UNITĂŢILE MAJORE DE RELIEF

MUNŢII CARPAŢI. CARPAŢII MERIDIONALI

1. Poziţia geografică:
 în sudul Depresiuni Colinare a Transilvaniei
 Au cea mai redusă suprafaţă din Carpaţi(21%)
2. Limite:
 Depresiunea Colinară a Transilvaniei – în N (abrupturi la est de Olt şi pante line la vest de
Olt)
 Valea Prahovei – în E
 Subcarpaţii Curburii, Getici şi Podişul Mehedinţi – în S (abrupturi la vest de Olt şi pante line
la est de Olt)
 Culoarul Timiş - Cerna şi Culoarul Bistra – în V
3. Caracteristici generale
a. Geneză
 S-au format în orogeneza alpină
 Au fost înălţați ulterior cu 1000m, mai mult decât ceilalți Carpați
b. Substrat
 Sunt alcătuiţi predominant din roci dure (şisturi cristaline cu intruziuni granitice) numai pe
margini din calcare şi conglomerate (relief carstic)
c. Orientare
 Orientare generală Est – Vest
d. Altitudini :
 Cel mai înalt sector al Carpaţiilor
 Altitudinea medie este de peste 1400m
 Altitudinea maximă 2544m în vf. Moldoveanu, 2535m în vf. Negoiu
e. Forme și tipuri de relief
 Cea mai mică lățime şi cea mai mare înălțime
 Sunt cei mai masivi-adică puţin fragmentaţi de văi și depresiuni şi trecători
 Tipuri variate de relief: glaciar și periglaciar, fluvial, carstic, pe conglomerate(eolian), pe
roci dure. etc.
 Relief dispus în trepte (prezenţa suprafeţelor de netezire)- Platforma Borăscu, Râu – Seş,
Gornoviţa (Predeal).
 Cea mai înaltă trecătoare (2141 m, pasul Urdele)
 Traversaţi de şosele de mare altitudine: Transfăgărăşeanul şi Transalpina
 Potenţial hidroenergetic şi turistic ridicat
f. Resurse - Resurse puţine: cărbuni şi roci de construcţie
 Văile transversale îi împart în patru grupe
4. Subdiviziunile transversale
 Grupa Bucegi
 Grupa Făgăraş
 Grupa Parâng
 Grupa Retezat - Godeanu
GRUPA BUCEGI GRUPA FĂGĂRAŞ GRUPA PARÂNG GRUPA RETEZAT/GODEANU
1. Poziţia geografică: 1. Poziţia geografică: în partea 2. Poziţie geografică: 1. Poziţia geografică:
Estul Carpaţiilor Meridionali central-sudică a României, în estul Sudul Depresiuni Colinare a Vestul Carpaţilor Meridionali
Carpaţilor Meridionali. Transilvaniei, centrul Meridionalilor
2. Limite: 2. Limite: 2. Limite: 2. Limite:
Valea Prahovei în Est Depresiunea Făgăraş în Nord Valea Oltului la Est Valea Jiului şi Streiului în Est
Valea Dâmboviţei în Vest Subcarpaţii Getici în Sud Valea Jiului şi Streiului la Vest Culoarul Timiş – Cerna – Bistra- V
Depresiunea Braşov în Nord E – Valea Dâmboviţei Depres Sibiului/Orăştiei în Nord Depres Haţeg/Bistrei în Nord
Subcarpaţii de Curbură în Sud V – Valea Oltului Subcarpaţii Getici în Sud Pod. Mehedinţi, Sub.Getici în Sud
3. Relief- aspecte specifice 3. Relief- aspecte specifice 3. Relief - Aspecte specifice 3. Relief - Aspecte specifice
 geneză: s-au format în  geneză: s-au format în  geneză: s-au format în orogeneza  geneză: s-au format în
orogeneza alpină orogeneza alpină alpină orogeneza alpină
 substrat: calcare,  substrat: şisturi cristaline (F),  substrat: şisturi cristaline cu  substrat: şisturi cristaline,
conglomerate. Această grupă  orientare: generală Est-Vest intruziuni granitice, calcare calcare, conglomerate
realizează trecerea de la  altitudinea: cele mai mari  orientare: generală Est-Vest  orientare: generală Est-Vest
sedimentarul cutat al altitudini, şase vârfuri cu peste altitudinea: Altitudinea maximă  altitudinea: înălţimea maximă
Orientalilor spre metamorficul 2500m, Vf. Moldoveanu 2544m şi 2519 m Vf. Parângul Mare, din grupă este de 2509m în Vf.
