Fuziune

1. INTRODUCERE
1.1 Generalitati
Dezvoltarea societatii umane de-a lungul secolelor a fost strans legata de dezvoltarea
mijloacelor de producere a energiei, de cantitatea de energie consumata. Este edificator, in
acest sens, nu numai faptul ca inceputurile revolutiei industriale sunt legate de construirea
primei masini de abur capabila sa produca energie mecanica, in principiu, in orice loc si in
orice moment, ci si faptul ca intreaga evolutie a societatii industriale este strans impletita
cu dezvoltarea de noi resurse si forme de energie.
O scurta analiza a datelor privind evolutia societatii ne arata corelarea din ce in ce mai
puternica a nivelului de trai al oamenilor cu productie de energie. Datele oficiale publicate
in diverse tari, privind venitul mediu pe cap de locuitor si consumul de energie pe cap de
locuitor, au permis construirea unui grafic foarte sugestiv. Astfel, daca reprezentam pe axa
verticala venitul mediu pe cap de locuitor, in dolari pe an, iar pe axa orizontala consumul
mediu de energie pe cap de locuitor, exprimat in tone conventionale de carbune, atunci
pentru fiecare tara va aparea pe grafic cate un punct (Fig.!. Asa cum se vede in figura ,
nivelul de trai intr-o tara este direct legat de productia de energie din tara respectiva.
"tatele #nite, de exemplu, care au numai $% din populatia globului, consuma peste &'%
din productia mondiala de energie. (n Europa, consumul mediu de energie pe cap de
locuitor este ec)ivalent cu aproximativ ''' de *g carbune, fata de &'' *g carbune ce
revine pe locuitor in Africa.
Fig. 1. Reprezentarea venitului mediu pe cap de locuitor fata de consumul de energie pe
cap de locuitor pentru diverse tari
(n perioada actuala, necesitatile de energie electrica ale tarilor industrializate se dubleaza
la fiecare ' ani. +)iar daca se presupune o incetinire a exploziei demografice, vor fi
necesare alte surse de energie, decat combustibilii clasici sau )idroelectricitatea. Fisiunea
nucleara aduce in mod cert o solutie, dar problemele de securitate si de stocare a
deseurilor radioactive pe care aceasta solutie le aduce o fac neutilizabila pe timp lung.
Energia de fuziune, daca ea ar putea fi stapanita in laborator, ar permite sa se rezolve in
mare parte aceste probleme.
,inand seama de rezervele cunoscute si de cele estimate, tipurile de energie existente
asigura necesitatile de energie ale omenirii astfel (tabelul ! -

Tabelul 1
Tipuri de energie]
,ipul de energie Durata in ani
.ezerve
cunoscute
.ezerve
estimate
Energia fosila(carbine,petrol,gaze! /' $'
Energia de fisiune
-.eactori ordinari(randament,0%!-
minereuri de inalt continut
minereuri de continut slab
-"uprageneratoare(randament $'%!t
minereuri de inalt continut
minereuri de continut slab


1,$
-
'

-


-
1,23'
4
-
,3'
$
Energia de fuziune
-5itium(ciclul D-,, cu randament &'%!
-Deuterium(ciclul D-,, cu randament &'%!

13'
$
1,03'
6

Energii 7inepuizabile8
(solara,geometrica,mare,)idroelectrica,eoliana!

