 2,2 mil. lei (tabelul 5.17). Sumele maxime ale plăților pentru deversarea
poluanților sunt încasate în municipiul Bălți, precum și în raioanele Soroca, Râșcani, Briceni și
Dondușeni. De asemenea, suma plăților depinde nu doar de volumul de poluare, dar și de activitatea și
eficiența autorităților ecologice teritoriale, fapt ce explică sumele mari pentru unele raioane cu
întreprinderi industriale mai puține și cu capacități de producție mai mici.
Dinamica încasărilor plăților pentru deversările de poluanți înregistrează o creștere cu ≈10%
(tabelul 5.17), ceea ce se explică nu atât de majorarea volumul și toxicității poluanților deversați cu apele
reziduale evacuate, cât de uniformizarea normativului de plată și de frecvența mai mare a controlului
ecologic la sursele de poluare a apelor. Aproximativ jumătate din suma plăților pentru poluarea apelor
provin de la întreprinderile din complexul agroalimentar, urmate de întreprinderile de comercializare a
combustibilului, întreprinderile de deservire şi cele de transport.

Tabelul 5. 17 Plățile pentru deversarea poluanților cu apele reziduale, în mii lei

Anii Spoprul,
Nr. UAT Media
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 %
1 Briceni 153 294 152 173 195 203 161 84,4 76,8 53,2 84,9 148 56
2 Ocniţa 81 82,6 57,1 76,9 83,1 62,1 65,5 32,8 17,3 14,4 12,6 53 16
3 Edineţ 104 181 101 140 144 144 67 36,3 16,5 84,0 20,3 94 20
4 Donduşeni 123 291 133 231 230 221 200 329 87 112 72,9 185 59
5 Drochia 145 120 136 155 180 260 182 223 128 153 143 166 98
6 Soroca 124 283 234 220 264 298 222 50,3 190 253 276 220 222
7 Floreşti 126 179 153 139 199 176 96 145 40 66 22,2 122 18
8 Râşcani 90,6 146 98,4 129 134 131 118 221 254 213 205 158 226
9 Glodeni 56,1 101 80,7 51,1 79,6 72,6 42,0 59,0 42,3 73,9 108 70 193
10 Făleşti 124 141 78,4 102 173 158 74 154 56 160 19,9 113 16
11 Bălţi 279 474 289 406 367 566 287 1140 4060 309 393 779 141
12 Sângerei 7,7 105 77,6 100 148 152 187 191 124 150 187 130 2427
RD Nord 1413 2397 1590 1923 2049 2443 1703 2667 5092 1642 1545 2224 109
Sursele datelor: IPM, BNS.

Autorităţile ecologice teritoriale nu dispun de personalul calificat şi echipamentele tehnice necesare

pentru monitorizarea eficientă a surselor de poluare a apelor și aplicarea plăților respective. Ca rezultat, o
bună parte din sursele de poluare, în special de capacitate medie şi mică, instituţiile publice nu sunt
monitorizate şi nu achită plăţile pentru poluare. În plus, conform modificărilor recente (decembrie 2017)
ale Legii 1540, controlul achitării plăților respective a fost transferat la Serviciul Fiscal, iar în competența
autorităților de mediu s-a păstrat doar controlul corectitudinii calculării plății.

5.4. Sancțiunile contravenționale pentru încălcarea legislației de folosință și protecție a apelor

Conform prevederilor Codului Contravențional aprobat în 2009 [40], sancționarea contravențională
se aplică persoanelor fizice, persoanelor juridice și persoanelor cu funcții de răspundere. Formele de
sancționare contravențională pentru încălcarea legislației de folosință și protecție a resurselor de apă sunt:
a) amenzile, aplicate în majoritatea absolută a contravențiilor de mediu depistate; b) munca neremunerată
în folosul comunității (pentru persoanele fizice); c) privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate
128
(sistarea activității economice) pe o perioadă de până la 1 an; d) privarea de dreptul de a deţine anumite
funcţii de răspundere; e) arestul administrativ. Cuantumul amenzilor pentru încălcarea legislaţiei în
domeniul apelor depinde de statutul contravenientului, de tipul şi mărimea prejudiciului cauzat apelor,
precum și de frecvența acestor încălcări comise de contravenientul în cauză. La această se adaugă
mărimea prejudiciului ecologo-economic real sau multiplicat, cauzat prin folosirea și poluarea
neautorizată a resurselor de apă. Suma amenzilor aplicate se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate
convenţională este egală cu 50 lei. În cazul repetării contravenției timp de 1 an, suma amenzii aplicate se
dublează, iar în cazul comiterii acesteia de trei sau mai multe ori – se triplează.
De asemenea, se aplică încasarea a 50% din amenda stabilită, dacă aceasta a fost achitată în termen
de 72 de ore de la întocmirea procesului verbal. Această măsură a simplificat substanţial modalitatea de
încasare a amenzilor prin evitarea procedurii judiciare îndelungate.
Conform noului Cod Contravenţional [40], încălcările legislației de folosință și protecție a apelor
supuse sancționării respective sunt stipulate expres în articolele 109-113, 170-176, precum și în articole
cu arie complexă de aplicare 143-149, 156, 337 și 349. În comparație cu ediția anterioară, s-au majorat
considerabil contravențiile supuse sancționării pentru: spălarea mijloacelor de transport în apele naturale
(art. 109.3); nerespectarea regimului de activitate în limitele zonelor de protecţie a apelor (art. 109.4-5,
113); folosirea neautorizată și deteriorarea sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare (art.112, 170-
176). De asemenea, cuantumul amenzilor a fost multiplicat de până la 10 ori, fapt care a condiționat
majorarea multiplă a sumei amenzilor aplicate și încasate, dar și reducerea similară a numărului de
contravenții depistate. Prin urmare, amenzile se transformă treptat într-un instrument eficient de
constrângere pentru poluatori, dar care este încă insuficient aplicat [16, p. 209-213].
Cuantumul amenzilor pentru încălcarea legislației de folosință și protecție a resurselor de apă
depășește semnificativ cuantumul amenzilor aplicate pentru contravențiile comise față de celelalte resurse
naturale. Astfel, cuantumul maxim al amenzilor în domeniul apelor este de 3-6 mii lei − pentru persoanele
fizice și de 30-40 mii lei pentru persoanele juridice, fiind aplicat în cazurile nerespectării normativelor de
protecţie a apelor, care s-au soldat cu poluarea apelor (art. 109.1). Un cuantum ridicat al amenzilor (până
la 3 mii lei pentru persoanele fizice și până la 14 mii lei pentru persoanele juridice) poate fi aplicat pentru
neîndeplinirea prevederilor legislaţiei privind expertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra
obiectivelor acvatice (art. 156). Cuantumul mediu (până la 1500 lei pentru persoanele fizice și până la 12
mii lei pentru persoanele juridice) poate fi aplicat pentru majoritatea contravențiilor cu privire la resursele
și ecosistemele acvatice, inclusiv cele stipulate în articolele 109.2-3, 110, 113, 144 și 149. Cuantumul
minim (de până la 1000 lei pentru persoanele fizice și până la 3000 lei pentru persoanele juridice) se
aplică în cazurile de neachitare a plăților pentru poluarea apelor (art. 143), nerespectare a regulilor privind
exploatarea instalaţiilor şi aparatelor hidrotehnice și de deteriorare a acestora (art. 111-112).
Majoritatea absolută a amenzilor sunt aplicate pentru contravenţii cu arie generală de aplicare
(tabelul 5.18), precum: folosirea obiectivelor acvatice fără autorizaţia de folosinţă specială a apei (art.
110.2); spălarea mijloacelor de transport în apele naturale (art. 109.3); nerespectarea dimensiunilor şi
regimului de protecţie a zonelor de protecţie a apelor (art. 109.4); nerespectarea regulilor şi instrucţiunilor
privind exploatarea construcţiilor, instalaţiilor şi aparatelor de măsurat hidrotehnice (art. 111);
nerespectarea normativelor de protecţie a apelor, care s-au soldat cu poluarea apelor (109.1);
neîndeplinirea prevederilor legislaţiei privind expertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra
mediului (art. 156). Pentru contravenţiile cu arie de aplicare specială, precum: încălcarea regimului de
activitate economică în zonele de protecţie a apelor (art. 113); nerespectarea dimensiunilor fâșiilor
riverane de protecţie (art. 109.5); deteriorarea instalaţiilor hidrotehnice, de gospodărire şi de protecţie a
apelor (art. 112, 170-176); neachitarea plăţilor pentru poluarea apelor (art. 143), se aplică un număr redus
de amenzi (tabelul 5.18), în pofida faptului că astfel de încălcări se comit frecvent.
129
Tabelul 5.18. Aplicarea amenzilor pentru încălcarea legislației apelor în RD Nord, conform art. CC [40]
Numărul amenzilor aplicate Suma amenzilor aplicate, mii lei
Nr. art. Codului
Anii Anii
Contravenţional
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
109.1 169 70 66 93 156 237 113 35 8 12 83 41.1 45.5 54.2 120 146 76 122 19.8 30.9
109.3 5 19 11 26 47 96 52 26 10 28 2 7.6 8 17.6 27.6 43.8 27.2 58.2 23.9 21.2
109.4 27 83 21 66 58 100 106 38 24 57 6.4 19 7.7 19.4 16.8 39.6 26.3 12.3 8.9 31.8
109.5 3 0 6 10 0 5 3 1 0 0 0.64 0 1.2 2.4 0 0.6 0.6 0.3 0 0
109 222 172 104 195 262 438 275 100 42 97 106 67.7 62.4 93.6 165 230 131 193 52.6 83.9
110.1 6 14 11 12 7 4 11 3 13 10 11.8 21.6 34 27.6 5.6 2.2 8.8 2.7 42.6 52.9
110.2 1 18 33 26 27 78 58 275 60 55 8 21.8 64.4 55.8 98.4 285 108 584 136 149
111 17 15 12 30 63 44 43 36 17 41 7.2 10 10.2 19.2 54.4 42.3 20.1 32.1 19.1 35
112 4 5 1 5 8 5 4 0 1 1 1.8 2.4 0.4 2.4 5.4 2 1.8 0 6 0.6
28 52 57 73 105 131 116 314 91 107 28.8 55.8 109 105 164 331 139 618 204 237
113.1 6 1 12 5 5 6 1 0 4 2 9.4 6 19.2 25.2 12.2 10 0.6 0 4.3 2.4
113.2 7 2 0 0 4 0 5 1 3 0 6 2 0 0 2.6 0 6.5 0.9 3.3 0
113.3 0 18 1 1 10 12 16 3 2 2 0 24 0.8 0.8 9.2 20.6 17.6 3.2 2.7 2.7
113.4 1 3 0 1 0 4 1 2 3 1 0.6 1.4 0 0.6 0 2.4 0.8 1.8 2.7 0.9
113.5 0 1 3 4 5 5 4 4 16 8 0 6 12.6 8.4 3.2 12.8 2.8 3.9 24 51.6
113 14 25 16 13 24 27 27 10 28 13 16 39.4 32.6 36.4 27.2 45.8 28.3 9.8 37 57.6
143 30 18 27 13 29 53 32 41 0 12 21.7 12.1 17.6 9.2 21.8 29.6 23.6 25 0 16.2
144 2 3 6 5 1 7 24 9 4 2 8.6 11.6 11 3.4 0.6 4.4 22.8 9.3 8 1.9
146 0 4 0 0 2 0 0 1 1 0 0 0.8 0 0 8 0 0 4 0.3 0
149 5 2 3 0 4 0 1 1 4 1 10.2 7.6 7.8 0 25 0 0.8 10.5 44.5 10.5
156 15 16 6 5 33 19 19 10 0 2 47 38.2 26 26 68 48.4 26.2 37.2 0 20.1
170 0 1 0 1 0 1 4 0 6 41 0 0.4 0 1 0 1.8 6 0 11.6 87
176 0 0 0 0 0 1 1 3 2 0 0 0 0 0 0 0.2 0.2 2.3 1.2 0
Total 322 307 222 328 466 682 500 489 179 275 251 239 267 295 480 694 378 909 362 514
Sursele datelor: IPM, BNS

În perioada analizată (2010-2019) se observă o evoluție oscilantă a numărului și a sumei amenzilor

aplicate, condiționată atât de numărul surselor de poluare şi starea tehnică a instalaţiilor lor de captare,
transport şi purificare a apelor, de numărul real de încălcări în domeniu, cât și de frecvența și eficiența
controalelor ecologice. Acestea din urmă au fost afectate de modificările legislative privind organigrama
și competențele autorităților ecologice centrale și teritoriale, Regulamentul de formare și administrare a
Fondului Ecologic Național. Ca rezultat, s-a diminuat semnificativ motivația și capacitățile de exercitare
de către autoritățile ecologice a funcțiilor de supraveghere și control ecologic, precum și de încasare a
taxelor și amenzilor de mediu. Astfel, în anii 2010-2015, se atestă o creștere de 2 ori a numărului și de ≈3
ori a sumei amenzilor aplicate în domeniul apelor (tabelul 5.18), iar creșterea cea mai pronunțată se
observă la amenzile aplicate pentru spălarea mijloacelor de transport în apele naturale (art. 109.3) și
pentru folosirea obiectivelor acvatice fără autorizaţia de folosinţă specială a apei (art. 110.2), ultimele
continuă să se majoreze până în anul 2017.
În anii 2016-2018 se observă o diminuare de peste 3 ori a numărului total de amenzi în domeniu,
cauzată, preponderent, de modificările menționate în cadrul instituțional din domeniu. Suma amenzilor, în
schimb, se micșorează mai puțin de 2 ori și doar în anii 2016 și 2018. În anul 2017, suma amenzilor
aplicate pentru încălcarea legislației de folosință și protecție apelor a depășit 900 mii lei, iar ≈ 2/3 din
acestea au fost aplicate pentru folosirea obiectivelor acvatice fără autorizaţia de folosinţă specială a apei
(art. 110.2), care reprezintă mai mult o încălcare a dreptului de proprietate decât a legislației ecologice. În
anul 2019, pentru încălcarea legislației de folosință și protecție a apelor în RD Nord au fost aplicate 275
de amenzi, în sumă de 514 mii lei (tabelul 5.16). Creșterea din acest an se datorează deciziilor
guvernamentale de a suplini, la maximum, bugetul public național din surse interne, în condițiile

130
diminuării semnificative a finanțării externe. Numărul și sumele maxime ale amenzilor aplicate se atestă
în raioanele Soroca, Edineţ, Dondușeni, Glodeni și Făleşti (tabelul 5.19).

