Pestă

Clasificare	D ICD-10: A20{{{2}}} ; ICD-9-CM: 020 ; DiseasesDB: 14226 ;
Resurse externe	MedlinePlus: 000596 ; eMedicine: med/3381 ; Orphanet: 707 ;

Clasificare și resurse externe
Pestă

Specialitate	boli infecțioase
Simptome	febră^[1] cefalee^[1] vomă mialgie bubo[] Șoc otrăvire[] tuse hemoptizie erupție delir[] hiperanemie[] hemoragie^[2]
Cauze	Yersinia pestis^[1]^[3]
Metodă de diagnostic	examinare clinică[*] Cultură microbiologică Imunofluorescență microscop optic ELISA
ICD-10	A20
ICD-11
ICD-9-CM	020.9^[4] 020^[4]
DiseasesDB	14226
MedlinePlus	000596
Patient UK	Pestă
MeSH ID	D010930^[4]
Modifică date / text

„Doctor mascat din timpul pestei (1656)“ tablou în cupru Paulus Fürst

Ciuma sau pesta (lat. pestis = epidemie) este o boală infecțioasă deosebit de contagioasă, produsă de bacteria Yersinia pestis. În trecut, boala a luat forme de pandemie întinzându-se pe mai multe continente. În prezent, între 1.000 și 2.000 de cazuri apar la nivel mondial, în fiecare an, în rândul oamenilor.^[5]

Pe continentul european au existat mai multe pandemii de ciumă, cum ar fi cea din Atena (430 î.Hr.; art în engleză aici), cea numită Ciuma lui Iustinian (541-542), cea numită Moartea neagră, în secolul XIV, Marea Ciumă din Londra din 1665-1666, Marea Ciumă din 1738 din Imperiul Habsburgic și o a cincea pandemie, declanşată în 1855^{[necesită clarificare]}. Se știe faptul că a cincea pandemie a fost cauzată de Yersinia pestis, iar faptul că aceeași bacterie se face vinovată și de Ciuma lui Iustinian și de Moartea Neagră, controversat până de curând,^[6] a putut fi dovedit definitiv de cercetători in anul 2013.^[7] ^[8]

Forme de manifestare

Într-o pandemie sunt prezente toate formele de pestă, mai frecvente fiind forma bubonică și pulmonară. Dintr-o formă bubonică care fără un tratament adecvat se transformă de regulă într-o formă septicemică care duce la forma pulmonară.

Formă carbunculoasă sau Bubonenpest (gr. bubo = bubă , umflătură).
În forma bubonică (lat. Naike) infectarea este produsă de pișcătura puricelui de șobolan. Vectorul bolii, ca gazdă intermediară, transmite agentul patogen de la șobolan mai departe la om. Această schimbare de gazdă a puricelui se întâmplă numai după moartea rozătorului, de aceea s-a observat o mortalitate în masă la șobolani, înaintea izbucnirii unei epidemii de pestă la om.
Perioada de incubație durează de la câteva ore până la șapte zile.
Simptomele includ febră, dureri de cap și articulații, stare de abatere, slăbiciune până la pierderea conștiinței.
Forma carbunculoasă provine de la umflăturile dureroase ganglionilor limfatici din regiunea gâtului, zonelor axilare, aceste tumefieri pot atinge 10 cm mărime și din cauza hemoragiilor din țesut devin de culoare albastru închis până la negru, care ulcerează având un conținut purulent. Această formă de pestă se poate agrava sau cu șanse de 50% duce la vindecare spontană. Deschiderea chirurgicală a abceselor din cauza pericolului de răspândire a bacteriilor în sânge și organe este contraindicat.
Forma buboasă se transmite mai lent iarna decât vara, deoarece mobilitatea puricelui sub 12 °C este nulă.
Forma septicemică frecvent fiind o formă secundară când agentul patogen ajunge și se multiplică în sânge, această formă se manifestă cu o febră ridicată, frisoane, dureri de cap, stare gravă de abatere, cu regiuni hemoragice întinse, boala are o evoluție supra acută (de la câteva ore, la 36 de ore) având procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați.
Azi acest procent de mortalitate este mult mai redus prin folosirea de antibiotice de tipul cloramfenicolului, tetraciclinei, streptomicinei, doxiciclinei sau a gentamicinei.
Forma pulmonară cu procentul de mortalitate 90-100% la bolnavii netratați.
Forma abortivă este varianta cea mai ușoară de pestă manifestată numai printr-o febră ușoară, inflamația ganglionilor limfatici, urmată de vindecare, bolnavul fiind dotat cu o imunitate solidă și față de formele grave de pestă.

Clasificare și resurse externe
Ciumă
Yersinia pestis văzut la mărirea de 200 de ori a rezoluției cu o sondă fluorescentă.
Specialitate	boală contagioasă
Simptome	febră^[1] cefalee^[1] vomă mialgie bubo[] Șoc otrăvire[] tuse hemoptizie erupție delir[] hiperanemie[] hemoragie^[2]
Cauze	Yersinia pestis^[1]^[3]
Metodă de diagnostic	examinare clinică[*] Cultură microbiologică Imunofluorescență microscop optic ELISA
Profilaxie	Plague vaccine^[9]
Tratament	Antibiotics și supportive care^[9]
Medicație	Gentamicin and a fluoroquinolone^[10]
Frecvență	~600 de cazuri pe an ^[9]
ICD-10	A20
ICD-11
ICD-9-CM	020.9^[4] 020^[4]
DiseasesDB	14226
MedlinePlus	000596
Patient UK	Ciumă
MeSH ID	D010930^[4]
Modifică date / text