9

Energia fosila pune, in primul rand, problema poluarii atmosferice pe care ea o aduce si, in
al doilea rand, problema epuizarii combustibililor clasici.
"ursele inepuizabile (cum ar fi energia solara! sunt destul de limitate pentru a satisface
nevoile de energie existente.
Energia de fisiune ridica problema securitatii atat in privinta accidentelor posibile, cat si in
privinta cantitatii materialelor radioactive in circulatie.
Avantajele unui reactor de fuziune fata de un reactor de fisiune constau in abundenta
combustibilului, costul scazut al materiei prime si speranta unei conversii directe a acesteia
in energie electrica.
Fenomenul fundamental al fuziunii termonucleare se produce cand doua nuclee ale atomilor
usori se ciocnesc si formeaza un nucleu mai greu. Aceste reacti de fuziune degaja o
cantitate mare de energie.
+ercetarile asupra reactiilor de fuziune isi au origine in doua domenii de cercetare care
au luat nastere in anii 61' si 6&'- astrofizicienii au sugerat, pentru prima data, ca
reactiile de fuziune termonucleare au loc la scara stelara si fizicienii nuclearisti au pus in
evidenta reactiile dintre nucleele elementelor usoare care sunt posibile la energii de ('-
''! *e:, comparabile cu cele eliberate in stele.
+)eltuielile efectuate pentru obtinerea fuziunii nucleare controlate au fost de '/ ; pe an,
pana in 620, din care Europa de :est are 10%, #...".".&'%, ".#.A 4'%, iar celelalte tari
0%. (n ultimul timp aceste c)eltuieli au deposit 0<'6 ; pe an, repartitia pe tari
mentinandu-se.
1.2 Cateva notiuni desre starea de las!a
Desi experienta noastra personala ne arata ca materia se gaseste intr-una din cele trai stari
de agregare, cu care suntem obisnuiti, solida, lic)ida sau gazoasa, in realitate starea cea
mai frecventa in care se afla materia in univers este starea de plasma - cea de a patra
stare a materiei.
Dupa cum stim, materia este constituita din particule foarte mici -atomii- avand
dimensiunile de ordinul unei milionimi dintr-o zecime de milimetru. (n jurul unui nucleu
central, de dimensiuni cu multe ordine de marime mai mici decat dimensiunile atomului, se
afla in miscare continua un numar mare de electroni. =entru o mai buna intelegere a
procesului de realizare a starii de las!a, si anume ciocnirea inelastica dintre particule se
face analogie cu ciocnirea unor bile elastice. +at de dese sunt asemenea ciocniri depinde,
evident, de cati de multi atomi sunt in unitatea de volum din gaz.. Astfel in tabelul 1 este
dat numarul de ciocniri pe care le sufera intr-o secunda un atom cu alti atomi de neon la
diverse presiuni.
Tabelul 2
Numarul de ciocniri / secunda pentru un atom de neon
=resiunea gazului neon, atm >umarul de ciocniri?secunda

?'''
?''''''
41'''''''''
41''''''
41''
Deoarece atomii din gaz au viteze diferite, sunt situatii in care se ciocnesc particule cu
viteze mai mari decat o valoare caracteristica, caz in care poate avea loc o ciocnire
inelastica. #n exemplu tipic este ionizarea prin ciocniri ilustrat in figura 1.
Daca un gaz este incalzit la o temperatura ridicata creste si viteza particulelor ce constituie
gazul. Daca la temperaturi mici numarul ciocnirilor inelastice era neglijabil, la temperaturi
ridicate acest tip de ciocnire devine din ce in ce mai important, astfel incat gazul format
initial din atomi neutri incep sa apara drept constituienti si ioni si electroni. 5a
temperaturi foarte mari, gazul poate fi complet ionizat, respectivi toti atomii neutri se
transforma in
Figura 2. Ilustrarea procesului elementar de ionizare a atomului la ciocnirea cu un alt atom
ioni si electroni, concentratia ioniilor fiind aproximativ egala cu concentratia electronilor.
"punem in acest caz ca materia se afla in starea de las!a co!let ionizanta.
=entru a caracteriza plasma este necesar sa tinem seama de temperatura si densitatea
acesteia. Daca vom face un tabel in care reprezentam caracteristicile plasmei in functie de
temperatura acesteia, considerand un litru de deuterium, vom avea urmatoarea situatie
(tabelul&!. .ezultatele din talelul & sunt doar estimative. (n cazul unor calcule mai exacte
va trebui sa se tina seama de pierderile de energie prin radiatie.
Ta"elul #
=roprietatile plasmei in functie de temperatura
,emperatur
a absoluta,
,(@!
=resiunea
plasmei, p
(atm!
Energia cinetica a
constituentilor(e:!
:iteza medie a
constituentilor,
(ms
-
!
Observatii
16& ','10 &'' (n plasma exista
molecule de
deuterium
03'
&
4' AB
leg
/''' C
leg
este energia de
legatura a
moleculei.Doleculele
se scindeaza in atomi
liberiEviteza medie
este cea a atomilor
liberi
'
0
,03'
&
' :
e
F4.43'
$
:
D
F2.03'
4
:
e
-viteza electronilor
v
e
-viteza deuteronilor
:iteza atomilor
depaseste 8viteza de
rotatie8 a electronului
in jurul nucleului si
atomul pierde
electronul sau, gazul
fiind format din
deuteroni si electroni
liberi. Gazul este
complet sub stare de
plasma, dar
deuteronii care au B
H'e: nu poate
depasi in decursul
socurilor lor energia
de repulsie
electrostatica. (n
aceste conditii, o
reactie de fuziune se
produce la 0'' de ani
'I'
6
,03'
$
:
e
F.443'
/
:
D
F1,43'
$
.eactia de fuziune se
produce si energia
degajata este de '