Tabelul 5.19. Aplicarea amenzilor pentru încălcarea legislației de protecție a apelor în RD Nord
Numărul amenzilor aplicate Suma amenzilor aplicate, în mii lei
Raioane și
Nr. Anii Anii
municipii
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
1 Briceni 12 33 8 28 30 62 36 37 24 26 8.5 42.8 35.2 25 42.6 65.2 79.2 93 47.7 41.7
2 Ocniţa 21 15 17 22 50 78 24 32 7 2 12 24.2 14 18 38.4 61.4 17.8 44.1 8.4 2.4
3 Donduşeni 13 31 13 12 57 57 82 70 4 10 16.2 15.3 11.4 12.2 58.8 46.9 56.7 61.7 4.8 20.4
4 Edineţ 26 40 33 11 9 51 42 67 12 32 9.2 18.5 24.7 22 8.4 63.6 39 129 49.8 54.1
5 Drochia 34 13 8 8 18 13 10 19 10 19 34.6 14.8 24.6 17.4 33.8 16.6 9.4 49 22.5 48
6 Floreşti 25 25 12 45 30 55 48 16 1 21 39.5 17.9 4.8 47.8 16.6 36.1 18.2 14.3 1.2 48.3
7 Soroca 20 28 32 42 49 34 46 56 17 39 8.6 30.8 30 35 63.2 37.8 16 57.4 40.9 55
8 Sângerei 1 7 13 17 23 45 36 16 10 11 0.5 5 26.2 12 28.6 22.1 32 52 44.4 14.1
9 Râşcani 9 36 29 25 23 23 52 28 17 22 15.2 19 25.6 25.6 26 24 24.6 31.8 14.6 28.4
10 Glodeni 16 26 9 70 47 92 47 65 43 53 4.1 7.2 6.4 22.2 19 70.8 12.6 77.1 42.8 31.3
11 Făleşti 120 28 26 35 116 121 47 53 23 17 64.4 19.8 23.2 34.4 107 150 48 152 41.6 111
12 Bălţi 25 23 22 13 14 51 30 30 11 23 38.2 16.6 41.2 22.4 37.8 99.2 24.6 148 43.4 59.2
RD Nord 322 307 222 328 466 682 500 489 179 275 251 239 267 295 480 694 378 909 362 514
Sursa datelor: IPM

În anul 2019 se remarcă raioanele: Glodeni (53 de amenzi în sumă de 31,3 mii lei, inclusiv 40 de
amenzi pentru nerespectarea dimensiunilor şi regimului de protecţie a zonelor de protecţie a apelor (art.
109.4)); Soroca (39 de amenzi în sumă de 55 mii lei, inclusiv 29 de amenzi în sumă 22,5 mii lei pentru
nerespectarea regulilor şi instrucţiunilor privind exploatarea instalaţiilor şi aparatelor de măsurat
hidrotehnice (art. 111)); Fălești (17 amenzi, în sumă de 111 mii lei, inclusiv 4 amenzi în sumă de 39,9 mii
pentru deversarea apelor uzate neepurate și 3 amenzi în sumă de 36 mii lei pentru folosirea obiectivelor
acvatice fără autorizaţia de folosinţă specială a apei); Edineț (32 de amenzi în sumă de 54,1 mii lei);
Briceni (26 de amenzi în sumă de 41,7 mii lei). În municipiul Bălți au fost aplicate 23 de amenzi în sumă
de 59,2 mii lei, inclusiv 6 amenzi în sumă de 2,9 mii lei pentru nerespectarea regulilor şi instrucţiunilor
privind exploatarea instalaţiilor şi aparatelor de măsurat hidrotehnice (art. 111) și 8 amenzi în sumă de 24
mii lei aplicate pentru conectarea neautorizată la sistemele de alimentare cu apă şi canalizare (art. 170) și
doar 2 amenzi pentru deversarea apelor reziduale neepurate în obiectivele acvatice (art. 109.1).
În toate raioanele regiunii sunt încasate ≈1/2 (47%) din suma amenzilor aplicate, ceea ce se
datorează, aproape exclusiv, achitării majorității absolute a amenzilor respective în termen de 72 de ore.
În municipiul Bălți, nivelul de încasare, este în medie, de ≈40%, fapt condiționat de încasarea redusă (20-
30%) a amenzilor pentru contravențiile prevăzute la articolele 170 și 109.1.

5.5 Mecanismul de evaluare și recuperare a prejudiciilor cauzate resurselor de apă

Conform metodologiei în vigoare, evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de apă se realizează în
următoarele situaţii: 1) captarea/utilizarea neautorizată; 2) daunele aduse apelor subterane; 3) pentru
evacuările supranormative de poluanţi; 4) scurgerile de ape meteorice; 5) pentru poluarea termică; 6)
evacuările în ape receptoare de acizi şi/sau alcalii; 7) deversările de substanţe poluante; 8) pentru poluarea
cu deşeuri solide plutitoare [48]. Prejudiciul cauzat apelor subterane sunt evaluate după „Metodica
provizorie de estimare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător prin încălcarea legislaţiei apelor
subterane”, aprobată prin Hotărârea Ministerului Mediului nr. 1808 din 18.08.1999, iar mărimea celorlalte
tipuri de prejudicii cauzate resurselor de apă – după „Metodica de evaluare a prejudiciului cauzat
mediului înconjurător în rezultatul încălcării legislaţiei apelor" aprobată prin Hotărârea Ministerului
Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului nr. 163 din 07.07.2003.

131
 Suma prejudiciului, în caz de captare şi utilizare neautorizată de gospodărire a apei, se determină ca
produsul dintre volumul respectiv de apă şi taxa pentru 1 m3 de apă. Mărimea definitivă a sumei
acţiunilor intentate este stabilită în baza standardelor ramurale şi ecologice de utilizare şi pentru tipurile
de agregate tehnologice şi categoriile de folosinţă a apelor.
În metodologia existentă de evaluare a prejudiciului cauzat resurselor de apă sunt suficient reflectaţi
indicii hidrologici şi ecologici ai obiectelor acvatice afectate şi aspectele lor spaţiale, unii indicii tehnico-
economici, precum domeniul de utilizare a apelor, partea venitului neimpozitat supus sustragerii pentru
prejudiciul cauzat. Totodată, este necesară includerea unor coeficienţi, ce ar reflecta costurile de
restabilire a obiectelor acvatice, starea instalaţiilor de captare, transportare, evacuare şi tratare a apelor,
gradul de asigurare cu apă, starea ecologică şi sanitaro-igienică a obiectelor acvatice.
În pofida acestor lacune, putem afirma că metodologia existentă oferă suportul necesar pentru
evaluarea prejudiciilor cauzate apelor. Totodată, din cauza insuficienței acute a echipamentului tehnic
omologat și a personalului acreditat, majoritatea absolută a prejudiciilor cauzate apelor nu sunt evaluate și
supuse compensării, iar contravenienților depistați li se aplică doar amenzi [16, p. 228-230]. De regulă, se
intentează acţiuni pentru captarea/utilizarea neautorizată a apelor şi doar, în rare cazuri − pentru
deversările neautorizate de ape reziduale poluate. Sumele maxime a prejudiciilor cauzate apelor se aplică
la complexele zootehnice și stațiile urbane de epurare a apelor reziduale.

5.6 Finanţarea sectorului de aprovizionare cu apă și sanitație

Subvențiile reprezintă un instrument important, care asigură transferurile de la sursele bugetare și
non-bugetare pentru realizarea măsurilor prioritare de folosire durabilă și de protecție a resurselor de apă,
realizarea obiectivelor indicate în Planurile de Acțiuni ale Strategiilor în domeniu. Rolul primordial al
subvențiilor constă în transferul de la bugetul de stat sau din alte forme de finanțare controlate de stat a
unei cote mari din costurile investiționale necesare pentru realizarea măsurilor, care vor genera beneficii
sociale și ecologice majore și vor contribui semnificativ la sporirea accesului populației la apă potabilă de
calitate, la diminuarea impactul nociv asupra obiectivelor acvatice și sănătății populației. De asemenea,
dacă tarifele sunt destinate recuperării costurilor operatorilor de prestare a serviciilor de aprovizionare cu
apă și canalizare, atunci subvențiile sunt folosite pentru suportarea costurilor sociale investiționale de
extindere și modernizare a sistemelor respective, precum și pentru restabilirea și protecția resurselor de apă.
Conform Listei proiectelor aprobate din Fondul Ecologic Național (FEN) [46], În perioada anilor
2010-2020, în RD Nord, au fost finanţate 399 proiecte în valoare totală de 649 mil. lei. (figura 5.9,
tabelele 5.20-5.21).

114

89,6
82,6 83,4 81,2
71,3 74 71
60
44
39,2 38 37,8
3129,0 32
1716,7 18
12
2 4,4

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Numărul Suma aprobată, mil. MDL

Figura 5.9. Dinamica numărului de proiecte și sumelor aprobate de Fondul Ecologic Național pentru
dezvoltarea sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație în RD Nord [46]
132
 Cele mai înalte ritmuri de creștere și nivel de realizare a proiectelor în domeniu se atestă în anii
2013-2016, ceea ce se datorează alocării suportului financiar aprobat de FEN în scopul realizării
obiectivelor Strategiei privind aprovizionarea cu Apă și Sanitație (2014-2028) și surselor externe.
Minimul absolut din anul 2017 se explică prin reducerea semnificativă a finanțării externe.
În anii 2018-2019, majoritatea absolută a sumelor aprobate de FEN nu au fost transferate, iar
implementarea proiectelor a fost stopată în majoritatea localităților, în special cele de construcție și de
extindere a rețelelor interne a localităților, rezervoarelor de apă, sistemelor de canalizare și epurare. În
anul 2020, situația nu s-a ameliorat semnificativ, ca urmare a problemelor asociate cu pandemia de
COVID-19 și a secetei puternice, care a absorbit o bună parte din disponibilitățile bugetului de stat.
În perioada analizată se observă diferențieri semnificative în numărul și suma proiectelor aprobate
în raioanele RD Nord. Astfel, de cele mai multe proiecte și sume alocate din FEN au beneficiat raioanele
Sângerei, Fălești, Râșcani și Drochia. În același timp, se observă o finanțare foarte redusă a proiectelor în
domeniul aprovizionării cu apă și sanitație în raioanele Ocnița, Briceni, Soroca și Glodeni (tabelele 5.20-
5.21), care au și cel mai redus nivel de conectare la sisteme publice de aprovizionare cu apă și sanitație.
Acest fapt se explică atât de numărul mai mic de solicitări de proiecte prezentate la FEN, cât și de
implicarea factorului politic în procedura de selectare a proiectelor respective.
Tabelul 5.20. Dinamica numărului de proiecte aprobate de Fondul Ecologic Național [46]
Anii Total
Nr. UAT
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Briceni 0 1 5 3 1 1 0 0 0 2 13
2 Ocniţa 0 0 1 2 3 0 0 2 0 3 11
3 Donduşeni 3 1 1 1 4 6 5 0 5 1 5 32
4 Edineţ 1 1 7 2 4 3 0 4 2 3 27
5 Drochia 3 2 1 4 11 8 6 0 6 1 4 46
6 Floreşti 1 1 4 2 3 4 0 3 4 0 22
7 Soroca 5 2 2 4 6 3 0 2 0 0 24
8 Sângerei 5 3 4 20 15 11 1 5 2 4 70
9 Râşcani 2 6 3 4 6 10 5 0 2 0 2 40
10 Glodeni 3 2 1 0 4 3 4 1 2 1 4 25
11 Făleşti 5 6 3 5 14 10 17 0 12 1 5 78
12 Bălţi 2 2 1 2 2 1 0 1 0 11
RD Nord 17 31 18 38 74 71 60 2 44 12 32 399

Tabelul 5.21. Dinamica sumelor aprobate de Fondul Ecologic Național, în miloiane lei
Anii
UAT
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total
1 Briceni 0 0 0 2,5 1,7 1,3 0,2 0 0 0 3,5 9,2
2 Ocniţa 0 0 2,7 0,5 1,0 1,9 0,0 0 3,6 0 3,8 13,5
3 Donduşeni 0,1 0 1,5 7,1 1,5 2,5 5,1 0 10,0 4,9 9,5 42,3
4 Edineţ 0,6 0 0,5 0,5 5,5 10,2 6,0 0 16,4 2,5 18,0 60,3
5 Drochia 2,5 0,5 3,2 6,2 7,4 12,2 7,2 0 14,3 4,0 12,6 70,1
6 Floreşti 0,0 6,2 0,1 0,5 3,0 6,1 6,0 0 5,1 0 0 26,9
7 Soroca 0,0 0,6 2,5 13,9 1,0 2,0 4,6 0 2,6 13,8 0 41,0
8 Sângerei 1,2 4,0 2,4 5,7 5,0 9,6 8,0 0 6,1 0,0 3,4 45,4
9 Râşcani 3,8 1,6 1,3 0,0 2,1 2,7 5,6 2,0 8,0 2,8 14,3 44,3
10 Glodeni 8,4 5,2 2,0 20,5 19,9 13,6 21,4 0 27,4 5,4 16,4 140,3
11 Făleşti 0,0 7,3 20,5 2,0 2,1 4,0 2,0 0 2,9 0 0 40,8
12 Bălţi 0,0 3,6 2,5 12,0 32,4 17,2 15,1 2,4 17,4 4,4 8,0 115
RD Nord 16,7 29,0 39,2 71,3 82,6 83,4 81,2 4,4 114 37,8 89,6 649
Sursa datelor: Lista proiectelor aprobate de FEN [46]

