Cursul 1 - Sinele

Sinele în interacţiunile
cotidiene
loredana.ivan@comunicare.ro
1
Identitatea de sine/concepţia de
sine
 Idei relativ stabile despre ceea ce
suntem
 Parţial subiective (uneori nerealiste)
 Multidimensionale
2
Modelul BIG FIVE
1. Extraversiune/Energie
2. Acceptare/Amabilitate
3. Conştiinciozitate
4. Nevrotism/Stabilitate emoţională
5. Deschidere faţă de
experienţe/Deschidere mentală
3
Chestionarul Big Five (BFQ) -McCrae & Costa, 1986, 1992
noua versiune - Gian Vittorio Caprara, Claudio Barbaranelli, Laura Borgogni,
1. Extraversiune/Energie corelează cu
-succes în management şi vânzări
-negativ cu personalitatea de tip schizoid
-tendinţa de a planifica acţiuni raţional
-gândurile pozitive şi cu tendinţa de a destructura tensiunea

sau dramatismul prin umor
-competenţele sociale ale elevilor
-cu narcisismul
4
2. Acceptare/Amabilitate corelează cu
 Succesul organizaţional
 Negativ cu personalitatea de tip paranoid
 Tendinţe antisociale
 Pozitiv cu teama de a rămâne singur şi frica de abandon
 Pozitiv cu dependenţa
5
3. Conştiinciozitate corelează
pozitiv cu
 Performanţele în toate domeniile de activitate
 Negativ cu tendinţa spre comportamente antisociale
 Tulburarea de personalitate compulsivă
 Negativ cu tulburarea pasiv-agresiv
 Succesul şcolar
6
4. Nevrotism/Stabilitate emoţională
 Negativ cu succesul organizaţional
 Tulburarea de tip schizotip şi compulsiv (excentricitate
şi egoism)
 Posibile probleme la nivel emoţional ale adolescenţilor
7
5. Deschidere faţă de experienţe/Deschidere
mentală corelează cu
 Capacitatea de învăţare
 Succesul organizaţional
 Succesul şcolar
8
Fereastra Johari (Joseph Luft &
Harry Ingham, 1955)
Cum se dezvoltă concepţia de sine?
 Factori biologici (vezi cercetări pe
gemeni monozigoţi)
 Personalitatea- pattern-uri de reacţii
în anumite situaţii care sunt mai
probabile
 Cultura şi rolurile de gen
10
“Sinele – oglindă” (imaginea de
sine reflectată) – Ch. H. Cooley
(1902)
Looking glass self
Concepţia de sine este influenţată de
modul în care credem că ne văd
ceilalţi
1) Cum credem că ne văd ceilalţi
2) Cum valorizează ceilalţi aceste
trăsături (pozitiv sau negativ)
3) Imaginea de sine
11
Compararea socială (L. Festinger,
1954)
 Rol în construcţia imaginii de sine
 Upward comparison (comparaţia cu
un ascendent)
 Downward comparison (comparaţia
cu un descendent)
 Anchors - grupul de referinţă
12
Controlul sinelui, self monitoring şi self
management (managementul impresiei)
 Automitorizare: consţientizarea modului

cum arăţi şi vorbeşti şi a reacţiilor celorlalţi
 Cei cu self-monitoring ridicat – fac o
impresie bună, îi fac pe alţii să se simtă
bine
 Cei cu self-monitoring scăzut – comunică
mai direct, sunt considerate persoane
sincere, mai de încredere, pot face o primă
impresie negativă
 Experimenter effect – self fullfilling
prophecy aplicat în cercetare
13
Ce este self-fulfilling prophecy?
Exersaţi!!! Căutaţi pe internet date
despre....
R. Merton (1968) self-fulfilling prophecy
W. Thomas (1928) – teorema lui
Thomas
Karl Popper (1957) - efectul Oedip
(Oedipus effect)- influenţa predicţiei
asupra evenimentului prezis
14
Ce este self-fulfilling prophecy?
Exersaţi!!! Căutaţi pe Internet date
despre....
-Stereotype threat (Steele & Aronson,
1995)
-Pygmalion effect (Rosenthal &
Jacobsen 1968)
-Hawthorne effect (Mayo, 1932)
15
Atenţie
 Predicţiile care se AUTO-ADEVERESC
şi nu
 Predicţiile care se ADEVERESC
Sesizaţi diferenţa?
16
Managementul impresiei (Goffman,
1955)
 Procesul prin care indivizii încearcă să
se prezinte într-o lumină favorabilă
celorlalţi
 Regiunile din faţă (front stage)
 Regiunile din spate (back stage)
Offered face (faţa oferită)- elemente
care scapă controlului voluntar
Given face (faţa etalată)- cea
intenţionată
17
Managementul impresiei (Goffman,
1955)
 In the wrong face
 Saving face
 Out of face
18
Stima de sine
 Concepţie de sine pozitivă
 Persoanele cu stimă de sine scazută:
-risc mai mare de îmbolnăvire
-risc de depresie ridicat
-calitatate scăzută a relaţiilor sociale
19
Stima de sine ridicată
Avantaje Dezavantaje
-cred în mai mare măsură că -renunţă mai uşor la relaţiile

aprecierile celorlalţi sunt sociale, dacă apar probleme
sincere
-mai predispuşi la
-iniţiază mai multe relaţii comportamente sociale
sociale negative (agresivitate,
-sunt mai satisfăcute cu viaţa suicid)
-au un nivel al inteligenţei
emoţionale mai ridicate
-au mai puţine prejudecăţi, îi
judecă mai puţin critic pe
ceilalţi
20
Stima de sine şi performanţele
Exerciţiu de reflexie
Ce importanţă are afişarea notelor
pentru performanţele elevilor?
21
Stima de sime şi cultura
Minorităţile se protejează
-tind să se compare pe dimensiunile la care
excelează
-tind să se compare cu reprezentanţii
propriului grup
-apelează mai mult la prejudecăţile sociale
pentru a justifica eşecurile
-afectată de: nevoia de control, nevoia de
afecţiune, nevoia de includere (Schultz,
1958)
22
Lecturi obligatorii pentru acest curs- vezi
platforma https://resurse.snspa.ro/
 Duduciuc, Alina, Ivan, Loredana și Chelcea, Septimiu. (2013).
Psihologie socială: studiul interacțiunilor umane. București:
Editura Comunicare ro. (suportul de curs aditional). Cititi lectia
Selful- Capitolul14.
 Floyd, Kory (2013). Comunicare Intrerpersonală. Iaşi: Editura

Polirom. Traducere a lucrării Interpersonal Communication
(2nd edition).New York: Mc Graw Hill. (suport curs).
Cititi capitolul 3 – Comunicarea si Sinele
23

Cursul 1 - Sinele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 1 - Sinele

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cursul 1 - Sinele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sinele în interacţiunile

noua versiune - Gian Vittorio Caprara, Claudio Barbaranelli, Laura Borgogni,

-succes în management şi vânzări

-negativ cu personalitatea de tip schizoid

-tendinţa de a planifica acţiuni raţional

-gândurile pozitive şi cu tendinţa de a destructura tensiunea

-competenţele sociale ale elevilor

 Automitorizare: consţientizarea modului

-cred în mai mare măsură că -renunţă mai uşor la relaţiile

 Floyd, Kory (2013). Comunicare Intrerpersonală. Iaşi: Editura

S-ar putea să vă placă și

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.