Meridionalilor; 2535m în Vf. Negoiu; masivitate mare Peleaga din R;
 orientare: generală Est-Vest  forme şi tipuri de relief:  forme şi tipuri de relief  forme şi tipuri de relief
 altitudinea: cele mai mari  Cea mai masivă, înaltă şi lată  cea mai mare întindere dintre cele  forma unui triunghi cu baza spre
altitudini, 2505m în Vf. Omu grupă(F), patru grupe, forma de floare Sud;
din Munţii Bucegi;  Cea mai lungă creastă  Masivele pornesc radiar dintr-un  Sunt masivi şi fragmentaţi doar
 forme şi tipuri de relief:  Platforme de eroziune extinse nod pe margini, şi este a două ca
 cea mai îngustă şi mică grupă,  Culmile sunt dispuse pe două orografic(Munţii Parâng) întindere
 fragmentaţi pe margini rânduri  Platforme de eroziune extinse cu  Fac o trecere de la metamorficul
 Prezenţa reliefului glaciar puţin  Cel mai jos pas din Carpaţi Cozia pajişti alpine întinse Meridional la predominantul
dezvoltat, carstic, fluvial, 309m  Cel mai înalt pas din ţară, Urdele calcaros al Occidentalilor
eolian(Babele/Sfinx) ş.a  Prezenţa reliefului glaciar,
2141m  Masivile pornesc radiar dintr-un
 Sunt abrupţi pe trei laturi periglaciar, accidentat, carstic,  Prezenţa reliefului carstic (Cheile centru
fluvial, Olteţului, Peştera Muierii, Peştera  Relief glaciar (cele mai multe
Polovragi); şi glaciar în jurul lacuri glaciare) și carstic, fluvial,
vârfurilor înalte pe roci dure.
4. Divizuni 4. Diviziuni 4. Diviziuni 4. Diviziuni
4a. Munţii: Bucegi - 2505 m în 4a. Munţii: în nord Făgăraş apar ca 4a. Munţii:Parâng 2519 m, – 4a. Munţii: Munţii Godeanu 2229
vf. Omu, Podul Bucegilor(Babele o culme continuă, orientată E-V, cu reprezintă nodul orografic al grupei, m, Retezat 2509 m, în vf Peleaga
şi Sfinxul), zonă turistică şi o lungime de 60 km; În Sud – o Şureanu 2130 m, în vârful lui Pătru, şi 2485m în vf Retezat, Ţarcu 2190
ştiinţifică, Leaota 2133 m – serie de munţi scunzi: Cozia, Cândrel 2244 m, în vârful Cândrel, m, în vârful Ţarcu(NV), Cernei,
şisturi cristaline ce dau un relief Frunţi, Ghiţu şi Iezer (care sunt mai Lotrului 2242 m, în vârful Ştefleşti, Mehedinţi şi Vâlcanului 1868 m.
greoi cu culmi rotunjite. înalţi şi mai masivi; Căpăţânii 2124 m, în vârful Ursu 4b. Depresiuni: Petroşani, Hateg,
Piatra Craiului 2238m - 4b. Depresiuni: - Loviştei, situată 4b. Depresiuni:Defileul Oltului şi Culoarul Bistrei, Culoarul tectonic
conglomerat calcaros cu pereţi pe Olt; Jiului Timiş – Cerna
abrupţi şi spinare muntoasă 4c. Defilee şi pasuri: - Defileul 3. Trecători: Urdele 2141m, Lainici 4c. Trecători: Poarta de fier a
4b.Depresiuni şi trecători: Oltului, încadrat între Pasul Turnu pe Jiu 450 m, Merişor 759 m Transilvaniei 700 m, Poarta
Culoarul Bran – Rucăr, Roşu (în Nord) şi Cozia (în Sud). Orientală (Domaşnea) 540 m,
depresiune de 1200/1300 m cu Merişor 759 m şi Lainici (Surduc)
stânci de calcar şi văi în chei
4c. Trecători: Giuvala1240 m,
Bran, Predeal 1000 m