;a •

„ .•.„ .. „ .•

. " "'r'"B
ma
cine matogra fica
CIH!I tn acest numlir:
CRONICA:
TRAGEDIA OPTIMIST A
Un criteriu de a-
pr ie re - farmecul
actorului

CIULEI - actorul

https://biblioteca-digitala.ro
 u
D

TAMARA SIOMINA
(EXCELENTA KATIUŞA

1 MASLOVA DIN RECE:S-

TA ECRANIZAREA RO.
~lANULUI LUI TOLSTOI
, fl;VIEREA") APARE flii

Z llOLUL UNEI TlNERE

lNDRĂGOSTITĂ DE UN
OM DUBIOS, IN FILMUL
PRIMUL REPORTAI.

OU NORI ALBI ClNE-

MATOORAFIA CEHO·
SLOVACĂ REIA TEMA
ULTIMULUI RĂZBOI,
lNTR-UN LIMBAJ POE-
TIO DE UN LIRI SM AU-
TENTIC, ATRĂGĂTOR.
J IN CENTRUL ACŢlUNil,
O FETIŢĂ RĂMASĂ SIN-
GURĂ PE LUME ŞI UN
PARTIZANRĂ..'IITCARE,
VRIND S-0 SALVEZE,
ll\IPARTE CU EA TRA-
GICA SOARTĂ A CELOR
RĂMAŞI SUB OCUPA-
ŢIA HITLERISTĂ.

TAXIUL MORŢII SE L'i-

TITULEAZĂ NOUL FILM
POLONEZ BAZAT PE N
SUSŢINllT .SUSPENSE"
CL'iEMATOGRAFIC CA-
RE NU NEGLllEAZĂ
4 INSĂ LATURA DE IN-
VESTIGAŢIE PSIHOLO-
GICĂ A EROILOR. SCE-
NARIUL LUI IOE ALEX
A FOST REALIZAT DE
IAN BA.TORY ; IMAGI-
NEA, ANTONI WOITO-
VICZ.

O COPRODUCŢIE A STU·
DIOURILOR DL'i R.F.G.
ŞI ELVEŢIA ADUNĂ
LAOLALTĂ ACTORI CA:
HEINRICH GRETLER,

5 CLAUDE FARELL, HE-

LEN VITA, HEINZ WO-
ESTER ETC., IN CADRUL
UNEI INTRIGI CU CA-
RACTER POLIŢIST-I·
POCRIŢII , REGIA: MAX
MICHEL.

GALA FILMULUI GER-

MAN A PREZENTAT IN
PREMIERĂ PUBLICU-
LUI BUCUREŞTEAN RE-
ALIZAREA STUDIOU·
RILOR.DEFA" INTITU·
6 LAU STRICT SECRET.
IN ROLURILE PRIN-
IJIPALE: ALFRED
MtlLLER, HELMUT
SCHREIBER, IVAN PA-
LEC. REGIZOR: JANOS
VEICZI,

https://biblioteca-digitala.ro
UN CRITERIU
DE APRECIERE :

„
•

acă să urmăm dicţionarul

O
ar fi limbii lite- care au distrus numeroase personaje înţepenin­ genată, presupusă săteancă din Lumină de iulie,
rare - şi n-avem temeiuri să n-o facem - du-le în faţa aparatului, zimbind unsuros sau pluteşte peste întîmplări, aşa cum face core-
„farmec" înseamnă . ansamblu de calităţi gesticulînd ameţitor,_ lustr~ind dezolant oame- grafie pe şira de paie din gospodărie, aceasta
(frumuseţe, graţie etc.) care produce admi- nii şi pe dinăuntru şi pe dmafară, după exem- nu e numai culpa ei. Dar chiar cînd alegerea
raţie, atracţie, încîntare spirituali, captivează, plarele reţinute de ei în vizionările copilăriei. e realmente bine făcută, se petrece cîteodată
ademeneşte: .. Aşadar, au dreptate criticii cine- Noţiunea de farmec personal n-are nici un fenomenul nedorit al închistării, încorsetării,
matografici cînd consideră farmecul personal al sens dacă e considerat ă în afara capacităţii ar- sclerozării actorului - ţărcuit în zeci de pla-
actorului drept un criteriu de apreciere a valorii tistice verificate a interpretului, în afara fa- nuri fărămiţate pentru un singur pas, lipit de
personajului, iar regizorii sînt îndreptăţ i ţi să cultăţii sale creatoare, a talentului - după decor, ţintuit de ·aparat, sucit lent cu comandă
scotocească îndelung fişele cu poze din studio, cum devine ininteligibilă dacă e socotitll ca un prin pîlnie, izbit mereu în ochi de blende,
să-şi caute aiurea chipurile pe care nu le-au dat imuabil. S-ar putea spune că în arta atît de imobilizat pe cîlcîie sau surîzător în poziţii de
găsit pe scenele teatrelor, să se hotiirască greu particulară a cinematografiei, farmecul acto- înecat. Mi-amintesc de o filmare (prin 1960)
şi chinuitor la alegerea înfăţişării eroului. Se rului se dobîndeşte în procesul extrem de compli- cînd eroul principal rostea de la o fereastră un
pare cil în arta cinematografiei farmecul perso- cat al făuririi imaginii, în care, pe lingă însu- discurs important, vibrant - cel puţin ca in-
nal al interpretului (integrat t ipului întruchi- şirile actorului ca om şi ca artist, intervin şi . tenţie - stînd într-un picior pe o cutie de con-
pat) devine o categorie estetică, exprimîndu-se mulţi alţi factori. Labilitatea noţiunii e de- serve aşezată la rîndu-i pe o scîndurii pusă şi
nu numai prin date fizice a rmoni oase, prin monstrată de cazuri bine cunoscute: inventi- ea nesigur pe un butuc înfipt într-un scaun
pitorescul de car t olină ilustrată ca în compo- vitatea, mobilitatea, curajul calm şi caracterul şubred . ln cadrul filmat i s-a văzut numai faţa
turile colorate semnate de lsmail Rodriguez vesel al marinarului din O întimplare extra- transpirată, iar în echipă s-a considerat o reuşită
sau prin produsele agreabile, de galantar fri- ordinară l-au impus pe Viaceslav Tihonov spec- ace astă sugerare a emoţiei ... Dar dacă actorul
gorific ale pati najului c inematografic austriac, tatorilor, au contribuit la realizarea unui con- are spontaneitate, vervă, bucurie de joc, mobi-
ci printr-un a n samblu de calităţi, în care fru- siderabil succes actoricesc. lntr-un interviu, litate - de ce să nu se organizeze filmarea
mus eţea trăsă tur i lor î ş i a re însemnătatea ei, dar actorul a mărturisit însă că la vreo cîţiva ani după aceste calitiiţi ale sale şi să i se impună
din care m a i fa c p a rte ş i expresivitatea acestor după ce începuse s ă lucreze în studiou, din ca- situaţii nefireşti, în care farme cul său, harurile
trăsături, spiritualitatea figur ii, armonia ges- uza a prea multe eşe c uri, se hotărîse să renunţe sale naturale pier? E adevlrat că platoul are
tului, mi ş c ării şi atitudinii, graţia feminină şi la film . Artistul indian Raj Kapoor a devenit anume îngrădiri, cerinţe şi legi, dar artiştii
forţa bărb ătească, ingenu i t a t ea naturală a co- d eos ebit de popular datorită primelor sale filme, adevăraţi n-au fost niciodată prizonierii tehni-
pilului, spontaneit a t ea , adresa, precizia por- dar după cîţiva ani prezenţa sa în unele produc- ci i artei lor, ci au considerat-o în funcţie de
tretului şi multe alt e le. ţii a eşuat în nesemnificativ. Alain Delon, cr e aţie, subordonînd-o imaginii artistice. Nu e
Mi se pare că filmul modern ţine seama din subtilul interpret al lui Rocco, s-a înfăţişat cu oare strălucită secvenţa din Lupeni 29 cînd
ce în ce mai a pli cat d e acest compl ex d e însu- totul ş ters în schiţ a din Dracul şi cele zece po- b ătrînnl muncitor comunist Varga iese din
şiri necesare actorul ui, r e nun ţ în d la transferul runci . Există, fire şte, şi artişti excepţionali ca casă slruntînd moartea pentru a-şi conduce to-
mecanic al noameni lor frum oş i" din realitate Nikolai Cerkasov ori Jean Gabin, Laurence varăşii ucişi pe ultimul drum? El merge pe
pe peliculă (lăaind aceaati înd e letn icire vetustă Olivier sau Spencer Tracy, Simone Sign oret ori uliţa pustie calm, puternic, tăcut, fără să se
pe seama afa ceriş t ilor in cor igib ili , n eo fiţilor Giulietta Mass ina care nu-ş i v or d e z a m ă gi pu- oprească la ameninţarea jandarmului de la
ignoranţi ori cîrpa c ilor), ti nzin d să subordoneze blicul chiar atun c i cînd vor avea d e biruit un mitralieră, călcînd apăsat, privind drept înain-
calităţile persona le ale ac torului une i sarcini scenariu prost, o r egie sl a b ă, p a r teneri inco- te, cu botărîrea eroică zugrăvită în ochi - şi
mai complicate, de înrîurire şi m od elare a spec- mozi sau alte vi c is itudini. D a r şi ln asemenea aparatul se retrage treptat, îndelung, din faţa
tatorului. împrejurări se va observa că dacă farmecul lui, dind posibilitatea lui Ştefan Ciubotăraşu
Apariţia lui Geo Barton în J.1oara cu noroc, artistului se impune mai totdeauna, nu tot- s ă confere personajului întreaga valoare umană
prezenţa Irinei P e trescu în Valur iu Dunării, d eauna se impune şi pers onaj ul. Gneori (Cer- şi politică a gestului, iar spectatorului să
profilul desenat de Emanoil Petruţ în S ecretul kas ov în Primăvara , Laurence Ol ivier ln Cabo- cuprindă din ce în ce mai amplu satul, la por-
cifrului, r obusta ş i originala interpretare dată tinul etc.) decalajul din tre actor i rol e evi- ţile căruia alţi şi alţi mineri ies să-l urmeze pe
de Colea Rlutu lui Il ie Barbu în Dufăfurarta, dent , ca şi efortul interpretului de a-l reduce condu cător.
rolul de viguroasă autenticitate psihologică şi pe cit îi stă în puteri . Calitatea regiei cinematografice se măsoară
istorică realizat de Ilarion Ciobanu în Setea Cil farmecul actorului ae cruiuă f film, o şi prin pricep~rea cu care valorifică însuşirile
- şi, desigur, nu numai acestea - se înscriu în mărturisesc indirect şi unele ubutiri numai actorului şi se bizuie pe ele în realizarea perso-
tendinţa amintită. Bineînţeles, nu e vorba nu- parţiale ale actorilor de t eatru talentaţi. Tl- najului, prin măestria cu care construieşte far-
mai de o modalitate estetică, ci, în primul năra Sanda Toma, care inspir ă multi 1impati mecul actorului în rolul corespunzător . E un
rînd, de o concepţie înaintată asupra funcţiei publicului cînd apare pe scenl, n-a cApitat truism, dar de cîte ori practica nu impune re-
personajului . relieful corespunzător ca interpret.I ln Cd~ l petarea lui! Şi de cite ori nu începe colaborarea
Dicţionarul limbii literare furnizează şi o a 702 . Silvia Popovici , nu o dată remarcat.I IA dintre regizor şi actor cu un sfert de ceas înain-
doua accepţi e a t ermenului „farmec": „procedeu roluri din cele mai dificile în t eatru, a a tun tea filmării, cînd şi unul şi celălalt mototolesc
folosit de oamenii auperstiţioşi în credinţa că personaj . de contur vag în Omul u 4 tuu . înfriguraţi şi stingheriţi cîte o foiţă din scena-
pot influenţa deafăşurarea normală a lucrurilor, Nu se poate opera cu noţiune a pe car o Îll- riul regizoral, privindu-se pieziş ... "Vechiul
cu ajutorul unor pretinse forţe supranaturale". vîrtim aici pe toate feţele, aşa cum -ar lucra sistem-scria cu mulţi ani în urmă Pudovkin-
lntr-adevăr, efectuind o mutaţie verbală, s-ar cu un instrument de prec izie . Def1nir a a ceea era în întregime astfel organizat încît munca ac-
putea afirma că nu puţini regizori mai nutresc ce numim farmecul actor ului se bizuie ti pe torului se reducea , ln ultimă analiză, la copierea
superstiţia că un om cu farmec personal - mai elemente identifica bile ş i pe unele impond era- aproape mecanică a sarcinii precise primite de
mult sau mai puţin actor - va rezolva toate bile, pe datele p erson ale a l e art is tului, dar ş i pe la regizor. Nu vom scăpa niciodată de această
proble.mele personajului prin simpla lui înre- aptitudinile celor ce- i of rl d ialogul aau îl antică metodă, în care actorul e tratat ca un
gistrare pe peliculă. De aceea fi „ pozează" atît îndrumă ln faţa apa ratulu i . S e poate afirma obiect , ca un model sau manechin, dacă nu
de ln1i1tent numeroase personaje. Parcurgînd însii cu certitudine el natura ş i ca litatea rela- vom spune că colaborarea dintre actor şi regi-
genericele fibnelor romîneşti, se va putea obser- ţiilor Intre actor 'i regizor au aici o pondere zor, acţiunea lor creatoare reciprocă, trebuie
va, ca rezultat al acestei superstiţii, cum - pe hotbîtoare. După ce ti·a ales actorul pe care-l plasată chiar la începutul muncii de producţie,
Jlngă reuşitele limpezi tn formarea şi cîştigarea socoate cel mai potrivit , regizorul e chemat să înainte de perioada filmării".
unor interpreţi talentaţi şi personaje valide - manifeste cea mai cinstită încredere faţă de Nu de dragul potrivelii cuvintelor aş adăuga
cinematografia noaetră artistică a consumat fără interpret, să nu-l considere un „obiect de filma- că, pentru a avea ctt mai mulţi actori care să
urme un num ăr remarcabil de actori ti neactori, re", ~nexlnd~-1 aparatului sau decorului, ci să impună ideea rolului 1i prin farmec personal,
tntr·o combustie sterilă de ageamii frumoşi stabilească imaginea în funcţie de acel complex e necesar ca munca lor în cinematografie să fie
„ descoperiţi" pe bulevarde, printre rude şi fa- de lnsuşiri ale actorului pentru care l-a destinat ea însăşi plină de farmec .
mili i limitrofe ori la periferia unor ansambluri să-i m~:mumentalizeze eroul. Din nefericire, nu
te.atr.ale provinciale, pretÎD.fÎ aJ"tişti amatori rareon alegere.a însăşi e eronată şi, dacă tînăra oxi- Valentin S ILVESTRU

https://biblioteca-digitala.ro
 OARE ACEASTA-I
DRAGOSTEA?

lJ.\Tl IHZ.\ŢI DE hll'RE.Jt:ll.llll, lioESIA ~I llUltl•. L\ t:\ 11.H ·

.\llfll.E CESTU
PRETAREA flXEBILOB .ACTORI JANA PROHORENKO ŞI I. PUŞKARIOV.

urii Raizman pledează necruţă­ unor asemenea concepţii co viaţa ceea co lnsoamnă frumos. Iar pro- sincer cu spectatorul. Şi Raizman
tor tmpotriva îngustimii spiri- cea nouă , cu comunismul. fesoara do germană este omul e zguduitor de sincer.
tuale şi a uscăciunii sufleteşti. In acest decor larg. lomui rigid d pro caro Cehov spunea Consecvent tn intenţiile sale,
Ascuţimea pledoariei sale a sttr- (Pictori: Novederejkin şi \' n- că .din neputinţa do a se face limpezi, nedisimulate, regizorul
nit multe şi aprige discuţii ln kov), deschis,"unde totul e con- arti t a de~ it funcţionar", func- solicită operatorului mişcări de
rlndul oamenilor de artă, pe<la- ceput pentru om, pentru ferici.rea ţion l ii. ln rmat cu reţete aparat simple, unghiuri obişnuite,
gogilor şi spectatorilor sovietici. sa, n-au ce căuta meschinăria , d cu tudoiala mic-bur- insisttnd mai ales pe portrete .
E cea mai bună dovadă că ne făţărnicia, vulgaritatea, lipsa de tdoauna înaintea S-ar părea că ecranul lat nu fa-
aflăm tn faţa artei adevărate. tact, spun autorii filmului. Con- meni. vorizează portretul. Totuşi ima-
In ghiozdanul unei eleve s-a vinşi ptnă la capăt de acest glnd :a de idei a aces- ginea lui Haritonov ti permite
găsit o scrisoare (un fyagment de ei uită să-i angajeze tn lupta lor lui Raizman un montaj al privi-
' reocupat pe foarte
scrisoare) - iată un tnceput de declarată, cu filistinismul , pe tl . S-au purtat dis- rilor: priviri directe, deschise se
subiect, clasic prin simplitatea eroii filmului. Dacă nu dragostea eroase, uneori tn con- tnttlnesc cu priviri piezişe, as-
sa. Nici ulterior, tn expunerea aveau de apărat cei doi tineri, le ia. De aceea merită aten- cunse, un adevărat duel urmărind
subiectului, autorii scenariului mai rămtnea să se bată pentru punsul regizorului adresat dinamica sentiJnentelor, noutatea
(Olşanski, Rudneva şi Raizman) cinste, pentru dreptate . O face reacţiilor.
u mile revistei „Iskusstvo
nu pretind să descopere nimic ·Raizman pentru ei. Nevinovăţia o• Raizman scrie: Dorinţa de simplitate nu-l fe-
nou tn dramaturgia cinematogra- eroilor e apărată de regizor tn- .Fe foarte mulţi i-a indispus reşte pe Raizman lnsă de locuri
fică. Merglnd pe consecinţele aces-
tr-un mod propriu, 1n felul cum ul trist . Dar dacă am fi comune: scena din biserică, ploaia,
tui fapt banal, ei extrag din toate povesteşte întlmplările. zat finalul vesel, dorit de ei, amintesc de filmul lui De Sica,
tntlmplările posibile pe acelea
care servesc mai bine ideea fil- In secvenţe ca „întoarcerea din ta ar fi tnsemnat că toate neno- pe o temă similară ( Sciuscia) .
pădure", „mama !şi sfătuieşte roc1rilo care s-au abătut aisupra I s-a mai reproşat regizorului
mului , formulată chiar tn titlu. fiica", „ora de germană", lnttlnim acelor suflete tinere, nelntărite,
Astfel, de la un bileţel nevinovat o anume premeditare ln condu-
găsit lntlmplător, într-o clasă,
atitudinea limpede a autorului, n-au influenţat cu nimic destinul cerea acţiunii, tn prezentarea fap-
tl recunoaştem pe Raizman, regi- lor. Intr-o asemenea rezolvare telor. Reproşul nu este liJ?sit de
se ajunge la două cuvinte scrise
pe tablă rezumtnd un dramatic zorul Pitmfntului tnsetat, al mili- a.m fi obţinut o banală canava de temei. Dar acesta este Rauman,
deznodămtnt: .Ksenias-aotrăvit·. tantului ţilm Comunistul sau al draigoste, căreia, pur şi simplu, artistul cu intenţii declarate, an-
sensibilei Maşenka, artistul amă­ n-ar fi meritat să-i dedicăm fil- gajat deschis după cum singur
;i:b , ti!~~~abir~ă-~r ':;er~n d~~
0
nuntelor psihologice, tndrăgostit mul". mărturiseşte, tn lupta ou „remi-
gostea? Nu. Fata nici nu ştia de adevărul vieţii. Deznodămintele dulcege nu stnt niscenţele moralei burgheze, or-
că-i vorba de dragoste. Palmele La succesul acestui film, alături de loc atributul unei arte opti- birea emoţională , limitarea spiri-
primite, agitaţia, alarma neaş­ de tinerii interpreţi, contribuie ::~=~ur~~e~~.eia „consolatoare". tuală - cu toate fep.omenele care
teptată din jur au convins-o că-i două reuşite actoriceşti: Fedoso- împiedică dezvoltarea societăţii
vorba de ceva murdar, necinstit. va tn rolul mamei şi Gheorghiev- Regizorul sovietic nu tnfrumu- noastre" . (.Iskusstvo Kino· nr. 11/
Şi hotărîrea a venit de la sine. skaia tn rolul profesoarei de ger- seţează viaţa, n-o poetizează. 1962). Cruzimea observaţiei sale
Toate acestea sînt filmate de mană. Din interpretarea Fedo- Pentru el filmul (poetic sau pro- realiste poate fi socotită lipsă de
operatorul Haritonov la lumina sovei, fără nici un cuvtnt în plus zaic) este armă de luptă şi de rafinament. E stilul său - fără
crudă a zilei, amplificată de albul ghiceşti biografia unei femei ne- cunoaştere. Optimismul său se tntortochieri, fidel gtndurUor sale
pereţilor blocurilor dintr-un car- căjite, văduvă de război, rămasă întemeiază pe convingerea că spu- şi pasiunii cu care cercetează
tier nou, modern, fără unghere din cauza mult"or griji tn urma ntnd omului adevărul - orictt caracterele, sufletul oamenilor .
întunecoase. Totul subliniază par- vieţii, incapabilă să-şi educe de crud - el va crede şi se va
că şi mai mult incompatibilitatea fiica, dureros de îndepărtată de tndrepta. Iţi rămlne numai să fii V. !STRATE

https://biblioteca-digitala.ro
TRAGEDIA OPTIMISTA !n obra>l.I •tlng (ro lul prilejuieşte
părere destul de răspîndită con- realizeze un film după „Tragedia taţia dez ordona tă a marinarilor,

O sideră „Tragedia optimistă" a

lui Vsevolod Vi1nevskicaopie-
1ă de pronunţată factură cinemato-
optimistă", regizorul Samson Sam-
sonov s-a angajat cu îndrăzneală
pe un drum greu, foarte riscat.
aflaţi iniţial sub intluenţa nefastli
a anarhiştilor, a căror căpetenie stă·
pîneşte echipajul prin cruzime şi
o imj:>ortantă creaţie lui Boris .An·
dreev) . Ceea ce nu a reuşit ln egală
tnHurli. Samsonov a fost să moti·
grafică . Născută, probabil, dintr-o ln z„ăpăiata - care rămîne in- teroare, cedeazll locul disciplinei veze lăuntric evoluţia eroilor, să
înţelegere superficială a transfe- contestahi l o reuşită realizare a revoluţionare conştiente, liber con· dezvăluie ln dinami ca acţiunii ci-

teatru 'i
rului de mijloace de expresie Intre
cinema, opinia aceasta -
oa - Samsonov vădise o rară mi-
nuţie în recrearea pe ecran a uni-
simţite. Masa amodă dobîndeşte
personalitate, unitate de voinţă şi
nematografice criltalizaren 1piri·
tuală a lui Alexei, măcinarea si-
eronată în fond - invocă dinamia-
mul acţiunii piesei, construcţia li-
versului cehovian, a atmosferei
1ufoCante în care se consuma dra-
de acţiune. Toate acestell slnt
rod al bravurii , tăriei morale, cal- g~;t~~'!:,1 ~:ă~~; t~r~fr;~n::~:;r~ r;
beră a conflictului care sparge ca- ma doctorului Dimov, acest „mare mului şi fermităţii dovedite în care o ajută pe Femeia-comisar
noanele tradiţionale şi se încheagă om mărunt". Tonul filmului era clocotul unor cumplite încercări de să se lmpu111i în faţa detaşamentu•
dintr-o suită de momente drama- reţinut, de un lirism trist, melan- Femeia-comisar . Treptat, în jurul lui, cîştiglnd gtlma şi dragostea
tice evocate şi comentate cu patos colic, fără lamentări. Ulterior, Ver- ei se string şi fac corp comun ener- tuturor. '
fierbinte de cei doi crainici. Dar .ttele de foc şi Contemporanul seco- giile autentice ale detaşamentului, Filmul respiră un patOA viguro~,
cei care socotesc „Tragedia opti-. lului ne-au fă c ut cunoscuto alte oamenii de bună credinţă care cau- amintind, prin ton şi manierâ, de
mistă" ca fiind scrisă parcă anume înclinaţii ale cineastului, tentat de tă adevărul, care năzuiesc spre Prologul. După prima bătălie, de·
pentru cinema fac abstracţie de subiecte în care predomină acţiu­ izbînda revoluţiei. taşamentul îşi strînge rîndurile şi
caracterul net teatral al situaţiilor nea, investigaţia psihologică deve- Decupajul regizoral al filmului se îndepărtează, în timp ce apara-
imaginate de autor, de rolul co- nind subsidiară. Cu Tragedia op- nu stăruie asupra detaliilor, evită tul ne descoperă mormintele proas-
vîr~ it or al dialogului în definirea timistă el încearcă o fuziune a ce- să piardă firul principal al naraţiu­ pete ale tovarăşilor căzuţi, cu bere•
caracterelor, de strînsa gradare a lor două tendinţe manifestate în nii în aspecte adiacente . Cel mai tele aşezate deasupra, în semn de
tensiunii dramatice conform legi- creaţia sa. adesea, obiectivul cinematografic ultim , rămas hun . ln episodul so-
lor scenei . Principala preocupare a regizo- îmbrăţişează cadrul mare al dife- sirii grupului de rezervă al anar-
1n pofida aparenţelor, care lasă rului a fost să comunice suflul ritelor episoade. Confruntările dra- hiştilor, cîntecul lor se stinge
impresia unei foarte lesnicioase tre- eroic impresionant al furtunoasei matice-cheie sînt întotdeauna pla- brusc cînd constată cu stupoare că
ceri de la piesă la scenariu, trans- încleştări evocate de Vi9nevski, sate pe fundalul pulsînd de viaţă îi întîmpină un detaşament mili-
punerea pe ecran a acestei opere să materializeze pe peliculă semni- al masei marinarilor . Aşa este sce- tar strîns închegat, din mijlocul
dramatice monumentale şi inova- ficaţia simbolică a organizării pri- na sosirii pe vas a Femeii-comisar căruia haosul şi hunul plac au fost
toare ridică multiple dificultăţi. mului regiment naval al Armatei · sau momentul de apogeu al con- definitiv stîrpite. Totuşi, există
Şi, în primul rînd, aceea de a găsi Ro,ii de către mandatarul Parti- damnării la moarte a Căpeteniei. în fil(ll o anumită ostentaţie în
limbajul cinematografic capabil dului Comunist: Femeia-comisar. Chipurile eroilor aduse în prim afirmarea unor idei care se desprin-
să exprime la fel de pregnant ceea Filmul se impune nu numai prin plan sporesc tensiunea emoţională deau firesc din însă~i substanţa
ce pe scenă se impune prin duelul anvergura montării, dar 'i prin pentru a reintra apoi în mişcarea întîmplărilor. Apariţiile comenta-
replicelor. Altfel, nu am avea de grija de a releva procesul compli- mare a momentului. Reţinem astfel torilor, de exemplu, suferă de pe
a face decît cu o operaţie simplis- cat fi profund de clarificare a ţe­ dirzenia Femeii-comisar (Marga- urma unei discursivităţi (inexis-
tă, de filmare a spectacolului 9i nu lului revoluţionar care-i va însu- rita Volodina), care ştie să acţione­ tente in piesă), care co boarii tem-
cu o creaţie nouă, independentă. fleţi în luptă pe mateloţi. Calită­ ze dur şi fără menajamente pentru peratura acelui superb elan spre
Faptul că însu9i Vişnevski nu 1-a ţile acestea au primit de altfel a-şi apăra demnitatea sau pentru a viitorul comunist conferit de Viş­
decis sil prefacă piesa în scenariu confirmarea internaţională o dată consolida disciplina matrozilor. Ne nevski celor doi plutonieri. Iar fi-
cinematografic 9i a preferat să cu Premiul pentru cea mai bună e- atrage temperamentul vulcanic al nalul, conceput de regizor ca o
acrie special pentru film Marinarii vocare a unei epopei revoluţionare lui Alexei (Viaceslav Tihonov), apoteoză, ar fi avut o vibraţie tul-
din Kro118tadt - inspirîndu-ae din acordat Tragediei optimiste la Fes- ale ciirui însuşiri sînt mai presus burătoare dacă nu-i dăuna tendin-
aceleaşi evenimente trăite de el tivalul de la Cannes din acest an. de izbucnirile sale necugetate. Ni ţa spre grandilocvenţă evidentă în
în mijlocul marinarilor revoluţio­ Amploarea subiectului s-a pre- se impune, puternic dar dezgustă­ modul studiat al aşezării marina-
nari - ni · ae pare a fi un indiciu tat bine ecranului panoramic, pe tor, temutul şef al anarhiştilor, cu rilor în jurul comisarului care
privind dificultăţile unei asemenea a cărui lntindere mi,_carea maselor şapca acoperindu-i pe jumătate pri- moare. Se întrevăd aci consecinţe­
intreprinderi. A9adar, pornind să capătă o forţă considerabilă. Agi- virile crunte, cu un tremur nervos le unui teatralism pe care regia
nu a izbutit să-l elimine, de alt-
minteri, nici din jocul unor inter-
preţi.
Tragedia optimistă face parte din-
tre operele literare a căror valoare
e greu de atins în transpunerea pe
scenă sau în film. Cu colaborarea
unui operator talentat, V. Mona-
hov, care în multe momente a va-
lorificat admirabil resursele de
. expresivitate ale peliculei de 70
mm, fÎ cu aportul unor binecunos-
cuţi actori ai cinematografiei
sovietice, regizorul Samson Sam-
aonov a depus o muncă rodnică
- cu toate deficienţele semnalate
-; pentru a apropia filmul său de
nivelul creaţiei originale a lui
V. Vifnevski.
Mihail LUPU

