Vaporizarea

Stan Gabriel Andrei
clasa a X-a D
Ce este Vaporizarea?
Vaporizarea este fenomenul de trecere a unei
substanţe din starea lichidă în starea de
vapori, cu absorbţie de căldură.
În vid
În volum limitat
Vaporizarea În atmosfera gazoasă
La suprafaţa lichidului (Evaorarea)
În volum nelimitat
În toata masa lichidului (Fierberea)
Vaporizarea în vid
Într-un vas cu mercur se răstoarnă, pe rând, patru tuburi barometrice gradate de aproximativ 1 m lungime, care în
prealabil au fost umplute cu mercur (tub Torricelli cu mercur). O parte din mercurul din fiecare tub se va scurge în
vas, astfel încât deasupra lui va rămâne un spaţiu închis, în care se poate cinsidera că este vid. Tubul 1 se
păstrează ca martor.
În tubul 2 se introduce, cu ajutorul unei pipete curbate câte o picătură de apă. Se observă că picăturile de apă urcă
în tub (apa are densitate mai mică decât mercurul). Când ajung la suprafaţa mercurului din tub picăturile de apă
se vaporizează foarte repede. Rezultă că vaporizarea în vid este aproape instantanee. Se observă, de
asemenea, o diferenţă între nivelurile mercurului din tuburile 1 şi 2, diferenţă care este egală cu presiunea p
exercitată de vaporii de apă. La fiecare picătură introdusă şi vaporizată, nivelul mercurului din tubul 2 scade şi
presiunea vaporilor de apă creşte. Vaporii obţinuţi în aceste caz se numesc vapori nesaturaţi.
Menţionând temperatura constantă se constată că dacă la o anumită cantitate de vapori nesaturaţi existentă în tub,
se ridică sau se coboară tubul 2, presiunea vaporilor nesaturaţi variază invers proporţional cu volumul
vaporilor. În acest caz este valabilă leghea transformării izoterme.
Dacă se introduc în tubul 2 din ce în ce mai multe picături de apă, vaporizarea se face până la un moment dat când
încetează, la suprafaţa mercurului din tub rămânând o peliculă subţire de apă şi presiunea vaporilor rămâne
constantă 𝑝𝑠 . În această stare vaporii se vapori saturanţi (se află în echilibru dinamic cu lichidul din care provin).
La temperatura dată, presiunea vaporilor saturanţi este mai mare decât presiunea vaporilor nesaturaţi şi se
numeşte presiune de saturaţie 𝑝𝑠 .
Se înclină tubul 2 în vas. Deşi volumul vaporilor saturanţi se micşorează, crescând masa peliculei de apă de la
suprafaţă mercurului din tub, se observă că presiunea vaporilor rămâne constantă 𝑝𝑠 . Rezultă că presiunea
vaporilor saturanţi nu se modifică la variaţia volumului.
Se repetă experimentul, introducând în tubul 3 alcool, iar în tubul 4 eter şi se constată că vaporizarea în vid se
produce în acelaşi mod, dar pentru fiecare lichid se obţine o altă valoare a presiunii vaporilor saturanţi.
Dacă se modifică temperatura se constată că presiunea vaporilor saturanţi creşte cu temperatura.
Concluzii experimentale
 Vaporizarea în vid este instantanee.

 𝑝𝑚𝑠 nu depinde de masa lichidului introdus și nici de
masa vaporilor alfați în contact cu lichidul
 𝑝𝑚𝑠 depinde de natura lichidului introdus în camera
barometrică (la aceeași temperatură)
 𝑝𝑚𝑠 depinde de temperatură → 𝑝𝑚𝑠 = 𝑐𝑡 când 𝑡 = 𝑐𝑡
Vaporizarea în atmosferă gazoasă
 Vaporizarea în atmosfera gazoasă este lentă

 Presiunea maxima a vaporilor saturanți (ai lichidului)
nu depinde de presiunea gazului (din incintă)
Evaporarea
Evaporarea este vaporizarea care se produce numai la suprafaţa liberă a lichidului.
• Evaporarea are loc la orice temperatură
• Viteza evaporării creşte odată cu creşterea temperaturii
• Viteza de evaporare depinde de viteza curenţilor de aer din atmosfeă
Condiţii pentru ca evaporarea să se producă:
 Mediul ambiant nu trebuie să fie saturat de vaporii (lichidului) din mediul
respectiv → 𝑝𝑣 < 𝑝𝑚𝑠
 Presiunea atmosferică H trebuie să fie mai mare decât 𝑝𝑚𝑠 pentru a se evapora
un lichid → 𝐻 > 𝑝𝑚𝑠
𝑆(𝑝 − 𝑝 )
Viteza de evaporare: 𝑣 = 𝑘 𝑠 𝑣 unde:
𝐻
k – o constantă de proporţionalitate care depinde de natura substanţei şi de alţi
factori specifici sistemului fizic respectiv;
S – aria suprafeţei libere a lichidului; H – presiunea atmosferică
𝑝𝑠 - presiunea vaporilot saturanţi ai lichidului la temperatura de evaporare
𝑝𝑣 - presiunea vaporilor lichidului în apropierea suprafeţei libere a lichidului
Fierberea
Evaporarea este vaporizarea care are loc în toată masa lichidului.
Într-un balon din sticlă se pune o cantitate de apă. Deasupra apei din balon se aşază
rezervorul unui termometru cu mercur şi se încălzeşte balonul.
Urmărind procesul de încălzire a lichidului se constată că:
• Pe pereţii şi la baza vasului apar mici bule de aer şi vapori saturaţi de apă;
• Pe măsură ce temperatura creşte bulele se măresc, se desprind de pereţii vasului şi urcă
spre suprafaţa lichidului; în straturile superioare unele bule se micşorează şi dispar;
• La o anumită temperatură bulele ajung la suprafaţa liberă a lichidului şi se sparg. Din
acest moment temperatura rămâne constantă.
Concluzii:
 În timpul fierberii, temperatura este constantă
 Temperatura de fierbere depinde de natura lichidului şi de presiunea exterioară:
creşterea presiunii exterioare are drept urmare creşterea temperaturii de fierbere; o scădere
a presiunii exterioare are drept urmare coborârea temperaturii de fierbere.
 Fierberea are loc la temperatura la care presiunea vaporilor saturanţi ai lichidului devine
egală cu presiunea de deasupra suprafeţei libere a lichidului
Bibliografia

http://documents.tips/documents/vaporizarea-si-
condensarea.html
Manual de fizica pentru clasa a X-a, Editura RADICAL

Vaporizarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vaporizarea

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vaporizarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stan Gabriel Andrei

 Vaporizarea în vid este instantanee.

 Vaporizarea în atmosfera gazoasă este lentă

S-ar putea să vă placă și

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.