Traditii si obiceiuri legate de

nunta
Dehelean Denisa
 Petitul
 Tanarul care dorea sa se casatoreasca isi alegea
cativa dintre prietenii lui (uneori chiar tatal sau
alte rude) si hotarau ziua cand vor merge la casa
miresei. Desigur, era anuntata si familia viitoarei
mirese, pentru a avea ragazul de a se pregati in a-
si intampina oaspetii. In ziua stabilita purcedeau
spre casa fetei, iar la intrare acestia aveau o mica
cuvantare, care difera de la zona la zona.
Urmeaza apoi momentele cand tatal feciorului sta
de vorba cu parintii miresei, discutand diferite
aspecte ale viitoarei familii. Uneori hotararea de a
face nunta era deja luata, petitul fiind doar o
formalitate sau o ocazie de a petrece niste clipe
minunate. De multe ori urma o mica petrecere,
mai ales daca se stabilea ca nunta va vea loc.
 Fedelesul
 Este o petrecere la casa miresei (de
regula), in seara de dinaintea nuntii, la
care participa tinerii prieteni ai celor doi
miri, alti invitati. La inceputul petrecerii,
tineri lucreaza ornamentele care vor fi
puse in bradul de nunta, din materiale
puse la dispozitie de miri. Petrecerea nu
presupune prea multa mancare (cozonaci)
ci mai degraba bautura si dans.
 Schimbul de inele
 Se pare ca schimbul de inele provine din
Egiptul antic. Egiptenii credeau ca exista la
degetul al treilea al mainii stangi o vena
care ducea direct la inima. Inelele erau din
material textil (canepa) si simbolizau
astfel unirea inimilor. Mai tarziu romanii
au adoptat obiceiul dar au inovat facand
inelele de fier pentru a simboliza forta
legaturii dintre soti. Prin evul mediu
britanicii au inlocuit fierul cu aur,
accentuand idea de durabilitate si
puritate.
 Bradul
 In dimineata nuntii, ginerele, impreuna cu
prieteni apropiati impodobesc doi brazi cu
diferite obiecte, fructe si chifle. Brazii sunt
purtati de tineri necasatoriti pana la casa
nasului, unde, unul este legat in fata portii.
Apoi, alaiul isi continua drumul catre casa
miresei, loc in care ramane cel de-al doilea
brad. Bradul este simbolul vigorii si al
tineretii; impodobirea lui simbolizeaza
viata "imbelsugata" a viitoarei familii.
 Udatul
 Mireasa, flacaul cu bradul si alaiul miresei merg la cea
de-a treia fintina spre rasarit,numarata de la casa
miresei, insotiti de lautari. Pe drum, mireasa si flacaul
poarta un ulcior (sau o vadra de lemn in alte zone),
legat cu stergar tesut in casa, pina la fintina. Aici,
flacaul scoate apa de trei ori si, de fiecare data,
impreuna cu mireasa, stropeste multimea cu un
manunchi de busuioc, inmuiat in apa din ulcior, in
semn de urare de maritis la fete, insuratoare la flacai
si spor la neveste. Flacaul poate fi altul decit
purtatorul bradului si va pastra ca dar ulciorul nou si
stergarul cu care a facut udatul. Intorsi de la apa,
nuntasii incing o hora in care mireasa trece pe la
fiecare si ii prinde in piept floarea de nunta. Aceleasi
flori sau cocarde le vor primi nuntasii mirelui, nasii, alti
invitati la biserica.
 Barbieritul mirelui
 Acest obicei se desfasoara in paralel cu
gatitul miresei. Un prieten apropiat al
mirelui (in trecut un vataf) il barbiereste,
in mod simbolic pe ginere. Asezat pe un
scaun, cu bani sub picior, mirele nu trebuie
sa-l lase pe lautar sa-i ia banii. Barbieritul
mirelui reprezinta un simbol al pregatirii
baiatului pentru nunta. Obiceiul se pare ca
avea o semnificatie ritualica initiatica,
ultima dintr-un lung sir de initieri la care
era supus baiatul in cursul deveniri sale ca
barbat
 Imbracatul miresei
 Nasa, impreuna cu mama miresei si
prietene apropiate ajuta mireasa sa se
imbrace, pentru ca la sfarsit, nasa singura
sa-i lege voalul si coronita. Se desfasoara
in acelasi timp cu barbieritul mirelui si
simbolizeaza pregatirea fetei pentru
nunta. In vechime la acest ritual puteau
lua parte mai multa lume din partea
miresei. Cum gatitul era destul de laborios
(se foloseau cele mai bune haine, se
faceau impletituri complicate ale parului),
fetele cantau cantece cu tema despartirii.
 Hora miresei
 Hora miresei
(Nuneasca) se
danseaza acasa la
mireasa, prilej cu
care soacra mica
imparte diferite
cadouri nasilor,
socrilor si, uneori,
rudelor apropiate.
 Ruperea turtei
 Nasa comanda si plateste o
turta impodobita cu
diverse ornamente,
comestibile sau nu, diferite
impletituri si alte forme. In
mod simbolic, turta este
rupta deasupra capului
miresei si este data spre
consum (invitatilor). Se
spune ca aduce noroc celor
care mananca din ea.
Obiceiul se pastreaza din
vremea Romei antice.
 Furatul miresei
 Poporul roman este un popor vesel si uneori pus
pe sotii. Astfel se explica pastrarea acestui obicei
a le carei origini sunt neclare. Se presupune ca
mirele nu trebuie sa aibe ochi decat pentru
mireasa lui, dar unii glumeti profita de neatentia
mirelui si fura mireasa. Mirele este dator sa o
caute sau sa o rascumpere. In unele zone,
rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, ea
trebuie purtata numai in brate. In alte zone, se
considera ca daca mireasa a fost furata pana la
ora 24.00 datoria o va plati nasul, daca a fost
furata dupa 24.00 mirele este cel care va plati. De
multe ori, spre hazul invitatilor mirele este pus sa
indeplineasca anumite sarcini.
 Aruncatul buchetului
 Mireasa se intoarce cu
spatele la grupul de
fete tinere,
nemaritate, si arunca
la intamplare
buchetul. Fata care-l
prinde este cea care se
va marita prima. Alte
traditii spun ca se va
marita in acelasi an.
 Scoaterea voalului
 Aproape de sfarsitul
nuntii, nasa scoate
voalul de pe capul
miresei si ii pune o
esarfa (batic),
simbolizand trecerea
de la statutul de fata
la cel de nevasta.
Voalul miresei se pune
pe capul unei fete
necasatorite, care se
spune ca va fi
urmatorea care se va
casatori.
Multumesc pentru timpul
acordat!!!
Sfarsit!!!