VIACESLAV TI·
HONOV, l\IARQA-
RITA VOLODINA
ŞIBORJSANDRE­
EV IN TRAGE-
DIA OPTIMISTĂ.

https://biblioteca-digitala.ro
 ouă piese prezentate pe sce-
nele noastre: „Orfeu în in-
fern" şi mai puţin conclu-
enta „ enaJer1e e sticlă.", acum o ecranizare
medie a altei piese „Vară şi fum", nu reuşesc în-
că să dea imaginea exactă a dramaturgiei lui
Tennessee Williams. Un teatru complex, de idei
1i fluidităţi poetice totodată, de minuţioasă in-
trospecţie, dar mai vagă dete1minare socială şi
istorică . Ca şi la alţi scriitori de peste Ocean,
mesajul lui Tennenee, piitruna de caldii compa-
1iune pentru mizera condiţie spiritualii la care
obligă societatea capitalistă, transpare dintr-o
reţea difuză de raporturi umane complicate,
contradictorii. Eroii săi tjung adesea la alie-
nare şi cauza provine atît din dezacordul lor
cu mediul, cit mai ales eu ei înşişi.
Blancbe („Un tramvai numit dorinţă"), Ca-
rrol Cutrere („Orfeu") sau fata pastorului („Vară
şi fum"] sint fiinţe nefericite, condamnate să

VA.RA ~
„ F LJ IVII
trăiască nu numai in afara societiiţii, dar şi a gă acestei iubiri „damnate" vor jigni pe tlnil.rul analitic, detaşează actriţa americani latura
vieţii, a orinduirii fireşti şi imperioase a naturii. care, la rîndu-i, din lipsi. de tact, nu va şti ridicolă şi totodatl sublimii a personajului
Demonstraţia e cu atît mai interesantii cu cît cum sil.-i învingă convenţionalismul şi o va candid , dezorientat, într-o lume a meschinli-
scriitorul nu face patologia societăţii, studiul piirhi. lată-i ln partea a doua a filmului pe riei şi brutalităţii. Dar verdictul critic al in-
cazurilor clinice: alcoolici, schizofrenici, in- cei doi protagonişti ai dramei susţinlnd un lung terpretei dat acestei fiinţe lntîrziate faţil. de
vertiţi (frecvenţi în literatura de senzaţie) ; ci şi destul de naiv colocviu despre iubirea pla- secolul ei răsuni!. cu mai multii forţă decît -
anatomia ei, ocup indu-se în general de organis- tonică şi cea fizică, despre spirit şi materie. mi se pare - a serii torului faţă de propria plil.a·
me sănătoase, dar înzestrate cu un piua de sensi- Scena demonstraţiei materialiste apare pe muire artisticii.. E un record actoricesc rar şi
bilitate şi fantezie. E o vitalitate care, negăsin­ ecran puerili!., didactic§. şi desuetă, chiar dacii. cu atît mai de apreciat cu cit interpreta nu s-a
du-şi debuşeul firesc, se atrofiază treptat, mor- lăsat intimidată de renumele unui virtuos dra-
pentru mentalitatea !napoiau. a eroinei mo-
.ti!iclnd suflete tinere, entuziaste, superioare. mentul va fi fost crucial. E vorba de fenome· maturg şi ~i-a adus aportul creator, activ .
Piesele lui Tennessee descriu astfel un proces nul denumit „optica spectatorului", greu con-
îndelung şi dureros, ireversibil. Critica operată fundabilă, în acest caz, cu optica limitată a per- Allc• MĂNOIU
de scriitor e activă, dar indirectii, de loc ostenta- sonajului. Desigur, identnieaua nu se reali-
tivă, intrucît nu opune mecanic individul „bun, zează tn toate filmele (şi ace•t decalaj deliberat
generos" mediului „meschin, coruptibil". creeazil. efecte puteFn1ce}. Du ln Vară fi fum
Marele dramaturg american defineşte cu sub- regia (Petel' Glenville) a pui cam 1impli1t tn evi-
tilitate, dar uneori pe căi prea ocolite, modifică­ denµ confruntarea fil ozofici fi, cu toatl
rile care se produc în structura intimă omenească; grav itatea dramei pe care o va prov oca ulterior
privirea sa lucidă cuprinde mai puţin generala aceasti ace oi, nepotri Yiru de lentile dii ul
culpabilitate a societăţii, cit incapacitatea indi- capacitatea emoi 1 ali .
vidului de a se opune energic provocărilor Ci teatrul lui T a - tn anaambhu liu
externe, deşi inerţia aceasta se datorează în - te preteas.l ex I at cÎllcmat fi rii o
primii şi ultimă instanţă tot influenţei me- dovedeşte filmul UA lrant...U llllaUI '-iAţiJ,
diului. S-ar părea chiar cii ascuţişul polemicii impresionant prin capa ilatea ~ Al i a
sale vizează cu precădere pasivitatea individu- transpune în termen i i a • i ex i i r~
lui, denunţîndu-i caracterul nociv, şi numai brilitatea interioari, ar a t printl
în subsidiar colectivitatea împiirţită pe clase in replici, atmosferi, caract • 1 l 'ar 1 fum
cu legile ei inumane care au produs asemenea e istoria unei arderi, dar firl l
fiinţe neadaptate şi neadaptabile. fum şi un gust amar, de c
Dacă în cazul inteligentei, rafinatei Blanche poate intenţia deliberati •
din piesa „Un tramvai numit dorinţă" (şi ea părea că mai mult lipu
ecranizată, avlnd ca interpretă o strălucitii raţie a celor ce au ra
actriţă, Vivien Leigh),fundalul social care a vă­ de o poezie mai vest j1tl ,
tămat ace.astă sensibilitate poetică se deseneazii rerea mea . Şi chiar în cazul
cu mai multă pregnanţii ca !actor răspunzător ar fi fost sentimentul pe
al dramei (descompunerea familiei, orăşelul »ea să ni-l transmitl Id
care i-a măcinat fetei idealurile, mai tlrziu romanţiozităţi anac:roo i
obtuzitatea cumnatului ei şi laşitatea omului şi-au ales bin.e mijl oa
cu care sperase să-şi refac§. viaţa), în Vară fi nu avea ce căuta la a de dramil. psi-
fum puritana Alma apare aproape unica respon- hologică culoarea - e d pt rece, pe tonuri
sabilă de nelecicirea ei. Piesa şi ecranizarea care de gri-albastru, dar inc mparabilă cu efectul
a transpus 11 ad literam" textul, debutează. cu un pe care-l creează jocul alb-negrului, sugerlnd
violent tablou de moravuri: atmosfera trivial§. cenuşiul dezolant ti 1ufocant al atmosferei.
şi meschin§. a tîrgului de provincie în care aceas· Apoi, conformismul per1ooajului central- ţin­
tă preţioas§. romanticii e obligată sl se „pro- ta critică a piesei - a fost tratat cinemato·
duc§." la serb§.rile publice, s§. Incurajeze talen· grafic într-un limbaj tot conformist, corect
tele literare locale şi sl-şi îmbrace masca unei faţă de text, dar fiiri atrii.lucire. A devenit o
convenţionalităţi de salon care o duce aproape axiomă estetică: poţi analiza plictisul fără
de cabotinizare. Dar ctnd eroina se îndrăgos­ a-l plictisi pe spectator (vezi piesele lui Cehov).
teşte, centrul dramatic al acţiunii se mută ex- Insistenţa cineaştilor pe evenimentele melo·
clusiv pe lupta disperată care se angajează în dramatice din piesil. (mama dementă ce-şi
sufletul fiinţei îmbîcsite de prejudecăţi, de şantajează fiica, martirajul unei iubiri „ne-
educaţie bigotă şi austeră (ce-i impune să-l permise" etc .) îndepărtează de film spectatorul
dispreţuiască pe otnul de ştiinţii. neconformist, modern. ll readuce jocul inteligent, sensibil,
care indignează filistina „moralitate" burgheză) lipsit de patetisme stridente, susţinut de re-
şi sentimentul ei viu, profund. Ezitările fetei, marcabila interpret§. a teatrului lui TenneSBee,
uneori bruscheţea cu care încearcă să se sustra· Geraldine Page. Cu fineţe şi profund spirit

https://biblioteca-digitala.ro
 Sebastian Papaiani, foarte ta- tn aproape toate secvenţele apare
lentatul 1 actor sibian al cărui cu o motoretă . Zelos, Furdut s-a
debut în filmul Partea ta de vini% pregătit at!t de mult pentru rol
a fost !n mod unanim apreciat, înc!t a făcut motoreta (nouă-nou­
!mi spune: ţă) praf. „
- Asta e casa mea „. Casa mea - Ce va fi, ln cele din urmă
din film. Interpretez un rol foarte Surtsul?
interesant: al t!nărului Făniţă - Ne dorim un surts tineresc,
care s-a întors de pe un şantier încărcat cu vioiciune,cu bucurie
cu ceva parale şi, ajuns !n sat, şi farmec„.
nu vrea să lucreze la colectiv, Un surts pe care tl vom recu-
alături de fraţii săi , ci !şi pro- noaşte - sperăm - şi noi specta-
pune să trăiască din„. negoţ. torii, desenat pe ptnza argintie
Are un măgar şi a hotărît să facă a ecranului de cinema „ .
avere . Mentalitatea aceasta, oda-
tă înrădăcinată în el, 11 aduce
G. TOMOZEI
ln vîrtejul a zeci de situaţii ne-
plăcute ?ri comice, du-p_ă care s~
va convtnge că oamenu nu ?1a1
pot trăi ca tn trecut, că viaţa
are alt curs şi că tentaţia „ tnstă­
ririi" prin negustorii naive, nu
ispiteşte pe nimeni.
înstrăinat un timp de sat şi
PE SOENELE de propria-i familie, Făniţă sfîr-
TEATRELOR A-
MERIOANE GE- şeşte prin a . se întoarce alătur~
RALDINE PAGE, de cei drag1. Recunoscuta lui
DEŢINĂTOAREA vioiciune şi spiritul tntreprinză­
PREMIULUI „os. tor, abia acum pot f~ puse. în va-
CAR", REPUR- loare. Ceea ce dă ş1 mal mult
TEAZĂ UN MA- farmec povestirii, este „roma~ul"
RE SUCOES. IA- de iubire, caldă şi adolesc.enttnă,
T-O IN SCENA
FINALĂ DIN VA- pe care Făniţă 11 trăieşte. alătu~i
RĂ ŞI FUM. de Liorica , o dragoste dtn copi-
lărie .
. „Surfsul a ajuns aproape de
jumătatea lui. Geo Saizescu, aju-
tat de operatorul Gheorghe Cor-
nea, pregăteşte o secvenţă nouă.
Aparatele sînt pentru ultima oară
verificate, lumina a fost „pusă"
(cum se spune în limbaj cine?la-
tografic) , machiajul a fost asigu-
rat şi filmarea poate !ncepe. Ctnd
e bătută clacheta, numeroşii asis-
tenţi ai regizorului - aşa i-am
numit pe colectiviştii care urmă­
resc cu atenţie totul, de dincolo
de gard - amuţesc şi actorii !şi
rostesc replicile iluminaţi de soa-
rele văratic.
Geo Saizescu îmi spunea, tn
urmă cu clteva clipe :
LAURENOEHAR- - Am căutat cu atenţie locul
VEY, OUNOSCU- acesta . De altfel, pentru compu-
TUL INTERPRET nerea interioarelor ori pentru
DIN DRUMUL asigurarea costumelor nu prea am
SPRE INALTA
SOCIETATE O solicitat garderobele şi magaziile
SECONDEAZĂ PE de recuzită de la Buftea, ci am
GERALDINE PA- preferat să cercetăm cu atenţie
GE IN VARA ŞI satul şi să ne procurăm cele nece-
FU~f. sare de aici. Ajunşi la Păuşeşti
am schimbat oarecum şi viziunea
În împrejurimile Rimnicului- asupra r itmului filmului. Am
Vtlcea o echipă de tineri cineaşti renunţat la cadrele cu precădere
(cei mai tineri) realiza tn vară un scurte, pe care ne propuneam să
film după un scenariu de Dumitru le tmb i năm la montaj astfel tnctt
Radu Popescu. să obţ i nem efecte „sigure" şi am
Cu acest prilej, am tnregistrat preferat să „top im" moment e suc-
ctt eva debuturi : cinte, dar poate neconcludente tn
Debutul (cu un film de lung sine tn socvenţe cu o respiraţie
metraj ) al regizorului Geo Sai- mai largă. mai apropiate de rit-
zescu „. mu l vieţii.
Primul scenariu scris de D.R . - Pe ce principii aţi alcltuit
Popescu „. distribuţia?
Ctţiva actori aflaţi la primul
lor rol... - Am tnce i a-l u tiliza

•
E ora 6, tn zori, şi echipa tn-
i~u~~a:; te~~~
ca el să u excepţional.
cepe o nouă zi de muncă . Maşinile Cu u.m I 1 cu o nevero-
stnt gat a de drum şi la ora cuve- similă • realizează
un
nită se dă semn a lul de pornire. personaj p • d e mare fru-
Dincţia · satul Păuşeşt i. muse Ltorica am folosit
•
Sa 11 mi~ cunoscut. Aici am
popos it tntr-0 primăvad ploioasă
o d , proaspătă absol-
ventă a fCOlu med ii : Florina Lui-
can. De Teatrul Naţional am
ş i l-am ascultat tntr-0 noapte de al 1 m a.1 mulţi interpreţi.
aprilie pe moş • "1co Potol a De p1kU. cei doi fraţi ai lui
ctnttnd, ori mai d bi tn - F~1ţ1 ŞI nevestele lor stnt actori
ntnd, balada lui Corbea, tnso- ca.ni cunosc de ani de zile,
ţindu-se de tremurul arcuşului col i şi - în plus - prieteni.
pe două strune de v i oară. E vorba de Dem Rădulescu şi
Iată o căsuţă veche, cu acope- Draga Olteanu, de Matei Ale-
riş de şindrilă , cu un cerdac de xandru şi Catiţa Ispas. Aceştia
lemn împodobit cu ghivece mari
de flori. O poartă tnaltă , acare-
turi, o ftnttnă cu ciutura ridicată
;!fm~F~o~e~~tam~pes:c~~~~ 1şi
George Constantin. Un rol fru-
în aer , un coteţ de porumbei„. mos are şi Dumitru Furdui care

https://biblioteca-digitala.ro
 OVIDIU GOLOGAN se pregi- maginea se bizuie pe adevărurile
teştesi inceapi ln curind fllmi- înfăţişate, pe tnţelegerea lor şi
rlle la Pildurea sptnzuraţilor, ea nu se poate realiza meşteşugă­
avînd ca re1h:or pe Liviu Ciulei reşte, ca o ilustrare mecanică a
(scenariul-Titus Popovlcl, dupi gîndurilor altora.
romanul Iul Liviu Rebreanu) - Vă socotiţi totuşi elevul
cuiva?
- Inainte de a fi elev, am
Iată-ne de data aceasta tn faţa fost profesor. N-am făcut o şcoală
unui operator. Rămas de obicei de cinematografie, dar am fost
necunoscut şi trecut uneori cu profesor un an de zile la Institu-
vederea la lectura genericului tul nostru de cinematografie.
(fiindcă numele lui figurează sub Dumneavoastră, bănuiesc , nu
o titulatură care pare pur teh- vă refereaţi lnsă la elev ln
nică), operatorul e de fapt acela sens didactic. Am avut posibili-
care zămisleşte, din lmbinarea tatea să cunosc personal şi să şi
luminilor şi a mişcărilor de apa- lnvăţ de la clţiva mari operatori.
rat, forma definitivă a imaginilor L-am cunoscut lndeaproape pe
de pe peliculă. Eduard Tiss~. colaboratorul lui
- Cum aţi devenit operator? Eisenstein, m-am tmprietenit cu
- Eu voiam de fapt să fac cu el, ne-am vizitat reciproc. Leonid
totul altceva, să devin ofiţer de Kosmatov, Serghei Urusevski,
marină. Era Savelieva mi-au sttrnit de
-Militar, deci. asemenea interesul şi admiraţia
- Nu, marinar, ca să pot călă- ca artişti şi ca oameni.
tori, să văd cit mai multe lucruri - Ca stil, lnsă, de cine vă
şi locuri. simţiţi mai apropiat?
- O pasiune care o anunţa pe _,_ Pe mine m-a influenţat foar-
cea a operatorului I te mult operatorul mexican Fi-
- Poate. Marinar n-am deve- gueroa pe care l-am urmărit ln
nit, dar pasiunea nu mi-am tră­ toată activitatea lui şi de la care
dat-o. aş putea spune că am preluat
- Aceasta e ... fabula . Ce v-a unele elemente. Dar trebuie să
determinat lnsă să porniţi pe mă eliberez de această influenţă,
această cale? pentru că fotografia modernă e
- Imi plăcea foarte mult foto- cu totul alta astăzi declt cum era
grafia şi făceam fotografii, ca acum 5 sau 10 ani. Totuşi Fi-
amator, încă din timpul liceului. gueroa rămlne unul din cei mai
- Vorbeaţi despre o anumită mari operatori. La el fiecare
„pasiune de a vedea". cadru e un tablou .
- Da, eu merg pe stradă, de - Iar fotografia modern~?
pildă, sau călătoresc şi studiez - Depinde de subiect. Se cere
cum cade lumina zilei şi ca totul să fie ca ln viaţă, fără
efectele felinarelor noaptea sau prea multe efecte căutate. Eu
lumina care vine din interioare. vă mărturisesc tnsă că lucrez şi
Lumina dintr-un sat, seara şi acum tot ln genul lui Figueroa
noaptea pe uliţă sau în interioare. şi consider că pentru un film de
Ziua, ctnd stau ln casă, urmăresc epocă, de pildă, pentru unul ca
lumina pe obiectele din jur şi Pt'Sdul'easptnzul'a/ilor, compus din
efectelecare se creează pe vreme tn- multe durităţi, factura imaginii
sori tă sau pe timp urtt. cu ploaie.- nu trebuie să fie aceeaşi ca pentru
Apoi faptul că am lucrat pentru un film de actualitate .
jurnalul de actualităţi mii de - Dar faţă de filmul realizat
metri de peliculă m-a ajutat să sub regia lui Victor Iliu, Moara
cu nMoc, ce va fi nou tn ima-
c11nosc viaţa, oamenii, locurile,
atmosfera. M-a atras mult jur- ginea din Pc'Jdut'ea sptnzut'aţilorl
114lul şi eram un operator pentru - Atunci am mers tndeosebi
pe contrastul alb-negru . ln Fli.-
care - cum să spun? - nu mai
contau dificulUţile dacă mi se durea sptnzuralilot' voi urmări, ln
tnţelegere cu Liviu Ciulei , o con-
~ că e ceva interesant de
fli.mat. Ca reporter cmematogra-
topire lutre alb şi negru cu tente
de gri şi efecte strălucitoare ln
f&c trebuie d te păstrezi cu su- unele cazuri, pentru că se va
fletul, ca m111tea 'i trupul mereu lucra cu lumină dirijată ...
inere . tlel so naşte şi se dez- N-aş vrea să spun vorbe mari,
voltA pontaneitate fără tn sensul că acesta este filmul
de poate concepe crea- vieţii mele, dar el va fi pentru
ţia.
mine o cotitură. Personajele ln-
c ţi un adevărat elogiu făţişate ln romanul lui Liviu
d enta.rului I Rebreanu şi transpuse tn scena-
- E calea cea m'li interesantă riul tntr-adevăr excepţional al lui
pşat:ru un operator de film. Chiar Titus Popovici şi ln viziunea lui
dael 1 lent, nu poţi face nimic Liviu Ciulei, regizor cu o persona-
da.U na cunoşti lumea din jur, litate artistică distinctă, trebuie
dael nu-i urmăreşti cu pasiune relif'>fate tntr-un mod cu totul a-
mifcarea şi nu te străduieşti să-i parte. lmpletind, tn evoluţia per-
surprinzi chipul. tn trecut era sonajelor, setea de viaţă cu frica,
foarte greu. Nimeni qu ştia c.e e drago>tea cu m:>'lrtea , romanul
aceea cinematografie şi noi a transmite un vibrant mesaj anti-
trebuit să lnvăţăm, ca Grigoraş răzb:>inic , profund actual, şi lui
Dinicu, „după ureche". Astăzi trebuie să-i corespundă o plas-
eicistă un lnvăţămtnt ştiinţific, tică , o tncadratură şi o compo-
dar trebuie să ştim să lnvăţăm ziţie care să lnsemne o treaptă
de la viaţă. Operatorii de la jur- nouă tn cinematografia romt-
nal au posibilitatea să călăto­ nească, ţinlnd seama de faptul că
rească prin toată ţara, să vadă avem Lupeni 29 şi Tudot' ca
transformările care se produc, etape parcuse.
oraşele şi clădirile noi, să urmă­ ~ vrea ca feţele actorilor să
rească cum se dezvoltă conştiinţa capete multă forţă, să li se vadil
oamenilor simpli... Să nu vă ridurile şi toate cutele, ca să se
mire I Unui operator, cu tot carac- simtă tncleştarea războiului din
terul oarecum tehuie al meseriei 1916... şi din toate războaiele.
sale, nu trebuie să-i scape pro- Şi ochii. .. Ochii trebuie cit mai
cesele lăuntrice ale conştiinţei şi bine marcaţi, mai ales ln scenele
sufletului omenesc, pentru că i- de clar-obscur şi ln tntuneric.

https://biblioteca-digitala.ro
 Peisajul mă gtndesc să aibă o
tentă de gri, o atmosferă ternă,
tn ploaie, cu drumuri noroioase .
Iaruniiactori-aşa m-am înţeles
cu regizorul Liviu Ciulei - , pen-
tru că vor purta tn film barba
lor naturală, nu vor fi machiaţi,
ca să nu fie retuşate o serie de.
particularităţi ale feţei. Copacii
vor fi filmaţi toamna, ttrziu,
tntr-un peisaj fără frunze . Unele
exterioare de noapte le voi filma
ziua, folosind filtre pentru a obţi­
ne efectul de noapte . Dar nu va
fi o noapte neagră - „s-o tai cu
cuţitul" , se vor distinge şi pla-
nurile doi şi trei, pentru ca ima-
ginea să aibă , chiar şi noaptea,
o anumită transparenţă .
Ctnd tncepi un nou film simţi
o bucurie, o mulţumire deosebită,
dar şi un zbucium ... liniştit. Te
glndeşti că , de fapt, la vizorul
aparatului nu te afli tu , ci spec-
tatorul. Aparatul de filmat este
ochiul spectatorului şi răspunde­
rea celui care li mtnuieşte devine
extraordinară ; el răspunde în
faţa a milioane de spectatori.
-Vă mulţumesc, tn numele
spectatorilor .
Valerian SAVA

DIN l'ILllOGBUU. LVI

OTIDIU 80Lff~

1Ht-s..;,.„„,„ '"• ••
"• ,,,., .so1.1M.- 1c1oca-

1110 - „,.,. ,.„.,.

tar, , .... _Victor Dlll),
(aeert-
ovele ..U..te ta c:oi.a.onn

CfffH);
l9M - •• „. „ -
- Victor IU•I:
Cnlia

IHI - L••tN li'""' (ftlla

- 0. . . .be Xan).

