Iakov Zeldovici

Iakov Borisovici Zeldovici
Date personale
Născut	8 martie 1914(1914-03-08) Minsk, Belarus, Imperiul Rus
Decedat	2 decembrie 1987 (73 de ani) Moscova
Înmormântat	Cimitirul Novodevici[*]​
Copii	Boris Iakovlevici Zeldovici[*]​
Cetățenie	Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
Religie	ateism
Ocupație	fizician astrofizician[*]​ inventator chimist cadru didactic universitar[*]​
Limbi vorbite	limba rusă
Activitate
Rezidență	Uniunea Sovietică
Domeniu	fizician
Instituție	Institutul Semenov de Fizică Chimică[*]​ Universitatea Națională de Cercetări Nucleare[*]​ Universitatea de Stat din Moscova
Alma Mater	fiziko-matematiceski fakultet Sankt-Peterburgskogo universiteta[*][[fiziko-matematiceski fakultet Sankt-Peterburgskogo universiteta |​]] Universitatea Politehnică de Stat Petru cel Mare din Sankt Petersburg[*]​ Universitatea de Stat din Sankt Petersburg
Organizații	Societatea Regală din Londra Academia de Științe a URSS[*]​ Academia Maghiară de Științe Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]​ Academia Americană de Arte și Științe[*]​ Academia Leopoldină
Conducător de doctorat	Lev Landau
Doctoranzi	Nikolai Shakura[*]​ Alexei Starobinskii Gurghen Askarian[*][[Gurghen Askarian (Soviet physicist (1928–1997))|​]] Gennady S. Bisnovatyi-Kogan[*]​ Viktor Mihailov Kopeikin, Serghei Mihailovici[*][[Kopeikin, Serghei Mihailovici (Russian/American physicist)|​]] Rașid Siuneaev Vadim Bronislavovici Librovici[*][[Vadim Bronislavovici Librovici (Ph.D. Lomonosov Moscow State University)|​]] Alexander G. Polnarev[*][[Alexander G. Polnarev (astrophysicist)|​]]
Premii

Iakov Borisovici Zeldovici (n. 23 februarie/8 martie 1914, Minsk, Imperiul Rus – d. 2 decembrie 1987, Moscova, RSFS Rusă, URSS) a fost un fizician rus, de origene evreiască, din Belarus, membru al Academiei de Științe a URSS (din 1958), de trei ori erou al Muncii Socialiste (29 octombrie 1949, 4 ianuarie 1954 și 11 septembrie 1956). Zeldovici a participat la cercetări de fizică nucleară, astrofizică și chimie fizică.

Biografie

A studiat la Institutul Politehnic din Sankt-Petersburg dar nu l-a absolvit. A fost membru ULCT între anii 1928-1942. În anul 1931 a lucrat la Institutul de Fizică Chimică din Moscova. Ulterior a participat împreună cu A.D. Saharov, N.N. Bogoliubov la proiectul atomic sovietic până în anul 1963 inclusiv. În anul 1964, după terminarea serviciului la proiectul atomic a fost neangajat timp de 1 an și abia de la sfârșitul anului 1964 a fost angajat la Institutul de Matematică aplicată al Academiei de științe din URSS, unde printre colegi i-a avut și pe alți colaboratori ai proiectului atomic: Andrei N. Tihonov, ș.a. Candidat în științe fizico-matematice (1936), doctor în științe fizico-matematice(1939), profesor al facultății de fizică a Universității M.V. Lomonosov de la Moscova din 1966. Membru corespondent al Academiei de științe din URSS din 1946, Academician al Academiei de științe din URSS din anul 1958. Laureat al Premiilor Stalin (ulterior, Premiul de Stat al URSS) pentru anii 1943, 1949, 1951, 1953. Zeldovici a fost laureat al Premiului Lenin din URSS pentru anul 1956. Este renumit prin faptul că nu a fost membru al Partidului Comunist (PCUS).,,

Este înmormântat la cimitirul Novodevicie la Moscova.

