Grupa Banat Pozitie geo. Limite S Carp. OCCIDENTALI, SV - Ro N- DL . Banatului E-culoarul Timis Cerna; gr. Retezat. S- V. Dunarii V- Dl.

De V, granita cu Serbia

Grupa Poiana Rusca SV-Ro;CENTRUL-CARP. OCCIDENTALI N-culoarul Muresului si Mtii. Apuseni E-v. Steri si dep. Hateg gr. Parang S-culoarul Bistrei si gr. Retezat V-Dl de V

Grupa Apuseni N-C. OCCIDENTALI.; V- Ro N- valea Barcului SI Dl. De V E- Dep. colinar a Transilvaniei S- Valea Mureului (Defileul Deva Lipova)si Mtii. Poiana Rusca V- Dealurile de Vest, iar pe alocuri intr n contact cu Cmpia de Vest (sub forma depresiunilor de tip golf) -Orogeneza alpine( sf. Mezozoic- inc. Cuaternar)a cutat si metamorfozat sedimentele din geosinclinalul carpatic, inaltandu-le; -in S au loc eruptii neogene =>mtii.vulcanici - modelare fluviatila actuala -relieful carstic este extins: Platourile carstice Padi- Cetile Ponorului, Vacu; chei: Turzii, Rmei; peteri: Vntului, Scrioara, Urilor etc. -cmpia ptrunde adnc n interiorul munilor sub form de depresiuni de tip golf -nu prezint subdiviziuni transversale -prezint suprafee de eroziune acoperite de pajiti subalpine -sunt bine populai localitatea Tomnatic se afl la 1 600 m altitudine -prezint o alctuire petrografic mozaicat diversitatea formelor de relief -n ultimii ani aceast zon a fost

Geneza

-Orogeneza alpine( sf. Mezozoic- inc. Cuaternar)a cutat si metamorfozat sedimentele din geosinclinalul carpatic, inaltandu-le - modelare fluviatila actuala - rocitoate categoriile sisturi cristMtii. Semenic, si Almajului - prezint relief vulcanic vechi, -relief fluviatil -cele trei suprafee de eroziune au o mare extensiune IN SEMENIC -datorit alctuiri petrografice se aseamn mai mult cu Carpaii Meridionali -relieful carstic este extins : Cheile Nerei, Cheile Caraului, Petera Comarnic, in mtii Aninei si Dognecei -includ Defileul Dunrii cel mai lung din Europa (144 km), unde temperaturile sunt mai ridicate permind dezvoltarea unor

-Orogeneza alpine( sf. Mezozoic- inc. Cuaternar)a cutat si metamorfozat sedimentele din geosinclinalul carpatic, inaltandu-le - modelare fluviatila actuala -apar izolai ca un horst nconjurat de zone joase -sunt alctuii din sisturi cristaline cu intruziuni de calcare -prezint vi nguste cu versani abrupi i culmi largiaezrile rurale i cile de comunicaie se concentreaz pe culmi -altitudinea maximvf. Padeu 1 374 m - minereuri de FE, Pb la Ruschita si Muncelu Mic, marmura

Caractere

elemente biogeografice submediteraneene: liliacul slbatic, vipera cu corn -prezint 3 trepte altimetrice ce scad altitudinal de la est (peste 1 400 m) la vest (sub 600 m) Diviziuni Munii -n Est cei mai nali: M. Semenic -1 446 m vf. Semenic i M. Almjului- 1 224 m vf. Svinecea Mare o n Centru: M. Aninei i M. Locvei o n Vest cei mai josijoi josiM. Dognecea (617m) -Depresiuni: Dep. Almjului (Bozovici)- bine individualizat ntre M Semenic i M. Almjului, traversat de Nera cu numeroase livezi de meri ara florilor de mrsau Domasnea Dep. Cara- Reia (Cara Ezeri) drenat de Cara i Brzava -Pasuri i trectori: Domanea ( Poarta Oriental) 540 m Munii - Poiana Rusca-masivi

declarat Parc Natural -prezint o distribuie palmar, avnd n partea central masivul principal (nod orografic) M. Bihor, cel mai nalt din care se desprind celelalte culmi muntoase Munii -n zona central: M. Bihor -vf. Depresiuni marginale: Bihor 1 849 m, cu un relief carstic -Hateg pe Strei in E; Culoarul Bistrei in S extins -spre nord M. Vldeasa (vf. Pasuri:Poarta de Fier a Transilvaniei- Vldeasa 1 836 m) ntre v. Iada i v. 700m-pe Bistra; Someul Mic -spre nord-est M. Gilu ntre v. Someului Mic i v. Iara -spre est M. Muntele Mare (vf. Muntele Mare 1 826 m) ntre v. Iara i v. Arieului -spre est M. Trascu ntre v. Arieului i v. Ampoiului -spre sud M. Gina 1484 m la N de valea Criului Alb care izvorte din acest masiv -spre sud est M. Metaliferi ntre v. Ampoiului i v. Mureului, alctuii predominant din roci vulcanice numeroase zcminte auroargintifere, tot aici se afl Detunatele -spre vest M. Criurilor separai de depresiunile de tip golf i vile rurilor n urmtoarele subuniti: -M. Zarand-intre Mures si Crisul Alb; -M. Codru _Moma- intre Crisul Alb si cel Negru; -M. Padurea Craiului intre Crisul

Negru si cel Repede; -M. Plopis (Ses)intre Crisul Repede si Barcau; - jugul intracarpatic cuprinde o subdiviziune a Dealurilor de V ( munti scufundati formati din sisturi cristaline si calcare), : M. Meses, Dl. Prisnel, Dl. Preluca, Dl. Mare Depresiuni: imleu- pe Barcu HuedinAbrud- pe Arie Zlatna- pe Ampoi Vad-Borod- pe Criul Repede Beiu - pe Criul Negru Brad, Hlmagiu, Gurahon- pe Criul Alb Pasuri si trecatori: Ciucea 901 m-pe Crisul Repedeleaga dep Vad de Huedin trece CFR si E60- Buc-Oradea Vlioara461 m-peste mtii. Metaliferi, leaga dep. Brad de culoarul Mures Bucium- 915m-peste mtii. Metaliferi, leaga dep.Tara Motilor de dep. Campeni Buce- 725 m Vrfuri- 650 m Vrtop - M. Zarand (vf. Drocea 836 m, vf. Highi 799 m)-ntre Mure i Criul Alb M. Codru Moma (vf. Pleu 1 112 m)ntre Crisul Alb i Criul Negru

M. Pdurea Craiului -ntre Criul Negru i Criul Repede M. Plopi (es) ntre Criul Repede i Barcu M. Meses M. Zarand (vf. Drocea 836 m, vf. Highi 799 m)-ntre Mure i Criul Alb M. Codru Moma (vf. Pleu 1 112 m)ntre Criul Alb i Criul Negru M. Pdurea Craiului -ntre Criul Negru i Criul Repede M.Plopi (es) ntre Criul Repede i BarcM. Mese Crisurile: Alb, Negru, Repede, Barcau, Mures, Somesu Mic, Almas, Agrij Brad, Gurahont, Halmagiu, Beius, Vascau, Stei, Huedin, Abrud, Campeni, Zlatna

Rauri orase

Dunare, Timis, Cerna, Nera, Caras Resita, Bocsa, Oravita, Bocsa, Caransebes, Orsova, Moldova Noua

Mures cu Strei, Bistra, Bega- izv.; Deva-NE, HATEG-E, Otelu Rosu -S