ARTA. PICTURAL-GRA-
FICĂ A. LUI GOLO-
GAN CONCRETIZATĂ
INTRU-UN CADRU DIN
MOARA CU NOROC.

https://biblioteca-digitala.ro
 Numai Sinteză
un aspect iau amestec?
ă refer la unul dintre aspectele - !llarca~ cu s~rprindere că oameni de profesie, bună co laborare Intre scriitor
pr~a_ nu;1lleroase, pare-se - ale situ- m 9lusiv .regi~ori, 90.nsider~ textul drept factor (prin scriitor nu se lnţelege nea-
M .
aţ~ei ex~stente !n domeniul scenariu-
lui de ~11;1? · E vorba de noţiunea de
„colect.iv a cărei înţelegere teoreti-
primordial şi. dec isiv al filmului. Nu cred că
est~ aşa . Regizorul cu personalitate „doreşte"
rna1 mult sau mai puţin vag să construiască
O .
părat o singură persoană fizică .
Pot fi şi două, trei sau mai mul-
~e) şi regizor J?âre să fi~ .o primă ga-
că ŞI, tn consecinţă, practică , este (dacă nu un anume tip de film, dar simte nevoia ranţie a unui bun scenariu . Intenţule, căutări­
greşesc) obliga~orie pen~ru definirea genului (cin~ e cazul) cttorva „puncte de sprijin" în
le. unuia trebuie să devină şi ale cel uilalt.
de lucrare scrisă, numit îndeobşte scenariu. Filmul, pe ecran, nu poate exprima tn nici
spaţiu , aşa cum Enescu hotărîndu-se să com-
P ornind cu ~naliza mai departe, trebuie să un caz veleităţile separate ale scriitorului,
atragem atenţia asupra faptului că filmul punăOedip a apelat la EdmondFleg libretistul, ale regizorului sau, mai ştii, ale operatorului,
este, congenital, o lucrare colectivă, spre nu ca la un artist d ătător de idee, ci de idei şi, compozitorului şi ale întregii armate de
deosebire de cîteva arte precum poezia , proza, h~~şte , de cuvîntul scris cu necesarul meşteşug. participanţi la creaţia filmului. Filmul
Fund conducător, regizorul este obligat să trebuie să fie o operă unitară din toate punc-
dra maturgia, muzica sau pictura care stnt, tele de vedere, pe cit posibil şi ca stil,
congenital, creaţii individuale . Simfonia a determine apariţia şi cristalizarea elementului
cinematografic numit scenariu, comportlndu- ou tot avatarul său de a fi creaţie de front .
V-a a fost compusă de Beethoven, singur, (Desigur, pe orice front există un comandant.
cu un pian, o luminare şi hîrtie . I van cel se asemenea redactorului- şef de ziar care nu Dinspre lumea mare r~zbate către noi zvonul
aşteaptă într-un birou „să-i vină" manu- că regizorul ar fi numitul, dar mai bine e
Groaznic e, în schimb, fructul unei echipe
alcătuite sub conducerea lui Eisenstein , din
scrisele la citit, ci dirijează el configuraţia să nu aducem vorba în faza de elaborare a
numărului într-o scurtă şedinţă de dimineaţă scenariului.)
a ctori , scriitori, operatori , desenatori , teh-
pentru ca seara, ctnd textele au venit, să Cînd scriitorul e hotărt t să facă un film,
nicieni etc. Chiar atunci c!nd avem de-a deci' acceptă de bună. voie ş i nesilit de nimeni
face cu forţe tip „ Renaştere", precum Cha- le contopească într-o unitate.
căsnic i a cu un regizor, aduce ca zestre obl iga-
plin , rlvnind m!ndru să pună un semn de In s flrşit , mi se pare foarte firesc ca vor-
t orie în primul rînd o idee principală , ap oi
egalita te absolută între film şi personalitatea bind despre natura colectivă a muncii în o schiţă a subiectului, cu datele sale de
sa multilaterală de regizor , scena rist, actor cinematografie, să subliniem necesitatea, conflict, personaje, atmosferă etc . dacă se p oat e
principal, compozitor şi soţ sau păr inte de inevitabilitatea co lab crării atît pe plan
actriţă, el nu izbuteşte decît pînă la un punct,
genera l cît şi înăuntrul fiecărei „ secţiuni" ,
fiind obligat s ă introducă în compoziţia ope- inclus iv scenariul. Atît de des întîlnim pe
rei sale factori alogeni, ca: operatorul, decora-< genericul marilor producţii străine patru-cinci
t.orul şi alţi interpreţi , întrucît cinemato- nume de scenarişti ş i specialişti în dialoguri ,
graful este, prin condiţia sa obieclivtl, un Incit a argumenta în favoarea con lu crăr ii pare
produs cu_peputinţă de înfăptuit la singular. inutil. Attt de semnificative sînt succesele
dob îndite de no i prin metoda colectiv ă (T itus NU AVEŢI INFAŢĂ UN CADRU
Dar zonele „pure" ale filmului? Insula japo- DINTJl,..UN FILM IN CARE
nezului Kaneto Shindo lipsită de cuvînt (deci Popovic i cu F rancisc Munteanu la Valurile JEAN MARAIS O ARE PARTE-
de factorul scris şi scriitor) nu s-a putut dis- Dundrii, T itus Popovici - scenaristul cu NERĂ PE SOPHIA LOREN, CI
T itus Popovici - romancieru l la Se tea, • -. O FOTOGRAFIE OBIŞNIDTĂ
pensa de actori sau operatori, iar desenul REALIZATĂ lN TIMPUL UNEI
Ţie, Eugen landric, .t. Drăgan la Lupeni
animat (Walt Disney, Gopo) cheamă ln- INTILNIRI LA CARE AU LUAT
tr-ajutor muzica şi imagine~elaborate de alţii 29) . .. tnctt .•• pa.re c1 ••• ? PARTE OUNOSOUTELEVEDETE
Pare. Dm ea e, a ţar di cuţiei teore- ALE EORANULID FRANCEZ
dectt de regizorul-autor. ŞI ITALIAN .
Dacă admitem că filmul este o întreprindere
tice, prej udecăţile i ~ itatea frlnead dez-
colectivă, raţionamentul ne duce la concluzia
voltarea col aborării şi n1ciodaU no \"Om ti
că fiecare dintre factorii alcătuind pelicula
ctte filme rat ate put a alt.l soart.l dau
la un punct x al moncit 1 s1mţ1nd
este la rîndu-i de natură colectivă. Micro-
cosmosul imită macrocosmosul, fragmentul ac- (pentru că el trebui. slm ft nţa
ţionează după legile întregului. Dar care s!nt
ori pasul pe loc, ar h p1l oi d e
consolidare. Are drepta Barbu ce-
aceste legi ale operei co mune ?
Mai întîi subsumarea fiecărui element la rind în cadrul discuţiei
renunţe la asemenea o o u
necesităţile generale ale obiectivului fixat .
Actorul, de pildă , pierde tn film o parte din !ist şi !n inventarea ob
şi în constru cţia dramat1 f1lmolui". Are
relativa autonomie pe care i-o oferă scena,
perfectă ş i foa rte b1 e~ ttA drep ta te cu
fiind subordonat regizorului într-o măsură
toate că aici nu e \"or ai de orgoliu
incomparabil mai mare decît la teatru . Auto-
(ca şi cum acesta n-ar fi f tul), ci, repet,
rul de muzică nu compune independent şi
de o neînţelegere a truc ur ii filmului.
îmi vine foarte greu să- l văd pe Theodor
Grigoriu sau Anatol Vieru comunicînd din Pentru că numai un om hp it cu desăv!r­
şire de simţul umorului i poate închipui
senin studioului „Bucureşti" că „au scris o
că participarea mai multo r condeia , între
muzică de film", după cum ideea că operato-
care Cesaro Zavattm1,de pildă, la tnfăptuirea
rul cel mai talentat din lume vinde unei case
de difuzare imagini „în sine" întru proiectare unui scen a riu , izvora te din faptul că Zavat- JmGIZORUL HENRI VER-
tini ar fi lips it de talent sau incapabil să NEUIL A PREZENTAT PU-
directă pe ecran, ar suna absurd. BLICULUI FltANCEZ FIL-
O altă lege mi se pare coordonarea şi con- scrie singur un t ext bun , c i, mai simplu,
MUL MELODIE lN SUBSOL,
ducerea tuturor factorilor constitutivi de că­ din condiţia ob iectivă a cinematografiei, TRANSPUNEREA ROMA-
tre „autorul principal" care nu poate fi nici impun!nd !n dest ule cazuri, contribuţii di- NULUI CU ACELAŞI NUME
verse . (Spun „!n destule cazuri" deoarece DE IEAN TRINIAN. ALĂ·
scriitorul, nici actorul, nici pictorul decora- TURI DE JEAN GABIN ŞI
tor şi numai directorul de „ scenă" . Autorul fil- nefiind cazul să înlocuim o prejudecată cu ALAIN DELON REAPARE
mului este regizorul. Spunem „Hamle t"'de Sha- alta , trebuie remarc ată şi posibilitatea - PE EORAN VIVIANE RO-
iarăşi evidenţiată de experienţă - a ţ!şnirii MANCE .
kespeare (şi nu deLaurenceOlivier •sauGordon
Craig sau Peter Brooks), lnsă La dolce vita scenariului dintr-un singur şi fericit condei.)
este de Fellini (şi nu de autorul , aricit de Ideea de cooperare nu trebuie să-şi facă
apariţia !n clipa falimentului, doar ca salvator
preţios , al scenariului). Asistînd acum cîteva IN MELODIE 1N SUBSOL
luni la o discuţie iute încinsă pe marginea de na,ufragiaţi , ci „a priori " , în chip de POPULARUL . GABIN APA-
metodă firească. Firească. RE lN POSTURA UNUI
complicatei probleme a scenariului, a m re-
GANGSTER DECIS SĂ SE
Al. MIRODA )'.j FACĂ OM DE TREAllĂ.
l E vorba de spectacolul teatral.

https://biblioteca-digitala.ro
 - -- ... - - - .-„
..... -----
-----~
- a - - •'

La ordinea zilei:

SC~NARIUL
- de stil. .. ; tn sftrşit, un bagaj important : Drama, literatura, plastica, muzica „ames· s-a ajuns de la idee la dezbaterea agrozoo-
dialogul. La mtna regizorului pot candida, tecate" tn cel mai fermecat cort1et drama- tehnică : „se pot hr:ini vacile cu ceapă sau
unu, doi, trei scriitori, fiecare cu partea lui turgie, nu dau film. Adică dau , dar film nu se pot" aceasta e, cel puţin pentru mine,
de zestre. De unde vine scriitdrul cu zestrea prost ; un produs , nu artă cinematografică . un mister. Pentru o asemenea „problemă" nu
e treaba lui. Personal, ca regizor, am Filmu l, poate ideal, ar trebui să semene
preferinţe deosebite pentru ecranizări după
era nevoie de un film . nici de o scliiţă, nici
cu UII organism viu, căruia dacă i se extir- măcar de o epigramă . Orice ţăran, unul nu
opere literare, dar şi pentru scenarii scrise pează o parte, să zicem plastica, moare
special pentru ecran. Şi unele şi altele prezin- prea deştept , ar fi putut explica oricui, şi
lamentabil. De asemenea , dacă i se adaugă
tă avantaje şi dezavantaje (se pot da, tn- nişte celule străine . realizatorilor filmului , că ceapa e mai scumpă
tr-adevăr, numeroase exemple), dar nu asta e Ideea Principală nu pare a implica ceva ca laptele, nu face s-o dai la vaci , mai ales că
problema. Principalul e ca scenariul să în- prea general. (Ideea principală a unui scena- vacile nu mănîncă orice . Deci „problema"
chipuie o lume vie ofe,rită amplu prin film riu , evident) . „Trezirea conştiinţei cuiva" , nu există tn viaţă . De ce ar exista ln artă?
văzului şi auzului spectatorilor - două per- cred c ă e un deziderat general al progresului,
fecte simţuri omeneşti. (Celelalte simţuri de- Stnt convins că aportul cel mai preţios al
care, diferenţiindu-se prin conţinut, se poa,te scriitorului la patrimoniul scenariului e ideea
ocamdată stnt neglijabile tn cinema, nu şi tn referi la o epocă. In socialism formarea con-
literatură . ) Scriitorul, e de presupus, are spiri· principală, cu un conţinut filozofic, afectiv,
ştiinţei individului este un deziderat propriu
tul de observaţie mai ascuţit, mai selectiv, mai nu numai artei, ci tuturor formelor coI1ştiin ­ poetic . .. Ideea poate aparţine oricui, nu numai
complet cultivat tn sensul descoperirii noului, ţei sociale . O 1nttlnim ln Setea , ln Aproa- unui scriitor.
a, particularului etc. Clnd însă vrea să facă p e de soare , III Cerul n-are gratii , inclusiv 1n
film, tn special privirea şi auzul trebuie să
i se ascută. Materia adunată şi selectată
pe baza celor două simţuri urmează să fie
Partea ta de vinil.
In ultimul titlu, implicat fiind subsemna-
*
De ctnd filmul şi-a clştigat graii , devet1it1d
din mare mutilat o fiinţă normală, nu ştiu
tul, mi-aş permite o altă formulare a ideii :
transfigurată artistic, convingător şi logio, apropierea de sufletul omului , materie atlt de ce unii cineaşti, în loc să aprecieze dialogul
prin proză şi poezie, şi muzică, tntr-o dra- de delicată, trebuie făcută cu toată precauţia . ca o mare cucerire a tehnicii, au pornit
maturgie cinematografică. Totul e să nu In sufletul omului nu se i ntră ca tntr-o a.devărate campanii de defăimare : că dialogul
„amest!lce" elementele, ~a, pur şi simplu. magaz ie. Domeniul relaţiilor sufleteşti dintre a distrus o mare artă , marele film mut, că
oameni e mai puţi n supus oodului penal declt expresivitatea imaginii e sortită pieirii, că
domeniul relaţiilor materiale, cu toate că, dialogul mult !năbuşă filmul şi nu mai ştiu
tn primul caz infracţiunile pot pricinui ce. Dacă•mi pot permite, nu stnt de acord .
catastrofe poate mai greu de reparat dectt Filmul modern , indiferent de genul epicii sale
tn al doilea caz . Socialismul are în programul indiferent de încărcătura sa poetică, nu mai
său restabilirea dreptului natural al omului poate fi lipsit de idei exprimate prin viu
de a fi respectat, drept anula.t de societatea grai. Şi mai e o raţiune , mult mai simplă :
tntemeiată pe relaţii de exploatare. Desigur, fil mu l e o artă despre oameni vii, aduşi pe
ideea de mai sus nu e nici ea suficient de ecran cu fiinţă fizică şi inte lectuală ; şi cum
particulară , de unde scăderile din compoziţia omul nu e numai fiinţă „sapiens", „faber" , „po-
subiectului, ramificarea acţiunii. Povestea litikon", ci mai e şi o fiinţă vorbitoare,
utemistului cumsecade" din film, care - filmul nu poate exista fără dialog.
poate - dintr-o iubire de o calitate d iscut a- Mi se pare, totuşi, că dialogul de film are
bilă, şi-a ajutat logodnica cu ban i la facult at e unele caracteristici, spre deosebire de dialo-
şi care aşteaptă o scr isoare d in februarie gul teatral , cel literar sau cel de pe stradă.
(de ctnd fata şi-a dat examenu l de stat, nu E mai laconic, uneori eliptic de un verb
de patru ani , cum a înţeles tovarăşu l Eugen sup linit printr-o mişcare a interpretului, lip-
Barbu) e supusă ideii filmului ş_i ţine de sit de u n adjectiv , tnlocuit printr-un gest.
subiect . Şi calitatea celorlalte episoade ale Pe mine personal, ca regi zor, nu mă cutremură
filmului (ce-i drept, cam mu lte) poate fi cant itatea dialogului, ci goliciunea lui, pre-
discutată , dar numai lu funcţie de ideea ţiozitatea şi , de multe ori, inabilitatea redac-
propusă . Procesul de inten ţie nu prea pa.re tării. Cred că pentru un film definit mai
a fi o normă critică. m u lt prin acţ iune mi-ar place dialogul lui
O minunată idee s-a găs it ctndva, pe la H em ingway; pentru un film de idei, mi-ar
tnceputuri, tn scenariul Lumi"4 u i~lu conveni stilul lui Malraux. Titus Popovici
Fănuş Neagu şi Vintilă Ornam. Io tS are un d ialog bun tu S.tea. Insă stnt destul
omen irii - se putea citi p r intre rtndnr1 lu de greu de suportat sentinţele istorice şi
scenariu - a sosit momen tul tragic al d aforismele rostite candid de personajele din
ţirii oamenilor de cai. Calu l, minuna I -~ fost prietenul meu. Un dialog inabil redac-
mal d e care omul şi-a simţit legat tat pentru film coboară valoarea conţinutului,
tn t imp de pace sau de ruboi chinuie actorul şi regizorul, iar spectatorii
mileniilor , animalu l inteligent scrtşnesc „vai ce prost se joacă" I. Ce bine
credincios şi p ut ernic, devine tn &ilt.ele noutire ar fi să avem dialoghişti, scriitori specia-
anacronic, e gonit spre dispariţie detract.clian! lizaţi, cu urechea dedată la fires cul expri-
de maşini, de avioane. Calul u mării, cu mina formată să taie două pre-
li ,,., (şi smulf• di• su ul u• • poziţii cacofonice, să mute verbul exact
U l&Ji IW, " SIJdtffU1&1 I • . la locul conv enabil interpretului. Dialoghis-
Id e s blim . Ce D-&Ş f da -m t h tul , o prezenţă permanentă pe genericele
tnclp t tn mlnl Dar cu pectul , eu străine, e o profesie onorabilă tu filmul mon-
n-am potu co 1 e pe o im din acest dial.
scenariu s-e.r po face un hlm m are, pre- Sper să nu fi aţlţat nici cu un litru de
miabil laom:a.re { ' nl din lume, un film benzină „guerilla dintre bătrtni şi moderni"
real ist- ocialist d pre modernizarea exis· Intru specificul scenariului de film. Specifice
tenţei ţăran ilor , despre fenomenul mecani- sau nu, aşteptăm scenarii bune de la tovară­
zării agricultur ii etc. La Arthur Miller tn şul Eugen Barbu participant la discuţie. Şi
DAR •"OSTl'L SĂ U . ASOCIAT", Tl:'iĂRl:L Misjits caii , nemaiavlnd nici o valoare,
FRANCIS (ALAIN DELON, ROCCO DIN FIL- de la toţi scriitorii noştri.
MUL LUI VISCONTI), IL CONVINGE SĂ MAI slnt vtna.ţi din avion pentru conserve des-
INCERCE O ULTIMĂ .LOVITURĂ" CARE E tinate clinilor. In Luminii de iulie cum Mircea MUREŞAN
CIT PE-ACI SĂ·L COSTE VIAŢA PE BĂTRl­
NUL EXPERT IN SPARGERI SPECTACU-
LOASE, 9
https://biblioteca-digitala.ro
Îtl AS'U'EL DE ROLURI JEAN MARAIS E l'.'/EOALABIJ,.
tw:..GT.t~8~8ă'!T~-ţ,MO~~~~AŞI IN FARSA ISTORIOA.

IM FILMUL „COMERCIAL•

O LÎJME CONVENŢIONALA., CONVENŢIONAL REOONSTITUITĂ IN MIRACOLUL LUPILOR.

O FERICITĂ EXOEPŢIE, REMABOABILA INTERPRETARE A UNUI lllABE ACTOR: lEAN
. LOUIS BABRAUI/I'.

ispreţuitul film cu spectatorii, pretextul drama- trece pe ecran, dar şi tn sală.

D „comercial" asu·
pra c:J.ruia multe
condeie critice se
turgie fiind unanim recunoscut
ca banal şi de cele mai multe ori
De co asaltează totuşi -
sebi tineretul -
tndeo-
spectacolele
pueril (ca tn Acord jifltd, Timrii, cinematografice de amploare, epo-
năpustesc fără alegere, &nlllCtnd
o dată cu apa din copaie •i
c•.,,,p4'4-ţi "" baZ-) - contro- pei istorice ca Vikingii sau Cava-
·onele bc!ndu-se mai ales asupra lerii Tdutqni ori povestiri roman-
copilul (o dată cu produse ief. cali~ţ1i muzicii ori dansurilor-, tice, tn stilul Tilunului, Ci!.pi-
tine ale genului, genul ca a • c:u cele~lte compartimente cine- tanului Fracasse? E vorba de o
re), înglobează, de regulă, trei „copilărie a spiritului" cum susţin
ice itu&ţia se schimbă.
categorii de filme: spectaculoa- cu ironie unii confraţi, sau, mai
sele reconstituiri istorice, filmele unii critici aşa­
ut, Uri a se mai obosi degrabă, de o prospeţime a sufle-
de aventuri şi comediile muzi-
j dicioasă, desfiin- tului, o generozitate şi o recepti-
cal-coregrafice. Dacă 1n apre- vitate faţă de ideile nobile, care
~- condei filmul isto-
cierea ultimului capitol croni-
cipaţia fantezistă, co- vor face ca ln toate timpurile şi
carii noştri se lnttlnesc mai des
cie .capă şi spadă" sau la toate· v!rstele să ne pasioneze
a naivă, dar generoasă, „Iliada" sau povestirile lui Scott?
care tşi au un public al Nu este adevărat că „istoria
fidel ş.i entuziast. Desigur, nu suportă cinematograful" cum
evoluează cu timpul şi susţinea, de cur!nd, tntr-un titlu
i care ne tnclntau ctndva de senzaţie,revista franceză „Arts
cedeazl altora locul, ln perma- et spectacles". Istoria nu suportă
ll ta competiţie ce asigură pro- cinematograful prost, acela care
ul artistic. Dar asistăm la o o falsifică tendenţios, ca s-o spe-
retnnoire a multora considerate cul~e drept sursă a unor super-
desuete, la o preluare a lor . producţiicopleşitoarecaproporţii,
tn arta cinematografică modernă, dar facile ca substanţă, ce vor să
atunci ctnd fondul valoros cores- concureze spectacolele miniatu-
punde năzuinţelor generale ale rale oferite de televiziune. Filmul ·
umanităţii, cum e cazul unor · aşa-zis comercial din occident se
filme de aventuri şi istorice rea- confundă azi tndeosebi cu fil-
lizate de cinematografiile socia- m.ul-mamut, cu mecanism.ul uriaş
liste la un nivel superior. şi greoi pus tn mişcare de un pre-
Fără a ne lnchina orbeşte unor text istoric ori pseudo-literar in-
preferinţe majoritare, nu putem spirat din epopeea romantică.
socoti publicul cantitate negli- Acelaşi ziar occidental recunoş­
jabilă ptnă lntr-attt Incit să nu tea, cu neaşteptată francheţă, că
ne .mai dăm osteneala să ne argu- esenţialul ln acest soi' de filme
mentăm indignarea. Un critic istorice este de a „evita adevărul",
.MONGOLII" SE INTREC IN TORTURILE OELE MAI SĂLBATICE. LA CE .SU· trebuie să fie şi un bun psiholog. de a oferi publicului o morală
PLIOll" A FOST SUPUSĂ TALENTATA A.NTONELLA LUALDI lNT&-UN A.SEME• Să lnţeleagă nu numai ce se pe- comodă şi convenţională, eroi pe
NEA TIP DE FILM MINOR, NU-I GREU DE IMAGINAT I

10

https://biblioteca-digitala.ro
 gustul „galeriei", galanţi şi con- mentâr ori fabulistic al operei,
venabili, care ştiu să călărească ci concesii făcute unei anumite
ireproşabil, să sară pe fereastră, categorii de spectatori avizi de
să escaladeze un perete şi să folo- „senzaţii tari" justifică introdu-
sească cu is.i::usinţă coarda. Astfel cerea unor asemenea scene tntr-un
„Spartacus"-ii americani citesc bi- film tn genere sobru şi tngrijit.
blia, Messaiinele italiene clnttJ ca Cu Ulisse, cinematografia ame-
la opertJ, Mandrinii francezi sar ricană intenţiona să ne dea o·
pe fereastrtJ. Singuri eroii ruşi versiune modernă a epopeii ho-
par a crede ceea u Jac" - con- merice (multe teme mitologice '
clude săptămtnalul francez, ci- devenite pasionate dezbateri fi-
tlnd, ln sprijinul argumentaţiei lozofice au stat la baza unor
ultime, regizori care nu şi-au l,n- valoroase piese contemporane da-
mănuşat eroii ca Eisenstein cu torate lui Anouilh sau Girau-
Ivan cel <rl'oaznic sau Petrov cu doux). Practic lnsă, filmul osci-
Petru ul Mare. Dar e nedrept să lează lntre o interesantă actuali-
judeci ln bloc întreaga producţie zare filozofică de conţinut şi
a genului. La noi"vin mai rar, din o facilă modernizare exţerioară,
fericire, „supraproducţiile" sub- de formă, ca de pildă scena tescui-
K mediocre cu care e invadată piaţa rii strugurilor asociată muzical
occidentală, acele facile „btlciuri cu un rock-and-roll tndrăcit , care

llAPPY-ENDUL NELIPSIT FU.MULUi COMERCIAL, SATIRIZAT

JN COMEDIA FRANCEZA. CAPITANUL FRACASSE.