133
 În localitățile urbane, se pune accentul pe renovarea sistemului de canalizare și epurare, stațiilor de
pompare și tratare a apei potabile. În localitățile rurale se axează pe extinderea sistemului de
aprovizionare cu apă, însoțite, în unele cazuri, de lucrări de extindere a rețelei de canalizare [16, p. 50-
52]. De regulă, pentru implementarea proiectelor de extindere și renovare a sistemelor de aprovizionare
cu apă au fost alocate, în funcție de dimensiunea localităților rurale, până la 3-5 mln. lei, cele care prevăd
și lucrări de extindere și renovare a sistemelor de canalizare și epurare – până la 10 mln. lei.
În Regiunea de Nord se remarcă raioanele Fălești și Râșcani, implicate activ în implementarea
proiectului regional „Apă-Nord Moldova”, Sângerei datorită conectării localităților raionului la
extensiunea apeductului Soroca-Băți-Sângerei. În mediul urban se remarcă orașele Dondușeni, Ocnița,
Fălești, Florești, Glodeni, Drochia, Bălți. Printre localitățile rurale menționăm: Corjeuți, Tețcani, Larga
(8,4 mln. lei), raionul Briceni; Plop (12,7 mln. lei), Frasin (11 mln. lei), Cernoleuca (6,2 mln. lei), Rediul
Mare (4,5 mln. lei), raionul Dondușeni; Zăbriceni (8 mln. lei), Tîrnova (6,9 mln. lei), Bleșteni (5,1 mln.
lei), Lopatnic (4 mln. lei), Corpaci (3,5 mln. lei); raionul Edineț; Mândâc (10,7 mln. lei), Sofia (9,4 mln.
lei), Gribova (6,7 mln. lei), Fântânița (4,4 mln. lei), raionul Drochia; Baxani (4 mln. lei), Bădiceni,
Bulboci (7 mln. lei), Visoca ( 3 mln. lei), raionul Soroca; Gura Căinarului (15,5 mln. lei), Alexeevca (5,7
mln lei), Ciripcău (4,9 mln. lei), Rădulenii Vechi (4 mln. lei), raionul Florești; Singureni (6,9 mln. lei),
Șaptebani (6,9 mln. lei), Vasileuți (5,9 mln. lei), Gălășeni (5 mln. lei), Corlăteni (4 mln. lei), raionul
Rîșcani; Sturzovca (10,1 mln. lei), Cobani (9,5 mln. lei), Petrunea (9 mln. lei) și Limbenii Vechi (6,2 mln.
lei) raionul Glodeni; Chetriș (15,9 mln. lei), Ișcalău (7,1 mln. lei), Călinești (7,1 mln. lei), Risipeni (6
mln. lei), Sărata Veche (5,1 mln. lei), raionul Fălești; Hechiul Nou (12,5 mln. lei), Cubolta (8,1 mln. lei),
Alexandreni (6,5 mln. lei), Sângereii Noi (6 mln. lei), Radoaia (4,7 mln. lei), Bilicenii Vechi (4,6 mln.
lei), Pepeni (3,8 mln. lei), raionul Sângerei.
Proiecte intercomunale sunt implementate în raioanele Soroca (Regina Maria, Bulboci și Bulbocii
Noi), Fălești (apeductul Prut-Fălești), Edineț (Bleșteni și Volodeni), Sângerei (apeductul Soroca-Bălți-
Sângerei). În același timp, majoritatea proiectelor complexe de aprovizionare cu apă și sanitație sunt
implementate în mai multe etape (3-5) și pe parcursul a câtorva ani. Această situație contribuie frecvent la
tergiversarea implementării proiectelor respective și execuția parțială și necalitativă a unor lucrări
importante, în special a lucrărilor la sistemul de canalizare și epurare a apelor reziduale în mediul rural. În
plus, FEN a acceptat frecvent finanțarea ulterioarelor tranșe în condițiile nerealizării lucrărilor pentru
etapele precedente. În anii 2017-2020, majoritatea sumelor aprobate de FEN nu au fost transferate
beneficiarilor, proiectele respective fiind stopate, iar populația nu a beneficiat de rezultatele preconizate.
O contribuţie semnificativă în subvenţionarea protecţiei şi ameliorării resurselor de apă o au sursele
financiare străine şi bugetare atrase prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare Regională (FNDR),
BEI, BERD, Agenției de Dezvoltare Internațională a Germaniei (GIZ), Agenției pentru Dezvoltare a
Austriei (ADA). GIZ a asigurat suportul financiar pentru implementarea a 5 proiecte în raionul Râșcani,
inclusiv: 2 proiecte pentru construcția sistemului de aprovizionare cu apă și canalizare în satul
Duruitoarea Veche și 6 proiecte pentru modernizarea serviciului de canalizare și epurare în orașul
Costești. Totodată, din cauza coordonării insuficiente dintre programele de proiectare şi cele de
repartizare a investiţiilor, o parte din aceste proiecte nu sunt implementate integral.
În perioada anilor 2010-2016, cele mai relevante proiecte intercomunale în domeniul apelor
finanțate predominant din FNDR sunt următoarele: 1) Proiectul privind asigurarea orașului Fălești cu apă
din râul Prut (18,8 mil. lei), care va fi extins în 16 localități din lunca râului Prut (40 mil. lei); 2) Proiectul
de aprovizionare cu apă și canalizare a satelor Risipeni, Bocșa (11,8 mil. lei), care va fi extins în alte 9
localități din raioanele Fălești și Ungheni (30,5 mil lei); aprovizionarea cu apă și sanitație în orașul Otaci
din raionul Ocnița, în sumă de 25,6 mil. lei. Pentru municipiul Bălți au fost alocate mijloace bănești în
mărime de 44,2 mil. lei din FNDR [3-4].
134
 Conform Rapoartelor Anuale de Activitate ale ADR și Rapoartele privind realizarea Planurilor
Operaționale ale acestora, în anii 2017-2020, au fost implementate 11 proiecte (204,7 mln. lei) în
Regiunea de Nord. FNDR a finanțat 7 proiecte (187,1 mln. lei) RD Nord, ceea ce reprezintă peste 90%
din sumele proiectelor ADR. Au fost realizate 2 proiecte de asigurare cu apă, finanțate de FNDR în
raioanele Florești-Soroca, în valoare de 48 mil. lei. În raionul Fălești, pentru asigurarea cu apă și
canalizare a populației, s-au alocat resurse din FNDR în mărime de 47 mil. lei. Pentru apeductul Bălți-
Sângerei și a stației de tratare, au fost valorificate 34 mil. lei. În raionul Dondușeni, au fost realizate
lucrări de modernizare a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare în sumă de 5 mil. lei – suma alocată
de la FNDR, iar valoarea proiectului constituie 17,6 mil. lei. Uniunea Europeană a contribuit la
implementarea a 4 proiecte (17,6 mil. lei) în RD Nord, ceea ce constituie ≈10% din total ADR.
ADR Nord a coordonat, de asemenea, proiecte de îmbunătățire a serviciilor de alimentare cu apă și
sanitație finanțate din UE. În anul 2019, orașul Drochia, în aceste scopuri, au fost alocate mijloace
financiare din UE în sumă 2,9 mil. lei, costul total al proiectului fiind de 500 mii Euro. În raionul Râșcani
a fost co-finanțat proiectul intercomunal în sumă de 9,8 mil. lei, iar costul total al proiectului – 3,5 mil.
Euro. În orașul Fălești a fost co-finanțat proiectul de îmbunătățire a serviciilor de alimentare cu apă și
sanitație, în sumă de 1,1 mil. lei, valoarea proiectului fiind 1,3 mil. Euro. Pentru îmbunătățirea
aprovizionării cu apă și sanitație în orașul Edineț au fost alocate mijloace financiare din UE în sumă de
3,9 mil. lei. În plus, sunt deja aprobate pentru finanțare 4 proiecte în sumă de 32 mil. lei [4]. Majoritatea
absolută a proiectelor de mediu, realizate prin intermediul ADR, sunt destinate extinderii și modernizării
sistemelor de aprovizionare cu apă și sanitație, creării sistemelor de management integrat al deșeurilor
comunale. În plus, spre deosebire de FEN, ADR se axează pe implementarea proiectelor complexe
intercomunale, ce vizează regionalizarea și eficientizarea serviciilor publice respective.

5.7 Concluzii la capitolul 5:

În pofida prezenței unor normative de stabilire a costurilor și cotei tarifelor pentru apa furnizată,
majoritatea operatorilor nu aplică adecvat Metodologia ANRE, iar tarifele sunt determinate de capacitățile
de plată reduse ale populației locale și de cheltuielile operaționale pentru funcționarea sistemului
centralizat de aprovizionare cu apă, în special cheltuielile pentru energia electrică necesare captării și
transportării apei, precum și pentru retribuirea muncii angajaților întreprinderilor respective.
Metodologia de calcul a tarifelor pentru evacuarea și purificarea apelor reziduale nu include
costurile normative necesare pentru protecția și restabilirea bazinelor naturale în care se deversează apele
reziduale, precum și eventualele prejudicii cauzate ecosistemelor acvatice și organismului uman. De
asemenea, persistă influența factorului politic la aprobarea cotei tarifelor.
Cuantumul mediu al tarifelor pentru alimentarea cu apă în RD Nord a fost, în medie, de 15,8 lei/m 3
sau cu 1,0 lei/m3 peste media întreprinderilor AMAC din Republică. În anii 2010-2020, cuantumul mediu
al tarifelor aprobate pentru 1m3 de apă livrată de întreprinderile AMAC din RD Nord s-a majorat cu peste
¼ sau cu 3,6 lei/m3, inclusiv cu 41% (4,1 lei/m3) pentru consumatorii casnici, cu 11% (3,3 lei/m3) –
pentru organizațiile bugetare și cu 22% (6,1 lei/m3) – pentru alte categorii de consumatori.
Spre deosebire de organizațiile bugetare (grădinițe, școli) și categoriile social-vulnerabile de
consumatori casnici, pentru agenții economici nu se aplică, de regulă, scutiri sau compensații, aceștia
fiind obligați să achite integral prețul apei livrate și să compenseze cotele mai reduse aplicate pentru
categoriile de utilizatori supuși scutirilor respective. Acest fapt determină debranșarea, tot mai frecventă,
a întreprinderilor industriale și de prestare a serviciilor de la apeductele publice și găsirea unor surse
alternative sau complementare de aprovizionare cu apă, inclusiv neautorizate și neconforme.
Cota medie a tarifelor pentru aprovizionarea cu apă a localităților rurale din RD Nord este, în
medie, de cca 15 lei/m3, fiind mai redusă în localitățile mai mari și cu apeducte mai extinse și recent
135
construite, în special care sunt conectate la apeductele magistrale Soroca-Bălți-Sângerei și Prut-Fălești,
care transportă apa captată din albiile râurilor Nistru și Prut, precum și în unele sate defavorizate, în care
consiliile locale au aprobat cote minime a tarifului respectiv.
Similar cu cuantumul mediu al tarifelor pentru livrarea apei, tarifele pentru evacuarea și purificarea
apelor reziduale la întreprinderile AMAC din RD Nord este mai mare față de media întreprinderilor
AMAC din Republică (cu 1,4 lei/m3) și din celelalte regiuni de dezvoltare, cu excepția UTA Găgăuzia.
Pe parcursul perioadei analizate, cuantumul mediu al tarifelor aprobate pentru 1m3 de ape reziduale
recepționate și evacuate de întreprinderile AMAC din RD Nord s-a majorat cu 37% sau cu 4,6 lei/m3,
inclusiv cu 43% (3,2 lei/m3) − pentru consumatorii casnici cu 33% (6,8 lei/m3) – pentru organizațiile
bugetare și cu 39% (9,1 lei/m3) – pentru restul categoriilor de consumatori.
Se constată o creștere a veniturilor totale ale prestatorilor de servicii publice de aprovizionare cu
apă și sanitație din regiune de ≈1,6 ori. Datorită extinderii sistemelor de apeduct și canalizare și majorării
volumelor de apă potabilă livrate și de ape reziduale evacuate, dar și majorării cuantumului tarifelor,
creșterea sumei veniturilor din vânzări se înregistrează la toate întreprinderile AMAC din RD Nord, cu
excepția Regiei Apă-Canal Bălți, în care se atestă o evoluție oscilantă a indicatorului respectiv.
Cea mai mare pondere din totalul cheltuielilor și consumurilor este reprezentată de achiziționarea de
materiale necesare (43%) și cheltuielile privind retribuirea muncii (26%), urmate de mpozite și taxe
(11%) și cheltuieli privind uzura activelor pe termen lung (9%). Creșterea accelerată (de 1,9 ori) a
costurilor de amortizare reprezintă unul din impedimentele principale ale dezvoltării întreprinderilor de
prestare a serviciilor publice de aprovizionare cu apă și sanitație. În ultimii ani, se atestă o tendință de
reducere (≈20%) a gradului de uzură la instalațiile de transmisie, ceea ce este condiționat de extinderea și
modernizarea rețelelor de aprovizionare cu apă. În același timp, uzura fondurilor fixe la rețelele de
canalizare și la stațiile de epurare, continuă să crească, ceea ce sporește impactul nociv asupra apelor și
organismului uman. În acest scop, este necesară redimensionarea priorităților de alocare a investițiilor
capitale și a subvențiilor de extindere și modernizare a infrastructurii, astfel încât să fie înlocuite
componentele vulnerabile și găsite soluții optime pe criterii tehnice și economice, ecologice și sociale
În pofida majorării tarifelor, costurile serviciilor de aprovizionare cu apă depășesc tarifele pentru
serviciile respective la majoritatea întreprinderilor AMAC din RD Nord, ceea ce nu permite recuperarea
costurilor la prestarea serviciilor respective. În satele cu apeducte extinse și recent construite, tarifele
aprobate acoperă cheltuielile operaționale, iar în cele cu apeducte aflate în stare avansată de uzură,
cheltuielile depășesc semnificativ tarifele aprobate, iar livrarea apei potabile de calitate către populația
localităților respective se confruntă cu dificultăți permanente de ordin tehnic și financiar.
Cheltuielile legate de prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă în regiunea de studiu depășesc
veniturile respective. În plus, au un spor mai accelerat față de venituri.
Cuantumul redus al taxelor pentru utilizarea și poluarea apelor condiţionează depăşirea frecventă a
normelor de consum şi majorarea volumului de deversări ale apelor reziduale în complexul agroalimentar
Mecanismul actual al taxelor pentru consumul și poluarea apelor este axat doar pe obținerea efectelor
fiscale, iar efectele economice și ecologice sunt nesemnificative. Este necesară ajustarea cotelor acestei
taxe la rata inflației, la costurile de întreținere și restabilire a surselor de apă, la valoarea complexă:
economică, ecologică și socială a resurselor și obiectivelor de apă.
Majoritatea proiectelor complexe finanțate din FEN au fost implementate în 3-5 etape care se extind
pe câțiva ani. Proiectele de mediu, realizate prin intermediul ADR se axează pe implementarea proiectelor
complexe intercomunale ce vizează regionalizarea și eficientizarea serviciilor respective.

136
 Bibliografie:
1. ADR Nord. Analiza diagnostică a Regiunii de Dezvoltare Nord. În: adrnord.md
2. ADR Nord. Planurile Operaţionale Regionale. 2010-2012, 2013-2015, 2017-2020. În: adrrnord.md
3. ADR Nord. Rapoartele privind implementarea POR. În: adrnord.md
4. ADR Nord. Rapoartele Anuale de Activitate. 2010-2020. În: adrnord.md
5. ADR Nord. Strategia de Dezvoltare Regională (2016-2020). În: adrnord.md
6. ADR Nord. Profilul socio-economic al Regiunii de Dezvoltare Nord. Ed. 2019, 90 p. În:
http://adrnord.md/public/files/publication/Profil_sociao-economic_RDN-2019.pdf.
7. ADR Nord. Program Regional Sectorial de Alimentare cu Apă și de Canalizare pentru Regiunea de
Dezvoltare Nord. În:
http://serviciilocale.md/public/files/prs/2013_09_17_AAC_PRS_RDN_FINAL_RO.pdf
8. Agenţia Apele Moldovei. Direcţia Bazinieră. Rapoartele anuale (2010-2020) generalizate privind
Indicii de gospodărire a apelor în Republica Moldova.
9. Agenția Construcții și Dezvoltarea Teritoriului. Determinarea caracteristicelor hidrologice pentru
condițiile RM. Normativ în construcții. CP D.01.05-2012. Ediție oficială. Chișinău, 2013. 155 p.
10. Anuarul IPM – 2018. Protecția Mediului în Republica Moldova. Chișinău: Ed. Pontos. 2019. 346 p.
11. Anuarul IPM – 2019. Protecția Mediului în Republica Moldova. Chișinău: Ed. Pontos. 2020, 500 p.
12. Anuarul IPM – 2020. Protecția Mediului în Republica Moldova. Chișinău, 2021, 380 p. În:
http://ipm.gov.md/sites/default/files/2021-09/IPM_ANUAR_2020.pdf
13. Arc GIS https://www.arcgis.com/index.html
14. Asociaţia „Moldova Apă-Canal”. Indicii financiari şi de producţie ai activităţii întreprinderilor de
alimentare cu apă şi canalizare. Edițiile 2011-2020. În: amac.md
15. Bacal P. Gestiunea protecţiei mediului înconjurător în Republica Moldova. Aspecte teoretice și
aplicative. Chişinău: ASEM, 2010. 240 p.
16. Bacal P. Mecanismul economic de protecție a mediului în Republica Moldova. Abordare geografică
și ecologică. Chișinău: Biotehdesign, 2018. 296 p.
17. Bacal P. Reglementarea economică a impactului apelor reziduale în Regiunea de Dezvoltare Centru
a Republicii Moldova. În: Economica, nr. 2, 2017, Chişinău, 2017. pp. 68-82.
18. Bacal P. Taxele pentru utilizarea resurselor de apă în Republica Moldova. Problemele şi direcţiile
reformării lor. (ro/engl) În: Economica, nr. 2, 2015. p. 43-40. Ed. ASEM Chișinău, 2015
19. Bacal P., Burduja D. The regional pecularities of water use in the Republic of Moldova. În: Lucrările
Seminarului Geografic „D. Cantemir”, Vol. 46 (2), Iași, 2018, pp. 19-37.
20. Bacal, P.; Burduja, D.; Ciocan, N. The peculiarities of water use in the Răut river basin.. Central
European Journal of Geography and Sustainable Development 2019, 1 (1): Article no. 2. p. 13-24.
21. Burduja D., Bacal P., Jeleapov A. Particularitățile utilizării resurselor de apă în Regiunea de
Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. În: Culegerea de articole “Provocări și tendințe actuale în
cercetarea componentelor naturale și socio-economice ale ecosistemelor urbane și rurale”: Chișinău,
2020: Tipogr. "Foxtrot". pp. 113-120.
22. Bacal P., Burduja D., Lungu D. Particularitățile utilizării resurselor de apă în bazinul cursului de
mijloc al fluviului Nistru (sectorul Republicii Moldova). În: Materialele Conferinței Științifice
„Biodiversitatea în contextul schimbărilor climatice”, Chișinău, 2019. p. 400-407.
23. Bacal P., Burduja D. Starea și utilizarea surselor necentralizate de aprovizionare cu apă în Regiunea
de Dezvoltare Nord. În: Materialele Conferinței Științifice „Știința în Nordul Republicii Moldova:
realizări, probleme, perspective”. Tipografia Centrală. Bălți, 2021. pp. 252 - 257.
24. Bacal P., Lozovanu D. (coord.). Regiunea de Dezvoltare Centru. Aspecte geografice, socio-
economice și ecologice. Chișinău: Dira Ap, 2020. 156 p.