Creația științifică

Este unul dintre fizicienii de anvergură din URSS, talent-polivalent, cu realizări majore în domeniul chimiei fizice și, în speță, a fizicii detonației, fizicii atomice și nucleare, fizicii particulelor elementare, astrofizicii, gravitației și cosmologiei, fizicii corpului solid. A creat o școală științifică importantă, în speță în domeniul astrofizicii, cosmologiei, fizicii nucleare și a particulelor elementare. A fost atât experimentator cât și un teoretician ilustru. Ca realizări de profunzime poate fi umbrit doar de Lev Landau, iar ca arie de preocupări științifice este comparabil cu Vitalie Ghinzburg.

Unul dintre primii tutori științifici ai lui Zeldovici a fost academicianul Boris Petrovici Konstantinov, care l-a îndreptat spre chimia fizică și cea nucleară. A cercetat mecanismul de oxidare a azotului într-o reacție în lanț și undele de șoc . Specialist în teoria detonației, creator alături de Iuliu Hariton și Nicolai Bogoliubov a bombei atomice sovietice la biroul de construcții de la Sarov, regiunea Nijnii-Novgorod, aflat sub conducerea lui Igor Kurceatov. Ulterior a colaborat cu Andrei Dmitrievici Saharov și Iuri Trutnev la construcția bombei cu hidrogen, proiect inițiat de Igor Tamm.

Unul dintre cercetătorii reputați ai fizicii nucleului din URSS, având contribuții importante în teoria difuziei particulelor elementare pe nuclee. Unul dintre principalii promotori ai teoriei gravitației și cosmologiei în anii 1970-1980 în URSS. În anii 1939-40 a efectuat în colaborare cu Iuliu Hariton calculul procesului de fisiune a uraniului în reacție de lanț și a cercetat randamentul neutronilor. A dezvoltat teoria reactorului omogen cu neutroni termici și absorbția de rezonanță a neutronilor în U-238. A examinat cinetica reactorului și a arătat rolul principial al neutronilor întârziați la funcționarea lui.

Parte dintr-o serie despre
Cosmologie fizică
Big Bang • Univers Cosmos Vârsta universului Cronologia universului
Universul timpuriu Epoca Planck Epoca marii unificări Epoca electroslabă Epoca quark Epoca hadron Epoca lepton Epoca foton Nucleosinteza Big Bang Vid fals Inflație Fundaluri Radiație cosmică de fond Fond cosmic de neutrini Fond cosmic infraroșu
Expansiune • Viitor Legea lui Hubble • Deplasare spre roșu Expansiunea universului Accelerarea expansiunii universului Modelul FLRW • Ecuațiile lui Friedmann Soarta finală a universului Moartea termică a universului Big Rip Big Crunch Big Bounce
Componente • Structură Componente Modelul Lambda-CDM Materia barionică Energie Radiație Energie întunecată Chintesență Energie fantomă Materia întunecată Radiație întunecată Structură Forma universului Reionizare • Structura și arhitectura universului Formarea galaxiilor Populație de stele Filament galactic Super-roi de galaxii Roi de galaxii Grup de galaxii Grupul Local Galaxie Halou Roi de stele Sistem solar Sistem planetar Vid
Experimente BOOMERanG Cosmic Background Explorer (COBE) Dark Energy Survey Euclid Proiectul Illustris Large Synoptic Survey Telescope Observatorul spațial Planck Sloan Digital Sky Survey (SDSS) Wilkinson Microwave Anisotropy Probe (WMAP)
Oameni de știință Aaronson Alfvén Alpher Bharadwaj Copernicus de Sitter Dicke Eddington Ehlers Einstein Ellis Friedman Galileo Gamow Guth Hubble Lemaître Linde Mather Newton Penzias Rubin Schmidt Schwarzschild Seljak Smoot Starobinskii Steinhardt Suntzeff Siuneaev Tolman Wilson Zeldovici
Categorii Portal Astronomie

A anticipat posibilitatea reținerii neutronilor ultrareci într-un vas cu pereți reflectori, a arătat posibilitatea existenței nucleelor cu surplus de neutroni (He cu 8 nucleoni). A introdus noțiunea de sarcină leptonică (1952-1953), a anticipat dezintegrarea -β a pionilor cu sarcină electrică (1954) și, în colaborare cu S. Gerștein - fenomenul de conservare a curentului pionic. A arătat posibilitatea existenței unor noi caracteristici electromagnetice ale particulelor, ce apar în cazul deteriorării parității, și, pentru prima oară (1958-60), a arătat existența factorului de formă de sarcină a neutrinului și deteriorarea parității atomilor din contul interacției slabe. În anul 1958 a sugerat metoda de detecție a particulelor cu durată scurtă de viață prin măsurarea repartizării numărului produselor de dezintegrare.