ale secolului XX" (cum bine are efectul de a distruge bunele

numea cineva costisitoarele pe- intenţii ale regizorului.
licule-mamut). Clteva: Teodora, lntr-o comedie franceză spiri-
Mongolii, Cartagina tnfl4c4ri nu tuală şi cu vervă; Cartouche, sce-
meritau, desigur, să ne treacă na ultimă dulceagă şi de un gust
pragul. Pentru că astfel de filme
oferă nu numai o imagine eronată
tndoielnic, anulează vioiciunea şi
ascuţimea observaţiei critice rea-
asupra istoriei, dar şi ca specta-
cole slnt infantile şi primitive. liste. ln alt film, un final de o
subtilă şi sarcastică ironie la
A le. situa tnsă pe acelaşi plan cu
Villingii ori Ulisse, e o greşeală. adresa convenţiei melodramei ba-
Critica de specialitate ar trebui nale, se lasă prea mult aştept~t
şi de aceea nu mai poate salva o
să desprindă cu răbdare valorile
acţiune care a fost luată tot
de non-valori, să prevină specta-
torul asupra ieftinătăţilor strălu­ timpul tn serios (Cllpitanul f,ra-
casse).
citor ambalate şi să-l susţină
ctnd se tnsufleţeşte de o luptă Greoi şi neconvingător, fără
bine realizată. elan istoric, recentul La Payetle
In Vilii11gii, de pildă, amploa- e handicapat şi de alegerea nefe-
rea temei, eroismul romantic şi ricită a interpretului central, lip-
plin de poezie şi-au găsit un sit de romantismul cerut de rol.
inspirat echivalent plastic şi mu- Dar repetatele pelicule nereu-
şite nu ne pot duce la concluzii
zical. Imaginea corăbiilor ce por-
nesc la luptă , ori a scufundării lor pesimiste tn privinţa filmului
tntr-o procesiune grandioasă, o istoric. S-ar putea, chiar, să ne
dată cu eroii dipăruţi, reprezintă aflăm - prin condiţiile tehnice
un spectacol impresionant. de fi virtuţile lncă nefolosite, ofe-
calitate. Motivul simfonic amplu rite de ecranul panoramic - tn
şi bărbătesc ce lnsoţeşte lupta faţa unui reviriment al grandio-
vikingilor se reţine ca o frumoasă sului spectacol c oematograf1c pe
caracterizare muzicală a bravilor teme istorice, specu.col
corăbieri nordici. Dar iată tn cinematograful i-a
acelaşi film o bacanală sălbatică acum clteva decenii era
pe amănuntele căreia aparatul tistică.
insistli violent. Un alt moment Dezvoltarea genului at:rlgltor
tratat naturalist, - şoimul c&-i şi lndrăgit de public, tntr-o di-
scoate ochiul eroului interpretat recţie sănătoasă şi fertilă, revine
de Kirk Douglas - tl face pe ca sarcină, tndeosebi, cinemato-
spectatorul mai sensibil să ln- grafiilor ţărilor socialiste.
toarcă, tngrozit, capul. Nu res-
pectul faţă de adevărul docu- S•nd• CRETULESCU

https://biblioteca-digitala.ro
-„
:I
©

...o

https://biblioteca-digitala.ro
 n „Munca ac. descifrînd în atitudinile, gesturile,
I . torului asuP,ra
rolului", Sta-
tările actorului rămln mai puţin
diverse , ln aceste trei personaje
cinematografice, dectt cele reali-
expresiile actorului, calităţile
omului. Privirea aceasta care
nislavski vorbeşte despre două zate de el tn teatru . Asta se ex- este întotdeauna activă - nicio-
categorii de actori: cei că­ plică, în primul rtnd , prin dife- dată goală , niciodată lipsită de
rora le place să se înfăţişeze renţa care există Intre textele gînd (expresie care se înttlneşte
publicului aşa cum stnt (şi de rolurilor; dacă cele din teatru rar şi în artă şi în viaţa de fiecare
cele mai multe ori juctndu-se pe s!nt dense, bogate în substanţă zi) ; energia care transpare tn
ei înşişi) şi cei ca.re, dimpotrivă, psihologică, construite cu măies­ fiecare gest, tn fiecare atitudine;
nu se simt bine dec!t dacă se as- trie, cele cinematografice stnt sensul precis şi clar al acţiunilor
cund în spatele unui caracter achitate în cîteva linii generale actorului - toate acestea mărtu­
aparte, adeseori foarte îndepărtat şi numai tn măsura tn care sînt
risesc prezenţa unei personalităţi
de firea lor. Liviu Ciulei pare să angrenate direct în acţiune . (Este artistice puternice .
facă parte mai curtnd din această Şi nu mă pot opri să nu amin-
un tribut pe care unii scenarişti
a doua categorie, judectnd după t1 mai plătesc încă înţelegerii în- tesc cu acest prilej ctteva obser-
vaţii care par independente de
cele mai izbutite din realizările guste a specificului cin()mato-
lui recente din teatru . Protasov munca de actor a acestui inter-
grafic .) pret, dar o explică . L-am auzit
din „Copiii soarelui" sau Jack Aşadar, ca şi alţi colegi de odată spuntnd : „Nu cred că am
Melancolicul din „Cum vă place", breaslă, actorul de film Liviu
i-au reuşit tocmai pentru că prea mult talent ca scenograf,
Ciulei este mai puţin favorizat de dar fac de multe ori decoruri
l-au solicitat să-şi compună mi- împrejurări dectt actorul de tea-
fiindcă ştiu că nimeni nu ar
nuţios şi nuanţat apariţiile. In tru Liviu Ciulei. Nu l-am văzut
cinematografie tnsă asemenea fncă niciodată desfăşurtnd pe
putea să le conceapă aşa cum am
roluri slnt rare şi de cele mai eu nevoie de ele." Mi-am amin-
ecran jocul bogat şi attt de per- tit, atunci, că la primul său film,
multe ori actorii sînt distribuiţi sonal, de nuanţe şi contraste, Erupţia, Ciulei a rescris aproape
în rolurile cu care se aseamănă care a dat strălucire celor mai
cit mai mult şi fizic. şi psihologic . în întregime scenariul fără să
tnsemnate din interpretările lui aibă cele mai mici vefoităţi de
(Baronul Cefalu al lui Marcello scenice. Cu toate acestea, fiecare P•:l'iTIH' A st: 1·0 .- nSGE DE
Mastroiannipoatefi citat ca una din apariţiile lut cinematografice scenarist, numai fiindcă avea t "RtJMUSETl!:A IPPOLITEI , GINA.
din fericitele excepţii) . Ctrmaciul rămtne tn memorie : Ctrmaciu 1
nevoie ca regizor de un scenariu \.tll.loODR.IGIUA A DE\"ENIT BLON-
din Valurile Dtmării nu este un mai bogat tn substanţă şi mat llĂ IN COPRODt:f'ŢIA ITALO-
Mihai din Valurile Dunării, cu Fl\AJllCEZ.1 REALIZATĂ DE GI·
caracter tnrudit cu acela al ·pro- izbucnirile lui neaşteptate de mi- cinematografic scris . Această im-
ANCARLO ZAGlll.
fesorului din Cerul n-are gyatii n ie , cu brutalitatea lui ostenta- perioasă dorinţă de a acţiona,
această necesitate lăuntrică de a
şi acesta nu se apropie de cel. al tivă; mecanicul din Soldaţi Jării.
mecanicului din Solăaţifără uni- uniformă dominat de aceeaşi ne- se exprima - chiar tn ciuda unor
stăptnită energie ; pictorul din dificultăţi extrem de mari -
Jormă . Cu toate acestea, interpre-
Cerul n-are gratii , dincolo de cal- ţine de natura unui talent ener-
mul căruia intuieşti o arie întinsă gic, activ. Există tn datele aces-
de preocupări şi siguranţa celui tui actor-regizor-scenograf un
care ştie ce vrea. elan pe care l-aş numi romantic,
Există aici o contradicţie . Ro- dacă nu m-aş teme de confuzii.
lurile nu stnt prea generoase (pri- Ciulei fiind tn acelaşi timp un
mele două seamănă chiar destul artist care nu se lasă furat de
imaginaţie, tn dauna descrierii
de mult, ca temperament şi evo- exacte a vieţii reale.
luţie a personajului) şi Ciulei
Totodată însă caracterul inte-
nu este un actor intuitiv, fericit
tn orice rol jucat ln orice condiţii. lectual al interpretărilor sale nu
Creaţiile lui dovedesc, dimpo- reprezintă - aşa cum se tntlmplă
trivă, că el se simte la largul lui la unii actori care lucrează mal ffJ.U:TT•. li.\ VNIEJ. c cn1osCl'TĂ
abia atunci ctnd poate gtndi un mult raţional dectt afectiv - o ni'> ('.J! ERl!EZA ) DEŢINE, ALĂ­
personaj pe toate feţele lui şi ctnd frtnă a sensibilităţii; privindu-l, Tl RI JH; ALIDA VALLI, UNliL
nu observi doar desenul unor in- lll . PRISCIPALELE ROLURI FE-
poate să desfăşoare tn faţa publi- MISl:">E IN FILlffL LUI VLAUDB
cului analiza amplă şi amănunţită tenţii juste din punct de vedere
1'11IR1101„ OFF: l.I
a unui univers psihologic. Atunci artistic şi corect executate, dar
tn ce constă farmecul personajelor lipsite de elanul spontaneităţii.
sale filmice - care stnt toate În viaţa personajelor create de el
deosebite şi atrăgătoare, deşi nu precizia gtndului se asociază tl).~
se construiesc pe temelia trainică totdeauna cu bucuria acţiunii
a unor roluri scrise pe măsura concrete. (Asta i-a şi permis să
actorului? joace firesc şi fără efort vizibil
Cred că, tn primul rtnd, expli- roluri de oameni simpli.)
caţia poate fi găsită tn originali- Ce fel de roluri ar putea să
tatea acestei personalităţi crea- joace de aici tnainte , ce fel de
toare. roluri i-ar putea valorifica mai
E nedrept şi, de altfel, aproape deplin personalitatea? O tmpăr­
imposibil să vorbeşti despre Ciu- ţi:e ~ genuri ar fi .arbitrară, pe
lei-actorul, ignortndu-1 ca regizor C1ule1 tl atrage mu mult, şi ca
de teatru şi film. Bogăţia atttor regizor şi ca act or , d rama psiho-
preocupări creatoare nu se poate logică, comedi a gro sau
să nu se răsfrtngă tn activitatea poemul. lm părţ " tradiţionall
actoricească a artistului. Aceasta tn roluri . de compozi ie• fi roluri
se dezvoltă sub semnul gustului care se cer comp depă-
cert şi a capacităţii de a intui şită : orice rol fi trebuie
just armonia întregului, caracte- compus pe tele sale,
ristice unor creaţii regizorale exu- cn cond1 re actorului
berante, foarte bogate, dar tntot- material ta Ciulei ar
d eauna unitare şi echilibrat con- putea fi d" i la roluri foarte
struite. Ciu lei ştie ce să-şi ceară, deosebi , ţeles dacă ele
~ cum tie ca regizor ce să nu contru c etural particula-
cearl actorilor sii. De aceea in- tului lui. Dar ce bine
terpretUile lu i tnt tntotdeauna ar h scenariile care i se
linipe:r.i, elegante, atriine d e acel o l de aici tnainte ti vor
balast de eforturi în tile ti d aduce, d hecare dată, materialul
zordonate care tngrean d din - a.\ poată construi perso-
multe ori jocul onor tori c hiar e .e inedite şi attt de diverse
talentaţi, dar neobişnuiţi ~i pe care le promit caracteristicile
gtndească tn adtncime rolurile . creaţiilor lui I
Apropiindu-se de el, obiectivul
comite, ca de obicei, indiscreţii,
s nu t'llEY. CARE ... A. VUT ALl.-
Tt; RI 11 E BRIGITTE BARDOT O
tHt:ATIE REMARVABILl I!'! A·
fll::VARUL Ll'I R. G. CLOUZOT;
PARE LĂTURI DE MYLiNE
DEMO, GEOT (VRĂJITOARELE
IJ!. . SALE M) lN APARTAMENTUL
FETELOR,

https://biblioteca-digitala.ro
 ~

I 7
::::"'"""~ '
I '-~~

~~(~ -r>
V ___ ]
\ OPIN II m en iu de specialitate, e necesar să aducă
argumen t e, să fie atent la nuanţe, s-ă aibă mai
m1;1ltă prudenţă ln generalizări, pentru că,
oricum. urmează o confruntare a părerilor sale
cu publicul şi cu oamenii de meserie . Nu se
numeşte oare acest fenomen subiectivism?
E.S. : Fenomenul ţine, fără 1ndoială de un
anume subiectivism. E mai mult !nsi o ati-
Eugen Simion şi S. Damian tudine uşuratică, frivolă, faţă de anumite
producţii de valoare. Am 1nttlnit aceasta a-
titudine tn cronica unui veteran a l criticii
dnematografice, D.I. Suchianu. Nu aş vrea

DESPRE CRITICA
'Să reiau aici o polemică pe care am dus-o
fo paginile „Gazetei literare". Mă mărginesc
doar să semnalez stupoarea, consternarea cu
care a m citit lnsemnări le sale min imaliza-
toare despre un film valoros . Faptul este
c u attt mai surprinzător cu cit această opaci-

CINEMATOGRAFICA tate vine din partea unui critic informat,

sensibil, cu o activitate bogată (de cîteva
decenii) în domeniul criticii cinematografice.
S.D . : Fiindcă vorbim de formele de mani-
festare ale subiectivismului ln cronica de
film, subliniez şi eu pericolul d·e confagi une
I -am invitat la redacţia noastră pe doi cu- grafice care se dezvoltă cu perspective bune: pe care-l p rezintă tocmai critica „frivolă"
nosc uţi publicişti , Eugen Simion şi S. Damian, acelea . care uzează de o c ritică de intuiţie, - cum aţi numit-o. Unele comentarii cinema-
la un dialog în l egătură cu unele probleme receptivă la specificul imaginii cinematogra- tografice care apa!r în „Contemporanul" sem-
ye care le ridică în preze nt critica de film. fice, urmărind să reconstituie intenţiile re- nate mai ales de tinere cronicare, au un fel
gizorale, să înregistreze coloritul, intensita- •ae aer de intimitate, stabilind parcă nişte
*
E S. ·A~ numi faza în care se află în m omen- tea , ritmul naraţiunii cinematografice bine- relaţii de familiaritate cu regizorul, cu ac-

