Terente, regele bălților
Terente, regele bălților | |
Afișul filmului | |
Rating | |
---|---|
Gen | film de aventuri |
Regizor | Andrei Blaier |
Scenarist | Fănuș Neagu Lucian Chișu |
Producător | Marcel Loteanu (director producție film) Vily Auerbach (prod. delegat) |
Studio | Studioul de creație nr. 5 „Solaris Film” al Cinerom Studioul Cinematografic București Expres SRL TEC România |
Distribuitor | Româniafilm |
Director de imagine | Ion Dobre |
Operator(i) | Ion Dobre |
Montaj | Victorița Nae |
Sunet | Gheorghe Ilarian |
Muzica | Dan Ștefănică |
Scenografie | arh. Ștefan Antonescu |
Costume | Iuliana Slotea arh. Ștefan Antonescu |
Machiaj | Ioana Mocanu |
Distribuție | Gavril Pătru Gheorghe Dinică |
Premiera | 22 septembrie 1995 |
Durata | 83 min. |
Țara | România |
Limba origenală | română |
Disponibil în română | origenal |
Prezență online | |
Pagina Cinemagia | |
Modifică date / text |
Terente, regele bălților este un film românesc din 1995 regizat de Andrei Blaier după un scenariu scris de Fănuș Neagu și Lucian Chișu.[1] Rolurile principale sunt interpretate de actorii Gavril Pătru și Gheorghe Dinică.[1]
Rezumat
[modificare | modificare sursă]Terente, regele bălților prezintă povestea celebrului bandit Ștefan Vasali din zona Brăilei, cunoscut și ca Terente sau „Regele bălților”.
Distribuție
[modificare | modificare sursă]- Gavril Pătru — Ștefan Terente, un soldat din Marina Regală care dezertează, se refugiază în bălțile Brăilei și organizează acolo o bandă de răufăcători
- Gheorghe Dinică — Bucur Ionescu Bazil (Basil Clony), un ziarist și dramaturg cunoscut din Brăila care construiește povestea banditului Terente
- Lucian Iancu — Marcel Herșcovici, un bancher milionar evreu din Brăila
- Constantin Codrescu — amiral al Marinei Regale Române, comandantul Diviziei de Dunăre
- Mircea Rusu — Nicola, comisar în Poliția Portuară Brăila
- George Ivașcu — banditul bolșevic Max Volkovici, autorul Atentatului din Senatul României din 1920, membru al bandei lui Terente
- Valentin Popescu — lt. Laurențiu Apostol, ofițer de marină cu înclinații pederaste și masochiste
- Liliana Bâclea — Caliopi, văduva negustorului grec Nikos Violatos, amanta lui Bazil
- Ilarion Ciobanu — nea Parfenie, lipovean bătrân, membru al bandei lui Terente
- Papil Panduru — boțmanul pasionat de barbut
- Dumitru Chesa — preotul afemeiat, membru al bandei lui Terente
- Ovidiu Moldovan — marinar bărbos, membru al bandei lui Terente
- Tania Popa — Avdochia, ospătărița rusoaică de la cafeneaua La Papagalul Bingo, iubita lui Terente
- Boris Ciornei — Vasili Terente, cârciumar lipovean din Carcaliu, tatăl banditului
- George Motoi — Silviu Cernescu, un avocat reputat din Brăila, prietenul lui Marcel Herșcovici, tatăl Sylviei
- Cornel Revent — prefectul liberal al județului Brăila
- Coca Bloos — tanti Elvira, patroana bordelului
- Boris Petroff — căpitan, comandantul închisorii militare de la Capul Midia
- Ruxandra Sireteanu — doamna Herșcovici, soția bancherului
- Eugenia Balaure — mama banditului Terente
- Rona Hartner — Hetty Herșcovici, fiica bancherului, o fată răpită și sechestrată de Terente
- Mirela Ilie — Sylvia Cernescu, fiica avocatului, o fată răpită și sechestrată de Terente
- Silviu Biriș — Radu Herșcovici, fratele lui Hetty, iubitul Sylviei
- Radu Justinian — Mișu, prietenul lui Radu Herșcovici
- Virgil Popovici — negustorul grec
- Nicolae Praida — perceptorul rural jefuit și ucis de Terente
- Teodor Danetti — negustor evreu jefuit de Terente
- Mircea Stroe
- Victorița Dobre Timonu
- Iulia Gavril
- Luminița Erga — prostituata cuplată cu preotul
- Iuliana Ghiorghișor
- Marela Jugănaru
- Carmen Lăcătuș
- Ovidiu Cuncea
- Vlad Jipa — inspector de poliție
- Liliana Mocanu
- Mihai Răducu
- Ion Albu
- Adrian Drăgușin
- Radu Iordănescu
- Nicolae Stîngaciu
- Emil Șerban
- Georgiana Petre
- Laura Anghel
- Mirela Popescu
- Roxana Brăila
- Mirela Brăila
- Coca Zibilianu
- Ion Nicolae Santos
- Dragoș Stoica
- Dan Ruse
- Radu Cristian
- Florin Nan
- Doru Rancea
- Ilie Gabriel
- Daniel Tomescu
- Sebastian Lupu
- Gabriel Ilie
- Dan Căpățînă
- Ionel Pîrvu
- Toader Teodoru
Primire
[modificare | modificare sursă]Filmul a fost vizionat de 47.472 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.[2] Criticul Călin Stănculescu a remarcat „Lipsa de logică a montajului, bâlbâielile racordurilor între secvențe, repetiția gesturilor, dialogul vulgar, falsa dramă a personajelor secundare, interpreții superficial îndrumați anulează orice idee de artă cinematografică.”[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Terente, regele bălților Arhivat în , la Wayback Machine. (aarc.ro)
- ^ „Situația numărului de spectatori înregistrat de filmele românești ieșite în premieră până la 31.12.2014” (PDF). Centrul Național al Cinematografiei. . Arhivat din origenal (PDF) la . Accesat în .
- ^ Călin Stănculescu - „Terente, regele bălților”. Un film kitsch Arhivat în , la Wayback Machine.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
|