C
Alfabêto latìn | |||||
---|---|---|---|---|---|
Aa | Bb | Cc | Dd | ||
Ee | Ff | Gg | Hh | ||
Ii | Jj | Kk | Ll | ||
Mm | Nn | Oo | Pp | ||
Rr | Ss | Tt | |||
Uu | Vv | Ww | Xx | ||
Yy | Zz | ||||
Létie azontîve de parlæ liguri | |||||
Ææ | Çç | Ëë | Ññ | ||
Ňň | Öö | Œœ | Řř | ||
Šš | Ṡṡ | Üü |
C (minoscolo c) a l'é a tersa letia de l'alfabêto latin.
Stöia
[modìfica | modìfica wikitèsto]Gaml fenîcia |
Ğīm araba |
Gimel ebraica |
Gamma grêga |
C etrusca |
C (G) latinn-a antîga |
---|---|---|---|---|---|
⟨C⟩ e ⟨G⟩ son derivæ da-a mæxima letia semitica ciamâ gimel, che fòscia a l'êa 'n adatamento de 'n geroglifico egiçio ch'o raprezentâva 'n caciafrusto (che poieiva êse o scignificâto do nomme gimel), ò fòscia a raprezentâva 'n camello, che i Semiti ciamâvan gamal.
Inta lengoa etrusca, e consonante ocluxîve no faxeivan contrasto con consonante sonöre, donca a ⟨Γ⟩ grêga a l'êa stæta adotâ 'nte l'alfabêto etrusco pe raprezentâ /k/. Za inte l'alfabêto grêgo òcidentâle, a gamma a l'aveiva 'na forma ⟨⟩ inte l'etrusco antîgo, pöi ⟨⟩ inte l'etrusco clascico. Into latin clascico, a l'êa diventâ ⟨c⟩. Inte iscriçioin latinn-e antîghe, e letie ⟨c k q⟩ êan adêuviæ pe raprezentâ i soin /k/ e /ɡ/, che no êan distinti inta scrîtûa: ⟨q⟩ s'adêuviâva pe raprezentâ /k/ ò /ɡ/ primma de 'na vocâle ariondâ, ⟨k⟩ primma da ⟨a⟩, e ⟨c⟩ inte l'âtre poxiçioin.
Into III secolo a.C., o l'êa stæto introdûto 'n caratere modificòu pe /ɡ/, e a ⟨c⟩ s'adêuviâva pe /k/. L'ûzo da ⟨c⟩ (e da seu variante ⟨g⟩) o l'aveiva finîo pe rinpiasâ quæxi tutte e ⟨k⟩ e ⟨q⟩. Donca, a partî da-o perîodo clascico, ⟨g⟩ a s'adêuviâva comme pægia da gamma grêga, e a ⟨c⟩ comme pægia da kappa; questo o se peu vedde 'nta romanizaçion de paròlle grêghe, comme 'ΚΑΔΜΟΣ', 'ΚΥΡΟΣ', e 'ΦΩΚΙΣ': 'cadmvs', 'cyrvs' e 'phocis'.
Into latin volgâre, a letia a s'êa palatalizâ inte /t͡ʃ/ ò /t͡s/ davanti e vocâle frontæ ⟨e i⟩.
Prononçia e ûzo
[modìfica | modìfica wikitèsto]Prononçia ciù comun: /ts/
E lengoe 'n corscîvo no adêuvian l'alfabêto latin | ||||
---|---|---|---|---|
Lengoa | Dialetto/i | Prononçia (IPA) | Poxiçion | Nòtte |
azêro | /dʒ/ | |||
berbero | /ʃ/ | trasliteraçion | ||
bukawa | /ʔ/ | |||
catalan | /k/ | |||
/s/ | Primma de e, i | |||
cêco | /ts/ | |||
/s/ | Primma de e, i, y | |||
cineize mandarin | standard | /tsʰ/ | trasliteraçion pinyin | |
curdo | kurmanji | /dʒ/ | ||
figian | /ð/ | |||
françeize | /k/ | |||
/s/ | Primma de e, i, y | |||
fula | /tʃ/ | |||
gaelico scoseize | /kʰ/ | |||
/kʰʲ/ | Primma de e, i, ò dòppo i | |||
galeize | /k/ | |||
hausa | /tʃ/ | |||
indonezian | /tʃ/ | |||
ingleize | /k/ | |||
/s/ | Primma de e, i, y | |||
irlandeize | /k/ | |||
/c/ | Primma de e, i, ò dòppo i | |||
italian | /k/ | |||
/tʃ/ | Primma de e, i | |||
lettone | /ts/ | |||
ligure | /k/ | |||
/tʃ/ | Primma de e, eu, i | |||
maleize | /tʃ/ | |||
mandingo | /tʃ/ | |||
polacco | /ts/ | |||
pòrtogheize | /k/ | |||
/s/ | Primma de e, i, y | |||
romêno | /tʃ/ | Primma de e, i | ||
/k/ | ||||
serbocroâto | /ts/ | |||
slovacco | /ts/ | |||
slovêno | /ts/ | |||
sòmalo | /ʕ/ | |||
spagnòllo | tutti | /k/ | ||
eoropêo | /θ/ | Primma de e, i, y | ||
american, andalôzo, canâio | /s/ | Primma de e, i, y | ||
tataro de Crimêa | /dʒ/ | |||
turco | /dʒ/ | |||
unghereize | /ts/ | |||
xhosa | /ǀ/ | |||
yabem | /ʔ/ | |||
yup'ik | /tʃ/ | |||
zulu | /ǀ/ |
Trasliteraçion
[modìfica | modìfica wikitèsto]⟨c⟩ a s'adêuvia ascì pe-a trasliteraçion do ⟨ц⟩ cirillico – de vòtte rinpiasâ dò-u digramma ⟨ts⟩ – inte forme latinn-e do serbo, do macedone e de l'ucrain.