tul d e faţă critica n oastră cinematografică,

înţeles printr-o prismă de conţinut. Merită torul, cu spectatorul. Se discută cu un fel
semnalate, în această direcţie, cronicile scrise de complicitate, se fac aluzii şi ochiade netn-
o fază cu lturală d e informare, de căutare ţelese . Creatorul este mustrat, tras de u rech i.
a unui stil propriu , o fază în care se mani- de Ana Maria Narti, Alice Mănoiu, Valerian
Sava. Referrndu-mă la cronica publicată de bătut pe umăr . Modul zglobiu şi cochet de a
fes tă încă forme de diletantism, inerente unei
ac tivităţi fără trad iţie . Ţinlnd însă seama de A.M. Narti tn „Contemporanul" , o consider face cronica cinematografică e departe de a
nivblul atins de cinematografia noastră şi de în bu?ă parte o cronică ca,lificată, c u o jus- corespunde exigenţelor unei analize ştiinţi­
nivalul general al cinematografiei m ondiale tă orientare asupra fenomenului cinemato- fice serioa'Se.
şi al criticii d e specialitate , această fază tre- grafic. Totuşi s-ar cere cronicarei (care are o E.S. : Obiectivitatea mă obligi!l să iau apă­
evoluţie lăudabilă) un orizont mai larg, un
rarea cronicarelor de film şi să const a t că
buie cit mai curlnd dep ăş ită . N u p utem să
menţin e m aceste forme elementare de analiză suport mai solid al aprecierilor. Îmi amintesc acest stil frivol, efeminat, se manifestă şi !n
şi să ajungem abia peste cîteva decenii , să unele afi_rm~ţii hazardate. care sînt c uprinse 'Scrisul unor cronicari mai vlrstn iC::i sau mai:
sp01nem , la nivelul pe care l-a atins critica tn margmalule sale la hlmul Nouă zik tn- tineri. Am citat mai sus un nume venerabil
ş tiinţifi că !n alte domenii artistice. n-a~ vrea să repet, dar aş vrea să reamintesc,
tr-un an, unde se face o apropiere ciuda tă în-
S .D.: Există to tuşi, în critica filmului , în- tre fi1t1mle de intelef'tuali din crierile lui '<> cronică de-a lui, !n care g!tul Juliettei era
cercări de diferenţiere, de depăşire a modului
de pildă, comparat cu acela al unui purceluş
rutinier şi descriptivist de analiză. Întrevăd
~~~,~~~~:;:~, ~~:::atc lann şi .>e a1unge la de lapte. Este vorba !n astfel de cazuri de
mai multe direcţii. De pildă, o încercare de a E . . • Ex I n fapt po:uth·. S-a for- lipsa de seriozitate a analistului, a criticului
scrie o c ritică de o viziune mai largă, care m . ln I 1 o :p iadă de c:dtic1 tineri, care trebuie să se apropie totuşi cu gravitate
caut ă să integreze cinematografia în comple- pas1on ţ1, aju ţi, f iţi attt de obiectu l cercetării sale. Aşa se explică
xul fenomenului artistic arăt!ndu-i determi- de o porn u-e ce tf de ce unele comedii aş spune „sumbre" (cum
narea ideologioă ; critică ce propune asociaţ ii , ori faţă de acun d ar fi Post-restant) au fost apreciate lntr-un
face referinţe din toate domeniile artei, dă sau, dimpotr1\"1 I stil entuziast, iar unele filme de calitate, mai
o perspect ivă. Aş menţiona astfel articole şi ţiat , de formei substanţiale, au fost minimalizate. Ce cri-
cronici scrise de Ov. S. Crohmă lniceanu, Sil- de acest fenomen, terii prezidează aici - nu se mai ştie.
vian Iosifescu, Eugen Schileru . Consider, de bucurătoare, că f ţ1 S.D.: Un plus de vervă şi de fantezie mi se
pildă , cronica cif\ematografică pe care o pu- fică s-au apropiat
pare binevenit în cronica cinematografică,
blică E. Schileru în „Gazeta literară" bună, telectuali , 1n pecia ţireşte păstrtndu-ne tn limitele decenţei şi
documentată, concepută competent. Dar cred seriozităţii. Reţinerea nu trebuie să ne ducă
mod curent op101a d
că unele din judecăţile criticului stnt pericli- arte noi. In acest la o altă extremă: acea formă - răsptndită
tate de avalanşa informaţiilor, cîteodată cu o şi articolele lui Eu - de consemnare a filmelor prin rezumate
intenţie de a epata prin ineditul lor. Nu toate şcolăreşti , notaţii extrem de sumare, laconice
sian, Ioan Grigoresc •
cronicile sînt de evidenţiat din punctul de ve- şi necalificate făcute asupr a jocului actorilor,
terari ca Mih nea G
dere al aprecierii personale. Bunăoară, cele asupra muncii regizorulu i. Asemenea cronici
niceanu , S . Iosif c: ,
despre filmele Omul merge după soare sau La lipsite de acea peclantuiic 1:1oc c&.-e se tnt!lnesc mai ales tn p resa cotidiană . Une-
noapte va muri oraşul mi s-au părut cu un co- ori se poate auzi şi o justificare a acestor
nim uneori la croni procedee. Oare nu cronicarul are menirea de
mentariu lăturalnic , în afara problematicii. Nina Cassian a re it
E.S .: Totuşi Eugen Schileru se înscrie prin- a populariza producţiile ecranului şi a în-
nicile sale aprecieri jm'tl~ aJ~ra druma pe spectator ul neiniţiat? In fapt, e
tre puţinii critici cinematografici care au abor- însă şi tn cazul film
dat şi unele probleme teoretice mai generale. vorba de o subapreciere a spectatorului care
şi fraţii săi. Eugen B.u tnţelege cu mult mai mult dectt tşi închipuie
Elocventă es t b, în acest sens, seria de arti- a pus un diagnostic a utorul cronicii searbede ...
cole referitoare la cinematograf şi artele plas- merciale, combă ttnd s
tice, publicate în „Gazeta lite rară" ln anul E.S . : Cred că dintre „stilurile" penibile ,
convenţionalismu l tntr" cele mai greu de admis în critica cin em atogra-
1962. E drept , lnsă , că ln ceea ce priveşte S .D . : !n dezacord cu cei care pretind că fică este acel stil plat, diletant, pe care-l prac-
' aprecierea producţiei cinematografice na- discutarea filmelor trebuie inţ.ată exclu- tică unii gazetari. Am citit, de pildă, puţin­
ţionale , se observă la acelaşi critic o oarecare'
siv specialiştilor, consider pnzenţ.a scriito- tel amuzat, dar şi întristat de superficialitatea
ezitare , o atitudine echivocă în judecata de. rului tn critica cinema 1cl un fenomen
valoare . Faţă de Celebrul 702, un film după comentatorului, o prezentare făcută tn „Ma-
părerea mea ratat. susţinut însă de nişte ac-
salutar. Cronicile caustice 10 cel mai gazinul" din 6.VII.1963 semnată de I. Matei,
tori buni, criticul nu formulează o apreciere bine atunci ctnd se ocupă de filme uşurele, despre filmul MistBrele Parisului. Autoru l
verva persiflărilor le asiguri succesul de pu- neagă plictisit film u l, spuntnd: ... „ce se mai
tranşantă, în aşa chip înctt pînă la urmă nu
se înţelege deloc care îi este poziţia, punctul blic. Nu e recomandabil însă, după părerea poate spune despre ultima realizare a regi-
de vedere . Abandonarea criteriilor analitice, mea, un anumit mod dezinvolt , cu care, de zorului Hunebelle?" Într-adevăr „ce se mai
descrierea minuţioasă a jocului ac torilor con- pildă, Nina Cassian tl tratează pe un regizor poate spune" şi - condescendent şi întristat
stituie tot atttea (pe ltngă multe altele) semne de renume mondial ca Visconti , analizîndu-i - recenzentul nu afirmă preţioasa lui pă­
de evaziune tn critica cinematografică. filmul parcă cu condescendenţă. Nu e vorba rere dec!t prin două-trei atribute drastice
S .D.: In sensul diferenţierilor amintite să anulăm rezervele, dacă ele există, tnsă, fără a se mai osteni să analizeze filmul. Une-
aş mai cita o categorie de cronici cinemato- o dată ce un scriitor se aventurează lntr-un do- ori acest stil plat este dublat de un

14
https://biblioteca-digitala.ro
 ~ "" -- - --=- - -- - - ~ - - ~ • ~ -~- -- „ -~r -,,

bomb:<sticlsm supărător, pompieresc, de un

stil „ţufulcat" cum zicea odată Sadoveanu,
sau de-a dre ptul agramat . Îmi permitsăvă
citez un pasaj sem nat de E. Atanas iu în
„ Romînia liberă" în legătură cu Lupeni
29 · „ „ . Operatorul a avut de f ăc ut faţă unei
sarcini nu numai grele, dar pur şi s implu . .
dific ile." (li)
„ . Pentru că discutăm atitud inea unor
critici faţă de filme care se bucură de m are
p opu lari tate în r lndul publicu lu\ ca IVlisten-
le Parisului (naive, de bun ă seamă, dar a\'înd
farmecul ~i însemnătatea l or educativă) · a
d evenit obi şnu1'tă acea gri m asă dispreţui­
t oare a cro nicaru lui care nu-şi dă osteneala
Să comenteze într-un mod pertinent, nuanţai
un gen agreabil de filme . Cu ctt zel pf)lemi c
lncercuie c cronicarii filme ca Misterele Pa-
risul1<i, plictisiţi, se vede, de povara a;-gn-
mentaţiei critice .
S.D .: Se uită că acest gen corespunde p o ale ,
tn măsură mai mare, unui anume specific
al cinematografiei. Cinel pătru nd in sala de
cinematograf, numeroşi spectatori se aşteaptă
să găsească o atm osferă magică, să ia parte
la peripeţii extraordinare. la călătorii în
ţări nec unoscute , să trăiască senzaţii neobi ş­
nuite . Desig ur că regizorul nu trebuie să a-
buzeze de Inclinaţiile unor spectatori, intro-
ducind lucrurile cele mai n everosimile, cum
se lntîmplă în unele produ c ţii submediocre
care s-au prezentat la noi. Oricum, crit icul
e dator să facă o distincţie, să nu răstoarne
printr-o judecată pripită întreaga forraulă,
bine definită, a genului respectiv. Iată 1..na
din atribuţiilecriticii. Desigur , atribuţiilecr -
ticii sînt cu mult mai mari dec!t reies ele dm
lectura unor cronici din presa noastră ~Ii­
siunea cea mai însemnată a criticii de film
rămîne promovarea cinematografiei naţionale,
asigurarea unei îndrumări principia le şi com-
petente a regizorilor şi scenariştilor din ţara
noastră . În acest sens Cl'onicarii cinematogra-
fici ar putea să fie mai exigenţi discut!nd
lucrurile la un nivel teoretic tnalt, !n asa fel
Incit să contribuie eficient la dezvoltarea'ci ne-
mato~rafiei rom!neşti . De asemenea, ~i ar
trebui să combată mai ferm, cu un coefic ient
mai ridicat de pregăt ire ştiinţifică , for-
mele decadentismului care apar ln unele
din filmele pe care le vizionăm . Apoi să de-
monstreze - ceea ce la noi e face foarte pu-
ţin - valorile de critică socială i de viziune
artistică incluse în opere ale m enir11 cine-
matografice un iversale. caracterul progN'Sist
al marilor producţii create de r~izori ·1 d~
oameni de film proeminenţi. C·1t1ca nvastră
profesionis tă nu acordă un paţiu uf1ciE'nt
şi un comentariu mai adlnc1t produc 1ilor
deosebite reluate sau vizionate pentru pnma
oară la noi în ţara, filme de mare valoare
realizate de Chaplin, Eisen~tein, Renoir,
Pudovkin , R ossellini , Bunuel , ntonio111 , Or-
son Welles, Fellini . m pomenit aici regizori
cu orientări estetice diferite. dar cu un ascu-
it simţ al realită ţilor sociale. lntE'rpretarea
î or trebuie să fie ştiinţ1flcA, di„cernlnd ceea
ce e valabil de elementele confuze, neaccep-
tabile. Critica de film nu i I deplineşte
deajuns rolul ei de a fi •1in ifi , de a avea
un ascuţiş polemic 1 l1.ll nl\"el etic ridicat .
Trebuie să ne gtnd im seri la ijl cele de
a remedia această stare de lnapoiere a cri-
ticii de film.
E.S . : Eu cred că ln m m ntnl de faţă
pentru condiţia oricărui intelectual, cul-
tura cinematografică devi ne indi pen.sa-
bilă, nu se mai poate face abstr„cţie de ea.
ln ceea ce-i priveşte pe cronicarii de fi m,
din păcate, uneori, ei se recrutea ză din oameni
care au ratat alte genuri publicistice sau profe-
siuni. Aceasta duce la improv izaţie. diletan-
tism, la fenomenele de agramatism semnalate
mai sus. E nevoie de calificarea ctt mai te-
meinică a tinerelor cadre care se apropie cu
tndrăzneală - uneori inconştientă - d <> a-
cest domeniu nou , dar extrem de pasionant.

https://biblioteca-digitala.ro
 O NOUĂ PREMIERĂ ROMINEASCĂ-nLÂ VÎRSTA DRAGOSTEI"

• •
er1c1rea
• •
nu-1 rusi e 4'
Francisc Munteanu ilw
men tot mai ri1plndit to. uh
tografiile altor µri. b al f
tor", realizat print -o.u·ist:al&i .,.,~
ticului înapoia
nul de pînzl r
Filmografia l t
trei lung metr j rt
de numai do

Wl film în care viziunea scenaristu lui

a desprinde de cea a regizorului şi
u s-ar fi găsit un alt realizator care
e lntocmai cum ar fi vrut Francisc
u acel Iilm. Rezultatu] experimentului
început de droim, u'isuctt.b-• git. Firii să se detaşeze de producţia
buna suporterilor ti I ctiv, primul film la care Francisc
negaţie ca „tinira chiir:a~p~• mnase atlt scenariul cit şi regia a
şi să înceapă a-i in""'P""'l"'i""'~'il'~ atru noi toţi o confirmare a aptitudini-
Într-un anumit • , utorul pusese la baza subiectului său o
rodul acestei încred n 1impll: Un tren-cursl locali - circu-
cinematografie, rodul u 1 C'6.!>l~~' --~~­ ln preajma liniei frontului antifascist,
în ciuda unor insucce 111 Transilvania, este răpit de duşman !m-
siderăm „inerente" în put eu pasagerii lui care sînt internaţi
redactor în fosta redacţie deu:emzila 9~-~ lagăr provizoriu şi puşi să muncească
Cinematografic „Buclll'90!t1•, ntru consolidarea apil.rării germane.
crat", apoi asistent de .., ' · ul locomotivei intîlneşte în acest lagăr
timp ce se realiza fii.mul J' uonier rus cu care hotărăşte să organizeze
învăţăcel la Liviu Ciulei, att. copul fugii le va fi nu numai re!nca-
CUNOSCUT! DU.A DS C.lTBS IPSCTATOBI DIN
PILMUL VACANŢA. LA KARB, IDIDB A AVUT O cu r!vnitul titlu de „regizor la lupta antifascistă a întregului popor,
.APARIŢIENBELOCVBlft.1. AXA ~LB8 llŞI PACE 1959 a adus studioului primul ria de a încredinţa armatelor sovieto-
ADBV.lRATUL DEBUT .ABTIITIC bi nLllUL LA care intenţiona să-l realiur.e planuJ unei regiuni strategice minau
VlRSTA DRAGOSTEI. I A DOUA. POTOQBAPIB
O VEDEM AUTUBI DB BA.BBU B.AB &A, "1 BL fără uniformă - a fost privit ţi. Tribulaţiile celor doi evadaţi amin-
DEBUTA: T. dumerire. Planul era lnsi te r , m fabulaţia lor Lanţul lui Stanley Kra-
putea fi urmat de exemple. - nanul cadruJ, faptele de viaţă, comporta-

https://biblioteca-digitala.ro
 ln actualitate. Astfel de dezbateri pe ecran con- dragostei. Şi dragostea apare firesc, pe nesim-
stituie arareori o tentaţie pentru film dat fiind ţite, plină de farmec şi gingăşie. E o fericire de
caracterul &l'id, static al acţiunii. Totuti Fran- care celor doi nu le e ruşine, pe care nu şi-o
I" cisc Munteanu a reuşit să ne pună ln faţa unei
atractive povestiri cinematografice. De data
ascund nici de ei înşişi şi nici de ochii lumii.
„Fericirea nu-i ruşine", spune la un moment dat
aceasta, alături de un grup de consacraţi ai unul dintre eroii filmului, şi întreaga peliculă
ecranului, distribuţia era asigurată - ln rolu- semnată de Francisc Munteanu parcă nu ţino
rile protagonistice - de tinerii începători Anda decît sl dovedească acest lucru . Mihai lucrează
· Caropol şi Vasile Ichim . Prima abia îşi făcea pe un şantier de construcţii chiar ln echipa ta-
adevăratul debut, dacă nu luăm ln considerare tălui Anei. Acesta, muncitor de nădejde, om fără
scurt metrajul Lada cu :ealre ln care nu realiza prejudecilţi, comunist respectat, cu autoritate
decît o apariţie nesemnificativii. Lucrul cu de- Intre betonişti, înţelege că Mihai trebuie ajutat
butanţii era una din primele mărturii practice să se califice cit mai curtnd şi să se înscrie la
ale regizorului în privinţa însuşirii unei expe- cursurile serale spre a-şi putea continua facul-
rienţe de platou şi a unei măestrii profesionale. tatea întreruptă. Toate acestea, pînă clnd află
Recenzind Cerul n-are gralii în numărul 3 al re- că fata lui, unica fiică, e îndrăgostită de Mihai
vistei noastre, Victor Iliu nu-şi ascundea spe- şi „circulă" cu fostul puşcăriaş. Din clipa aceas-
ranţele şi tncrederea în dezvoltarea ulterioară ta, relaţiile dintre tînăr şi meşter se schimbă.
a acestei experienţe şi măestrii profesionale Persecuţiile la care e supus Mihai sînt acompa-
aflate la acel film într-un stadiu de investigaţie. niate de mustrările de conştiinţă cam artifi-
Iată însă că numai la şase luni de la premiera cioase ale meşterului şi de dezaprobarea măsu­
Cerului, Francisc Munteanu ne aduce pe ecrane rilor sale din partea întregului colectiv. Restul
o noul peliculă, de data aceasta ferm detaşată povestirii se consumă tn conflictul intern al ta-
ca nivel artistic şi profesional de cele anterioare.
I Transferul de valori de la Soldaţi fără uniformă
şi Cerul n-are gralii la Vtrala dragostei e pe cit de
evident, pe atlt de plin de semnificaţii . Dacă
tălui plnă cînd acesta va înţelege (destul de
precipitat) că a greşit. ln fundalul acţiunii se
însăilează, de fapt, un conflict între generaţii,
pe tema dragostei.
Aparent, puţin. Spun aparent, căci poves-
tirea realizată de Francisc Munteanu pe peliculă
se detaşează ferm de cea aşternută pe hîrtie. Cei
doi protagonişti ai filmului, Ana Sz6les, cu-
noscută publicului din terţetul fetelor văzut ln
Vacanţă la .mare şi Barbu Baranga - tlnăr
actor din Tîrgu-Mureş aUat la primul său film
- i-au oferit regizorului un material uman de o
mare bogăţie şi o capacitate de expresie acto-
ricească rar întîlnită pînă acum la tinerii debu-
tanţi tn filmul romînesc.
Dar o simplă poveste de dragoste, o schiţă de
conflict şi un cuplu bun nu sint suficiente pen-
tru a face un film artistic. Şi aici Francisc
Munteanu ne încredinţează de sflrşitul uceni-
ciei sale regizorale şi de apariţia tot mai formată
a unui realizator stăpln pe mijloacele profe-
sionale. Spre diferenţă de filmele sale anterioare,
regizorul Francisc Munteanu cîştigă în Vlrsla dra-
gostei două caracteristici esenţiale: unitatea de
stil şi simţul măsurii. ln ultimul său film, aproa-
pe nimic nu se mai petrece „ca în filme" - cu
excepţia procesului de transformare a meşteru­
lui-tată, dar astfel de cazuri sînt frecvente nu
numai în film, ci şi tn literatură. ln jurul
actorilor nimic nu mai ·e „ca la teatru" - cu
excepţia unor scene derizorii ale cuplului pă­
rintesc. Nota cea mai distinctă a filmului e na-
turaleţea . Aşteptările, neliniştea dragostei ne-
împărtăşite, emoţia primului neadevăr spus a-
casă după lntllnirea prelungitll, mersul în tă­
cere pe străzi, în parcuri - şi ln film se „merge"
mult - scenele de muncă, dar mai ales scenele
de intimitate dintre Ana şi Mihai pe de o parte,
şi A.na ti me1ter pe de altă parte, sînt bine
„lucrate" cu actorii . Scenele erotice din filmul lui
Franci1c Munteanu sînt pline de puritate, ceea
ce dl un plus de prospeţime filmului (vezi sec-
mentul evadaţifor aflaţi nu într-un conflict la primele două filme scenaristul Fraaci venţa de pe malul Argeşului). La realizarea
bilateral, ci uniţi alături împotriva aceluiaşi teanu era net superior regizorului Franc· ace ui film au concurat clteva forţe încercate
duşm11n, constituie oglindirea unor date precise, teanu (asta nu înseamnă că soco cel hi •t.lptnirea mijloacelor de expresie cinemato-
a unor fapte şi evenimente de la noi, transfigu- scenarii perfecte), Ia ultimul, regiz 1a grafiei. ca Gore Ionescu (semnatarul operatoriei
rate artistic de viziunea autorului. scenaristul, filmul său reuşind d la Valurile Dunării, Soldaţi fără uniformă şi
Pentru atingerea scopului propus, Francisc primul rind prin ţinută arti ti , Cerul n-are gratii), scenograful Giulio Tincu şi
Munteanu şi-a asigurat atunci o distribuţie unei fabulaţii destul de fira • compozitorul Temistocle Popa, a cărui partitură
încercată - Liviu Ciulei, Colea Răutu, Mircea cea mai simplă schemă, scenariul muzicală, puţin cam încărcatil, rămîne deplin
Constantinescu - ln rolurile principale. Evo~ mai mult decît ceea ce putea cupr fidelă atmosferei tinereşti a filmului.
luţia lor în faţa aparatului de filmat, avînd în tire-foileton. Condamnat pentru Cu Vtrsla dragostei, Francisc Munteanu re-
vedere experienţa de gen a actorilor, avea aă Ufu- mis de conducere şi în 1tue d gizorul face un pas înainte. Regretăm însă că
reze mult dificila sarcină a proaspătului re- ae reîntoarce dupl i1plfirea pecl~. P'~i ltD Elueil scenaristul Francisc Munteanu continuil să bată
gizor, care încil nu manifeata tentaţia descope- unde conatat.l el trebu' pasul pe loc. Experienţa acesta îl şi obligă
ririi unor noi talente cinematografice şi poate, ·totul, d la capU. El n imens faţă de spectatori, a căror încredere tre-
nemărturisit, nutrea o teaml juati!icatl faţă de m til t, n trivit buie recîştigată şi consolidată.
debutanţi. tuaţia. De altf I, lDt,rea;ra 1cec•··e~
o' mai mare îndrăzneală ln aceat sena am des- prezentat& f Ioan GRIGORESCU
coperit în următorul film semnat de Francisc un prea.mb I e • anunţă bufii,
Munteanu: Cerul n-are gratii. Aici, regizorul îndeo ebi prin partit ra muxi all au•ţinutil aici
avea în faţă un scenariu „de problemil" care a de un dana mod n1 foarte ritmat. Scenariul 11 regie: Francisc Munteanu, lma·
inspirat povestirea u Terra di Siena"; aici scriito- ln prima 1earl de libertate o.cunoaşte pe Ana ginea: Grigore Ionescu. Muzica: Temlatocle Popa
rul îşi propusese să dezbată cîteva aspecte le- (din nou Ana şi. ihai, numele tuturor cuplurilor Decorurile: Glullo Tlncu.
gate de etica artistului, de răspunderea lui soci- lui Francisc fonteanu care, lntr-o astfel de În rolurile principale: Ana Sz61es, Barbu Ba·
ală şi de misiunea artei, probleme care, deşi con- formă - puţin cam artitidoasă - încearcă să ranga, Ştefan C1ubotlra1C1, Sandlna Stan, Septimiu
sumate în anii 1938-39, nu erau lipsite de ecou lege un film de altul). Tinerii sînt la vlrsta Sever, Costel Constantinescu, Dem. Ridulascu.

17
https://biblioteca-digitala.ro
 !N OAMENI ŞI MAJUR! PA-
OLO STOPPA REALIZEAZĂ
UNUI, DIN ROLURILE MARI
AJ,E YIEŢll SALE .

ÎNTR-UN NOU ROL

- - - - r fi trebuit să ajungă avocat , dar p retarea sa d in „Moartea unui comis-voiaj or"
a abandonat universitatea puţ in de Arthur Miller , o etapă capi balll ln cariera

A după ce s-a lnscris, la in-

sistenţele unol:iiului sl!,u , cunos-
cutul poet şi anticar 1oman,
Augusto Jandolo. Scurtă paran-
teză de altfel, deoarece curlnd

5!~fo~~~f. ~~!~:as! }~sie~j/m!~

sa teatral.1 Tot el a dăruit oinematografu-
~~i: i;~na/81od~,r,~uit~\ ru/{~~:o~:~:1i~~~
p„„,,.,,,uµa tl l l 1 al lui Ren~ Clair, Pro-
ces „t&ŞUI 1 d Le 1 Zampa, Legtt~ de Jules
Dass in. i m
care \"1sconU a
a •p
~ Pa
la ~rdwl cu
e d'or la
s~u cont::ict ou arta . Apoi renunţă şi la muzi- Festivalul de la
că şi se înscrie la Academia de Arte Drama- Paolo Stop pa
ti ce, condusă! de Silvio D'Amico. !n sftrşit, care marchează
!şi găseşte drumul pe care avea să-l urmeze pe ecranele Festival 1
şi devine actor de teatru de tndată ce trup~ un veteran al Festival
lui Capodaglio , Rocca şi Olivieri ti oferă un dată s-a prezentat la
angajament . ln prezent bagajul său artistic Milano, a doua oarl
cuprinde peste 24 de spectacole jucate ală­ 21\ lqi Ettore G1ann1
turi de Rina M"orelli dintre care multe sub pentru el un film d
d irecţia de scenă a lui Luchino Visconti; cinematografiei italien
mai mult de 140 de filme , numeroase piese cu entuziasm, uittnd cbtiara •e c:~l c:.il~ t:ltc:·
televizate. Acesta este Paolo Stoppa actorul preţi.
care, deşi a repurtat succes după succes pe Filmul lui Visoonti
scenă, a fost cu încăpăţinare vinut departe pentru carieri\ de actor
de platourile cinematografice , timp de aproa-
pe 30 de ani.
~~t~ ~~;J~in~~a~tţe~a~
„Am insistat şi eu am fost acela care <im ca un actor internaţ ional. I
o lş tigat " spune el amintindu-şi de debutul său ca la Londra pentru a int
pe ecran. Stoppa este un actor erudit , rafinat , pre Thomas Becket rolul PapeiA1:!~!:%U11
sensibil, la fel de înzestrat pentru scenă c31 Apoi va reveni !n Italia
Bafonul Fefe, pe care li •-a
şi pentru eoran . „Eu nu fa.o parte, spune el ,
dintre aceia care, iubind cu o dragoste prefă­ Alfredo Gianetti.
Intrebat care stnt personaje
cută teatrul, se dezlănţuie lmpotriva cinema-
ferate, el răspunde : Cele pe cano
tografului ca şi cum ar fi demonul profanator juca mtine."
al unui templu sacru . Actorul trebuie să ţie Foarte sensibil, Paolo Stoppa posedl
tn primul rtnd şi mai presus de ori oe, aotor; iestria absolută a mijloacelor sale de •
vreau să spun prin asta că el trebuie să slu- presie. „Ceea ce contează , ti place 1111
jească prin mijloacele sale o artă care, chiar spună, stnt sentimentele. Atunci ctnd re t
exprimată tn limbi diferit e, nu rămîne mai să redăm universul sufletesc al personajele •