137
25. Bacal P., Jeleapov A., Burduja A., Moroz I. State and use of lakes from Central Region of Republic of
Moldova. In: Present Environment and Sustainable Development, Volume 13, no. 2, 2019. IF. 0,7.
pp. 141-156. DOI: 10.2478/pesd-2019-0031.
26. Bejan I., Nedealcov M., Boboc N., Bacal P. et all. Planul de Gestionare a Districtului Hidrografic
Dunărea-Prut și Marea Neagră. Ciclul I, 2017-2022. Chișinău, 2017, 150 p.
27. Bejan Iu., Bacal P. Nedealcov N., et all. Planul de Gestionare a Bazinului Hidrografic Camenca
Ciclul II, 2019-2024. Sumarul Executiv Chișinău, 2019.
28. Bejenaru G. Evaluarea potențialului hidrologic a Republicii Moldova în condițiile modificărilor de
mediu. Teză de doctorat, Chișinău, 2017, 194 p.
29. Biroul Național de Statistică. Numărul populației prezente pe unele grupe de vârstă. În: statistica.md
30. Biroul Național de Statistică. Rapoartele anuale (2010-2020) privind activitatea sistemelor de
aprovizionare cu apă și canalizare. În: statistica.md
31. Biroul Național de Statistică. Statistica Teritorială/Regională. Anii 2013-2020. În:
www.statistica.md
32. Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova. Resursele naturale şi mediul în Republica
Moldova. Culegere statistică. Сhişinău, 2019, 114 p.
33. Bulimaga C., Bacal P. (coordonatori). Studiul diagnostic al ecosistemelor urbane și rurale din
Regiunea de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Chișinău, 2020. 123 p.
34. Cadastrul de Stat al Apelor al Republicii Moldova. Date multianuale despre resursele şi regimul
apelor de suprafaţă. Chişinău, 2006, 550 p.
35. Calitatea apei destinate consumului uman din reţele de apeducte urbane. Raport. Editura Bons
Offices. Chişinău, martie 2020, 31 p. În: https://www.serviciicomunale.md
36. Capcelea A. Republica Moldova pe calea dezvoltării durabile: realizări şi probleme. Chişinău:
I.N.C.E.F., 1995.
37. Carp L., Friptuleac G. Calitatea apei potabile ca factor determinant al sănătății populației Republicii
Moldova. Arta Medica, 2020, 77(4) :42-45.
38. Cazac V., Mihăilescu C., Bejenaru Gh. Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Apele de
suprafață. Chișinău, Ed. Știința. 2010. 248 p.
39. Chapman D. (ed) (1996). Water quality assessments: a guide to the use of biota, sediments and water
in environmental monitoring. 2nd Edition. În: https://apps.who.int/iris/handle/10665/41850
40. Codul Contravențional al Republicii Moldova. În: Monitorul Oficial nr. 3-6 din 16.01.2009.
41. Codul Fiscal al Republicii Moldova (nr. 67 din 05.05.2005). Titlul VIII. Taxele pentru resursele
naturale. În: Monitorul Oficial nr. 080 din 10.06.2005.
42. Directiva 2000/60/CE A Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a
unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, JO L 327, 22.12.2000, 93 p.
43. Directiva CE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți
din surse agricole (91/676/CEE, JO L 375, 31.12.1991, 8 p.
44. Directiva 91/271/CEE din 21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane reziduale. JO L 135, 30.5.1991, 40 p.
45. Directiva 98/83/CE din 3.11.1998 privind calitatea apei destinate consumului uman.
46. Fondul Ecologic Național. Listele proiectelor aprobate pentru finanţare din Fondul Ecologic Naţional
în anii 2010-2020.
47. Fondul National de date geospațiale (FNDG). În: www.geoportal.md.
48. Ghid cu privire la evaluarea prejudiciului cauzat mediului de la activităţile antropogene şi
mecanismele de compensare a lui. Chişinău, 2006. 216 p.
49. Guidance document no. 1. Economics and the Environment. The Implementation Challenge of the
Water Framework Directive. Luxembourg: 2003.
138
50. Giurconiu M., Mirel I. et all. Construcţii şi instalaţii hidro-edilitare. Timișoara, 2002. 336 p
51. Gonţa M., Duca Gh. Chimia ecologică a nitraţilor, nitriţilor şi N-nitrozoaminelor. Ch.: CEP USM,
2009, 268 p.
52. Hotărârea ANRE nr. 741 din 18.12.2014 privind „Metodologia de determinare, aprobare şi aplicare
a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare şi epurare a apelor uzate” În:
Monitorul Oficial nr.33-38 din 13.02.2015.
53. Hotărârea ANRE nr. 270 din 16.12.2015 cu privire la aprobarea Metodologiei privind aprobarea și
aplicarea tarifelor la serviciile auxiliare prestate consumatorilor de către operatorii serviciului
public de alimentare cu apă și de canalizare. În: Monitorul Oficial nr. 55-58 din 16.12.2015
54. Hotărârea ANRE nr. 489 din 20.12.2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de determinare,
aprobare și aplicare a tarifelor pentru serviciul public de alimentare cu apă, de canalizare și epurare
a apelor uzate. În: Monitorul Oficial nr. 55-61 din 21.02.2020;
55. Hotărârea ANRE nr. 355 din 27.09.2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare
și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare. În: Monitorul Oficial nr.
352-359 din 26.11.2019.
56. Hotărârea ANRE nr. 356 din 27.09.2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la
indicatorii de performanță ai serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, care stabilește
indicatorii de performanță minim care trebuie respectați de către operatori întru asigurarea
serviciului de alimentare cu apă și de canalizare. În: Monitorul Oficial nr. 352-359 din 29.11.2019.
57. Hotărârea ANRE nr. 358 din 27.09.2019 cu privire la aprobarea Caietului de sarcini – cadru al
serviciului public de aprovizionare cu apă și de canalizare. În: Monitorul Oficial nr. 352-359 din
29.11.2019.
58. Hâncu C., Nițescu C. Amenajări hidrotehnice. Constața, 2016. Tipogr. Ovidius University Press. 206 p.
59. HG nr. 934 din 15.16, p. 08.2007 cu privire la instituirea Sistemului informaţional automatizat
„Registrul de stat al apelor minerale naturale, potabile şi băuturilor nealcoolice îmbuteliate”. În:
Monitorul Oficial nr. 131-135 din 24.08.2007.
60. HG nr. 932 din 20.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi evidenţa
sistematică a stării apelor de suprafaţă şi a apelor subterane. În: Monitorul Oficial nr. 276-280 din
29.11.2013.
61. HG nr. 890 din 12.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a
mediului pentru apele de suprafaţă. În: Monitorul Oficial din 22.11.2013, nr. 262-267.
62. HG nr. 950 din 25.11.2013 pentru aprobarea Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare
şi deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare şi/sau în corpuri de apă pentru localităţile
urbane şi rurale. În: Monitorul Oficial nr. 284-289 din 06.12.2013, art. 1061.
63. HG nr. 199 din 20.03.2014 cu privire la aprobarea Strategiei de alimentare cu apă şi sanitaţie (2014
– 2028). În: Monitorul Oficial nr. 72-77 din 28.03.2014.
64. HG nr. 90 din 19.02.2020 cu privire la modificarea HG nr. 950/2013 pentru aprobarea
Regulamentului privind cerinţele de colectare, epurare şi deversare a apelor uzate în sistemele de
canalizare şi/sau în emisare pentru localităţile urbane şi rurale. Metodologia privind delimitarea
aglomerărilor. Anexa nr.8. În: Monitorul Oficial al RM nr. 75-83 din 13.03.2020.
65. HG nr.301 din 24.04.2014 privind aprobarea Strategiei de mediu pentru anii 2014-2023. În:
Monitorul Oficial al RM nr.104-109 din 6.05.2014.
66. HG nr. 1063 din 16.09.2016 privind aprobarea Programului Național pentru implementarea
Protocolului privind Apa şi Sănătatea (2016-2025). În: Monitorul Oficial nr. 314 din 20.09.2016
67. HG nr. 814 din 17.10.2017 cu privire la aprobarea Planului de gestionare a districtului bazinului
hidrografic Nistru. În: Monitorul Oficial nr. 371-382 din 27.10.2017.
139
68. HG. nr. 955 din 30.10.2018 cu privire la aprobarea Planului de gestionare a districtului bazinului
hidrografic Dunarea-Prut și Marea Neagră. În: Monitorul Oficial nr. 448-460 din 07.12.2018.
69. Hopkins W. G. A new view of statistics. 2014. 135 p.
70. Imbroane A. M.. Sisteme Informatice Geografice. vol. I Structuri de date. Presa Universitară
Clujeană. 2012
71. Imbroane A. M.. Sisteme Informatice Geografice. vol. II Analiza spațială și modelare. Presa
Universitară Clujeană. 2018.
72. Institutul Naţional de Standardizare. Catalogul standardelor naţionale ale Republicii Moldova: [în 2
vol.]. Publicaţie oficială. Chişinău, 2014, vol. 1, 920 p.
73. Iojă I. C. Metode de cercetare şi evaluare a stării mediului. Bucureşti, 2013, 183 p.
74. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Bălți – 2020.
75. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Briceni – 2020.
76. IPM. Anuaril Inspecției pentru Protecția Mediului Edineț – 2020.
77. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Dondușeni – 2020.
78. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Drochia – 2020.
79. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Fălești – 2020.
80. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Florești – 2020.
81. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Glodeni – 2020.
82. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Ocnița – 2020.
83. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Râșcani –2020.
84. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Sângerei – 2020.
85. IPM. Anuarul Inspecției pentru Protecția Mediului Soroca – 2020.
86. Institutul de Ecologie și Geografie. Culegerea de articole „Calitatea factorilor de mediu în contextul
dezvoltării durabile a Regiunii de Dezvoltare Nord”. Bălți, 2015. 103 p.
87. Institutul de Ecologie și Geografie. Culegerea de articole „Provocări și tendințe actuale în cercetarea
componentelor naturale și socio-economice ale ecosistemelor urbane și rurale”. Chișinău, 2020. 165 p.
88. Lăcătuşu R., Kovacsovics B., Plaxienco D., Rîşnoveanu I., Lungu M., Mihalache D. Încărcarea cu
poluanţi proveniţi din îngrăşăminte şi pesticide a unor soluri, legume şi a apei freatice din partea sudică
şi estică a municipiului Bucureşti. Protecţia Mediului în Agricultură. Bucureşti, 2000, vol.1, p. 279-293.
89. Legea nr. 764-XV/2001 privind organizarea administrativ-teritorială a R. Moldova.
90. Legea nr. 1515 din 16.06.1993 privind protecţia mediului înconjurător. În: Monitorul Parlamentului
nr. 10 din 01.10.1993
91. Legea apelor nr. 272 din 23.12.2011. În: Monitorul Oficial nr. 81 din 26.04.2012
92. Legea nr. 303 din 13.12.2013 privind serviciul public de alimentare cu apă şi canalizare (în vigoare
din 14.09.2014). În: Monitorul Oficial nr. 60-65 din 14.03.2014.
93. Legea nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională. În: Monitorul Oficial nr. 21-24 din
16.02.2007.
94. Legea nr. 182 din 19.12.2019 privind calitatea apei potabile. În: Monitorul Oficial nr.1-2 din
03.01.2020.
95. Legea nr. 1540 din 25.02.1998 privind plata pentru poluarea mediului. În: Monitorul Oficial nr. 54-
55 din 18.06.98.
96. Legea 177-XVI din 20.07.2007. În: Monitorul Oficial nr. 117 din 10.08.2007
97. Legea 172-XVI din 10.07.2008. În: Monitorul Oficial nr. 134-137 din 25.07.2008.
98. Lista posturilor hidrologice. În: http://old.meteo.md/hidro/post/list_post.htm
99. Lozan R., Tărîţă A., Sandu M. etc. Starea Geoecologică a apelor de suprafata si subterane in bazinul
hidrografic al Marii Negre (in limitele Republicii Moldova). Chişinău, 2015, 326 p.

140
100. Melniciuc O., Jeleapov A., Crăciun A., Bejenaru Gh. Resursele minime admisibile de apă ale
Republicii Moldova. Buletinul Științele Vieții. Nr. 3, 2019, p. 135-144.
101. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului. Rapoartele privind implementarea
Strategiei de alimentare cu apă și sanitație (2014-2028) în anii 2017-2020.
https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_450.pdf
102. Mitchell M.K. and Stapp W.B. Field Manual for Water Quality Monitoring An Environmental
Education Program for Schools. Ninth Edition. Green Project, Ann Arbor, MI. 1995, 272 p.
103. Moşanu E., Tărîţă A., Sergentu E., Sandu M., Spătaru P., Goreacioc T., Jabin V. Calitatea apei
izvoarelor şi cişmelelor din raioanele Glodeni şi Făleşti (bazinul hidrografic al râului Prut). “Mediul
Ambiant”, Chişinău, 2009, nr. 5(47), p. 1-4.
104. OECD EAP Task Force. Business models for rural sanitation in Moldova. 2013.
https://www.oecd.org/environment/outreach/Business%20models%20for%20rural%20sanitation.pdf
105. OECD. Enhancing the Economic Regulatory System for Moldova’s Water Supply and Sanitation.
July 30, 2019. În: https://www.oecd.org/publications/enhancing-the-economic-regulatory-system-for-
moldova-s-water-supply-and-sanitation-8696bde7-en.htm
106. OECD. Strengthening the economic regulatory system for WSS in Moldova. Interim Report. May,
2016. În: http/www.oecd.org/env/outreach/MD_ERS%20for%20WSS%20Interim%20Report.pdf
107. Ostrofeţ Gh., Ciobanu E., Groza L., Costic N., Eremciuc T. Studiul compoziţiei chimice a apei din
fântânile de mină din zonele rurale ale Republicii Moldova. Analele Ştiinţifice ale USMF „N.
Testemiţanu”, nr. 2(12), 2011, p. 102-107.
108. Overcenco A., Mihăilescu C., Bogdevici O., Gîlcă G. Resursele acvatice ale Republicii Moldova.
Fântâni și izvoare. Atlas Ecologic. (ro/ru), Chișinău: Știința, 2008. 208 p.
109. Prezentare GIS https://docs.qgis.org/2.8/ro/docs/gentle_gis_introduction/introducing_gis.html
110. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_01_Bălți. Versiune finală, februarie, 2015.
111. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_02_Briceni
112. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_03_Dondușeni
113. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_04_Drochia
114. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_05_Edineț
115. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_06_Fălești
116. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_07_Florești
117. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_08_Glodeni
118. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_09_Ocnița
119. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_10_Rîșcani
120. Proiectul GIZ Modernizarea serviciilor publice locale în Republica Moldova. Concept de Proiect
Posibil: 1_11_Sîngerei