J3s
-
intr-un litru de
deutriu
2. RE$CTII TER%ONUC&E$RE
2.1 'azele fizice ale reactiilor ter!onucleare
Fuziunea ter!onucleara controlata este astazi calea cea mai promitatoare pentru
energetica viitorului, realizarea ei urmand sa asigure, pe o perioada practic nelimitata,
intreg necesarul de energie al omenirii, utilizand drept combustibil )idrogenul greu din apa.
Elementul de baza pentru reactia de fuziune este atomul de )idrogen, care este format
dintr-un nucleu incarcat pozitiv, in jurul caruia se roteste un electron. Exista si un )idrogen
de doua ori mai mai greu - izotop al )idrogenului, cu denumirea de deuteriu - care are
aceleasi proprietati cu )idrogenul descris mai inainte, dar al carui nucleu este alcatuit dintr-
un proton si un neutron, acesta din urma fiind o particula practic de aceeasi greutate ca
ptotonul, neutra din punct de vedere electric. Exista si un izotop si mai greu al
)idrogenului, denumit tritiu, si al carui nucleu are un proton si doi neutroni.
.eactia de fuziune in care din cele doua nuclee de )idrogen greu se obtine un nucleu de
)eliu s-ar putea reprezenta ca in figura &.
Fig. 3. Reactia de fuziune deuteriu - deuteriu