puţin artă . " Modest, prea puţin monden , nepo- indiferent dacă le interpretăm pe scenl A
ztnd de loc în monstru sacru, la fel de auster tn faţa aparatelor de filmat, tnseamni el
pe ctt de afabil, Stoppa ne explică mai limpe- stntem pe calea cea bună şi că no-am reali-
de o idee care este adeseori obiectul unei netn- zat scopul."
ţelegeri: „Spectacolul dramatic tmi dă aceeaşi „Pentru mine, continuă el cu entuziasm,
buourie, îmi lasă aceeaşi impresie ca un film ceea ce contează este teatrul , filmul, persona-
bun" . jele pe care le voi interpreta mtine, publi-
Paolo Stoppa este artistul care ~ emoţio­ cul pe care !l iubesc şi cu care doresc şi caut
nat spectatorii tntregii Italii prin inter- nelncetat s~ oomunio ... "

18

https://biblioteca-digitala.ro
 - .-.. or-- - „ ...
- ~ - ~

ste binecunoscută setea

E de comedie a specta-
torilor. Fiecare !ncer-
care a studiourilor noastre !n acest gen a
fost aşteptată cu mult interes. Din păcate
însă, calitatea şi numărul comediilor pro-
duse de studioul „Bucureşti" nu satisfac
exigenţele sporite ale spectatorilor . E tm-
bucurătoare !n schimb, deşi nu suficientă,
preocuparea din ce tn ce mai insistentă a stu-
dioului „Sahia" pentru scurt metrajul satiric.
Ca şi tn alte genuri ale documentarului, OPINII
fa~tul _autei;itţc atribuie o eficacitate· neobiş­
n_u~tă 1magm1lor de pe ecran şi filmele sa-
tirice realizate în ultimul timp de regizorii
Alexandru Boiangiu, Titus Mesaroş şi Eugen
Popiţa au stlrnit adeziunea spontană a spec-
tatorilor. Utilizînd formule diverse - deşi
inegal realizate - filmele Casa noastră ca o
floare, Pietonul, 80 (}()() de spectatori tn goană
după o minge şi Uti petec de hîrtie au meritul
de a defrişa un teren care se dovedeşte foarte
rodnic . Preocuparea pentru genul comic a
cineaştilor de la „Sahia" nu se rezumă la do-
cumentar, ci include şi scurt metrajul cu
actori. Virgil Calotescu a realizat nu de- EVOF; N POP1ŢA,
mult Mărturisirile unei mese de restaurant, REALI Z \ 'fORUL
cu concursul actorului Ştefan Mihăilescu -Bră­ FIT, MVLl'I 80 OOO
ila şi al altor interpreţi.
Se disting deci, dintru-nceput, două căi.
Nu se poate spune !nsă că ele se delimitează
document.arul, DE S P~;C TATORI
lN GOAN ,\ DUPA
O l\llNGE SL~TI­
'il!: CU NERV UN
categoric. Virgil Calotescu , deşi foloseşte ac- ROL COMIC IN
ton ş1 uz!'.ază chiar de elemente fantastice,
îşi ~o~stru1eşte filmul ca un reportaj documen-
taristic !ntr-un restaurant autentic. Şi, in-
satira fi fantasticul MĂRTURIS IRI­
LE UNEI MESE
DE RESTAU-
! ( \ ~T .
vers, în unele documentare care se bizuie pe
fapte strict autentice, creatorii nu şi-au inter- Convenţional este şi documentarul Un p e-
tec de hfrtie. deşi el conţine o idee clară, uşor
~;~i ~~~;~~~lad~pii~n~i~~~!/t~ ~e~~ 5/:~ii~=
0
accesibilă - obligaţia de a respecta curăţenia
tie). Această întrepătrundere este firească . oraşului. Realul şi fantasticul se îmbină de
Nu vom !ntlrzia însă a ne exprima preferin- data aceasta mai fireso. dar se simte lipsa
ţa pentru acele documentare satirice care re- amănuntului autentic care să stirnească ha-
prezintă fapte autentice de viaţă capabile zu I prin spontaneitatea sau subtilitatea sure
să vorbească de la sine, fără intervenţia fă­ pri.nderii lui de către obiectivul aparatului
ţişă şi excesivă a ficţiunii şi fără folosirea de filmat. Amănuntul acesta poate fi tntll-
actorilor, pentru că tocmai pe această cale nit tn filmul 80 OOO de spectatori în goană dupd
se pot valorifica la maximum posibilităţile o minge, şarjă izbutită la 21d resa unor aspecte
specifice ale genului. O reuşită tn acest sens ale fotbalului nostru . Creatorii au cercetat
este filmul Casa noaslYă ca o floare (regizor mai tnt!i cauzele fenomenului, au cules din
Al. Boiangiu) care şi-a propus satirizarea ace- viaţă tot ce li s-a părut reprezentativ, au orga-
lor oameni care nu acordă grija cuvenită nizat materialul acesta prin prisma unei
avutului obştesc. Realizatorii n-au inventat viziuni artistice originale, şi, de aceea , cu
nimic. Ei au luat aparatu l de filmat şi mag- toate că nici aici nu se face economie de
netofonul, au ieşit printre oameni, au intrat fantastic, stntem ln faţa unui film a cărui
ln apartamente şi aici au filmat şi au tnre- primă caracteristică este autenticitatea.
g1strat. Au făcut-o cu talent şi pasiune, de încheiem această succintă trecere în revis-
pe poziţiile eticii noastre. Au cules astfel tă cu o constatare: se abuzează de elementul
un material deosebit de interesant, din care fantastic, tocmai tn producţiile unui studiou
cităm un. ~xemph~: Stnte~ tntr-un apartament a cărui menire este valorificarea artistică
cu pereţu găuriţi, cu uşile fărtmate de lovi- a faptului autentic. Atunci cînd un procedeu
turi. de topor, cu parchetul de:;făcut şi gea- se ge!].eralizea.ză , otnd se repetă din lucrare
murile sparte. Locatara declară cu seninăta­ în lucrare, fie că este necesar fie că nu. cu alte
te că urmează să se mute şi că nu vrea să lase cuvinte atunci cînd se transformă în manieră,
CASA NOASTRĂ
apartamentul în bună stare ... surorii ei. Pre- el dă întotdeauna de bănuit, ascunzînd necu- CA O FLOARE
zent!nd convingător astfel de c:uur1, autorii noaşterea realităţii sau, în cel mai bun caz, fN CONCEPŢIA
fac să se nască tn spectator un just sentiment o anumită uşurinţă în abordarea şi tratarea ANUMITOR LO-
de condamnare a rămăşiţel or moralei vechi, subiectelor. CATARI.
burgbeze, individualiste. In afara tnreg1 tră­ In domeniul documentarului satiric se
rilor „pe viu", filmul conţine şi un comenta- trece acum prin.tr-o perioadă de căutări şi e
riu spiritual şi de bun gust, semnat de Eu n oarecum firesc ca rezultatele să fie inegale.
Mandric. Regizorul Al. Boiangiu , care-l Se remarcă însă o anumită creştere calita-
cunoaştem din Pietonul, alt documentar •bn- tivă . Ea ar putea fi şi mai evidentă dacă IMAGINE DIN
tit, foloseşte o metodă care ni se pare foarte din expt>rienţele de pînă acum se vor trage FILMUL MARTU-
concluziile cuvenite. RISIRILE UNEI
potrivită genului şi care ar putea fi extrn • MESE DE RES-
Filmul lui Virgil Calotescu Mărturismk Mircea MOHOR TAURANT.
unei mese de restau~ant aparţine, după cum
spuneam, altei forme. Aici îmbinarea fan-
tast.icului cu realitatea, într-o doză mult mai
mărită Jaţă de producţiile anterioare, <lusă
uneori ptnă la grotesc, a fost menită să am-
plifice !orţa satirică a documentarului p!nă
la proporţiile pamfletului cinematografic.
In numeroase secvenţe, regizorul ne dezvă­
luie soluţii orif1'.inale de tratare şi o certă cu-
noaştere a legilor umorului. Dar, credem că
formula aleasă de regizor, creind mai multe
personaje care suferă de beţie, conformism,
lipsă de conştiinciozitate şi. .. adulter , toate
condensate tn numai 20 de minute de film,
denotă o anumită lipsă de unitate. Secven-
ţa beţivului (interpretată de Mihăilescu­
Brăila) este realizată prin mijloacele farsei,
tn vreme ce secvenţa adulterului aparţine me-
lodramei. Îmbinarea realului cu fantasticul
a elemşntelor autentice cu cele ţinînd de fic-
ţiune nu se poate face oricum, pentru că a-
tunci rezultatul este hibrid, convenţional, un
amestec inform. E o chestiune de măsură şi
de gust .

https://biblioteca-digitala.ro
 ~ISSPIRAT DIN ISTORIA EVULUI MEDID, FILMUL
PET.lR 8LABAKOV -
lN ROLUL IURADIOV
Vasilic
BULGAR JN CULORI PREZENTAT LA VARNA, KA- - ŞI MEDI DIMITROVA
LOIAN A FOST TERMINAT DUPĂ MOARTEA RE- (LILIANA) &!NT PRO·
GIZORULUI DAKO DAKOVSKI DE O!TRE ASISTEN-
TUL SĂU IURI ARNAUDOV. IATĂ-I lNTR-0 SOENĂ
LIRIOĂ PE AOTORll ZVETLANA MANEVA 81 LU-
BOMIR DIMITROV.
TAQ-ONIŞTll FILMULUI
MENŢIONAT LA VAR·
....... NA : MOARTEA NU
....,. EXISTĂ.
11 ari o

Filmografie succintă: Vasili

Tastaman, actriţă la Teatrul
comedie, a jucat tn filme!
D'ale carnavalului., Af>'roape
soare, Telegrame şi Post-restan

VAR NA Ilarion Ciobanu, actor la T

trul Lucia Sturdza Bulandra"
interpretat ptnă acum roluri i
portante tn filmele: Setea, P

1963 veste sentimentală, Omul de ltn

tine, Cinci oameni la drum
Lupeni 29.
Filmul bulgar s-a prezentat anul
acP'tn la confruntarea cu publi-
•
Inttia tntreb"ll.re adresată Vas
cul, cu presa şi critica de cinema licăi Tastaman:
bulgară şi străină, în cadrul celui - Vorbiţi-ne despre activi
dr-al III-iea Festival al filmului tea dv. ca actriţă de film„.
CUNOSCUT IŞI APRE-
bulgar de la Varna. Zece filme ar- CIAT DE PUBLICUL -Nu pot. „
tistice de lung metraj, peste patru- ROMlNE80 OU OIJAZIA - De ce?
PREZENTĂRII LUI IN - Pur şi simplu fiindcă eu
zeci de documentare, de filme de stnt dectt actriţă de teatru.
QALA FILMULUI
~tiinţă popularizată, de desen ani- B1ULQAB, FILMUL - Bine, dar v-am văzut
mat şi păpuşi au rulat tn cele TUTUNUL NU MAI patru filme„.
douăzeci de cinematografe ale Var- ARE NEVOIE DE CO- - E adevărat, dar.„ cum
nei sub lozinca Festivalului: „Pen- llENTARll. NE MUL- vă spun, şi eu stnt dintre cei c
ŢUIOM 8.l REPRO-
tru o legătură indestructibilă tntre au „deschis ochii" tn teatrii.
DUCEM TREI CADRE
arta cinematografică şi popor". DE O REMARCABILA. ttlnirea cu filmul a fost ttrzi
O notă distinctă a acestui Fes- Pl.A8T1CITATE DATO· M-am născut într-un oraş dun
tival a fost dată de înttlnirile şi B TE OPEBATOBULUI rean, la Brăila, tn Comorofca f
discuţiile organizate Intre spectato- Y. BADEV. mului lui Colpi. La 16 ani
rii de cinema din fabricile şi între- debutat pe scena teatrului bră
prinderile oraşului Varna şi crea- Jean interprettnd un rol prin
torii bulgari de film. De asemenea, pal, Leana din „Hagi Tudose
un larg schimb de vederi tntre gazde Mai apoi am avut fericirea săj
alături de buni actori ca Neam
şi invitaţii străini la Festival, re-
gizori, actori, critici şi producă­ Ottonel, Florica Demion, Al. C
tico şi Ştefan Mihăilescu-Brăil
tori de filme, pe problemele cele
mai arzătoare ale artei cinematogra-
fice contemporane, a făcut din Fes-
tivalul de la Varna unul dintre cele
mai importante evenimente cultu-
rale ale anului din ţara vecină .
Juriul Festivalului a decernat o
singură „Roză de aur" din cele două
anunţate: filmului documentar de
lung metraj Sărbdtoarea speranţei,
realizat în Algeria de cunoscutul
regizor şi scenarist Hristo Ganev
(autorul scenariului pentru filmul
Am fost tineri). „Roza de aur" de-
cernată în fiecare an filmului ar-
tistic nu a fost atribuită anul a-
cesta nici unuia dintre cele zece
filme tn concurs. Diferite premii
şi menţiuni au primit ' filmele :
Moartea nu există, Tutunul, Din-
tele de aur, Căpitanul, Kaloian,
ca şi documentarul Linii pe cer, una
din cele mai interesante pelicule
de gen produse în ultimul an de ci-
nematografia bulgară . Premiul pen-
tru cea mai bună interpretare femi-
nină a fost decernat tinerei artiste
N. Kokanova pentru rolul Irina CĂPITANUL ADUCE
din filmul Tutunul, iar pentru in- PE ECRAN O NOTĂ DE
terpretare masculină, popularului PROSPEŢIME ŞI OPTI-
actor Gheorghi Gheorghiev, deţi­ MISM DATORITĂ TINE-
nătorul rolului principal din Din- RILOR SĂI EROI, PIO-
tele de aur. NIERI Al ZILELOR
NOASTRE.
I. G.

20
https://biblioteca-digitala.ro
 ceput. De aceea unele filme , o dată

Tastaman montate, dau impresia de frag-

mentat, de neterminat . Deci, con-
chiztnd, mai mult respect pentru
actor, prieteni regizori.
- Ce rol vă doriţi?
- VTeau să scap de rolurile de
„fetişcană nostimă" şi tmi doresc

Ciobanu un rol de femeie adevărată , un

rol grav (deşi n-am să renunţ
la comedie) care să mă atragă,
să-l îndrăgesc ori să-mi fie „frică"
de el, un rol de maturitate artis-
tică.

•
- Tovarăşe Ciobanu, vă rugăm,
vorbiţi-ne, ca un proaspăt actor
de teatru, despre activitatea dv .
- Nu pot „ .
- De ce?

la - Pur şi simplu fiindcă eu nu

stnt dectt actor de film I
- Bine, dar v-am văzut re·
cent într-o piesă „ .
- E adevărat, dar eu m-am
format ca interpret de film, fil-
mul !mi permite să comunic mai Calboreanu, Ciubotăraşu şi Răutu
firesc senzaţii, sentimente. Fil- mi-au transmis ceva din focul
mul e mişcare, fierbere şi tempe- lor lăuntric . La filmări, noi
- Totuşi, cum s-a născut ac- ramental mi se potriveşte mai actorii a:--eam obiceiul să spunem
terpretare pe care, la teatru, despre e1 că slnt linia întîia. Pe
triţa de film? numai după reacţiile publicului, mult decît teatrul.
- Dintr-o înttmplare . Da, nu nu le-aş fi sesizat. - Cum aţi devenit actor? noi ne consideram a fi linia a doua
vă miraţi. Intr-o zi m-am dus la - Inceputul a fost cu totul şi; ca la bătălie, i-am ascultat
- Ce ne puteţi spune despre cu dragoste şi încredere .
vechiul studio Tomis, unde un · Afrroape de soare? prozaic. Eram funcţionar de ban-
coleg, operator de film , !mi pro- - E un film în care am fost că (la o bal\că agricolă) făceam - Deci filmul romtnesc are o
misese că !mi va face nişte foto- depar.te de „ . rol. Textul pe care mult teren şi „. jucam rugby la linie înttia de excepţională va-
grafii. Eram gata să plec (la trebuia să-l rostesc nu mi se „Progresul" . loare.
l'omis tocmai se făceau probe) potrivea, s,ituaţiile mi se păreau - Aţi fost se pare şi în selec- - Hotărît . Asemenea actori
c!nd mi s-a propus să dau şi eu nef ireşti şi în cele din urmă am ţionata secundă de rugby a ţării,
aţi jucat peste hotare „ .
• ~~i~a~~ aEÎ:t~ucu d~u~\~a:~s dÎ:
o probă. A trebuit s-o imaginez filmat fără emoţie„.
şi s-o fac să trăiască într-o sin- - Cunoşteaţi de la început in- - Da. D eci, aveam o servietă lume.
gură imagine fotografică pe Di- tenţiile scenariului şi ale regiei? cu hîrţoag6, jucam rqgby şi visam - Care vă stnt „idolii"?
dina din „D'ale carnavalului" a - Nu . La acest film mi s-a la film. Dar nu atlt de mult . - Chaplin, . Olivier, Batalov,
lui Caragiale. Imi trebuia un după cum s-ar crede . Se poate
C1ubotăraşu Şl Lancaster.
tnttmplat un lucru straniu . Nu
gest semnificativ, o nuanţă care mi se ofereau spre lectură dectt trăi frumos practic!nd orice me- - Ce voiţi să jucaţi?
s-o caracterizeze pe Didina . replicile mele. Totul !mi părea serie, nu e neapărat să dev\i - Am o idee : să se ecranizeze
- Şi„ . aţi găsit-o? lipsit de sens . Trebuia să mă rog actor sau „. poet . „Velerim şi Veler Doamne" de
- Mi-am adus aminte că tn de regizorul Savel Ştiopul s ă-mi - Pentru că veni vorba, mai Victor Ion Popa. E acolo un ţăran
Comorofca; tn zilele de sărbă­ spună„. ce va fi mai departe. scrieţi poezii? imens cu suflet de copil care mi-ar
toare era o oră a vizitelor. lm- - Regizorul era partizanul teo- - Scriu. place.
brăcaţi rigid, negustoraşii de riei potrivit căreia actorul nu - Nu vreţi să le tipăriţi? - O întrebare finală: Aţi vă­
mahala îşi luau „didinele" tmpo- trebuie să fie absorbit decît de . - Nu m-am glndit. Ştefan zut ... Omul de lingă tine?
dobite ptnă peste poate şi por- rolul său şi să nu cunoască dezno- Ctubotăraşu lnsă (care a publi-
-Da.
- V-a plăcut„ . Ilarion Cio-
;;f,;jr~~ep~:7~;ll~~.at~nS:it~~a~! dămîntul unor scene-cheie tocmai cat poezii) scrie şi acum versuri
pentru a le interpreta firesc, minunate. Meşterul scrie sonete banu?
clasica „turcească" , un asemenea ca în viaţă„. cu o tăietură elegantă, ca ln pia- - Nu prea. Filmul avea un
cuplu tl amintea perfect pe Cara- Eu n-o împărtăşesc I E o tră, rimele rare abundă . Dar să conflict mcredibil, iar eu, ca
giale, iar „ea", ei bine „ea" făcea tn idee cel puţin primitivă. Actorul nu ne îndepărtăm. In 1958 am interpret principal, am fost de-
răstimpuri un 'gest : cu două de- trebuie să vadă linia de desfăşu­ dat examen la Institut. Ciudat parte de o reuşită actoricească
gete ale mîinii drepte tş i ştergea rare a rolului său, să-şi impună am reuşit„. Şi !ntr-o zi, mi-a şi n-'.'-m izb_uti~ să merg tn în-
urmele de ruj (prost) întinse tn un ritm, să-şi dozeze efectele tn spus un coleg: „Măi , Ilari oa ne, te ttmpmarea 1de1lor regizorului.
jurul buzelor. Acesta părea un funcţie de acţiunea întregului caută unii de la cinematografie, - Ca un fost sportiv vă gtndiţi
gest distins . Astfel, la Torni , f ilm . Cu un figurant care nu ros- zic că ar avea nişte treabă cu probabil la o„ . revanşă?
proba mea la D'ale carnavalul„; teşte decît două replici se poate tine la un film„." M-am dus, - Da „ „Revanşa" va fi Nea-
a fost norocoasă. Filmul m-a fa- face asta, dar cu un actor, mai Mircea Drăgan m-a chemat s._ă mul Şoimăreşti lor .
miliarizat cu tainele ecranului, ales cu unul care joacă teatru dau probe la Setea pentru rolul
m-a ajutat să văd nuanţe de în- de mulţi ani, lucrul e de necon- Ezecbiel pe care avea să-l inter- Gheorghe TOMOZEI
preteze Platon . Mi s-a încredin-
ţat tnsă rolul de mare răspundere
al lui Mitru Moţ . Am vrut să-l
arăt pe Mitru ca pe un om fru-
mos, un om mtndru.
CIFRE
- V-a fost greu să intraţi, cum Trei filme romî- în privinţa filmelor
se spune, „tn p ielea" personaju- n~tl, Valurile Du-
lui? produse. Anul tre-
nări i, Dincolo de cut japonezii au vi-
- Nu m-am speriat. Am avut brazi şi Secretul ci-
o copilărie bogată tn tnttmplări zionat 375 de fllme
frului s-au înscris produse ln ţari ,1
neaşteptate şi cred că ştiu vreo
în ultimii dol ani, 228 strllne. Din cele
şapte meserii . P tnă acum nici o
după cum relateazl
situaţie de film nu mi-a fost stră­ 883 de filme strllne
revista po Ion ezl
ină. Ştiu să vtslesc ca un pes- prezentate în ultimii
„Film", printre pe-
car, să bat cu ciocanul ca un llculele cu cel mal patru ani, 491 slnt
cazangiu, să mtnuiesc ranga de mare nu mir de spec- americane. Dupl vi-
fier ca un săpător şi pot fi - tatori care au rulat zionarea acestora
pe rtnd - miner, boxer ori pe ecranele polone- copili se îmbraci în
funcţionar. costume de cow-boy
ze. Astfel, Secretul
- Credeţi că actorul trebuie cifrului a lntrunlt şi se Joacl cu pisto·
să cunoască neapărat ctteva me- lui.
în ţara prieteni pes-
serii? te 760 OOO de spec-
- Măcar vreo două„.
- Cum aţi lucrat la Lupeni 29P
tatori, Valurile Du- *
5 OOO de spectatori
nării - 850 000, Iar
- Cu Drăgan poţi face lucruri filmul de debut al
au a,teptat timp de
bune. El nu caută să ţi se im- reglzorllor Mircea doul ceasuri tn faţa
pună emfatic,' se sfătuieşte cu clldirll Cinematecii
Drăgan şi Mihai Ia-
tine, tţi sugerează soluţii, dese- cob, Dincolo dedin Paris ca l i va-
nează (la propriu) adevărate fi-
brazi, a deplşlt
dl seria a doua din
guri geometrice indictnd desfă­ I 200 OOO de lntrlrl.
şurarea acţiunii. Te face să crezi Ivan cel Groaznic, Lu-
că tu, actorul, eşti cel care creează
că rolul lui e numai de sfătuitor'.
La Lupeni 29 marii noştri actori
* cru care s-a petre-
Japonla ocupi pri- cut abia la miezu!
mul loc din lume nopţii.

21

https://biblioteca-digitala.ro
 Serghei Mihailovici Eisenstein. Un !azetar matografului mond I
artist
attt C1'uciş1Jtcw1' 1Po,w.i.ti·•1d1t fl.
r:r~~11. ~~1~us~~~'b~:tar~:E:ur:;;~iţi~~:~!
1

sale, Seine Majestit Eisenstein. Majestatea sa

Eisenstein. Apelativul a căpătat apoi valoare
nic, iar regizoru l ca
a fost Eisenstein I
Regizorul sovietic a ~"Ob:;ţicaa1t &l"ta
multilatera
circulatorii!! deoarece, tn fond, nu era o butadă,
oi e~rima respectul pentru maiestatea per-
lui attt prin o~ &a 4~=3•tDî!:rllf
prin cea teoretică , fu.ad O ~:u~~::fTg~1:!~~~T~!:o~~~
sonahtăţii oare domină arta cinematografică TĂ LUI EISENSTEIN (IMAGINE DIN
teoretician, sistematic, a ALEXANDR NEVSKI).
mondială . Fenomenul apariţiei unor asemenea şaptea arte. Foarte mu_l
personalităţi nu este străm nici celorlalte sovietici au fost elevu I
arte. Eisenstein a fost adeseori com:parat cu
Leonardo da Vinci prin impozanţa ş1 univer-
Vasiliev, autorii vest itulo1 l!I ~=~~o~~iJI ~~~~~~~Eo~~~
i s-au studiat sistematic DARE DIN ALEXANDR NEVSKI.
salitatea spiritului său, iar, la vremea sa, care au avut o certă influenţi.
fi~~~~~~~u~ ~:u:tilJ~ri~f~isf°Jt:!~n ct a~~t
eveniment nu poate fi comparat dectt cu a-
tării cinematografiei naţionale ;
au servit tn timpul războiului la nnarea ti-
nerilor tehnicieni francezi de hlm aparţantnd
0 GLORIOSUL VAS .POTEMKIN" A IN·
TRAT DE DOUĂ ORI IN ISTORIE;
O DATĂ IN 1906, DATORITĂ BRAVI·
pariţia lui „Gatz von Berlichingen" al lui Forţelor franceze libere. tn timpul rt.zboiu- LOR MARINARI REVOLUŢIONARI, ŞI
Goethe. Chaplin l-a declarat cel mai frumos lui, regizorul american Frank Capra a realizat ALTĂ DATĂ 1N 11128, TRANSFIGURAT
film, r!lgizorii şi operatorii americani au tn- o serie de filme de propagandă pentru sol- ARTISTIC DE GENIUL LUI EISEN·
ceput să-l studieze cu de-amănuntul... Re- daţi, cu tema „Pentru ce luptăm noi" şi unul STEIN (CADRU DIN CRUOIŞATORUL
cent, cu nici doi ani tn urmă, revista engleză POTEMKIN).
din fragmentele cele mai eficace tn educaţia
„Sight and Sound" a tntreprins o anchetă la antihitleristă a fost reproducerea unor scene
care a primit răspunsuri de la critici cinema- din filmul istoric al lui Eisenstein Alexandr O EROUL BIOGRAFIEI CINEMATOGRA-
FICE A LUI NEVSKI E POPORUL RUS
tografici din toată lumea : care stnt cele zece Nevski . CrucişlJtorul Potemkin, deşi mut, tşi OARE A ŞTIUT SĂ-ŞI SFIDEZE CU
filme socotite cele mai bune din istoria cine- păstrează.şi astăzi interesul şi a rulat tndelung DEMNITATE DUŞMANUL.

22

https://biblioteca-digitala.ro
 - -----... --~·-
--
~--,..,

tntr-un cinematograf parizian , făctnd de pentru a-l putea termina mi-aş da stngele Om cu o cultură uriaşă, spirit multilateral,
asemenea, o neobişnuită carieră tn reţeaua inimii mele ... - şi această nu e spus iro- Eisenstein, posesorul un'ei vaste biblioteci,
comercială din Italia. Reprezentanţi de sea- n ic, cunoşti doar caracterul meu"). De tşi adnota cărţile. Adnotările acestea slnt :Ue
mă ai filmului contemporan tşi exprimă ad- ' curtnd , a fost descoperit, după informaţiile comentarii la lecturi, fie indicaţii pentru
miraţia faţă de Eisenstein. O face un Orson noastre, primul film al lui Eisenstein tur- eventuale ecranizări. Regizorul şi-a folosit
Welles de pildă . Henri Colpi mi-a spus că nat pentru a fi inclus tntr-un spectacol
avea un caiet ln care îş i notase profesiunea de teatral pe care l-a montat tn 1923 . Pri- tntreaga cultură în munca de elaborare a o-
credinţă cinematografică al cărei prim punct ma versiune a filmului Vechi şi nou rămlne perelor sale teoretice: lista referinţelor întoc-
reclama urmarea unei modalităţi artistice ptnă azi necunoscută. La fel ca şi fnceputul mită de editorul englez la volumul său despre
montaj „The Film Sense" - cuprinde peste
~~~\~~: adtif~~~~n;J~} Fce:!ea~a~oiaaş~~:!~~
proprie lui Eisenstein . Alain Resnais t1 stu-
diază cu atenţie pe genialul realizator rus 100 titliiri : de la clasici ai literaturii la tra-
şi-i recunoaşte influenţa . Criticul francez tatul de pictură al lui Leonardo da · Vinci,
Andr6 Bazin, socotit un fel de mentor al „no- de la o optică „fiziologică" la o enciclope-
ului val" , referindu-se la filmul lui Clouzot, die chineză, sau de la o lucrare despre Manuel
Mislet'ul Picasso, declara că abia ez ită să ca~ de Falia, la numeroase dicţionare 'de argou ...
lifice drept genială o idee a realizatorului. Despre cultura sa multilaterală vorbeşte şi .
Printr-un procedeu tehn.i c aparte, Clouzot a: următorul fragment din amintirile prietenu-
păstrat !n culori doar pictura, reduc!nd la lui său , attorul Maxim Ştrau h: „Deoarece in-
alb-negru toată realitatea care o tnconjura, tenţiona să realizeze un film după nuvela „Bul-
realizlnd astfel primul film tn care culoarea gărele de se'u", Romm t1 vizită pe Eisenstein
este folosită la o altă potenţă a ei. Dar cri- pentru a-i cere sfatul. Eisenstein se duse fără
ticul elogia nu procedeul, ci ideea, ori ideea un cuvtnt la rafturile bibliotecii sale şi scoase
fusese pe larg elaborată şi făcută publică de repede, de parcă ar fi fost de mult pregătite,
Eisenstein tn urmă cu cincisprez.ece ani.Stu- ctteva cărţi. Era o tntreagă bibliotecă de la
diind de cttăva vreme biografia acestui ge-