Începând din anii 1970 se ocupă de teoria gravitației (găuri negre, unde gravitaționale, magnetohidrodinamică), în special de cosmologie, și astrofizică, aprofundează cercetările anterioare de fizică a particulelor elementare. Unul dintre coautorii efectului de supraradiație a găurilor negre. În anul 1971 apare monografia "Teoria gravitației și evoluția stelelor", care explică evoluția stelelor prin procesele fizice, care au loc în interiorul stelelor și nu prin acțiunea forțelor supranaturale, a lui Dumnezeu, sau a unor forțe oculte. În următoarea carte "Structura și evoluția Universului" (1975) acești autori arată cum a apărut Universul în urma unei gigantice explozii, cum a evoluat de la o stare extrem de densă, singulară, la stadiul când materia a putut să se coaguleze în fluctuații de densitate, care s-au transformat ulterior în galaxii. Ulterior în interiorul galaxiilor au apărut stele, în urma colapsului gravitațional al norilor de hidrogen, pentru ca mai apoi în unele sisteme stelare să apară planete, inclusiv locuibile.

Co-autori

• Iuliu Hariton
• Andrei Saharov
• Mihail Podureț (Pădureț),
• Anatolie Mîșchis
• Iurie Raizer
• Igor Novikov
• A. Perelomov
• A. Bazi

Discipoli

Creator al unei impunătoare școli științifice de astrofizică. Printre discipolii lui Iacov Zeldovici se numără:

• Rashid Syunyaev,
• Alexei Starobinskii,
• Victor Mihailov
• Leonid Grishchuk,
• Alexandru Polnarev,
• Alexandr Doroșkevici,
• Maksim Hlopov
• Nicolai Șacura,
• Varun Sahni
• Alexandr Dolgov
• Mihail Sajin
• Serghei Șandarin
• Serghei Kopeikin

Este tatăl fizicianului Boris Iakovlevici Zeldovici. În ceea ce privește participarea la proiectele atomice sovietice, l-a susținut moral pe Andrei Saharov, însă nu a avut curajul acestuia din urmă să renunțe la posibilitatea de a continua munca științifică.

Opera

• Oxidarea azotului la ardere (1947)
• Teoria detonației (1955) (1962, în colaborare cu A.S. Kompaneets)
• Impulsul rachetelor cu praf (1963)
• Elemente de dinamică a gazelor și teoria clasică a undelor de șoc (1968, în colaborare cu Yu. P. Raizer)
• Elemente de matematică aplicată (1965, 1967, 1972)
• Difuzia, reacții, nuclee (în colaborare cu Baz' și Perelomov)
• Teoria atracției universale și evoluția stelelor (1971, în colaborare cu I.D. Novikov)
• Câmpuri magnetice în astrofizică (1983, în colaborare cu A. Ruzmaikin și D. Sokoloff) (1983)

Distincții

• Erou al Muncii socialiste din URSS (1949, 1953, 1956)
• Ordinul Lenin (1957)
• Laureat al premiului de Stat al URSS (1943, 1949, 1951, 1953)
• Medalia de Aur Igor Kurceatov (1977)
• Membru de onoare al mai multor academii străine

Surse biografice

• Sovetskii entsiklopedicheskii Slovar', Moskva, Izd-vo Sovetskaia Entsiklopedia, 1982; 1987
• Bol'shoi Rossiiskii Entsiklopedicheskii Slovar', Moskva,Izd-vo Drofa, 2009
• Varun Sahni, Ya. B. Zeldovich (1914-1987)Chemist, Nuclear Physicist, Cosmologist

Legături externe

• en Profil al savantului Iakov Borisovici Zeldovici
• en Iakov Borisovici Zeldovici Arhivat în 19 septembrie 2020, la Wayback Machine. deținător al Medaliei Bruce
• en Opere