141
121. Roșcovan M., Klarer J. Bacal P. Reforma fiscală de mediu. Raportul Proiectului PNUD Moldova
„Consolidarea capacităţilor de implementare a reformei fiscale de mediu”. Chișinău, 2014. 89 p.
122. Quantum GIS, În: https://qgis.org/en/site/.
123. Sandu M. Tehnologii de tratare a apelor destinate consumului uman, de epurare a apelor uzate
menajere, industriale, pluviale şi a levigatului, expertizate în Republica Moldova. Ghid ştiinţifico-
practic destinat cercetătorilor ştiinţifici, studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, profesorilor în
domeniul mediului şi protecţiei apelor. Chişinău, 2020. Tipogr. "Primex-Com", 160 p.
124. Sandu M , Ropot V., Lozan R., Rusu M., Munteanu V. Determinarea nitraţilor. Controlul apelor
naturale. Bul. A.Ş.M. Seria şt. biol. şi chimice. 1994, nr. 1, p. 56-60.
125. Sandu M., Sergentu E., Tărîţă A., Spătaru P., Moşanu E., Lozan R. Calitatea apei izvoarelor şi
cişmelelor din bazinul hidrografic al răului Prut (raioanele Briceni, Edineţ, Rîşcani). Mediul
Ambiant, nr. 4 (46), Chişinău, 2009, p. 36-40.
126. Sandu M., Lupaşcu T., Tărîţă A. etc. Method for nitrate determination in water in the presence of
nitrite. Chemistry Journal of Moldova. General, Industrial and Ecological Chemistry. 2014, 9(2), 8-13.
127. Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS). Anuarele hidrologice pentru perioada observațiilor
instrumentale 1945-2015.
128. Serviciul Hidrometeorologic de stat. Materiale ale Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului.
http://meteo.md/monitor/monitor.htm
129. SM SR ISO 8466-1:2011. Calitatea apei. Etalonarea şi evaluarea metodelor de analiză şi estimarea
caracteristicilor de performanţă. Partea 1: Evaluarea statistică a funcţiei liniare de etalonare.
130. Starea mediului în Republica Moldova în 2002. Raport național. Chișinău, 2003. 110 p.
131. Starea mediului în Republica Moldova în 2005. Raport național. Chișinău, 2006. 110 p.
132. Starea mediului în Republica Moldova în 2006. Raport național. Chișinău, 2007. 103 p.
133. Starea mediului în Republica Moldova. Raport naţional în baza indicatorilor de mediu 2015-2018.
Agenţia de Mediu. Chişinău, 2020, 161 p. În:
https://drive.google.com/file/d/1YD6esULO-JNJGhTmN1P8U2Ft228B8hGH/view.
134. STAS 1342 – 9141] Apă potabilă.
135. Tărîţă A., Sandu M., Lozan R., Sergentu E., Spataru P., Moşanu E., Procopii D., Turcan S.
Correlation of nitrate and macro components content in springs water (river Prut Basin). Ecological
Chemistry, 2012, Academy of Sciences of Moldova, march 2-3, 2012, p. 66.
136. Unitatea de Implementare a Proiectelor de Apă şi Canalizare. Raportul studiului de fezabilitate.
Orașul Bălți. Stockholm, SWECO International, 2007. 103 p.
137. World Health Organization. Guidelines for drinking-water quality. 4th ed. 2011, 564 p.
138. Евилевич А.З. Утилизация осадков сточных вод. Ленинград, 1988, 240 c..
139. Казак В., Лалыкин Н. Гидрологические характеристики малых рек Молдовы и их
антропогенные изменения. Кишинев, 2005, 208 c.
140. Лейте В. Определение органических загрязнений в питьевых, природных и сточных вод. Пер. с
нем. Ю.И.Вайнштейн. М.: Химия, 1975, 200 с.
141. Опополь Н. И., Добрянская Е. В. Нитраты. Кишинэу, 1986, 37 с.
142. Синельников В. Е. Механизм самоочищения водоемов. М., Стройиздат, 1980, 112 с.
143. Щербакова В.Н., Желяпов В.И. Изучение режима и элементов баланса подземных вод,
государственный учет и ведение ГВК на территории Республики Молдова за 2005 – 2009 гг. 206 p.
144. http//www.eea.europa.eu.
145. http//www.statistica.gov. md. Statistici pe domenii, Populația și procesele demografice.
146. http//www.statistica.gov. md. Statistici pe domenii, Statistica Socială. Locuințe și utilități publice.
Sisteme publice de alimentare cu apă și de canalizare.
142
 Anexe:
Anexa 1. Principalele acumulări de apă din cadrul RD Nord
Parametri iniţiali Parametri la anul 2000
Volumul
Volum Volum
Lacul de Adîn- Adîn- Supra- colma-
Cursul de apă total, Supra-faţa total,
acumulare Anul cimea cimea faţa tării, mil.
mln. oglinzii mln.
medie, m medie, m oglinzii m3
m3 m3
Lacuri de acumulare din bazinul fluviului Nistru
Bulboci Căinari 1979 3,02 1,33 0,44 - - - -
Cotova Căinari 1984 1,31 1,14 0,87 1 0,80 0,8 0,34
Zguriţa Căinari 1980 1,71 1,64 0,96 1,4 1,20 0,86 0,44
Căinarii Vechi Căinari 1984 1,55 1,1 0,71 - - - -
Ciulucul
Iezărenii Vechi 1968 1,52 1,67 1,1 - - - -
Mediu
Dumbrăvița Ciulucul Mic 1970 1,83 1,50 0,82 - - - -
Râșcani Copăceanca 1972 1,78 1,07 0,6 - - - -
Recea Copăceanca 1995 1,32 1,27 0,96 - - - -
Leadoveni Copăceanca 1983 1,17 1,86 1,59 - - - -
Putinești Cubolta 1964 1,57 1,49 0,95 1,33 0,80 0,6 0,69
s. Plopi şi
Cubolta 1974 1,72 1,17 0,68 1,03 0,67 0,65 0,5
Maramonovca
or. Bălţi Răuțel 1976 3,2 1,28 0,4 - - - -
Lacuri de acumulare din bazinul râului Prut
Costeşi-Stânca Prut 1978 12,5 735 59 11,5* 678* 59* 57
Grimăncăuți Lopatnic 1995 2,74 1 0,365 - - - -
Târnova Racovăț 1972 3,12 2,22 1,05 1,68 1,6 0,95 0,62
Bădragii Vechi Draghiște 1989 4,8 4,93 1,03 - - - -
Colicăuți Draghiște 1982 2,58 2,04 0,79 - - - -
Cupcini Ciuhur 1984 1,55 1,27 0,82 - - - -
Sturzeni Camenca 1977 2,29 1,28 0,56 1,83 0,95 0,52 0,33
Gălășeni Camenca 1995 3,24 2,56 0,79 - - - -
Călinești Camenca 1995 2,22 1,2 0,54 - - - -
Mălăieşti Camenca 1977 2,69 2,56 0,95 3 1,86 0,62 0,7
Afluent al
Pârjota 1995 - 3,34 - - - - -
Camencii
Danu Căldărușa 1975 1,79 1,2 0,67 - 1,09 0,63 0,11
Viișoara Căldărușa 1970 2,03 2,54 1,25 - - - -
Glodeni Glodeanca - - - - 2 1,6 0,8 -
Limbenii Noi Șovățul Mic 1956 2,07 2,32 1,12 1,27 1,14 0,9 1,18
Navârneţ Șovățul Mic 1953 1,6 1,23 0,77 0,92 0,68 0,74 0,55
Albinețul Vechi Șovățul Mare 1984 1,09 1,43 1,31 - - - -
Sărata Nouă Gârla Mare 1984 1,29 1,03 0,8 - - - -
Sărata Veche Gârla Mare 1995 1,4 1,6 1,14 - - - -
Scumpia Gârla Mare 1984 0,91 1,02 1,12 - - - -
* anul 1991
Sursa: Resursele acvatice ale Republicii Moldova. Apele de suprafața [38].

143
Anexa 2. Rezultatele analizei parametrilor fizico-chimici, capacitatea de autoepurare şi clasa de calitate a
apei de suprafaţă din r-nul Ocniţa şi oraşele Briceni şi Soroca (anul 2021)
orașul Briceni raionul Ocniţa orașul Soroca

Staţia de pompare

Cetatea Soroca
Iazul din satul
râuleţul din
s. Naslavcea
r. Lopatnic
lacul nr. 1

lacul nr. 3

r. Ciuhur,

Naslavcea

fl. Nistru,

fl. Nistru,
s. Ocniţa
Parametrii

pH, un. 8,0 8,2 8,25 8,05 8,16 7,95 7,35 7,31
Cl. de calitate I I I I I I I I
Reziduu fix, mg/dm3 415 485 621 673 559 423 324 342
Cl. de calitate I I II II II I I I
Na+ + K+, mg/dm3 47 73 84 81 65 63 49 57
Cl. de calitate II IV IV IV III III II III
Duritate, mg.echv/dm3 6,4 6,2 7,8 8,9 7,8 5,3 3,8 3,7
Cl. de calitate III III III III III II I I
Ca2+, mg/dm3 62 54 90 110 110 58 64 70
Mg2+, mg/dm3 39 42 39 41 27 29 7 2
Cl. de calitate I II I II I I I I
HCO3-, mg/dm3 414 378 512 579 476 336 232 226
SO42-, mg/dm3 25 86 111 112 87 76 62 64
Cl. de calitate I I II II I I I I
Cl-, mg/dm3 35 41 31 26 29 27 25 35
Cl. de calitate I I I I I I I I
N- NH4+, mg/dm3 0,05 0,004 0,06 0,22 0,003 0,08 0,002 0,011
Cl. de calitate I I I II I I I I
N- NO2-, mg/dm3 0 0 0 0,15 0,11 0,08 0,024 0,004
Cl. de calitate I I I IV III III II I
N- NO3-, mg/dm3 0,18 0,31 0,13 4,23 4,5 2,4 1,31 0,9
Cl. de calitate I I I III III II II I
PO43-, mg/dm3 0,55 0,22 1,1 1,77 0,65 0,44 0,13 1,07
Cl. de calitate V III V V V IV II V
Culoarea, grade 10,4 5,2 31,2 19,7 3,8 8,4 2,8 29,1
Cl. de calitate I I III I I I I III
CCO-Cr, mg/dm3O 21,2 18,7 47,6 56,7 9,7 22,0 13,8 16,1
Cl. de calitate III III IV IV I III II III
CBO5, mg/dm3O 3,6 3,2 5,28 9,35 1,9 7,3 2,52 3,23
Cl. de calitate II II III V I V I II
Capacitatea de autoepurare 0,17 0,17 0,11 0,16 0,2 0,33 0,18 0,20
mică medie mică medie

144
Anexa 3. Rezultatele analizei parametrilor fizico-chimici, capacitatea de autoepurare şi clasa de calitate a
apei de suprafaţă din raioanele Glodeni şi Făleşti (anul 2021)
raionul Glodeni raionul Făleşti

r. Camenca, s. Balatina

postepurare, or. Făleşti

r. Şovăţ, or. Făleşti - 1

r. Şovăţ, or. Făleşti - 2

r. Ustia, s. Navârneţ

Apă menajeră
r. Camencuţa,
r. Glodeanca,

r. Căldăruşa,
or. Glodeni

s. Hâjdieni

s. Buteşti
Parametrii

r. Prut
pH, un. 8,3 8,25 8,45 8,3 8,97 8,55 8,33 8,22 8,05
Cl. de calitate I I I I II I I I I
Reziduu fix, mg/dm3 1507 1234 859 1382 5169 1771 1664 2034 215
Cl. de calitate IV IV III IV V IV IV V I
Na+ + K+, mg/dm3 424 307 218 366 1412 507 469 569
Cl. de calitate V V V V V V V V I
Duritate, mg.echv/dm3 8,3 9,3 5,7 8,1 22,1 8,4 8,3 5,6 3,4
Cl. de calitate III III II III V III III II I
Ca2+, mg/dm3 52 54 56 28 58 32 36 51 56
Mg2+, mg/dm3 68 79 35 80 230 81 78 36 7
Cl. de calitate IV IV I IV V II IV I I
HCO3-, mg/dm3 1024 950 598 816 1512 938 938 1538 134
SO42-, mg/dm3 342 255 212 452 2384 554 480 342 47
Cl. de calitate IV IV III V V V V IV I
Cl-, mg/dm3 94 63 36 46 324 127 118 148 22
Cl. de calitate II I I I V II II II I
NH4+, mg/dm3 2,45 0,63 0,087 0,43 0,056 0,23 9,8 110,6 0,011
Cl. de calitate IV III I II I I V V I
NO2-, mg/dm3 0,91 0 0,110 0 0 0,1 0 0 0
Cl. de calitate V I III I I III I I I
NO3-, mg/dm3 12,3 0 3,9 1,8 2,1 0,5 3,1 0,6 5,8
Cl. de calitate V I III II II I II I III
PO43-, mg/dm3 1,7 1,3 0,23 0,4 4,4 0,84 1,9 6,9 0,045
Cl. de calitate V V III IV V V V V I
Culoarea, gr. 21 13 19 47 91 34 37 92 1,05
Cl. de calitate II I I IV V III III V I
CCO-Cr, mg/dm3O 28,6 32,1 25,2 29,3 48,7 34,2 57,3 153,6 12,2
Cl. de calitate III IV III III IV IV IV V II
CBO5, mg/dm3O 4,3 8,9 7,8 7,6 11,0 5,8 9,2 36,3 2,8
Cl. de calitate II V V V V III V V I
Capacitatea de 0,15 0,28 0,31 0,26 0,23 0,17 0,16 0,23 0,23
autoepurare mică medie mică medie

145
 Anexa 4. Dinamica volumului total de ape captate pentru sistemele publice de aprovizionare cu apă din RD
Nord, în mii m3
Nr. Anii Sporul,
UAT Media
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 %
1 Briceni 336 339 348 446 389 542 625 668 483 514 538 475 160
-urban 201 202 202 295 228 255 257 293 294 284 308 256 154
-rural 135 137 146 151 161 287 368 375 189 229 230 219 170
2 Ocniţa 263 191 179 201 186 186 171 180 190 204 227 198 86
-urban 263 191 179 201 186 186 171 180 190 204 227 198 86
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Edineţ 1795 1850 1892 1787 1615 1991 1455 1418 1608 1638 1568 1692 87
-urban 1674 1720 1760 1638 1459,7 1672,9 1233 1189 1377 1354 1278 1487 76
-rural 121 130 133 149 155 318 222 228 231 284 291 206 240
4 Donduşeni 188 180 193 168 149 669 437 446 488 568 278 342 148
-urban 185 176 176 158 126 146 140 124 130 165 171 154 92
-rural 3,2 4,1 17,2 10,2 23 524 297 322 358 403 108 188 3359
5 Drochia 645 785 817 742 802 938 922 903 1012 1260 1486 937 230
-urban 578 638 669 669 677 750 694 660 723 755 870 698 151
-rural 67,4 147 148 72 125 188 228 243 289 505 616 239 914
6 Soroca 9658 8975 9332 8697 8599 9493 12330 14014 14303 14544 14236 11289 147
-urban 9658 8975 9332 8697 8598,9 9467,4 12303 13921 14206 14493 14158 11255 147
-rural 0 0 0 0 0 25,1 26,8 93,6 97,7 50,8 78,0 34
7 Floreşti 914 894 1100 871 828 884 890 947 942 1011 1146 948 125
-urban 757 742 959 731 566 565 347 0 0 0 0 424
-rural 157 152 141 140 262 320 543 947 942 1011 1146 524 730
8 Râşcani 354 361 463 529 596 842 900 843 879 906 968 695 273
-urban 240 260 285 291 296 345 365 342 344 343 342 314 142
-rural 114 101 179 238 299 497 536 500 535 562 626 381 549
9 Glodeni 965 951 793 581 447 522 655 507 524 561 575 644 60
-urban 673 672 485 301 133 156 189 197 218 240 246 319 37
-rural 292 279 309 279 314 367 466 310 306 321 329 325 113
10 Făleşti 578 476 470 463 482 599 734 799 848 820 879 650 152
-urban 578 456 451 442 461 473 432 452 489 505 544 480 94
-rural 20,6 19,9 20,6 20,3 126 302 346 359 315 335 187
11 Bălţi 124 113 127 97,1 92,8 90,2 146 141 150 228 262 143 211
-urban 105 87,2 99,4 72,1 63,2 57,8 110 103 118 198 232 113 221
-rural 19,1 25,6 27,9 25,0 29,6 32,4 36,1 38,5 31,4 30,3 30,0 30 157
12 Sângerei 573 653 676 699 683 803 820 833 959 949 1085 794 189
-urban 416 422 449 460 455 478 451 450 485 448 487 455 117
-rural 157 231 227 238 228 325 369 382 474 501 598 339 381
RD Nord 16393 15767 16393 15279 14868 17559 20084 21697 22386 23202 23247 18807 142
-urban 15328 14540 15047 13955 13250 14550 16690 17911 18573 18989 18862 16154 123
-rural 1066 1227 1347 1323 1618 3009 3393 3786 3813 4214 4386 2653 412
Sursele datelor: tabelele din anexele 4-19 sunt elaborate de autori după datele BNS [30;146] și AMAC [14]