nial artist , socotit pe bună dreptate una din critici asupra nuvelei, ptnă la istoria coafurii
cele mai interesante figuri ale artei contem- tn Franţa . Ex ~stă apoi, păstrată tn arhivă o
porane, am descoperit printre nenumărate uria~ă colecţie_ de documente (peste IS OOO),
alte aspecte puţin cunoscute a le activităţii cupnnzînd articole, studii inedite însemnări
sale, că ln ultimii ani ai vieţii a prevă­ scrisori etc. a căror cercetare este' tncă aştep~
zut cu o impresionantă luciditate , evoluţia tată, şi peste 1 OOO de desene (o parte le-am
.artei cinematografice. El a lnţeles !ncă de put~t vedea anul tre7ut la expoziţia din Bucu-
atunci (a murit tn 1948) necesitatea lnnoirii reşti), care dezvăluie nu numai aspecte noi
mijloacelor de expresie la care asistăm
astăzi urmărind filmele unor artişti ca Res-
nais , Kalatozov , We!les, Antonioni. .. Numai
moartea prematură 1-a fmpiedicat să desăvtr­
şească gtndul pe care şi 1-a propus : „Voi con-
strui un nou limbaj." _Şi nu a apucat dec!t
să indice coordonatele acestui nou limbaj pe
care alţi regizori l-au preluat.
Se greşeşte adeseori cercetlndu-se concepţia
teoretică a lui Eisenstein nu ln evoluţia ei, ci
static, pe baza unor anumite texte, şi anume
a celor de mai largă circulaţie . Se ştie că Ei-
senstein a revoluţionat arta montajului. In
primii ani ai activităţii sale cinematografice,
el a semnat un text ln care se afirma că „mij-
locul fundamental- şi· dealtminteri unic -
prin care cinematograful a fost tn stare să a-
~~t_~~I~'~ ~~::~ai!~~e~~ e;~~~~Î~~t:i :~~~
de multe ori, ca exprimlnd concepţia lui Ei-
senstein despre montaj. Se omite tnsă astfel
faptul că gtndirea lui Eisenstein a evoluat cu
rapiditatea dezvoltării artei filmului şi tn
1945, de pildă, el prevedea „o nouă etapă a
evoluţiei montajului", afirmlnd că „reperul
de bază al montajului... se mută . . . tn ele-
mentele ce se află chiar ln interiorul ima-
~~~~ t;~:~;i 9eş~r~~ :~teuÎ~ur~f~~~a~~~si:
timpul său, a fost tnnoitor. Gtndirea tn con-
tinuă efervescenţă creatoare a lui Eisenstein
nu poate fi cercetată declt ln evoluţia ei,
adică altfel dectt s-a făcut de obicei.
Creaţia lui Eisenstein este nebănuit de bo-
gată . In afara puţinelor filme desăvtrşite
(6 la număr), a relativ puţinelor scrieri teore-
tice publicate, există necercetată o uriaşă
moştenire . Incll nu a putut fi adunat~ necum
realizat postum - materialul tntreg filmat
de Eisenstein tn Mexic pentru filmul care se
pare că ar fi putut deveni cea mai importantă
operă a sa. Istoria acestui film este o tragedie
ale cărei momente ar merita o relatare a-
parte. (Intr-o scrisoare recent comunicată,
Eisenstein vorbea despre acest film ca despre
„cel mai bun film al nostru" şi declara că

Ct'uciş4t01'ul Polemkin .. . Ex istă o sa.medenie ale creaţiei cinematografice a lui Eisenstein

de proiecte nerealizate, al clror hldiu e dar şi o interesantă personalitate de desena~
plin de interes: T„ag~tlia amerit:411U1 dap4 Drei- tor. Numai cercetarea metodei de creaţie a lui ·
ser, Aut'ul lui Sutlet' d upă Blaise Cendra.rs, Eisenstein la un singur film . oricare dintre
un film despre rbcoala negrilor d in Haiti, ele, esţe .de-a cţreptul palpit~tă, (tn I van cal
un altul despre Puşkin , un fi lm d espre Mos- Gt'oatmc, de plldă, Eisenstein a urmărit cu
cova, o adaptare a romanului lui Feuchtwan- migală să compună un anumit ritm al căderii
ger „Der falsche Nero" , o operl vastă, asemă­ faldurilor costumelor purtate de personajele
nătoare ca tntindere cu filmul despre Mexic, filmului).
cunoscut sub titlul Canalul Fn-gana, trans- Cercetarea operei multilaterale a lui Eisen-
punerea pe ecran a .Capitalului• lui Karl Marx, stein se află abia la primele ei începuturi.
o comedie: MMM, un film după un scenariu Bibliografia internaţională a scrierilor despre
deVişnevski, partea a III-a din Ivan cel Gt'oaz· marele regizor aşteaptă de acum tncolo să
nic şi' tncă numeroase altele. Cercetarea lor fie făcută, iar Eisenstein, descoperit publi-
va arunca noi lumini asupra personalităţii ar- cului, tn tntreaga sa complexitate.
tistice a lui Eisenstein.
Ion BAR NA

23
https://biblioteca-digitala.ro
DE
PRETUTINDENI
„Arta cinematografică
sovietică" se intitulează
expoziţia recent deschisă
la Moscova, cu prilejul Astcnl ••1tor bu me cinematografice Jn-
împlinirii a 44 de ani de d:r ite ele ttl mi ci ( Clll1'ţtd eoeoiat , Viu-
la semnarea de către Lenin .olu:• "• /r• „I) regizorul Alexandr Rou
a decretului despre na- a h:ralaat rtte:Dt, ln studiourile Maxim
Gorki, o • ponsUre intltulatA lmp4,41ia
ţionalizarea industriei ci- •tlt ...•lff 11rl••1. Prin intermediul unei
nematografice. Expoziţia feu-Jce d.llt.oril fn lumea oglinzilor. ci„
aeutal 10mtJc lfl pro pune sA demonstreze
constituie o amplă şi mul- mlc:aţ Uor aptttat.orJ diferenţa dintre fao,-
tilaterală trecere în re- tea.la la&rtpaU., ren.eroul&. şi minciuna perJ-
vistă a succeselor filmului Cll.loalA.
sovietic de la apariţia sa
şi pină în zilele noastre.
Exponatele cuprind peste
două mii de fotografii şi.
D o ul. mar i nume ale ecranului - doi veterani actori de cinem a
aproape patru sute de fil- americanu l Cary Grant ~i aucdcsa Ingrid Bergman . Primul turncasă
me, precum şi numeroase la Paris Şua•a cu Audrcy Hepburn , iar Ingrid Bergman este o
materiale şi documente incgalabUA Claire Zachanassian , tn Yi•ila b'Urhul â:oam•u. dupA
piesa lui Dilrenmatt.
inedite legate de crearea
unor filme clasice semnate
de Eisenstein, Pudovkin
şi Dovjenko .

•
Veteranul filmului mon-
dial, Abel Gance , cunos-
cut pentru filme istorice
de mari proporţii ln sis-
tem „cinerama" ori „po-
lyvizion", pare sedus la
o v!rstă patriarhală de ...
ritm . El a semnat un con-
tract cu 0 regele rock-ului",
Johnny Hallyday. Agen-
ţiile străine de presă se
întreabă dacă noul film
va fi realizat in .. . „twist-
orama" sau în ,,rock'n
vision" .

•
Regizorul francez Ro-
ger Vadim participă la
realizarea unui nou film
format din scheciuri, in- Cup lul art latic a l fil mului american R4 1boi fi P•ec: Audrry
HcpbWll (Natqa) tl Jl~l Furer ( Bolconaki) formeast. fi ta "'la\A
titulat Ma mere l'oye: u.n cuplu matr imo n ia l ferici t.
cinci povestiri celebre de
Perrault transpuse în e-
poca noastră (procedeu u-
tilizat şi in recenta co-
producţie franco-italo-
spaniolă, Ceu pairu ade-
văruri, tot atîtea transpu-
neri moderne după fabule
de La Fontaine) . Un pro-
ducător abil asociază pe
generic într-un soi de com-
petiţie, cineaşti consa-
craţi alături de tinerii
„noului val". Vadim ti-a
rezervat CenUfăreasa, rol La aproape 80 de anJ, ce--
interpretat de soţia sa lebrul clntlreţ ~I actor
ame.rican Blng Crosby co n~
Catherine Deneuve că­ Unul\ sA. joace şi 1A. ctnte
reia ii dă replica în tn fHme tl pc scene. Unul
chip de „Făt-Frumos" din ultimele sale succese :
Christian Marquand. D'""'"' •P,a Hong-Kott.t,

•
tmpreunA cu comicul B ob
Ho pe.

S-ar părea că western-

urile slnt exclusiv apana-
jul actorilor masculini.
Şi totuşi, regizorul Ro-
bert Aldrich este de altă
părere, din moment ce
lucrează Two for Texas cu
Gina Lollobrigida şi A-
nita Eckberg. Presupu-
nem că cei doi cow-boys
s!nt popularele vedete !n-
truclt, plnă la ora actua-
lă, nu au fost anunţaţi
principalii interpreţi mas-
culini.

•
- Monica Vitti şi Jean
Pierre Cassel au lnceput
turnarea unui episod din
!nalta infidelitate, sub
direcţia lui Luciano Sal-
ce. Incă trei regizori ita-
lieni, Elio Petri, Franco
Ro11i şi Mario Monicelli O scena. de lucru de pe plato urile maghi are: se tu rn ează filmul Ctntarea elnttl·
vor participa la realizarea rilor t.n rea la lui Bacld Plter, Fotografia U tnfll.ţişe az â pe cineast dtnd indicaţii
acestui film ln care Claire Uoerd Laurenh:y Maria, elevA la Şcoala de arte plastice din Budapesta, carr
Bloom, Charle1 Aznavour, lfJ face debutul cu acest rol. ·
Nino Hendredi şi Alberto
Sordi vor susţine roluri
principale. Jl.e:c unoa9teţltn "fericitul tat ă al celor patru fetiţe pc actorul Pat Boonc, unul
d l n protaaonlttu fltmulu t C4l4tor11 tf>re ce"''"' plmt11ttUu'1

https://biblioteca-digitala.ro
 Jean-Paul Belmondo fi Fr~oiae
Dorlf.ac a tot protagonit1tH noii rea-
ll&Arl a Iul Philippe de Broca,
MICRO-
Omvl li„ Rio, prescntatA fn toam-
nl la Veneţia, INTERVIURI
DE LA
.Ar trebui sl refwtAm partlolparea
la filmele din distribuţia c ărora au
foit tndcpărtaţl actorii de culoare"
UNITALIA
ln- a declarat cunoscutul actor Karlon
Bra ndo. Actorul, care a luat parte ln lerlturl cu noul film al
ou activă la maroul de protest tmpo- lui Renato Caatellani, Marea
im trlva dlactlminlrii r asiale, a in- nebun&, ne-au foit tran1mi1e cl-
ţi4 terpretat tn Ulmul Americ4nvl
iei bl11#1tru1# rolul unui tr1mi1 ame- teva plreri ale protaroni9tilor:
ci- rican tntr-o ţară atrălnA., pe care Gma LeU.klp„ - „A foit
:ze tncearcă 1-0 aaervcaacă tntcresclor pentru mine o experienţl noul,
l1'· S .U.A.
rl- impraviaillill fÎ, mlrturi-,
nu UfOarl„. Trebuua l i JOC rolul
unei femei qrtte I Se ftle el o
actriţl frumoall nu mttl reu-
Regizorul francez Andrf. Caya- t•fte lntotdeauna, paţie - -
ttc , cunoscut publicului romt- ch1ajului ti reiu,urilor ll pul
nesc da toriU. ccraniaării- mai
vechi - după romanul lui Guy
de Maupassant, Pi eru I"
=~·~~rs:1i.;:a;.r:!tt·:
/"""'• a terminat de ~rtnd fil- oeaetl urlţenie li pul fucţio-
mul Via.Ja con;„14'4 c u ldarlc-
Jos~ Nat tl Jacques Cbarrlcr
to rolurile principale. tn foto - :.~1o· n~ :&.~• t?t:1~!"0M=
grafic, Cayattc dtnd indicaţii '9Jl1e incurabili" ••
a ctorilor. Jea-P..i ......... -„Tre-
Jiaia d uiate neaplrat un R„
Cutellan1 pentru a ml -
deţine toarte bw
rolul mnlAiilllna• clin Lav-.
Eu marinar „ Ba eare n• ml
liat bine dectt "11Jle1 olnd ml
dii- tlmlnt ,_, 0..JIUI',
rolul meu 81te cel al unui tip
odi09, pentru el daci nu joc pe
cl'n~~t~:;·v~::r. '~~~.~
::~l :.t~!°!;.'!u.dacl wr::
ti cum •per, cred el ti publicul
va fi tprinat" -··
•••fi tn 1flrtit B„te Cutellud
- „Nu !nearcaţi 1l ml f•ceţi
1l vorbe1c: Nu 9tiu al vorbeac
ti chiar daci at fti n·at vrea.
De altfel, de ce ar trebui ~
al vorbeaael regizorii? Nu alnt
suficiente filmele lor?
•
Regizorul Up Cn,ontti dee-
pre no•I du film Omi<:ron:
- Omieron eate un film cu
fond 1ocial?
- Toate filmele care au cit de
cl~c~;:?!a~uo=oc~:~~
11n film ftiinţifico-fanta1tic. Pu-
teţi l i ne apuneţi de ce?
- Pentru ci un peraonaj ltrl-
in de ace1t plmlnt debarci ln
1talia, pltrunde tn „pielea" unui
muncitor fÎ „denoperl" cu op-
• ap8oiall ti cu ochiul alu
~ oltifnuit cu o altl. realitate, rea-
ctor htaiea DOUV1 aOhall.
:on -
rnte - Cu alte cuvinte, filmul dv.
nul M n. face al vedem lucruri
firlW-o atu. l11JDe I •
>ftf,
Bob • BI ne va face al vedem
maa • - 1-ile ace1tei huni
iatRmMiuJ unlli individ
ahl'-.
........ -interpre-
..... 4ill Oaimln:
litorii ti dv. v-eţi
enna al creaţi pel'-
~· ,Cwn aţi oot11imţit
lll Wiia ~·fia~ a robot?
:.A. Iod! ~- extra-
• De altminteri, perao-
najul nu e numai un robot, ci
mai dephl o fiinţl ollleDeUCI
can pentru moment lmprumutl.
personalitatea ti mentalitatea
unui robot. ln aceaatl. calitate
;t:i~1!~t=~
el fiu tranalucid„.
rui::c r~
3'arca longevi tate ar- - Şi la ce conclusii vrea l i
tistlcA a re numi tului ajungi ln film "extraordinara
actor fi ctntA r e ţ fran -
cu de 75 de ani, dv. experienţi"?
Maurice Cbevalicr , este - La o satiri a moravurilor,
acu.m ua fa pt n otoriu . bine lnţelea.
latA·l la Ro ma tn timp
ce filme.ad. Bvlo „td de - Iar acum el aţi flcut o
du„• . avln d ca p arte - lncercare, apuneţi-ne, v-ar place
ne.rl. pe Jayoe Mans· li. fiţi un robot?
fie Id-
- Drept l i vi apun, nu. Daci.
ml glndeec bine mlrturiaeec el
eate cam incomod I
nu l

https://biblioteca-digitala.ro
llJKIO NA.BUD A. TBA.NIPUIPIUITBU BCJBA.N O PA.GIN.\ DIN BOJIA.llllJL
A.U'IOBIO&IU.nCJ .&.L ICJBIITO.t.Bm .PU10K11 llA.TA.IHI, SINGURA. br
POTO&BA.l'Ll DB P.t.Ţ.1, BIDBICO T.A.CJA.JllNB CIR' BOLUL .t.U'I04&SI)
TRAN8PORT1. CU IPINA.BBA., A.Lll'UIU DB llilU. BI, IUUUIULll
.t.L'IOB.A., PB DBUllUBJLB .JA.PONJBJ,

filmul Rashomon, tn şi alţii au ridicat prestigiul fil-

Ilira Kurosawa, era
. larele Premiu la :~~ttkţl0c~zri~u~ed:;:Jfafe[~
1 internaţional de la lumea cinematografică , deoarece
Era p r imul contact de s-au inspirat tn arta lor din
pe care t1 avea filmul realitatea obiectivă a Japoniei.
cu lumea cinematogra- De altfel. lncă din 1927, se
din Europa . Rashomon sttr- poate remarca o t ot mai largă
nu numai interesul critici- orientare spre subiecte moderne
c i 1 a l comercianţilor de luate din viaţă, orientare deter-
fi . Fiindcă dezvoltarea rapidă minată de cineaştii progresişti
a ci ematografiei japoneze din din Japonia, care formau grupul
lti 11 10 ani lş1 găseşte una „pro-kino" (cinematograful pro-
d explicaţii tn faptul că filmul letar) . Se ecranizează romane şi
a constituit un puternic mijloc piese de teatru cu un conţinut
e &faceri. Filme de serie, a căror social progresist. Cei mai de
producţie nu costă prea mult, seamă regizori japonezi din jurul
cu gangsteri sau cu săbii de anului 1930 fac parte din această
sa.murai , se produc tn număr mare mişcare . T . Kinu~asa realizează
tn stud iourile japoneze.Stnt prin-
tre cineaştii japonezi şi unii care !;e~i:;;, ~e n~~~i ~~::ă ~~i~~~c~!
au renunţat la tradiţiile naţio­ valoare, intitulată Simfonia Ul'-
nale, care se mulţumesc, deocam- band, Tomu Ushida este autorul
dată , să copieze Occidentul (tn a mai multor filme bo~ate ln
special realizările americane de elemente sociale (Pantofii , Vtn-
„senzaţ ii tari" ) . tul lumii, Campionul l'd.tbundl'ii,
Dar nu aceasta este nota gene- Pdpuşa vie etc.).
rală a cinematografiei japoneze După cel de-al doilea război
contemporane. A . Kurosawa , T . mondial cineaştii progresişti ja-
!mai, T. Kinugasa , Kaneto Shindo ponezi, deşi nu au la dispoziţie

https://biblioteca-digitala.ro
 dectt mijloace rudimentare de
lucru, produc ctteva filme remar-
cabile, ca: O J1meie umblit singuriJ
pe pitmt111 de E. Kamei, Vtnit-
toarea d1 crabi de Satoru Iama-
mura, Turnul florilor de liliac de
T. Imai.
tn 1955 se distinge ca o figură
.proeminentă a cinematografiei
Japoneze Ka.neto Shindo, adept
a.ttt a.I reconstituirilor tn spirit
documentar ctt şi al filmului-
poem cu adtnci semnificaţii filo-
zofice (Insula) . Japonia de duP.ă
Hiroşima tşi găseşte loc tn f1l-
mele cu accente protestatare rea-
lizate de Shindo: Hiroşima şi
Sub ploaia atomiciJ . !n acest ul-
tim film regizorul s-a inspirat
dintr-un caz autentic : efectele
asupra unui vas pescăresc japo-
nez a unei explozii experimentale
cu bomba H, efectuată de ameri-
cani tn Pacific.
tn 1961, la Moscova, filmul
Insula, tn regialuiKanetoShindo,
~~fuÎ~tt ~ar:iii!îe~~~i!!i~e~;;
senin.
Dintre tinerii cineaşti japonezi,
Nagisa Oshima, care a realizat
ptnă tn prezent două filme, se
arată a fi un creator interesant.
Primul film, !nmormtntarea soa-
relui, tşi desfăşoară acţiunea tn-
tr-o mahala din oraşul Osaka.
Al doilea, Noaptea şi ceaţa Japo-
niei, este insp1rat de viaţa stu-
denţească.
Unul dintre adepţii lui Nagisa
Oshima, Kiju Yashidi, tncearcă
prin filmul Cel care furit tiua o
frescă a societăţii japoneze de azi.
1963 a tndreptat din nou aten-
ţia criticilor asupra cinematogra-
fiei japoneze. La cel de-al XVI-iea
Festival internaţional al filmului
de la Cannes, filmul Harakiri (re-
gia Masaki Kobayashi) a cucerit
Premiul special al juriului.
Tot la Cannes s-a afirmat t!nă­
rul regizor Hiroshi Teshigahara
prin filmul Nelin4titul, reali-
zat după romanul lui Komo Abe,
inspirat de evenimente reale din
lupta muncitorilor japonezi.
Şi iată că Festivalul de la
Moscova reafirmă puternica. va-
loare a cinematografiei japoneze
pe plan mondial. Filmul Sufe-
rinţele unei fete, realizat de Kirio
Uraya.ma., a fost foarte apreciat .
Ma.sa.ko Izumi tn rolul t inerei
Wa.kao a obţinut ·l>remiul pentru
cea mai bună interpretare fem i-
nină .
Aceste valori originale cinema-
tografice realizate de cei mai de
seamă regizori japonez i de veche
şcoală sau din noua generaţie s-au
impus pe :plan internaţ ional prin
problematica lor mod~ . pnn
m- vigurosul ton de p rotest social
er- ca.re amin teşte de neo i uI
tn italian.
'ce t- LASCU
lin
ei.
se
·gă
ne
er-
1ti
•ul
·o-
şi
ut
de
ul
tă
ză
hi
ie
,_
ul
ln
n-
:i.
li
a-
ie

https://biblioteca-digitala.ro
 Stnbuc1' un şarlatan vînzător de iluzii
E iau un filantrop colportor de fericire şi

burt
11
poni• ?-"
"' u intitn\ionăm să. intervenim in controversa
iniţiată d• numeroşii comentator i ai piesei lui
Richard. 'ash, ~Omul care aduce ploaia" cunos-
cută publicului nostru graţie remarcabilului
spectacol montat pe scena Teatrului „Lucia
Sturdza Bulandra" şi adaptării cinematografice
semnate de regizorul Joseph Anthony. Între-
barea suscitată de simbo li cul personaj întru-

lancaster
chipat de Buri Lancaster poate fi însă para-
frazată, pentru a servi drept motto unei în-
cercări de a defini această puternică şi enigma-
tică personalitate a filmului american.
E o are Buri Lancaster un priceput om de
afaceri care nu se mulţumeşte să-şi exploateze
popularitatea ca vedetă, ci îşi fructifică averea
în business-ul cinematografic, sau artistul en-
tuziast care îşi pune cu însufleţire în joc şi
nume , şi avut pentru filme cu ambiţii mai înalte?
O scurtă incursiune în cariera lui Burt Lan-
caster actor şi producător ne-ar apropia întru-
cltva de răspunsul la această întrebare.
Băiat sărac din cartierele populare ale New
York-ului , Burt Lancaster a crescut în cultul
răspîndit în America al forţei şi al reuşitei.
A ales o poartă ce-i deschidea mai uşor calea
spre succes : sportul. Titlul de campion de base-
ball îi asigură în mod paradoxal o„. bursă uni-
versitară . Numai că diploma obţinută nu avea
puteri analoage. Dintre puţinele „cariere" ce i
se ofereau deocamdată se îndreaptă spre aceea
de acrobat de circ. Actorul care avea să trăiască
mai tlrziu în filmul Trapez drama propriei sale
cariere zdrobite de un accident de arenă, păs­
trează din îndepărtata epocă a exerciţiilor sale
atletice şi a turneelor în tovărăşia saltimbanci-
lor, două bune deprinderi: aceea de a-şi supune
corpul celor mai grele performanţe fizice pre-
tinse de io1 şi aceea de a se integra disciplinei
unui ansamblu artistic. După accidentul care
a destrămat cuplul de zburători „Lang and
Cravat", Burt îşi încearcă puterile în music-
hall. Chemat apoi sub arme, elstrăbate teatrele
de război din Africa de Nord, Sicilia şi Italia
meridională, unde are prilejul de a reînnoda
legăturile cu cariera artistică, jucînd în faţa
trupelor. Un antreprenor teatral îl remarc ă şi-i
oferă primul angajament pe o scenă de pe Broad-
way . Succesul spectacolului li atrage şi primele
angajamente Ia Hollywood .
Cu rolul unui uriaş care nu ştie să-şi zăgă­
zuiască forţa atletică, Burt Lancaster înregis-

(i) •A"'1a0L P.l.ftoB DIN DISCIPOLUL

DIAVOLULUI 88'1'B
CI) A~fl VITEAZ LUPl'ĂTOB PENTRU
. . . . .ATll 8I INDBPBlfDBNŢ.l, Ml8TB-
JUOIRJL ol.L.lBBŢ IJOCTUB!f.
A br TRAPEZ IPBCTATOBD JJOfTBI L-AU
flRiT AL.lTUBJ DB &JlfA LOLLOBBl&IDA.
~ ' ' U.T.l-L hf BDIABCABILA CBBAŢIB
A L1JI Yll«lOIJTI LBOPABDUL. PBINŢUL DB
IALINA. BBl'l&BSINT.i. O CULllB A CBBA-
ŢIBI DITBBPRBTATIVll A LUI BUBT LAll·
o.unB.

https://biblioteca-digitala.ro
zii rează in filmul Ucigaşii (1946) prima sa „lovi-
şi tură" cinematografică. Cîteva rentabile succeae
ulterioare îlîndeamnă să se lanseze în pro-
·sa ducţia cinematografică. Un anume curent anti-
lui conformist în rîndurile intelectualităţii ame-
ricane îl determină probabil pe proaspătul
ui producer" să aleagă o temii deajuns de ascu-
:ia ţită pentru prima sa realizare indepen-
ce dentă. Filmul Toţi fiii mei (adaptare după,
cunoscuta piesă a lui Arthur Miller) de-
u- masca, în plină euforie a victoriei, crimi-
a- nala goană după profituri a negustorilor
n- de arme. In ciuda relativului eşec comer-
a- cial care i-a frînat pentru moment activi-
tatea de producător, se poate spune că Burt
le Lancaster are o contribuţie la afirmarea feno-
menului definit de Stanley Kramer la recentul
Festival de la Moscova, drept caracteristic
pentru situaţia actuală a Hollywood-ului: sub-
minarea atotputerniciei trusturilor cinemato-
ir;rafice, fabricante de minciuni pe peliculă,
de către o producţie independentă, curajoasă,
inspirată din realităţile Americii de azi. Bene-
ficiind de relativa libertate a vedetei consa-
w crate, Burt Lancaster a putut să-şi limiteze
11 participarea la filmele „de acţiune" cu roluri
ce mizau doar pe datele sale fizice şi să aleagă
de aci înainte roluri potrivite talentului lui,
alături de mari personalităţi actoriceşti, în
filme semnate de cele mai de seamă nume ale
ecranului american.
Incadrarea fără echivoc în noua orientare a
cinematografiei americane poate fi ilustrată
prin titluri de răsunet internaţional ca Marty
sau Discipolul dia~olului, filme produse de
firma sa, cunoscute şi publicului nostru, sau
prin enumerarea altor ctteva realizări în care
ti-a rezervat rolul principal şi care au lansat
cele mai valoroase forţe artistice ale noului val
american. In Dulcele miros al succesu.lui (regia
A. Mackendrick) interpretează rolul unui mem-
bru al presei de senzaţie newyorkeze; în Pă-•d­
rarul din Alcatraz (regia J. Frankenheimer) ,
dramatică incursiune tn iadul penitenciarelor
americane, străbate biografia halucinantă a unui
condamnat pe viaţă, iar în Copiii aşteaptă (regia
J. Cassavetes) dă viaţă unui pedagog angrenat
lntr-o dezbatere polemică pe tema răspunderii
faţă de tînăra generaţie. Toate aceste filme i-au
permis lui Burt Lancaster, personalitatea cea
mai turbulentă a acestui trio, să-şi spună cuvin-
tul, ca producător şi interpret, în clteva din
problemele ce neliniştesc conştiinţa omului
contemporan.
Treptat, el a izbutit să impunl publicului
care-l !ndrligise doar pentru farmecul unui
personaj specific mitologiei boli) ·oodiene -
ttnărul sănătos şi dinamic, cavalerul fără teamă
al Vestului Sălbatic - o seamă de personaje
cu o densitate psihologici neatteptată, me-
nite să tulbure dulcele confort.. moral
al spectatorului american. Cu unele din
aceste tipuri am făcut şi noi cunoştin­
ţă. Explozii subite de umanitate, splirgînd
masca împietrită a acrobatului traumatizat
de un accident profesional {ln filmul Trape:)
sau revelaţia uimitoare a omul · de acţiune
dincolo de cumpătarea şi bl!nde1ea pa torului
Anderson {ln Discipolul dial'Olul1Rl; neobosita
alternare între cinismul farsorului, c&J1doarea
poetului şi amărăciunea ratatului (Omul care
aduce ploaia), într-un cuvînt arta lui Lanca tu
pare să constea tn surpriză, în răstumar „ apa-
renţelor.
Fascinantul personaj al prinţ'llui alina,
eroul filmului Leopardul realizat de Luchino
Visconti, li dă actorului american ocazia de a
depăşi performanţele de pinii acum. to amara
şi ascuţita luciditate cu care don Fabrixio asi U
la declinul lumii sale, actorul pare d fi adus
nota de umor şi vitalitate c~i dnt comune cu
personajul şi care învăluie lntr-o mască de
elegantă rezervă drama nelini tii interioare.
Personalitate ieşită din comun printre cioenş­
tii Hollywood-ului, Burt Lanca ter aparţine
acelei generaţii de artifti americani din ale
căror frăm!ntări şi căutări va izbucni clndva
sclnteia înnoirii. In ceea ce privqte atitudinea
sa politicii: artistul a parti<ipat recent la
marşul de protest împotrh·a di•criminării ra-
siale de la Washington.
Ana ROMAN
Burton Stephen Lancaater s-a nhcut la
2 noiembrie 1913 la New York. Apare pe arena
unor circuri lntr-un duo acrobatic. Debutează
pe scenă ln 1946 ln comedia „Un apel de vlnă­
toare". Şi pe ecran cu Ucigllfii (Robert Siod-
mark - 1946). A interpretat peste 30 de ro- Co re spo n den ţă
spe ci a lă pentru revista
luri de film. Premii de interpretare: Oscar- „ Cinema" de ). PLAZEVSKI
1961 (Elmer Gantry) şi Cupa Volpi - Veneţia
1962 (Piiadrarul din Alcatraz).

https://biblioteca-digitala.ro