Âtri scistemi
[modìfica | modìfica wikitèsto]Comme scinbolo fonetico, a ⟨c⟩ minoscola a s'adêuvia 'nte l'alfabêto fonetico internaçionâle e 'nte l'X-SAMPA pe raprezentâ l'ocluxîva palatâle sorda /c/, e-a ⟨C⟩ maioscola a l'é o scinbolo X-SAMPA pe-a fricatîva palatâle sorda /ç/.
Digrammi
[modìfica | modìfica wikitèsto]Gh'é diversci digrammi ch'adêuvian a ⟨c⟩:
- O ciù comun l'é ⟨ch⟩, e 'n certidun lengoe (comme o tedesco) o l'é asæ ciù uzòu da sôla ⟨c⟩. O peu raprezentâ varri soin inte varie lengoe.
- Çertidun lengoe germaniche, comme l'ingleize, o tedesco e-o svedeize, adêuvian o digramma ⟨ck⟩ pe raprezentâ o son /k/ dòppo 'na vocâle curta
- O digramma ⟨cz⟩ o raprezenta o son /t͡ʃ/ into polacco e 'nte l'unghereize.
- O digramma ⟨cs⟩ o raprezenta o son /t͡ʃ/ inte l'unghereize.
- O digramma ⟨sc⟩ raprezenta /ʃ/ inte l'italian e 'nte çertidun lengoe inparentæ a lê (tra e quæ o ligure), oltre che 'nte l'ingleize antîgo (ma sôlo davanti a vocâle frontæ; âtrimenti o raprezenta /sk/)
Trigrammi
[modìfica | modìfica wikitèsto]- O trigramma ⟨scc⟩, inte parlæ liguri, o raprezenta /ʃtʃ/, davanti a e, eu e i.
- O trigramma ⟨sch⟩, into tedesco, o raprezenta /ʃ/.
Carateri corelæ
[modìfica | modìfica wikitèsto]Carateri inparentæ
[modìfica | modìfica wikitèsto]- 𐤂 : a letia semitica Gimel, da-a quæ gh'an avûo òrigine i segoenti scinboli
- Scinboli fonetichi corelæ a-a C:
- ɕ : C minoscola con risso
- ʗ : C alonghîa
- ᶜ : letia modificatrîce C minoscola
- ᶝ : letia modificatrîce C minoscola con risso
- ᴄ : C in maioscoletto; a l'é adêuviâ 'nte l'Alfabêto fonetico uràlico
- Ꞔ ꞔ : C con lensin palatâle, adêuviâ pe scrîve o cineize mandarin segondo a primma verscion da romanizaçion pinyin
- C con diacritichi: Ć ć Ĉ ĉ Č č Ċ ċ Ḉ ḉ Ƈ ƈ C̈ c̈ Ȼ ȼ Ç ç Ꞔ ꞔ Ꞓ ꞓ
- Ↄ ↄ : letie claodiann-e
Ligatûe, abreviaçioin, segni e scinboli derivæ
[modìfica | modìfica wikitèsto]- © : scinbolo do copyright
- ℃ : graddi Celsius
- ¢ : çentêximo
- ₡ : colón (valûta)
- ₢ : cruzeiro braxilian (valûta)
- ₵ : cedi ganeize (valûta)
- ₠ : unitæ de conto eoropêa CE
- : C in grascetto da lavagna, ch'a raprezenta i numeri conplesci
- ℭ : C in scrîtûa gòtica
- Ꜿ ꜿ : abreviaçion medievâle de scilabe con- e com- into latin, e de -us e -os into pòrtogheize
Vôxe corelæ
[modìfica | modìfica wikitèsto]Colegaménti esterni
[modìfica | modìfica wikitèsto]Âtri progètti
[modìfica | modìfica wikitèsto]- Wikimedia Commons a contêgne di files in sce C