146
 Anexa 5. Dinamica volumului de ape captate din surse de suprafață pentru sistemele publice de
aprovizionare cu apă din RD Nord, în mii m3
Nr. Anii Spor Ponderea, %
UAT Media
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 ul, % medie 2020
1 Briceni 0 0 34,1 32,0 34,0 43,0 39,0 38,0 32,3 28,1 29,8 28,2 87 5,9 5,5
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 34,1 32,0 34,0 43,0 39,0 38,0 32,3 28,1 29,8 28,2 87 13 13
2 Ocniţa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Edineţ 1662 1707 1746 1623 1445 1659 1219 1176 1364 1341 1274 1474 77 87 81
-urban 1662 1707 1746 1623 1445,3 1658,9 1219 1176 1364 1341 1274 1474 77 99 100
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Donduşeni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Drochia 0 0 0 0 0 0 0,8 0,7 0 0 0 0,1 0,01 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0,8 0,7 0 0 0 0,1 0,1 0
6 Soroca 9658 8975 9332 8697 8599 9467 12303 13989 14276 14513 14202 11274 147 100 100
-urban 9658 8975 9332 8697 8598,9 9467,4 12303 13989 14276 14493 14158 11268 147 100 100
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20,0 43,6 5,8 17,1 56
7 Floreşti 1,3 0 18,8 0 4,7 13,2 12,5 21,7 25,1 17,5 18,0 12,1 1385 1,3 1,6
-urban 0 0 0 0 0 12,1 0 0 0 0 0 1,1 0,3 0
-rural 1,3 0 18,8 0 4,7 1,1 12,5 21,7 25,1 17,5 18,0 11,0 1385 2,1 1,6
8 Râşcani 0 0 0 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Glodeni 673 672 493 301 133 171 168 162 202 226 241 313 36 49 42
-urban 673 672 485 301 133 156 168 162 202 226 241 311 36 97 98
-rural 0 0 8,8 0 0 15,6 0 0 0 0 0 2,2 0,7 0
10 Făleşti 20,5 20,6 19,9 20,6 20,3 22,5 37,8 3,7 3,8 23,6 21,7 19,5 106 3,0 2,5
-urban 0 0 0 0 0 19,7 0 0 0 19,9 18,0 5,2 1,1 3,3
-rural 20,5 20,6 19,9 20,6 20,3 2,8 37,8 3,7 3,8 3,7 3,7 14,3 18 7,7 1,1
11 Bălţi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Sângerei 0 0 0 0 0 0 0 19,5 35,6 36,0 42,7 12,2 13,3 1,5 3,9
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0
19,5 35,6 36,0 42,7 12,2 13,3 3,6 7,1
RD Nord 12015 11375 11645 10674 10236 11376 13780 15411 15938 16186 15828 13133 132 70 68
-urban 11993 11354 11563 10622 10177 11314 13690 15328 15842 16081 15690 13059 131 81 83
-rural 21,8 20,6 81,6 52,8 59,0 62,5 90,1 83,6 96,8 105 138 73,8 632 2,8 3,1

147
Anexa 6. Dinamica volumului de ape captate din surse subterane pentru sistemele publice de aprovizionare
cu apă din RD Nord, în mii m3
Nr. Anii Spor Ponderea, %
UAT Media
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 ul, % medie 2020
1 Briceni 0 0 34,1 32,0 34,0 43,0 39,0 38,0 32,3 28,1 29,8 28,2 87 5,9 5,5
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 34,1 32,0 34,0 43,0 39,0 38,0 32,3 28,1 29,8 28,2 87 13 13
2 Ocniţa 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Edineţ 1662 1707 1746 1623 1445 1659 1219 1176 1364 1341 1274 1474 77 87 81
-urban 1662 1707 1746 1623 1445,3 1658,9 1219 1176 1364 1341 1274 1474 77 99 100
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Donduşeni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 Drochia 0 0 0 0 0 0 0,8 0,7 0 0 0 0,1 0,01 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0,8 0,7 0 0 0 0,1 0,1 0
6 Soroca 9658 8975 9332 8697 8599 9467 12303 13989 14276 14513 14202 11274 147 100 100
-urban 9658 8975 9332 8697 8598,9 9467,4 12303 13989 14276 14493 14158 11268 147 100 100
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 20,0 43,6 5,8 17,1 56
7 Floreşti 1,3 0 18,8 0 4,7 13,2 12,5 21,7 25,1 17,5 18,0 12,1 1385 1,3 1,6
-urban 0 0 0 0 0 12,1 0 0 0 0 0 1,1 0,3 0
-rural 1,3 0 18,8 0 4,7 1,1 12,5 21,7 25,1 17,5 18,0 11,0 1385 2,1 1,6
8 Râşcani 0 0 0 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0,2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Glodeni 673 672 493 301 133 171 168 162 202 226 241 313 36 49 42
-urban 673 672 485 301 133 156 168 162 202 226 241 311 36 97 98
-rural 0 0 8,8 0 0 15,6 0 0 0 0 0 2,2 0,7 0
10 Făleşti 20,5 20,6 19,9 20,6 20,3 22,5 37,8 3,7 3,8 23,6 21,7 19,5 106 3,0 2,5
-urban 0 0 0 0 0 19,7 0 0 0 19,9 18,0 5,2 1,1 3,3
-rural 20,5 20,6 19,9 20,6 20,3 2,8 37,8 3,7 3,8 3,7 3,7 14,3 18 7,7 1,1
11 Bălţi 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Sângerei 0 0 0 0 0 0 0 19,5 35,6 36,0 42,7 12,2 13,3 1,5 3,9
-urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
-rural 0 0 0 0 0 0 0
19,5 35,6 36,0 42,7 12,2 13,3 3,6 7,1
RD Nord 12015 11375 11645 10674 10236 11376 13780 15411 15938 16186 15828 13133 132 70 68
-urban 11993 11354 11563 10622 10177 11314 13690 15328 15842 16081 15690 13059 131 81 83
-rural 21,8 20,6 81,6 52,8 59,0 62,5 90,1 83,6 96,8 105 138 73,8 632 2,8 3,1

148
 Anexa 7. Dinamica numărului sistemelor publice de aprovizionare
cu apă din raioanele și municipiile RD Nord, în unități
Nr. Raioanele și Anii
Sporul
crt. municipiile 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Briceni 14 17 17 17 18 22 25 25 25 25 25 179
urban 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 100
rural 10 13 13 13 14 18 21 21 21 21 21 210
2 Edineţ 5 5 5 5 5 22 22 24 24 24 24 480
urban 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 150
rural 3 3 3 3 3 20 20 21 21 21 21 700
3 Ocniţa 5 5 5 5 5 5 3 3 3 3 3 60
urban 5 5 5 5 5 5 3 3 3 3 3 60
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Donduşeni 3 3 3 3 5 10 11 11 11 11 11 367
urban 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
rural 1 1 1 1 3 8 9 9 9 9 9 900
5 Soroca 2 2 2 2 2 6 6 11 11 11 17 550
urban 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
rural 0 0 0 0 0 4 4 9 9 9 15 900
6 Drochia 12 10 10 10 12 16 21 21 21 21 21 175
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 11 9 9 9 11 15 20 20 20 20 20 182
7 Floreşti 27 30 29 28 43 44 45 48 48 48 48 178
urban 2 3 3 3 4 4 2 3 3 3 3 150
rural 25 27 26 25 39 40 45 45 45 45 45 180
8 Sângerei 24 27 27 28 29 38 42 46 49 49 49 204
urban 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 100
rural 21 24 24 25 26 35 39 43 46 46 46 219
9 Râşcani 9 10 21 28 32 39 41 44 44 44 44 489
urban 2 2 3 3 3 3 2 2 2 2 2 100
rural 7 8 18 25 29 36 39 42 42 42 42 600
10 Glodeni 21 21 21 21 24 26 25 25 25 25 25 119
urban 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 50
rural 19 19 19 19 22 24 24 24 24 24 24 126
11 Făleşti 3 2 2 2 2 15 27 30 30 30 30 1000
urban 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 33
rural 0 1 1 1 1 14 26 29 29 29 29 2900
12 Bălţi 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
RD Nord 127 134 144 151 179 245 270 290 293 293 299 231
urban 29 28 29 29 30 30 24 26 26 26 26 90
rural 98 106 115 122 149 215 248 264 267 267 273 272

149
 Anexa 8. Dinamica lungimii sistemelor publice de aprovizionare cu apă în RD Nord
Nr. Anii Sporul,%
UAT
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Briceni 158 165 167 167 177 197 206 214 213 214 214 135
urban 71,3 78,1 78,1 78,1 78,1 78,1 78,1 78,1 77,7 77,7 77,7 109
rural 86,5 86,5 88,9 89,1 99 119 127 136 135 136 136 157
2 Edineţ 137 138 138 138 138 212 212 226 226 230 244 177
urban 121 121 121 121 121 121 121 121 121 121 121 100
rural 16,2 16,9 16,9 16,9 16,9 90,6 91 105 104 109 122 756
3 Ocniţa 78,1 78,1 67,7 67,7 66,5 66,5 52,0 52,0 52,4 63,7 63,7 82
urban 78,1 78,1 67,7 67,7 66,5 66,5 52,0 52,0 52,4 63,7 63,7 82
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Donduşeni 53,5 53,5 53,5 53,5 60 90,7 93,8 93,8 97,8 97,8 107 200
urban 40,5 40,5 40,5 40,5 40,7 40,9 40,9 40,9 40,9 40,9 43,0 106
rural 13,0 13 13 13 19,3 49,8 52,9 52,9 56,9 56,9 63,8 491
5 Soroca 147 147 147 147 147 170 176 258 293 293 398 272
urban 147 147 147 147 147 147 149 149 149 149 175 119
rural 24 26,9 109 144 144 223
6 Drochia 120 129 129 129 149 264 284 326 339 385 389 325
urban 70,5 70,5 70,5 70,5 70,5 70,5 70,5 70,5 70,5 70,5 70,5 100
rural 49,2 58,7 58,7 58,7 78,0 194 214 256 268 315 318 647
7 Floreşti 317 280 278 359 392 402 431 444 473 535 536 169
urban 178 141 141 233 263 263 119 125 126 125 125 70
rural 138 139 137 126 130 139 312 319 347 411 412 298
8 Sângerei 223 241 253 250 269 323 330 387 409 417 452 202
urban 66,1 66,1 70,7 71,6 71,6 71,6 67,7 67,7 67,7 67,7 67,7 102
rural 157 175 182 179 197 251 262 319 342 349 384 244
9 Râşcani 116 132 205 277 327 390 406 438 443 454 461 399
urban 47,7 47,7 58,5 65,6 65,6 65,6 60,6 60,6 60,6 60,6 60,6 127
rural 67,9 84,4 146 211 261 325 345 378 382 393 400 590
10 Glodeni 167 167 174 174 164 186 218 219 223 252 276 165
urban 58,6 58,6 58,6 58,6 58,6 58,6 58,6 58,6 58,6 58,6 58,6 100
rural 108 109 115 115 105 128 160 160 164 193 217 201
11 Făleşti 47,2 44,4 44,4 44,4 44,4 180 274 340 348 369 378 801
urban 47,2 41,4 41,4 41,4 41,4 41,9 44,7 44,7 47,2 47,2 47,2 100
rural 3 3 3 3 3 138 229 295 301 322 331 11037
12 Bălţi 255 261 275 276 276 261 250 253 258 258 258 101
urban 245 251 264 265 265 250 239 242 244 244 244 100
rural 10,5 10,5 10,5 10,5 10,5 10,5 11,0 11,0 14,3 14,3 14,3 136
RD Nord 1818 1836 1931 2083 2209 2742 2932 3250 3375 3568 3776 208
urban 1171 1141 1160 1260 1289 1274 1102 1110 1116 1126 1154 99
rural 650 696 771 823 920 1467 1830 2140 2259 2442 2622 404

150
Anexa 9. Dinamica volumului total de ape furnizate de apeductele publice în raioanele RD Nord, mii m3
Nr. Anii
UAT media sporul
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Briceni 226 223 235 276 336 471 486 524 328 333 357 345 158
-urban 107 101 113 141 190 204 165 178 178 181 195 159 182
-rural 119 122 123 136 146 267 321 346 149 152 163 186 137
2 Ocniţa 127 138 121 126 122 128 130 139 140 151 168 135 132
-urban 127 138 121 126 122 128 130 139 140 151 168 135 132
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 #####
3 Edineţ 570 515 647 610 612 722 604 640 623 635 605 616 106
-urban 450 385 521 461 458 406 298 332 394 351 314 397 70
-rural 120 129 126 148 154 317 306 308 230 283 291 219 242
4 Donduşeni 96 85 103 104 98 608 390 417 450 502 213 279 221
-urban 93 81 86 94 81 84 88 90 91 99 105 90 113
-rural 3,2 4,1 17,2 10,2 18 524 302 327 358 403 108 189 3359
5 Drochia 298 395 407 363 398 517 540 575 631 845 988 541 332
-urban 230 248 259 291 295 342 331 344 363 356 395 314 172
-rural 67 147 148 72 103 175 210 231 268 489 593 228 879
6 Soroca 8691 8201 8493 8165 7846 8696 11083 12556 13323 13676 13335 10369 153
-urban 8691 8201 8493 8165 7846 8672 11033 12463 13192 13540 13144 10313 151
-rural 0 0 0 0 0 24 50 93 132 137 191 57
7 Floreşti 523 528 498 505 598 715 698 746 797 794 873 661 167
-urban 369 380 379 369 381 439 331 347 368 377 396 376 107
-rural 154 148 119 136 217 276 367 398 429 417 477 285 309
8 Râşcani 264 282 369 421 484 693 735 705 751 786 852 577 322
-urban 153 186 197 203 201 243 233 234 263 270 274 223 179
-rural 111 96 172 218 283 450 502 471 487 517 578 353 520
9 Glodeni 815 828 688 511 395 440 564 411 413 422 438 539 54
-urban 568 589 426 262 109 124 130 131 146 149 159 254 28
-rural 246 239 261 249 286 316 434 280 267 273 280 285 114
10 Făleşti 271 226 238 256 259 407 575 632 669 517 650 427 240
-urban 271 206 218 235 239 261 254 275 309 202 315 253 116
-rural 21 20 21 20 146 321 358 359 315 335 192 1627
11 Bălţi 3773 3722 3735 3681 3860 4014 3969 4006 4201 4339 4451 3977 118
-urban 3759 3704 3716 3664 3840 3994 3946 3981 4180 4315 4427 3957 118
-rural 13 18 20 18 20 20 24 26 21 24 24 21 182
12 Sângerei 388 444 439 466 469 574 590 613 700 728 808 565 208
-urban 240 245 256 268 275 296 274 282 291 294 308 275 128
-rural 148 199 183 198 194 279 315 331 410 434 500 290 339
RD Nord 16041 15586 15973 15483 15475 17985 20362 21964 23026 23729 23738 19033 148
-urban 15059 14464 14785 14278 14035 15193 17211 18795 19914 20284 20199 16747 134
-rural 983 1123 1188 1205 1441 2792 3152 3169 3111 3445 3539 2286 360

