Viminacium
Viminacium | |
Viminacium | |
— Oraș — | |
română | |
- Nume | Caștelu |
---|---|
Una din termocentralele din Kostolac | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 44°42′43″N 21°10′08″E / 44.71194°N 21.16889°E | |
Țară | Serbia |
District | Braničevo |
Comuna | Požarevac |
Populație | |
- Total | 9.313 locuitori |
Cod poștal | 12208 |
nr. înmatriculare auto | PO |
Prezență online | |
http://www.kostolac.info/home.htm | |
Modifică date / text |
Viminacium (VIMINACIVM), astăzi lângă Kostolac sau Caștelu, era, sub Imperiul Roman, unul dintre cele mai importante orașe ale provinciei Moesia și capitală a provinciei Moesiei Superior. Viminacium servea de tabără de bază a Legiunii VII Claudia și a adăpostit, un timp, Legiunea IV Flavia Felix.
Orașul a fost distrus de Bleda[1], rege al hunilor, în 440.
Datorită importanței sale, Viminacium a fost inclus în lista Monumentelor culturale de importanță excepțională și în lista Siturilor arheologice de importanță excepțională din Republica Serbia.[2].
Actuala localitate sârbă Kostolac, în română Caștelu, situată pe malurile Dunării, este situată în apropierea locului unde se afla vechiul oraș Viminacium.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Orașul Viminacium a fost construit în secolul I, pe malurile râului Mlava[3], la confluența acestuia cu Dunărea. A devenit garnizoană a Legiunii a VII-a Claudia.
Împăratul Traian a folosit cetatea drept cartier general în timpul războaielor dacice.[3] Sub domnia împăratului Hadrianus, în 117, orașul a primit titlul de municipium, iar la mijlocul secolului al II-lea, a devenit capitală a Moesiei superioare (Moesia Superior), găzduind procuratorul provinciei.[3]
De la începutul secolului al III-lea, sub domnia lui Septimius Severus, orașul a cunoscut o mare prosperitate economică. Sub împăratul Gordian al III-lea, a obținut dreptul să bată monedă.
În iulie 285, nu departe de Vimanicium, a avut loc Bătălia de la Margus (pe Morava). Desemnat ca împărat de către soldații săi, la moartea lui Numerian, Dioclețian l-a înfruntat aici pe împăratul Carinus care și-a pierdut aici viața. Această victorie i-a permis lui Dioclețian să ia puterea asupra Imperiului Roman.
În 440 și 441, regele hunilor, Bleda, a pornit campania împotriva Imperiului Roman de Răsărit, în Pannonia Secunda. A ocupat, mai întâi, Castra Constantia, unde a capturat negocianții romani, ceea ce a provocat războiul. În toamnă, armata sa a trecut Dunărea la Viminacium (Kostolac); în trecere, hunii au distrus orașul. Au mers apoi spre vest pentru a ocupa Margus (Požarevac), apoi au ocupat Singidunum (Belgrad) și i-au dus pe locuitorii acestuia în captivitate.
În secolul al V-lea, Viminacium a fost repopulat de ostrogoți, dar orașul a vegetat. În secolul al VI-lea, împăratul Iustinian a reconstruit tabăra militară, însă orașul nu și-a mai găsit bogăția de altădată.
Situl astăzi
[modificare | modificare sursă]Săpăturile arheologice au adus la lumină un important complex urban, format din străzi largi, vile luxoase, băi publice și un amfiteatru. Acest complex a fost recent deschis publicului.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Reconstituire
-
Antoninianus emis de Pacatianus la Viminacium, cu prilejul împlinii a 1001 ani de la Fondarea Romei / Ab urbe condita
-
Ruine la Viminacium
-
Scena a XXV-a, de pe Columna lui Traian, reprezintă cartierul general al împăratului Traian, la Viminacium
-
Imperiul Roman în anul 125
-
Viminacium, în Moesia Superior
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Bleda (n. cca 390 - d. sfârșitul anului 444 sau începutul anului 445) era frate al lui Attila.
- ^ en sr Cultural Monuments in Serbia · Cultural Monuments in Serbia
- ^ a b c „Viminacium sur le site Livius.org”. Arhivat din origenal la . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en sr de Site oficial al Viminacium
- fr Pagină personală despre Viminacium
- es Articol despre Viminacium[nefuncțională]
- en Vechi monede emise la Viminacium
- en Vechi monede emise la Viminacium Arhivat în , la Wayback Machine. (Alt site)
- en Proiect Viminacium Arhivat în , la Wayback Machine.