 ~:~iif fnllt~~~ ~
18 8

TENTATIVĂ SENTI·
:MENTALĂ , REA.LIZAT
DE PASQUALE PESTE
CAMPANILE ŞI MAS·
SIMO PRANC108A.
DA.LIAB LA VI INTR-0
SCENĂ DIN DIAVOLUL ,
IN CARE BRUNELLO
® RONDI DEZVĂLUIE
MENTALITATEA !NA-
POIATĂ DINTR-UN SAT
ITALIAN •
• FRUMOASA LOLLO-
BRIGIDA" A DOVEDIT
IN MAREA NEBUNĂ CĂ
ESTE ŞI O BUNĂ AC-
TRIŢĂ, SENSIBILĂ ŞI
SPIRITUALĂ.

WIESLAW ZDORT
ESTE OPERATORUL
FILMULUI POLONEZ
TĂCEREA, CARE A
© CREAT ACEST ADMI-
RABIL CADRU IN FIL-
MUL REGIZAT DE
KAZIMIERZ KUTZ.

estivalul de la Veneţia se Apărare a Patriei. Excelentele sec-

F
lienii. Marele Premiu „Leul de
termină de obicei în sep- venţe, ca lecţia balerinelor r efugiate Aur" a fost obţinut, pe bună drep-
t embrie şi este ultimul din Leningrad, ţintndu-şi cursul tate, de pamfletul politic al lui
festival de filme artistice într-o curticicil ctt un coteţ sau
al anului. Veneţia repre- Francesco Rosi: Le mani aulla citta
s cena în care un băiat de patru- ' (Mtinile pe ora,) . Filmul se referă
z i ntă cea mai veche mani- sprezece ani, epuizat şi flilmlnd,
festare a genului, purttnd , în acest la unul din numeroasele scanda-
care pentru că lntîrziase cîteva
an , numărul de ordine „douăzeci şi luri edilitare, ariltat lnsl nu ca o
ore (frînt de oboseală - adormi-
patru" . Era în 1932 clnd s-au pre- se) la fabrica de avioane, este ame- afacere ambiguă a apeculanţilor,
zentat la prima competiţie inter- ninţat de curtea marţialii, se de- ci ca o combinaţie pusă la cale şi
naţională din oraşul italian filme fines c printr-un bun stil al realis- protejatil de consilierii municipali
din diferite ţări şi cînd cineastul mului sov ietic . Filmul a ob ţ inut p e ai partidelor de dreapta . Acţiunea
sovietic Nikolai Ekk a fost declarat merit Premiul Special al juriului. _începe cu o catastrofl edilitarii de
drept cel mai bun regizor pentru Pileat doar cil cele d ouă istorisiri mare efect spectaculos. Cercetă­
filmul Drumul Yieţii, iar ac torul ale Verei P a nova, d in car e se com- rile nu dau la iveală pe vinovaţi,
american Frederic March - cel pune s cenariul, nu a-au omogen izat ci doar mecanismul perfect una al
mai bun actor. suficien t pe ecr an. lmbogiiţirii pe spinarea societăţii.
De atunci, multe s-au schimbat l ntr-un anumi t sens mi a-a piirut Rosi a localizat într-adins acţiunea
tn lume. Chiar fÎ ln cinematografie'. mai b un filmul lui Iuri Ozerov la Neapole, ln sudul rll'Vograd, dar
S-au înmulţit festivalurile, dar nu- Marele drum, mai unit.ar, deJi poate a ales ca erou un consiHer democrat
mArul lor este invers proporţional nu de1tul d e "f.,.tival". E1te vorba
ce luptă cu conspiraţia . Sltrşitul
cu calitatea. ln ultima vreme , di- de biografia r emarcabil I 1 scrii-
filmului este ln aparenţă pesimist :
recţia Festivalului de la Vene- tor ceh, crutoru l per J lu
Svejk, Jaroslav Hasek . conspiraţia afaceriştilor , care tind
ţia a trebuit sA opereze o serie de să realizeze profituri imense , tri-
Participarea Cehoslovac ie i a fo t
schimbAri ln profilul festivalului umfii. Şi aceasta sub haina „lega-
mai modestă. Feriga de aur, Ie-
pentru a-i putea menţine presti- gendA istorică, realizatil de cel m ai lităţii". Dar Mtinile pe oraf de-
giul. monstreazl protestul cresclnd al
bun creator ceh , Jiri Weias, a de-
De data aceasta director al fes- monstrat încă o datA abilitatea re- maselor, filmul lăsînd să se între-
tivalului n-a mai fost un factor
administrativ descurcăreţ, ci emi-
gizorală a autorului. Tot ut i fil- vadă că afacerea urmiitoare nu va
mul nu angajează sentimentele spec- putea trece aşa de uşo r peste opinia
nentul teoretician, profesorul de
tatorului şi rămîne o operil solemni publică . O minunată operă demas-
filmologie la Universitatea din Pisa, şi academică.
Luigi Chiarini. Omul de opinie nu catoare!
ln filmul polonez Tifcerea de Ka- Mai puţin succes a avut tîniirul
s-a declarat mulţumit cu conclu-
zimierz Kutz e vorba de un or fan regizor Gregoretti, care a prezentat
ziile marilor case producltoare, nu
orbit de explozia unei grenade r iti- la Ve neţia Omicron. Subiectul e
s-a ascuns ln spatele anonimelor
„comisii de selecţionare" , ci şi-a citil dupii război, pe care o intrigi
original. Un locuitor de pe altii
josnici îl determină să devinii aten-
luat personal răspunderea pentru planetă face investigaţii pe Pămlnt,
toate filmele prezentate la concura . tator al vieţii parohului din orii.ş ei.
ln centrul atenţiei realizator ilor lmprumutii trupul unui simplu mun-
Şi deşi Veneţia se găseşte ultima citor şi lnvaţă treptat funcţiile
tn ordinea calendaristică , multe a stat drama de conştiinţă a preotu-
lui, care, deşi cunoaşte adevlrul, - străine lui - ale organismului
filme bune fiind trimise altor fes- omenesc. Din pileate , filmul se lm-
tivaluri anterioare, Chiarini a reu- nu- l acuzi!., dar nici nu-l apllr l pe
~Aiat. Regizorul a sporit toate efec- potmoleşte ln aluzii filozofice, ce-
tit sA ne prezinte o selecţie fArA ţoase. Al treilea film italian din
puncte slabe. Nouă ţări au trimis tele sonore ln conformitate cu sen-
1ibilitatea 1pecificii orbului ; chiar concurs, Marea nebună al lui Caa-
aci 32 de filme, în concurs au in-
trat numeroti tineri regizori , ceea şi peisajele stnt zgîrcit descrise, tellani, cu Lollobrigida şi Belmon-
ce a adus o notă de prospeţime fes- ln contraste de alb-negru. Problema- do, pove steşte anecdote pitoreşti
tivalului. tica filmului polonez a determinat despre marinarii genovezi, într-un
atacurile unei părţi din presa ita- ton hazliu , mucalit.
liană , care l-a acuzat de anticleri- Restul filmelor italiene prezenta-
Fiimeie tărllor soclalllle
calism tendenţios ; publicul festi- te tn concursul debutanţilor tră­
Cinematografia socialistă a fost valului l-a primit însă cu interes. deazil mai degrabil facilitatea re-
reprezentată la Veneţia în primul gizorală declt preocuparea pentru
rlnd de cineaştii sovietici. Coau- Italienii, consecYentl
temelor soclole o problematică umani şi socialii
torul neuitatului Serioja, Igor Ta-
profundă. Trebuie menţionat tnsl
lankin, a concurat cu filmul Pro- Fără discuţie el lnvingiltorii de
logul, o demonstraţie a tilriei 'i Misterele Romei, · film-anchetă în
la Veneţia (aceiaşi ca la Canne1, stil de reportaj, realizat de o echi-
silnătilţii morale a tineretului so- Moscova, Berlin , Mar del Plata,
vietic ln timpul Marelui Rilzboi de pii de 14 regizori, sub conducerea
San Sebastian, Locarno) rămln ita- „părintelui neorealismuluiu, Ce-

30

https://biblioteca-digitala.ro
 XVIII de Henri Fieldiog a fost a fost prezentat de Hollywood.
adaptat ecranului de Tony Richar- nimic, L. Berlanga cu comedia a-
Mult mai interesantă mi s-a plrut mară Călăul (Premiul criticiiin-
dson, conducătorul orientării socia- realizarea unei case independente ternaţionale FIPRESCI) .
le şi realiste, desfăşurate de miş­ newyorkeze, Lumea rece de Shirley
carea „tinerilor furioşi". Romanul De data aceasta japonezii au de-
Clark, un studiu lndrăzneţ al car- cepţionat : marele Kurosawa a pre-
s-a dovedit a fi un bun material pen- tierului negrilor din New York, zentat doar un film poliţist, iar
tru un film foarte modern, bazat pe o studiu conceput într-o tonalitate Kaneto Shindo, dupl excelenta
regie care ironizează cd' inteligenţă neliniştitoare de contraste alb-ne-
lnaulă, a creat tragedia pateticii.
exaltările romantice ale persona- gru, sugertnd starea de spirit a e- Omul, despre nitte epave rltăci­
jului clasic. Rolul lui Tom Jones roului, un băiat de cincisprezece ani, toare pe ocean, ln cadrul unei ac-
e susţinut de Albert Finney (premi- pe cale să devinl şef de bandă, cu ţiuni colorate de misticism.
at pentru cea mai bunii. interpreta- „casse-tete" şi cuţit . ln această ln încheiere, doul înaemnllri p·e
re). Mai puţin strălucitor Io formă, plastică ostentativă a filmului, tn
teme romtneşti : la expoziţia para-
dar poate mai interesant prin ceea ce înceţoşarea culorilor se ascunde une-
lelă a cărţii şi presei cinematogra-
demonstrează, este Billy minci- ori o tendinţă naivă. ln schimb, e
fice, revista uCinema" a ocupat
nosul de John Schlesinger. „Young foarte matură demascarea abuzu-
un loc onorabil în secţia periodi-
angry man", personajul răsfăţat rilor albilor ce au suspendat faţă
celor, trezind curiozitatea prin ex-
de negri libertăţile care ln Consti-
al tinerei literaturi engleze, se gl- celenta sa prezentare grafică. Afară
tuţie sunau foarte frumos. De aceea,
seşte aici curajos demascat. de aceasta, la adunarea generală
negrii încep sl-şi facl singuri drep-
Americanii au prezentat trei anuală a Federaţiei criticii inter-
tate instaurtnd noi norme de pro-
filme, dar numai unul (Hud al lui naţionale (FIPRESCI), Romlnia
cedură.
Martin Ritt, o istorioară destul de şi Bulgaria au foit primite tn mod
Merită să fie menţionaţi şi spa-
leşinată cu conflictul dintre ge- solemn ln rtndurile membrilor.
niolii, dintre care J .A. Bardem,
neraţii plasat lntr-o miel fermii) ou filmul Niciodată nu se lntlmplă J . PLAZEWSKI

are Zavattini. Filmul este pasio-

nant sub aspect11l problemelor con-
temporane pe care le abordează,
dar felul ln care se pun aceste pro-
bleme mi s-a părut clteodată in-
discret şi lipsit de tact.

Francezii experimentează
Tn continuare
Franţa, rivalul cel mai de temut
al cinematografiei italiene, a reu-
'it să şteargă amintirea „înfrln-
gerii pe propriul teren" de la Cannes,
ln primul rînd prin Feu folut al
lui Louis Malle şi prin excepţio­
nala creaţie actoricească a lui Mau-
rice Ronet . E vorba de poves tea
sinuciderii unui alcoolic suferind
de spaima tn faţa vieţii, spaimă
destul de obişnuitii. tn anumite sfe-
re. Trebuie să recunosc că de obicei
scenariile cu bogătaşi trlndavi,
care se lamentează steril, mi im-
presioneazA negativ . Aici lucrurile
s-au petrecut altfel. -Filmul lui
Malle reuşeşte să ne C<~ vingl
faptul că pentru aces t gen de oa-
meni deznodămlhtul fatal e ine i-
tabil. Regizorul a „mobilat" ant -
rajul lui Alain cu o asemen
najerie omenească din d11 m
Şi recele Paris , Incit apatt lim
că nu există nimeni fi nimic
să - I reţină ln viaµ pe iotei t
dezaxat.
Personal , am mari ru rvr asu-
pra ultimei cr ţii a lui \laio
Resnais, Mur1•l. i • pan el rr-
gizorul francu U&ead de formulr FA.,.,TEZLI. ŞTI.UIŢIFICO-FANTASTICĂ OMICRON
pretenţioase, voit in roi • pentru
fc\ IL ADUCE PE RENATO SALVATORI IN ROLUL
\.:!.) UNUI. •• ROBOT. IATĂ-L ALĂTURI DE ROSEMARY
a susţine cu superficialitate clte-·a BA.'(TER.
adevăruri simple .
/.A.BARDEM A PREZENTAT LA VENEŢLI. FIL-
O notă de umor 1nteligeol au
adus „drageurile cu piper" ale lui
Jacques Baratier , o satirizue mo-
© )IUL NICIODATĂ NU SE 1NT1MPLĂ NIMIC CU
t'ORINNE MARCll).ND ŞI ANTONIO OASAS.

)!ARIA SCHELL (GERVAISE ŞI O VIAŢĂ) 1N FIL-

dernă a cinematograful ui-ade- f.i\ )IUL PREZENTAT LA VENEŢIA, COMEDIA wmSK'Y
văr", sortită să dezmintă nai'la \!_) $1 SOFA .
credinţă că oricine posedă un aparat
CLAUDIA <JARDINALE, PRIN REALIZAREA El
de filmat poate realiza iÎn film.
© DIN FATA LUI BUBE ADAUGĂ REUŞITELOR
A..'1TERIOARE UN NOU SUCCES.

PENTRU ROLUL .BILLY MINCINOSUL" DIN FIL-

Din ce tn ce mai des, cinemato- © MUL OU ACELAŞI NUME A FOST ALES TOM
COURTENAY.
grafia engleză ne rezervă surprize. ~Ll.URIOE RONET, VEDETA RECENTULUI PREMIU
„Tom Jones" , roman din secolul ® SPEOLl.L DE LA VENEŢIA FEU FOLLET.

https://biblioteca-digitala.ro
„CUTEZĂTORII" BRAŞOVENI
1963, al şaselea an de acttvi- tru tema expusă. Acest lucru a
tate le-a adus cineclubiştilor de fost posibil numai datorită unui
la ~zina „Tractorul" locuinţă sprijin permanent din partea
nouă. 3 tncăperi largi (una desti- Arhivei naţionale de filme.
nată laboratorului, alta devenită ln intervalul 1960-1961 la
loc pentru filmările interioare; cineclubul „Cutezătorii" au con-
tn sflrşit, a treia, camera pentru tinuat prelegerile şi vizionările.
discuţii) asigură cineclubiştilor Filmele lui Eisenstein, Pudov-
bune condiţii pentru o activitate kin, Clair, Chaplin, De Sica,
creatoare susţinută. Se poate Rosellini au prilejuit dezbateri
spune că cineamatorii se află tn pasionante tntre cineamatori. Cei
faţa unei noi etape de lucru. de la „Cutezătorii" s-au arătat
Cu cîţiva ani în urmă, ctnd interesaţi şi de tnttlnirile cu
experienţa lipsea şi se căutau cineaştii noştri. I-au vizitat Ion
tncă drumuri. l!I! grup de en- Popescu Gopo , Lucian Bratu (care
tuziaşti muncitori şi tehnicieni şi-a prezentat Secretul cij„ului),
de la uzina „Tractorul" (pe A. Blaier.
drept cuvtnt „Cutezătorii") au Dar de aproape un an şi jumă-
hotărît tnfiinţarea unui cine-
club. „M:otorul" cineclubului bra- ~:t~~~~~i: d~~~l~~erfa~tn~~a~~~
şovean a fost tehnicianul Elef- grafică. Discuttnd cu unul din
terie Voiculescu (ajutat, c!tva conducătorii cineclubului am a-
timp mai ttrziu, de inginerul flat că tn acest ultim interval,
Simion Săpunaru). deşi secţia de creaţie a cineclu-
La meritul pionieratuluitnma- bului n-a rămas inactivă (tn
terie de cineamatorism naţional, 1962 s-au realizat cinci filme de
merit care revine cineclubului scurt metraj), nu s-a mai făcut
bra:şovean şi celui timişorean de nimic pentru masa largă de iu-
la Clubul muncitoresc „16 Fe- bitori ai cinematografului din
bruarie 1933" (ultimul şi-a tn- uzină (la expunerile din anii
ceput activitatea tn perioada de 1959-1961 erau întotdeauna pes-
sftrşit a lui 1958) „Cutezătorii" te 150 de aud itori). Mi s-a expli-
au adăugat o susţinută activitate cat că nici Arhiva naţională n-a
orientată spre cultura cinemato- mai răspuns ln ultima vreme cu
grafică. In 1959 tn cadrul cine- aceeaşi promptitudine sohcitărilor
clubului s-a predat un succint cineclubului. Oricare ar fi tns1
A.B.C. cinematografic. Cele ct- cauz·a, cineclubul „CuteU.torii"
teva expuneri, avtnd ca sursă de (şi comitetul sindical care-i c<>-
informare volumele de speciali- ordonează activitatea) tre
tate ale lui Georges Sadoul şi revină tn cel mai scurt timp
Carlo Lizzani, au prezentat arta îndrumarea temeinică, organi-
filmului de la naşterea ei ptnă
la cinematograful panoramic.Ceea
zată, a spectatorilor de film din
uzina „Tractorul". Numai aşa
tşi va justifica pe deplin rostul
„CUCERIREA EVERESTULUI"
ce ni se pare interesant şi folosi-
său tn cadrul activităţilor cultu-
tor pentru alte cinecluburi este rale din tntreprindere. e caladăm Everestul?
faptul că expunerile nu au fost • ci există! (Acest răspuns al celebrului alpinist himalaian
lnsoţite de proiectarea integra~ · • citat cu patos de către realizatorii filmului englez Cuce-
a unui film, ci de fragmente (o Al. RACOVICEAHU
E traiului.
bobină sau chiar mai puţin) din P. S. Despre filmele cineclubu• rtati la altitudinea de peste 8 600 metri ai celui mai înalt pisc
olteva filme reprezentative pen- lui, lntr-un alt material. c, pelicu la de două mii de metri, semnată de Thomas Stobert
ri la tnaltă altitudine George Low). rămîne deficitară nu numai
raportul măsurii metrice. O lipsă de încărcătură emoţională, capa-
d răspundă emoţiei marelui asalt, transformă eroismul grupului
mteroaţiona l de alpinişti care au înfipt pe culmea superioară a Hima-
laiei steagurile a patru ţări, într-o aecensiun·e cu oarecari riscuri, cu
A C I N - Uniunea scriitorilor oarecari greutăţi, cu ceva vijelii şi avalanşe, prezente mai mult în
banda sonoră a filmului decît în imagine, şi cu un efort fizic mai
impresionant la hamalii sherpasi (munteni din Nepal) puşi să caţăre
Năacută din necesitatea de a st !mula el a face mal rodnic Interesul pe piepţii giganticului munte 15 tone de materiale „expediţionare",
scriitorilor pentru arta ecranului, Comisia de dramaturgie cinemato- decît la alpiniştii „titraţi" din Anglia, Scoţia, Germania şi Noua
grafică a Uniunii scriitorilor poate să ajute erectlv ConslllulClnemato- Zeelandă.
grarlel şi studiourile noastre ln realizarea şi promovarea ln producţie Nimic de reproşat alpiniştilor care, în ciuda unor greutăţi suprao-
a unor scenarll de valoare, să afirme, ln strlnsă colaborare cu Asocia- meneşti- ce păcat că în film nu prea le vedem! - , şi-au făcut datoria.
ţia cineaştilor, o opinie autorizată ln privinţa lucrărilor propuse a rl Mai mult ar fi de reproşat cineaştilor care, deşi s-au căţărat pînă la
transpuse pe peliculă, după cum are poslbllltatea, cu ajutorul B lbllo- peste opt mii de metri - efort meritoriu - n-au fost totuşi la înăl­
tecll ACIN, al Direcţiei difuzării rumeior şi al Arhivei de rllme , să fa- ţimea temerarilor alpinişti. Documentarul englez nu depăşeşte nive-
ciliteze contactul sistematic al scriitorilor cu literatura de specialitate lul unui bun film de amatori. Pe alocuri peisajul sălbatic de gheaţă
şi cu realizările de seamă ale cinematografiei mondiale. şi piatră al verticalelor Himalaiei îl saltă peste nota comună, dar,
Inspiră speranţe propunerile Cljre s-au făcut lncă de la prima şedinţă dincolo de cîteva secvenţe în care abundă cadre de certă plasticitate,
a comisiei: constituirea unul grup de lucru format din clţlva scriitori operatoria alpinistică turnată pe versanţii Everestului nu marchează
care să-şi asume sarcina de a urmul asiduu presa şi apariţiile editorial e, nici o performanţă în cinematografia genului. Cu ceva mai multă
,1
aduclnd periodic tn discuţie Idei teme; lucrll.rl sau lragmente de lu-
crări literare capabile să Intereseze producţia de Clime, tipărirea unul
economie de peliculă şi sobrietate de redactare s-ar fi putut scoate un
film de 15-20 de minute cu certe calităţi instructive.
ciclu de scenarii originale '' străine, consultarea portofoliului de Pentru alpinişti şi pentru amatorii de descripţii geografice fără
1cen:ull al studioului el discutarea lui etc. prea multe pretenţii faţă de amănuntul şi exactitatea ştiinţifică,
Cucerirea Everutului poate fi o peliculă agreabilă.
I. G.

32

https://biblioteca-digitala.ro
 IAT-O PE BRI-
GITTE SUSŢl­
NIND CU VERVĂ
Ş I INTELIGENŢĂ
ROLUL FETIŞCA­
NEI AJUNSĂ .E-
ROINĂ FĂRl VO-
IE". ALlTURl DE
UN ALT POR-
TRET SATIRIO
REUŞIT - .PA-
l'A SCBULTZ".

„Babette pleacă la război"

Cind în 1959 Christian Jaque o susţine cu vervă o partitură difi-
solicita pe Brigitte Bardot pentru cilă, chiar dacă aceasta nu se în-
rolul titular din Babette pleacă la tinde pe un registru prea amplu.
război, chiar dacă presa de specia- O franţu~oaică tînără care prin-
litate nu semnala pentru actriţă tr-un întreg concurs de împreju-
„marele rol a l carierei", se disc u ta rări ajunge la Londra, unde întîl-
cu o oarecare insistenţă despre „o neşte un ofiţer al armatei fran-
nouă B.B." (pe care spectatorii ceze libere şi, totodată, pe şefu I
aveau s-o descopere în Adevăr ul serviciului urăz:boiului psihologic"
lui H.J. Clouzot). Chiar dacă Bri- al armatei engleze.
gitte Bardot nu este nici mai mult Paraşutată în Franţa, Babette
nici mai puţin frumoasă decit al- se instalează chiar în boteiul în
te actriţe franceze, şi, de asemenea, care lucrează statul-major hitle-
nici mai mult nici mai puţin talen- rist şi pină la urmă ii răpeşte pe
tată decît acestea totuşi ea este , aşa s trat egu l nazist von Arenberg ca
cum o numesc criticii de film parizi- într-un veritabil film poliţist. Fil-
eni: „un caz încîntător şi adorabil". m u l este punctat savuros cu un
Christian Jaque spunea, în timp • umor de calitate, Babette fiind o
ce lucra cu Brigitte Bardot la Ba- sui-generis agentă de informaţii.
bette că este „ ... minunat de in- E ste, într-adevăr, o postură cu
tuitivă în domeniul cinematogra- totul neaşteptată pentru Brigitte
fiei . Cînd în timpul filmării de- Bardot, distribuită anterior co-
clară că nu simte prea bine ceea pios în pelicule erotice cu orice preţ .
ce joacă, trebuie să recunoşti că Comedie u şoară şi agreabilă,
într-adevăr are dreptate". Bab• lt• p l<acă la război are
Filmul francez cuprinde ln dis- virtuţi apropiate de vodevil, pe
tribuţie alături de Brigitte Bardot care însă realizatorul le-a dorit
pe Jacques Cbarier, Ronald Ho- net superioare. Şi a reuşit În multe
ward, Hannes Mesener, Pierre Dux, din secvenţele sale satirice cu ci-
'i Noel Roquevert. teva caricaturi ale unor ofiţeri fas-
Brigitte Bardot are în B!>b•tt• cişti, de o vervă ascuţită. /
o creaţie demnă de reţinut. Actriţa A. C.

„)urămintul soldatului Pooley"

I nttm plări din cel de-al doilea teaacă lumii datoria de a nu lăsa
ULUlINB DIN ~ORTAIUL CI-
război mondial au fost punctul de nepedepsit nimic din ceea ce, în
NEKATOQu.FJC RliLIZAT CU
PRILEJUL A 8JUNil I TORI- plecare a nenumăratelor producţii timpul teroarei fasciste, a jignit
CE CUCERIRB.A BVEI\ESTULUI cinemat ografice emoţionante. Oa- demnitatea, numele de om. So l-
menii care făcuseră ri~boiul, au datul schilod, care parcurge ln bas-
cei care-i trăiseră consecinţele ln ton lagăr după lagăr, pentru a-l
spatele frontului, se ~1eau fn afla pe ofiţerul asasin, devine un
filmele eroice ale primilor ani de simbol. Re u şita sa satisface dorinţa
după fncbeierea 01tilitiţilor sau ln de dreptate a oricăruia din specta-
evocările p iholo~ice de mai tlrziu . torii aflaţi în sală .
Jurdmtntul •!datului Pooky a- Jurămîntul soldatului Pool•y este
parţine ultim•i eal rii. Copro- şi din punct de vedere cinemato-
ducţia genn gin! rrcU, nu grafic o lucrare izbutită. Regizo-
firă intervenf ficţiunii, fapte pe- ru l s-a străduit să lase peste tot
trecute, se pan. ai"·ea. In timpul impresia de obişnuit, de cotidian
rhboiului ua pup de prizonieri en- al răzbQiulu i . În acea atmosferă
glezi (aproape 1 a r t mitraliat ternă, crima pare şi mai monstruoa-
din ordinul i ofiţn - . Doar doi să. Nici un moment nu pare artifici-
supra,•ieţui c crim•i • Bill Carter os. Chiar şi atu nci cind găsim
şi Albert P ley. Filmul începe, episoade care seam11nă (fără a
de {apt , d la ac l punct. Crima copia) cu a l tele din filmele de
petrecut! sub ochii lor declanşează a cest gen. Caracteru l oarecu m
ln cei doi roi un complex proces solemn a l gesturilor (băutul apei,
de conştiinţ.l . Filonul psiho logic mersul etc .), caracter s t ab ilit de
îm prejurăr ile războiului, duce la
• este perma.nent urmărit de regi-
secvenţe de o impresionantă fru-
zorul Kurt Jung Alsen. Deşi inter-
museţe plastică.
vin elemente care ar fi putut duce Poate că o anume manieră de rela-
la o tratare spectaculoasă, cu scene tare, prea obie~tivă, nu stabi-
de efect, Jurămlntulaoldatului Poo- leşte un contact foarte emoţional cu
uy rlmlne o dezbatere sobrii, aproa- sala. Dincolo de această răceală
pe un film-anchetă. Consecvenţa cu aparentă, integr itatea caracterului
care cauti soldatul Pooley (rămas­ soldatului Pooley le clştigă. Prin
prin uciderea lui Bill - singur) să intermediul acestui erou, filmul
d copere adevllrul, este plină de îşi transmite din p l in mesajul.

„ sem•1ifieaţie. Filmul vrea să amin-

a • -
Al. R.

• CIHEMÂ . revistă l unară ele cultură cln•ato9ra flcă edit a tă d e Co111ltetu l ele Stat pentru Cultură fi Artă. • Reclactor-t•f : Ioan Grl9orescu,
Macheta: Vlacl MutatHcU • Coperta I: Victor Relaen9 I•< - Co p e rta IV: Susan Strasbe r9 - foto - I. Hananel . • Redacţ i a t l aclmlnlstraţla : Şucure t tl -
Bu levarclul 6 Marii• nr. 65 • Abo11a111entele H fac la toate oflcll le po ft a le d in tară, la facto r ii poftall tl cllfuzorll voluntari clin î ntreprinderi ,1
I nstituţii ,
• Tiparul executat la Co111b lnatul Po f19, fle . Casa Sclntell" - Bucu re tti • Exemplarul 5 lei • ·
, -4-1.0-17- ,

https://biblioteca-digitala.ro
a
•

„„.„ .„„ •

m
ma
•• „11•••

ctnematoa r a f lcă

Actriţa americană SUSAN STRAS-

BERG, Interpreta Annel Franci<_
cit ,1 a unar raluri din filmele
Capo , .Pick nlck şi Aventura unui
om lînăr, ultimul realizat după
o nuvelă de Hemin9way, a fost
surprinsă de fotareporteful nostru
I. Hanonel, semnînd auto9rafe în
timpul Festivalului filmului de la
Moscova.

https://biblioteca-digitala.ro