151
Anexa 10. Dinamica volumului de ape furnizate populației de apeductele publice în raioanele RD Nord, mii m3
Nr. Anii
UAT media sporul
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Briceni 184 178 191 230 238 369 439 469 288 293 320 291 174
-urban 82,7 74,1 85,5 115,4 116 127 134 145 157 160 175 125 211
-rural 101 104 105 115 122 242 305 324 131 134 145 166 143
2 Ocniţa 109 128 111 115 111 118 119 128 129 137 144 123 133
-urban 109 128 111 115 111 118 119 128 129 137 144 123 133
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Edineţ 271 291 293 280 302 533 431 466 477 531 545 402 201
-urban 215 231 236 220 242 304 223 253 262 255 264 246 123
-rural 56,4 60,0 56,9 59,9 60,4 229 208 212 216 276 281 156 498
4 Donduşeni 71,5 70,6 90,0 86,1 77,5 367 320 344 379 426 186 220 260
-urban 68,3 66,5 72,8 75,9 70,9 74,4 77 80 80 86 94 77 138
-rural 3,2 4,1 17,2 10,2 6,6 293 244 264 299 340 92 143 2875
5 Drochia 270 355 366 326 360 477 492 515 576 762 920 493 341
-urban 206 218 228 259 265 310 296 307 325 320 360 281 175
-rural 63,6 138 138 66 95 167 196 209 251 443 560 211 880
6 Soroca 486 507 524 502 509 600 638 818 805 738 846 634 174
-urban 486 507 524 502 509 580 615 729 679 607 662 582 136
-rural 0 0 0 0 0 20 23 89 125 132 184 52
7 Floreşti 353 401 368 392 491 607 599 641 696 683 768 545 217
-urban 272 287 273 281 306 376 276 294 323 325 346 305 127
-rural 81 114 95 111 185 232 323 347 374 358 422 240 521
8 Râşcani 239 250 333 365 445 639 663 645 684 713 785 524 329
-urban 139 166 176 183 182 218 209 209 236 240 249 201 179
-rural 100 84 157 182 262 421 454 436 449 473 535 323 537
9 Glodeni 245 253 281 275 322 372 491 368 363 376 404 341 165
-urban 61,1 66,3 71,4 78,1 87,1 102 109 112 124 130 140 98 230
-rural 184 186 210 197 235 270 383 256 239 246 263 243 143
10 Făleşti 187 198 203 218 223 371 517 575 604 443 600 376 321
-urban 187 179 185 201 206 231 224 243 275 160 284 216 152
-rural 19 18 16 17 140 294 332 330 283 316 176 1663
11 Bălţi 2591 2581 2611 2624 2718 2881 2840 2910 3019 3123 3260 2832 126
-urban 2578 2563 2592 2607 2698 2859 2818 2887 3001 3103 3238 2813 126
-rural 13 17 19 17 20 22 21,7 23,4 18 20 22 19 173
12 Sângerei 322 370 372 397 406 508 524 548 634 663 743 499 231
-urban 196 200 209 219 233 257 237 244 253 259 276 235 141
-rural 125 170 163 179 173 251 287 304 381 404 467 264 373
RD Nord 5327 5581 5743 5808 6202 7840 8073 8427 8654 8888 9520 7278 179
-urban 4600 4686 4763 4856 5025 5555 5337 5631 5843 5780 6233 5301 135
-rural 727 896 979 952 1176 2285 2736 2796 2811 3108 3287 1978 452

152
 Anexa 11. Dinamica volumului de ape furnizate altor categorii de consumatori (agenți economici) de
apeductele publice în raioanele RD Nord, mii m3
Nr. Anii
UAT media sporul
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Briceni 8 14,4 11,7 9,7 11,9 17,2 13,9 12,8 9,1 11,8 11,6 12,0 145
-urban 5,2 11,7 9,5 6,2 6,3 9,4 9 8,3 8 6,9 8,4 8,1 162
-rural 2,8 2,7 2,2 3,5 5,6 7,8 4,9 4,5 1,1 4,9 3,2 3,9 114
2 Ocniţa 6,4 5,5 3,2 3,7 5,1 4,9 4,7 4,8 4,8 5 4,7 4,8 73
-urban 6,4 5,5 3,2 3,7 5,1 4,9 4,7 4,8 4,8 5 4,7 4,8 73
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,0 0
3 Edineţ 212 133 265 221 194 79,9 52 53,9 103,8 70,2 35,8 129 17
-urban 212 132 264 220 193 77,4 50,7 52,2 102,2 70,1 35,8 128,0 17
-rural 0,1 0,8 1,4 1,3 1,2 2,5 1,3 1,7 1,6 0,1 0 1,1 0
4 Donduşeni 19,9 11 9,7 14,2 5,3 5,6 15,9 16,7 17,9 18,4 8,5 13,0 43
-urban 19,9 11 9,7 14,2 5,3 4,7 5,4 5,2 5,4 6,3 5,7 8,4 29
-rural 0 0 0 0 0 0,9 10,5 11,5 12,5 12,1 2,8 4,6
5 Drochia 12,5 13,9 15,1 17,2 17,9 20,0 23,2 31,8 27,3 43,1 25,3 22,5 202
-urban 12,5 13,9 15,1 17,2 17,6 19,8 20,9 21,9 22,9 19,1 18,0 18,1 144
-rural 0 0 0 0 0 0 2,3 9,9 4,4 24 7,3 4,4
6 Soroca 8147 7626 7902 7599 7278 8041 10323 11654 12424 12847 12397 9658 152
-urban 8147 7626 7902 7599 7278 8041 10323 11654 12424 12847 12395 9657,7 152
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1,2 0,1
7 Floreşti 92,9 76,8 98,6 87,1 50,1 34,9 56 59,1 37,5 65,4 67,7 66,0 73
-urban 71,1 75,8 86,6 70,9 48,2 30,3 23,9 24,2 24 25,4 25,6 46,0 36
-rural 21,8 1 12 16,2 1,9 4,6 32,1 34,9 13,5 40 42,1 20,0 193
8 Râşcani 10,2 9,4 12,4 9,9 12,1 14,7 26,3 19,9 23,9 28,5 27,2 17,7 267
-urban 5,4 6,1 8,2 8,3 7,4 9,5 14,4 10,3 11,2 12,4 11,6 9,5 215
-rural 4,8 3,3 4,2 1,6 4,7 5,2 11,9 9,6 12,7 16,1 15,6 8,2 325
9 Glodeni 501 516 347 174 11,5 10,6 10 6,4 8,1 11 9,4 146 2
-urban 491 507 339 168 5,5 4,6 3,3 3,1 3,7 3,1 3,1 139 1
-rural 9,7 9,4 8,2 6,2 6,0 6,0 6,7 3,3 4,4 7,9 6,3 6,7 65
10 Făleşti 71,8 16,5 23 28,2 25,5 21,7 30,1 34,3 37,5 45,2 30,4 33,1 42
-urban 71,8 15,9 22,6 25,4 24,1 19,6 20,2 23,0 24,0 30,2 21,7 27,1 30
-rural 0 0,6 0,4 2,8 1,4 2,1 9,9 11,3 13,5 15 8,7 6,0
11 Bălţi 920 912 902 803 892 858 866 829 912 942 961 891 104
-urban 920 912 902 802 892 858 864 827 910 942 959 890 104
-rural 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,1 1,2 1,7 2,9 0,7 2,4 0,9 2400
12 Sângerei 15,9 16,8 16,6 14,6 17,6 20,7 18,9 19,6 19,9 19 19,1 18,1 120
-urban 9,6 10 9,8 9,9 9,0 8,6 11,7 12,6 13,5 12 12 10,8 125
-rural 6,3 6,8 6,8 4,7 8,6 12,1 7,2 7,0 6,4 7,0 7,1 7,3 113
RD Nord 10017 9351 9606 8981 8521 9129 11439 12742 13626 14107 13598 11011 136
-urban 9971 9327 9571 8944 8491 9087 11351 12646 13553 13979 13501 10947 135
-rural 45,6 24,7 35,3 36,4 29,8 41,5 88,0 95,4 73,0 128 96,7 63,1 212

153
Anexa 12. Dinamica volumului de ape furnizate organizațiilor bugetare de apeductele publice în raioanele RD
Nord, mii m3
Nr. Anii
UAT media sporul
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Briceni 34,2 31 33 36,6 39,3 38,2 33,8 42,6 30,8 28,3 25,9 34,0 76
-urban 19,2 15,4 17,5 19 8,0 6,7 22 24,8 13,9 13,4 11,3 15,6 59
-rural 15 15,6 15,5 17,6 31,3 31,5 11,8 17,8 16,9 14,9 14,6 18,4 97
2 Ocniţa 11,9 4,7 6,3 7,1 6,0 5,2 5,8 6,0 6,6 8,9 18,5 7,9 155
-urban 11,9 4,7 6,3 7,1 6,0 5,2 5,8 6,0 6,6 8,9 18,5 7,9 155
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Edineţ 86,4 91,5 88,8 109 116 110 120 121 42,1 33,7 24,1 85,6 28
-urban 22,9 23 21,2 21,9 12,7 13,5 24 26,1 29,6 26,4 14,5 21,4 63
-rural 63,5 68,5 67,6 87 103 96,3 96,4 94,4 12,5 7,3 9,7 64,2 15
4 Donduşeni 7,9 7,4 20,7 14,2 15,4 236 53,5 56,4 52,8 57,9 17,9 49,1 227
-urban 4,7 3,3 3,5 4,0 4,3 5,3 5,3 5,4 5,9 6,5 5,2 4,9 111
-rural 3,2 4,1 17,2 10,2 11,1 230 48,2 51,0 46,9 51,4 12,7 44,2 397
5 Drochia 15,8 25,9 25,7 19,9 19,7 20,5 24,9 28 26,7 38,5 38,2 25,8 242
-urban 12 16,7 16,3 13,9 12,7 12,9 13,3 15,4 14,4 19,3 17,3 14,9 144
-rural 3,8 9,2 9,4 6 7,0 7,6 11,6 12,6 12,3 19,2 20,9 10,9 550
6 Soroca 58,1 67,9 67,4 63,9 59,3 75,4 72,8 83,9 94,5 91,3 92,5 75,2 159
-urban 58,1 67,9 67,4 63,9 59,3 71,4 69,5 80,2 88,2 86,4 86,4 72,6 149
-rural 0 0 0 0 0 4,0 3,3 3,7 6,3 4,9 6,2 2,6
7 Floreşti 77,1 49,8 30,9 25,7 48,9 68,6 43,2 45,6 45,1 46,0 37,7 47,1 49
-urban 25,5 16,7 18,7 17,5 27,1 33,5 31 28,7 27,2 26,9 25,2 25,3 99
-rural 51,6 33,1 12,2 8,2 21,8 35,1 12,1 16,9 17,9 19,1 12,4 21,9 24
8 Râşcani 15,5 22,5 24,1 46,1 27,6 38,9 45,7 40,7 42,5 45,1 40,5 35,4 261
-urban 8,8 13,7 13,4 11,8 9,4 12,5 9,8 14,6 16,4 17,2 13,4 12,8 152
-rural 6,7 8,8 10,7 34,3 18,2 26,4 35,9 26,1 26,1 27,9 27,1 22,6 404
9 Glodeni 69,2 59,5 59,2 62,3 63,3 59,0 62,1 36,0 42,4 35,3 25,6 52,2 37
-urban 16,4 16,4 15,9 16,2 16,3 17,1 17,3 15,7 18,2 16,5 15,1 16,5 92
-rural 52,8 43,1 43,3 46,1 47,0 41,9 44,8 20,3 24,2 18,8 10,5 35,7 20
10 Făleşti 11,9 11,3 12,6 10,3 10,9 14,4 27,5 23,0 26,8 28,7 19,8 17,9 166
-urban 11,9 10,3 11,1 8,7 8,5 10,5 9,8 9,0 10,5 11,5 9,3 10,1 78
-rural 0 1,0 1,5 1,6 2,4 3,9 17,7 14,0 16,3 17,2 10,5 7,8
11 Bălţi 262 229 223 255 249 277 264 267 270 274 230 254,5 88
-urban 261 228 222 254 248 276 263 267 269 271 229 253,5 88
-rural 0,7 0,7 0,8 0,8 0,8 0,8 0,7 0,7 0,6 3 0,2 0,9 29
12 Sângerei 50,4 57,1 50,1 54 44,6 45,8 47,1 45,3 46,6 46,0 45,3 48,4 90
-urban 34,4 34,8 37,3 39,5 28,6 26,2 25,4 25,2 24,1 22,8 19,4 28,9 56
-rural 16 22,3 12,8 14,5 16,0 19,6 21,7 20,1 22,5 23,2 25,9 19,5 162
RD Nord 701 658 641 704 700 988 801 795 727 733 616 733 88
-urban 487 451 450 478 441 491 496 518 524 527 465 484 95
-rural 213 206 191 226 259 497 304 278 203 207 151 249 71

154
 Anexa 13. Dinamica numărului sistemelor publice de canalizare în raioanele din RD Nord
Anii
UAT Media Sporul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Briceni 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 100
urban 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 100
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Edineţ 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 100
urban 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 100
rural 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
Ocniţa 4 5 5 5 6 4 3 4 4 4 4 4 100
urban 4 5 5 5 6 4 3 4 4 4 4 4 100
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Donduşeni 3 3 3 3 4 6 6 5 5 5 5 4 167
urban 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
rural 1 1 1 1 2 4 4 3 3 3 3 2 300
Soroca 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Drochia 7 4 4 4 4 5 4 4 4 4 4 4 57
urban 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
rural 5 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 40
Floreşti 12 13 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 100
urban 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 150
rural 10 10 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 90
Sângerei 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 100
urban 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 100
rural 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
Râşcani 5 4 3 3 6 6 6 6 6 6 6 5 120
urban 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
rural 3 2 1 1 4 4 4 4 4 4 4 3 133
Glodeni 9 9 9 9 8 8 5 4 4 4 4 7 44
urban 2 2 2 2 2 2 1 1 1 1 1 2 50
rural 7 7 7 7 6 6 4 3 3 3 3 5 43
Făleşti 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
urban 2 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 50
rural 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Bălţi 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
RD Nord 57 55 53 53 57 58 53 52 52 52 52 54 91
urban 27 28 28 28 29 27 25 26 26 26 26 27 96
rural 30 27 25 25 28 30 28 26 26 26 26 27 87