Galerie de imagini

Ratus norvegicus şobolanul cenuşiu
Moartea neagră (Black Death)
Extinderea "Morţii Negre". Cu verde: zonele afectate parţial sau chiar deloc

Vezi şi

Lista epidemiilor şi pandemiilor, în limba engleză

Note

^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f https://www.cdc.gov.tw/Category/Page/iCortfmEfVKqcZMeDdEuDA, accesat în 25 aprilie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ ^a ^b Disease Ontology, accesat în 30 noiembrie 2020
^ ^a ^b Disease Ontology
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Disease Ontology, accesat în 15 mai 2019
^ SUA a aprobat un medicament împotriva ciumei. Câte persoane suferă anual de această boală, 30 aprilie 2012, Gândul, accesat la 30 aprilie 2012
^ Cohn, Samuel K. (2003). The Black Death Transformed: Disease and Culture in Early Renaissance Europe. A Hodder Arnold. p. 336. ISBN 0-340-70646-5.
^ „Modern lab reaches across the ages to resolve plague DNA debate”. phys.org. 20 mai 2013.
^ Maria Cheng (28 ianuarie 2014). „Plague DNA found in ancient teeth shows medieval Black Death, 1,500-year pandemic caused by same disease”. National Post.
^ ^a ^b ^c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite WHO2017
^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite CDC2015Doc

Bibliografie

Din epidemiologia trecutului Românesc: ciuma, Pompei Gh Samarian, Editura Marvan, 1932

Legături externe

Materiale media legate de pestă la Wikimedia Commons
Chroniken aus der Zeit des Schwarzen Todes Arhivat în 13 octombrie 2006, la Wayback Machine.
jüdisches Museum Göppingen (beschäftigt sich mit dem Zusammenhang von Pest und Judenverfolgung. Aufschlussreich ist auch die in diesem Artikel gezeigte Karte, die die allmähliche Ausbreitung der Pest in Europa 1347 bis 1350 zeigt)
CDC Plague Home Page
Pest-Todesfall - Endemische Verbreitung in einigen Regionen der USA Arhivat în 2 decembrie 2006, la Wayback Machine.
Hunger und Pest im Dreißigjährigen Krieg - Ulmer Monatsblatt Online, eine imaginäre Wochenzeitung für Geschichte, Politik und Kultur aus dem Jahre 1636.
Epidemiologische und ätiologische Überlegungen während und nach der letzten Pestepidemie im Hamburger Raum 1712/13
Ciuma, holera, tifosul și gripa în istorie Arhivat în 24 august 2013, la Wayback Machine., Eusebi Manolache, Historia

[8b0124c064a4339ef854333c066fa056-1] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f https://www.cdc.gov.tw/Category/Page/iCortfmEfVKqcZMeDdEuDA, accesat în 25 aprilie 2020 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

[30d2dd221ddb6f6c0723d79910976d06-2] Disease Ontology, accesat în 30 noiembrie 2020

[8e0899093afb3e6f4093de80a489c745-3] Disease Ontology

[0cbc1e579d0cc1dbc259ff95c633f75f-4] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f Disease Ontology, accesat în 15 mai 2019

[st2012-04-30-5] SUA a aprobat un medicament împotriva ciumei. Câte persoane suferă anual de această boală, 30 aprilie 2012, Gândul, accesat la 30 aprilie 2012

[6] Cohn, Samuel K. (2003). The Black Death Transformed: Disease and Culture in Early Renaissance Europe. A Hodder Arnold. p. 336. ISBN 0-340-70646-5.

[7] „Modern lab reaches across the ages to resolve plague DNA debate”. phys.org. 20 mai 2013.

[8] Maria Cheng (28 ianuarie 2014). „Plague DNA found in ancient teeth shows medieval Black Death, 1,500-year pandemic caused by same disease”. National Post.

[WHO2017-9] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite WHO2017

[CDC2015Doc-10] Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite CDC2015Doc

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

v d m Istoria medicinei
Cronologia medicinii și a tehnologiei medicale
Istorii ale științelor de bază	Anatomie Biochimie Biologie Biotehnologie Chimie Embriologie Genetică Imunologie Cronologia Diagnostic medical Microbiologie Biologie moleculara Neuroștiințe Nutriție Patologie Farmacologie Fiziologie Virusologie Virusuri
Istoria specialităților medicale	Medicină alternativă Anestezie Generală Neuraxial Cancer Cardiologie (invazivă și intervențională) Dermatologie Medicină de urgență CPR Endocrinologie Neurologie Psihiatrie Cronologie Instituții psihiatrice Psihochirurgia Intervenție chirurgicală Traumă și ortopedie
Medicina în societățile antice	Preistorie Babilon Imperiul Bizantin Egiptul antic Papirusuri medicale egiptean Grecia antică Iranul antic Roma antică Islamul medieval Europa occidentală medievală
Istoria metodelor din medicină	Antibiotice Cronologia Transfuzie de sange Teoria stărilor de spirit Neuroimagistice Terapie cu radiații Intubație traheală Vaccinurile Cronologia Îngrijirea rănilor
Dezastre și plăgi	Lista epidemiilor Malaria Pandemie Pestă Poliomielită Variolă Sifilis Tuberculoză
Cronologie a pandemiilor	Prima pandemie de ciumă (541–767) Ciuma lui Iustinian (541–549) A doua pandemie de ciumă (1346-1840) Moartea neagră (1346–1353) Marea Ciumă din Londra (1665–1666) Pandemia de holeră din 1899-1923 Gripa Spaniolă (1918-1919) Pandemia de gripă tip A(H1N1) (2009) Pandemia de COVID-19 (2019-)
Categorie