155
Anexa 15. Dinamica volumului total de ape reziduale evacuate de sistemele publice de canalizare din RD Nord,
în mii m3
Nr. Anii Sporul,
UAT Media
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 %
1 Briceni 96,8 94,8 93,0 121 122 132 134 138 132 136 138 122 142
-urban 96,8 94,8 93,0 121 122 132 134 138 132 136 138 122 142
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Ocniţa 43,2 56,8 61,3 66,2 73,3 74,4 79,0 78,7 77,1 77,6 76,9 70 178
-urban 43,2 56,8 61,3 66,2 73,3 74,4 79,0 78,7 77,1 77,6 76,9 70 178
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Edineţ 416 354 413 468 439 324 321 395 453 354 364 391 88
-urban 352 285 345 380 330 238 237 313 371 351 359 324 102
-rural 63,6 68,5 68,1 87,7 109 85,6 83,8 82,5 82,5 3,1 4,8 67,2 8
4 Donduşeni 84,2 85,4 94,8 103 114 140 143 148 148 149 158 124 188
-urban 81,0 81,6 77,8 93,2 96,1 99,3 102 103 103 110 117 96,7 144
-rural 3,2 3,8 17,0 10,2 17,7 40,6 41,3 41,9 37,0 38,8 40,9 26,6 1278
5 Drochia 173 186 213 244 227 242 239 250 266 264 283 235 164
-urban 173 186 213 244 227 242 239 250 266 264 283 235 164
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Soroca 447 473 463 444 448 475 470 556 513 538 544 488 122
-urban 447 473 463 444 448 475 470 556 513 538 544 488 122
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Floreşti 243 259 221 215 211 216 240 230 231 331 329 248 135
-urban 231 246 221 215 209 214 236 183 182 246 244 221 106
-rural 12,2 12,2 0,2 0,2 1,9 1,7 4,0 47,2 48,7 84,7 84,7 27,1 694
8 Râşcani 100 108 111 113 115 134 128 124 137 140 139 123 140
-urban 99 107 111 113 95 95 124 121 135 139 139 116 140
-rural 0,7 0,3 0,3 0,3 20,2 38,8 3,7 3,0 1,4 0,9 0,4 6,4 57
9 Glodeni 471 488 179 298 91 97 91 89 96 70,0 97,1 188 21
-urban 454 483 174 293 85 92 89 86 94 68,4 94,9 183 21
-rural 17,2 5,0 4,7 5,0 5,4 4,9 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 4,8 13
10 Făleşti 164 168 182 178 190 181 208 221 261 261 271 208 165
-urban 164 140 155 148 161 164 183 210 250 250,0 260 189 158
-rural ,, 28,0 27,3 30,1 29,1 17,2 24,9 11,3 11 11,0 11 20,1 39
11 Bălţi 7690 7105 8077 8302 8912 7676 7663 8938 8325 8987 8435 8192 110
-urban 7683 7097 8068 8294 8902 7664 7653 8926 8316 8975 8422 8182 110
-rural 6,7 8,0 9,2 8,3 10,0 12,0 9,6 11,6 9,3 12,4 13,2 10 197
12 Sângerei 120 121 135 167 156 144 132 147 158 156 158 145 131
-urban 120 121 135 167 156 144 132 147 158 156 158 145 131
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
RD Nord 10049 9498 10242 10719 11096 9835 9847 11314 10797 11464 10993 10532 109
-urban 9946 9372 10116 10577 10904 9635 9677 11112 10596 11311 10836 10371 109
-rural 104 126 127 142 193 201 170 200 192 153 157 160 152

156
 Anexa 16. Dinamica numărului stațiilor de epurare în RD Nord, unități
Raioanele și Anii
municipiile 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Sporul,%
Briceni 3 3 3 3 3 2 2 2 1 1 1 33
urban 3 3 3 3 3 3 2 2 1 1 1 33
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Edineţ 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 100
urban 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
rural 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
Ocniţa 3 4 3 3 3 4 3 3 3 3 3 100
urban 3 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 100
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Donduşeni 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 100
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
Soroca 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Drochia 4 3 3 3 3 1 1 1 1 1 2 50
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 200
rural 3 2 2 2 2 0 0 0 0 0 0 0
Floreşti 10 10 9 9 9 6 6 6 6 6 6 60
urban 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
rural 8 8 7 7 7 4 4 4 4 4 4 50
Sângerei 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Râşcani 5 4 3 3 3 5 5 5 4 4 4 80
urban 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 100
rural 3 2 1 1 1 1 3 3 2 2 2 67
Glodeni 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 7 100
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 100
Făleşti 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bălţi 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 200
urban 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 100
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1
RD Nord 42 41 38 38 38 35 34 34 32 33 34 81
urban 19 20 19 19 19 19 18 18 17 17 18 95
rural 23 21 19 19 19 14 16 16 15 16 16 70

157
Anexa 16. Dinamica volumului total de ape reziduale evacuate de sistemele publice de canalizare din RD Nord,
în mii m3
Nr. Anii Sporul,
UAT Media
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 %
1 Briceni 96,8 94,8 93,0 121 122 132 134 138 132 136 138 122 142
-urban 96,8 94,8 93,0 121 122 132 134 138 132 136 138 122 142
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Ocniţa 43,2 56,8 61,3 66,2 73,3 74,4 79,0 78,7 77,1 77,6 76,9 70 178
-urban 43,2 56,8 61,3 66,2 73,3 74,4 79,0 78,7 77,1 77,6 76,9 70 178
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Edineţ 416 354 413 468 439 324 321 395 453 354 364 391 88
-urban 352 285 345 380 330 238 237 313 371 351 359 324 102
-rural 63,6 68,5 68,1 87,7 109 85,6 83,8 82,5 82,5 3,1 4,8 67,2 8
4 Donduşeni 84,2 85,4 94,8 103 114 140 143 148 148 149 158 124 188
-urban 81,0 81,6 77,8 93,2 96,1 99,3 102 103 103 110 117 96,7 144
-rural 3,2 3,8 17,0 10,2 17,7 40,6 41,3 41,9 37,0 38,8 40,9 26,6 1278
5 Drochia 173 186 213 244 227 242 239 250 266 264 283 235 164
-urban 173 186 213 244 227 242 239 250 266 264 283 235 164
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Soroca 447 473 463 444 448 475 470 556 513 538 544 488 122
-urban 447 473 463 444 448 475 470 556 513 538 544 488 122
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Floreşti 243 259 221 215 211 216 240 230 231 331 329 248 135
-urban 231 246 221 215 209 214 236 183 182 246 244 221 106
-rural 12,2 12,2 0,2 0,2 1,9 1,7 4,0 47,2 48,7 84,7 84,7 27,1 694
8 Râşcani 100 108 111 113 115 134 128 124 137 140 139 123 140
-urban 99 107 111 113 95 95 124 121 135 139 139 116 140
-rural 0,7 0,3 0,3 0,3 20,2 38,8 3,7 3,0 1,4 0,9 0,4 6,4 57
9 Glodeni 471 488 179 298 91 97 91 89 96 70,0 97,1 188 21
-urban 454 483 174 293 85 92 89 86 94 68,4 94,9 183 21
-rural 17,2 5,0 4,7 5,0 5,4 4,9 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 4,8 13
10 Făleşti 164 168 182 178 190 181 208 221 261 261 271 208 165
-urban 164 140 155 148 161 164 183 210 250 250,0 260 189 158
-rural ,, 28,0 27,3 30,1 29,1 17,2 24,9 11,3 11 11,0 11 20,1 39
11 Bălţi 7690 7105 8077 8302 8912 7676 7663 8938 8325 8987 8435 8192 110
-urban 7683 7097 8068 8294 8902 7664 7653 8926 8316 8975 8422 8182 110
-rural 6,7 8,0 9,2 8,3 10,0 12,0 9,6 11,6 9,3 12,4 13,2 10 197
12 Sângerei 120 121 135 167 156 144 132 147 158 156 158 145 131
-urban 120 121 135 167 156 144 132 147 158 156 158 145 131
-rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
RD Nord 10049 9498 10242 10719 11096 9835 9847 11314 10797 11464 10993 10532 109
-urban 9946 9372 10116 10577 10904 9635 9677 11112 10596 11311 10836 10371 109
-rural 104 126 127 142 193 201 170 200 192 153 157 160 152

158
 Anexa 17. Dinamica volumului apelor uzate epurate (trecute prin stații de epurare) de sistemele publice de
canalizare din RD Nord, în mii m3
Nr. Anii Sporul,
UAT Media
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 în %
1 Briceni 4,4 4,3 4,9 5 5,4 5,4 5,1 5,9 5,9 7,5 7,2 5,6 164
urban 4,4 4,3 4,9 5 5,4 5,4 5,1 5,9 5,9 7,5 7,2 5,6 164
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Edineţ 414 351 411 466 436 322 319 393 451 354 364 389 88
urban 352 285 347 380 330 238 237 313 371 351 359 324 102
rural 61,3 66 66 85 106 83,3 81,5 80,2 80,2 3,1 4,8 65,3 8
3 Ocniţa 14,3 56,8 61,3 66 73,3 74,4 79 73,8 72,2 77,6 75,8 65,9 530
urban 14,3 56,8 61,3 66 73,3 74,4 79 73,8 72,2 77,6 75,8 65,9 530
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Donduşeni 84,2 85,4 94,8 103 114 140 143 145 140 149 158 123 188
urban 81 81,6 77,8 93 96,1 99,3 102 103 106 110 117 97,0 144
rural 3,2 3,8 17 10 17,7 40,6 41,3 41,9 37,0 38,8 40,9 26,6 1278
5 Soroca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Drochia 173 186 213 244 227 242 239 250 266 264 283 235 164
urban 173 186 213 244 227 242 239 250 266 264 283 235 164
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Floreşti 243 259 221 215 211 216 240 230 231 287 268 238 110
urban 231 246 221 215 209 214 236 183 182 246 227 219 98
rural 12 12,2 0,2 0 1,9 1,7 4 47,2 48,7 41,0 41,0 19,1 342
8 Sângerei 93,4 97,2 99,2 107 102 105 106 116 126 129 130 110 140
urban 93,4 97,2 99,2 107 102 105 106 116 126 129 130 110 140
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Râşcani 87,4 93,1 94,2 96 115 134 128 123 136 140 140 117 160
urban 86,7 92,8 93,9 96 95 95,1 124 120 135 139 140 111 161
rural 0,7 0,3 0,3 0 20,2 38,8 3,7 3 1,4 0,9 0,4 6,4 57
10 Glodeni 369 403 95,5 212 5,4 4,9 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 100 1
urban 369 403 95,5 212 0 0 0 0 0 0 0 98,1 0
rural 0 0 0 0 5,4 4,9 2,2 2,2 2,2 2,2 2,2 1,9
11 Făleşti 130 140 155 148 161 164 183 210 250 250 260 186 200
urban 130 140 155 148 161 164 183 210 250 250 260 186 200
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Bălţi 7683 7097 8068 8294 8902 7684 7653 8926 8316 8987 8435 8186 110
urban 7683 7097 8068 8294 8902 7684 7653 8926 8316 8975 8422 8184 110
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 12,4 13,2 2,3
RD Nord 9296 8773 9516 9957 10353 9091 9097 10475 9997 10647 10124 9757 109
urban 9218 8690 9435 9861 10201 8921 8964 10300 9830 10549 10022 9636 109
rural 77 82 84 96 151 169 133 175 170 98 103 122 133

159
Anexa 18. Dinamica volumului apelor uzate normativ purificate de sistemele publice de canalizare din RD
Nord, în mii m3
Nr. Anii Sporul,
UTA Media
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 %
1 Briceni 4,4 4,3 4,9 5 5,4 5,4 5,4 5,9 5,9 7,5 7,2 5,6 164
urban 4,4 4,3 4,9 5 5,4 5,4 5,4 5,9 5,9 7,5 7,2 5,6 164
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Edineţ 206 274 199 352 330 238 224 313 371 354 364 293 177
urban 206 274 199 352 330 238 224 313 371 351 359 292 175
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3,1 4,8 0,7
3 Ocniţa 14,3 6,2 52 63 69,1 70,2 79 78,7 77,1 77,6 75,8 60,2 530
urban 14,3 6,2 52 63 69,1 70,2 79 78,7 77,1 77,6 75,8 60,2 530
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Donduşeni 3,2 3,8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,6 0
urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
rural 3,2 3,8 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,6 0
5 Soroca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Drochia 173 186 213 244 227 242 239 250 266 264 283 235 164
urban 173 186 213 244 227 242 239 250 266 264 283 235 164
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Floreşti 233 248 221 215 153 156 115 218 162 151 132 182 57
urban 231 246 221 215 151 154 111 171 113 110 91 165 39
rural 2 2 0 0 1,9 1,7 4 47,2 48,7 41,0 41,0 17,2 2050
8 Sângerei 93,4 97,2 99,2 107 0 0 0 0 0 0 0 36,1 0
urban 93,4 97,2 99,2 107 0 0 0 0 0 0 0 36,1 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Râşcani 87,4 0,3 0,3 0 .. .. .. .. .. 140 140 61,4 160
urban 86,7 0 0 0 0 0 0 0 0 139 140 33,2 161
rural 0,7 0,3 0,3 0 .. .. .. .. .. 0,9 0,4 0,5 57
10 Glodeni 369 403 96 212 0 0 0 0 0 2,2 2,2 98,5 1
urban 369 403 96 212 0 0 0 0 0 0 0 98,1 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2,2 2,2 0,4
11 Făleşti 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Bălţi 7683 7097 7942 8294 0 0 7653 0 8316 8435 8186 5782 107
urban 7683 7097 7942 8294 0 0 7653 0 8316 8422 8184 5781 107
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 13,2 2,3 1,4
RD Nord 8866 8319 8826 9492 784 712 8315 866 9198 9432 9190 6727 104
urban 8860 8313 8826 9491 782 709 8312 818 9149 9371 9140 6707 103
rural 5,9 6,1 0,3 0 1,9 1,7 4,0 47,2 48,7 60,4 50,7 20,7 860

160
Anexa 19. Dinamica volumului apelor uzate epurate insuficient de sistemele publice de canalizare din RD
Nord, în mii m3
Nr. Anii
UAT Media
crt. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1 Briceni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 Edineţ 147 11,8 146 29 0 0 0 0 0 0 0 30,3
urban 147 11,8 146 29 0 0 0 0 0 0 0 30,3
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 Ocniţa 0 10,2 9,3 4 53,6 0 49,9 0 0 0 0 11,5
urban 0 10,2 9,3 4 53,6 0 49,9 0 0 0 0 11,5
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
4 Donduşeni 81 81,6 94,8 103 114 140 143 145 140 149 158 123
urban 81 81,6 77,8 93 96,1 99,3 102 103 106 110 117 97,0
rural 0 0 17 10 18 41 41 42 37 39 40,9 25,9
5 Soroca 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6 Drochia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
7 Floreşti 10 10 0 0 0 0 111 54,2 113 136 136 51,9
urban 0 0 0 0 0 0 111 54,2 113 136 136 50,1
rural 10 10 0 0 .. .. .. .. .. .. .. 5
8 Sângerei 0 0 0 0 102 105 106 116 126 129 130 74
urban 0 0 0 0 102 105 106 116 126 129 130 74
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9 Râşcani 0 92,8 93,9 96 95,0 95,1 128 124 137 0 0 78,3
urban 0 92,8 93,9 96 95,0 95,1 124 121 135 0 0 77,5
rural 0 0 0 0 0 0 3,7 3 1,4 0 0 0,7
10 Glodeni 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
urban 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
11 Făleşti 130 140 155 148 161 164 183 210 250 250 250 185
urban 130 140 155 148 161 164 183 210 250 250 250,1 185
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
12 Bălţi 0 0 126 0 8902 7684 0 8926 0 0 0 2331
urban 0 0 126 0 8902 7684 0 8926 0 0 0 2331
rural 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
RD Nord 368 347 624 380 9427 8188 720 9575 766 664 674 2885
urban 358 337 607 369 9410 8147 675 9530 730 625 634 2856
rural 10,0 10,0 17,0 10,2 17,7 40,6 45,0 44,9 38,4 38,8 40,9 28,5

161
Anexa 20. Act de implementare a rezultatelor cercetărilor științifice prezentate în monografie

162