Dupa cum se vede din reactia aratata mai sus, la ciocnirea a doua nuclee de deuteriu
rezulta un nucleu de )eliu (particula K!, cu o energie de './1 De:, si un neutron liber, care
are o energie de 1.40 De:. Dasa elementelor care intra in reactie este mai mare decat
masa elementelor rezultate, defectul de masa regasindu-se in conformitate cu relatia lui
Einstein in energia particulelor rezultate-
2
c M E =
, (1)
unde E este energia particulelor dupa reactie, LD defectul de masa, iar c1 patratul vitezei
luminii.
O asemenea reactie nu poate avea loc insa cu usurinta din mai multe motive.
(n primul rand nucleele au dimensiuni foarte mici, de ordinul '-& cm, adica de '''''
de ori mai mici decat dimensiunile atomilor. .ezulta de aici ca probabilitatea de realizare a
reactiilor termonucleare este de milioane de ori mai mica decat cea a reactiilor c)imice.
(n al doilea rand, pentru a realiza reactia de fuziune, cele doua nuclee de deuteriu trebuie
sa se apropie la distante foarte mici - de ordinul de marime a dimensiunilor lor. Dar aceste
nuclee sunt incarcate cu sarcina electrica pozitiva, deci se resping cu atat mai mult cu cat
distanta dintre ele este mai mica. +alculele au aratat ca ca pentru a invinge aceste forte si
pentru a contopi intr-o noua partiula, nucleele de deuteriu trebuie sa aiba energii de ordinul
a '. De:. =entru a avea asemenea energii, temperatura gazului constituit din nucleele
grele trebuie sa fie mai mare de '' milioane grade, temperaturi la care materia nu poate
exista decat in stare de plasma.
Exista posibilitatea de a realiza reactia de fuziune la temperaturi ceva mai scazute, daca se
considera drept combustibil a!estecul deuteriu ( tritiu. O astfel de reactie (Fig. 4!
necesita pentru amorsare o temperatura de peste 0' milione de grade.
Fig. . Reactia de fuziune deuteriu - tritiu
2.2 Instalatii entru realizarea reactiei ter!onucleare controlate
Desi in prezent cele mai promitatoare cai pentru obtinerea reactiei termonucleare par sa fie
numai doua, si anume fuziunea in instalatii de tip ,o*ama* si fuziunea cu radiatie laser,
exista si cateva instalatii experimentale facute in laborator in directia reactiei
termonucleare controlate.
a! Instalatia cu capcana magnetica
5imitarea plasmei fata de peretii tubului se poate face cu ajutorul instalatiei cu oglinzi
!agnetice. (ntr-o asemenea configuratie a campului magnetic nu exista nici o limitare
pentru pierderile de particule din plasma pe la capetele tubului. Aceste pierderi pot fi
diminuate alegand o forma speciala a campului magnetic la capetele tubului, realizandu-se
asa-numita cacana !agnetica. O asemenea configuratie se poate realiza alegand cete o
bobina suplimentara, asezata la fiecare capat al tubului ce contine plasma. (n asemenea
configuratie de capcana magnetica exista inca pierderi de particule incarcate pe la capetele
tubului, calculele aratand ca aceste pierderi au loc pentru particulele care se apropie de
extremitati pe o directie apropiata de axa tubului.
"! Instalatia de fuziune tip To#ama#
+onfiguratia anterioara de capcana magnetica prezenta inconvenientul de a permite
pierderi de particule pe la capetele tubului. O idee pe cat de simpla pe atat de ingenioasa a
eliminat acest inconvenientunind capetele tubului cu plasma, care va arata ca un covrig
(figura 0!. =lasma din interiorul acestui tub inelar, denumit tor, va fi mentinuta departe de
peretii incintei toroidale de catre campul magnetic produs de curentul ce trece prin
bobinajul cu care este infasurat.
=entru a intelege modul in care se realizeaza plasma de temperatura inalta in instalatia
,o*ama*, vom face referire la figura $.
=lasma care se afla in torul de raza . formeaza secundarul unui grup de transformatoare
dintre care in figura se arata numai unul. (n plasma, care dupa cum se stie poate fi
considerata un conductor, apar curenti de inductie asa cum apar in secundarul oricarui
transormator. Acesti curenti de mare intensitate duc la incalzire o)mica a plasmei.
(n acelasi timp, curentul care trece prin preajma produce un camp magnetic, liniile de
camp magnetic fiind cercuri concentrice in jurul snurului de plasma, camp care poarta
denumirea de ca! !agnetic oloidal.
Fig $. Forma incintei toroidale cu plasma %instalatie tip To#ama#!
Deoarece acest camp nu este suficient de mare pentru a asigura stabilitatea plasmei si cu
cat mai putin confinarea ei, torul care contine plasma trece printr-un numar de bobine
care produc un camp magnetic intens toroidal de-a lungul snurului de plasma.
+ele aratate aici reprezinta desigur o imagine principala si mult simplificata a instalatiei
,o*ama*.
Experientele efectuate au aratat ca, in asemenea instalatii, prin incalzirea plasmei pe cale
o)mica nu se poate atinge o temperatura a plasmei de & *e: (&' milioane de grade!, fata
de necesarul de 0 *e:pentru a porni reactii termonucleare. "olutia propusa si pentru care
se face cercetari intense in prezent este ca restul de energie sa fie introdus prin injectarea
in ,o*ama* de particule neutre de deuteriu si tritiu, dar care sa aiba energii cat mai mari.
Fig. & 'lementele constructive esentiale ale unei instalatii tip To#ama#
#. RE$CTORU& DE FU)IUNE TER%ONUC&E$R$
#.1 Constructia reactorului de fuziune
+ercetatorii au facut Mdeja M lucrari asupra problemelor care se pun in domeniul ingineriei
conceptiei unui reactor cu fuziune deuterium-tritiu. +alculul parametrilor acestor reactori
se face tinand seama de urmatoarele considerente-
- se considera ca o mare parte din energia termonucleara eliberata se prezinta sub forma
de energie cinetica a neutronilor raizi. Aceasta poate fi exploatata numai prin cicluri
termice conventionale.
- energia particulelor incalzite se poate utilize atat pentru conversie directa in energie
electrica cat si pentru inclazirea combustibilului deuterium-tritiu rece pana la temperatura
de reactie necesara autointretinerii unui reactor.
-pentru a produce campurile magnetice necesare confinarii plasmei trebuie sa se utilizeze
"o"ine suraconductoare care trebuie sa fie bine protejate contra fluxurilor de neutroni
rapizi.
-studiile asupra dispersiei si absorbtiei neutronilor au dus la concluzia ca trebuie sa existe o
atura de rotectie cu grosimea de cel putin un metru.
- ordinul de marime pentru cea mai mare dimensiune a configuratiei de confinare va fi
determinate de marimea ansamblului reactorului.
-acoperirea peretilor, care contin litiu pentru a crea tritium, vor fi parcurse de circuite de
fluid sc)imbator de caldura destinate extraceri de energie. +a fluid se prefera sarea
5i1NeF4, florula de litiu si de beriliu topita sau litiu lig)id.
-intreplacile de protectie va exista un spatiu vidat ai carui pereti sunt supusi la radiatii
intense.
-ruperea prin obosire si dilatare termica diferentiala a materialelor limiteaza fluxul
energetic la '2 Om-1.
-valorile coeficientului de difuzie normale si raportul presiunii campului magnetic la cea a
plasmei (pentru a asigura confimarea acesteia! dicteaza optimizarea campurilor si
dimensiunile reactorului.
Figura 2 este o sc)ita generala care arata o sectiune in camera unui posibil reactor de
fuziune de tip ,o*ama*, in se presupune ca are loc reactia termonucleara.

Fig.( Reprezentarea sc)ematica a constructiei reactorului de fuziune TFR
#.2 Conditii de functionare entru un reactor de fuziune nucleara
.ealizarea unei reactii termonucleare este ec)ilibrata cu obtinerea unei 7stele8 in
laboratoarele terestre, adica, obtinerea las!ei ter!onucleare.
(n esenta oricare reactie exoenergetica se poate autointretinere fie printr-un proces de tip
comustie (cazul reactilor nucleari!, fie printr-un proces de tip explozie(cazul bombei
atomice!.
Fuziunea nu este - in mod fundamental M diferita- deosebirea principala rezulta din viteza
de propagare a fenomenelor. (n cazul combustiei, analog cu cel al fuziunii nucleare,
punctual de aprindere este atins atunci cand caldura degajata de combustie este destul de
mare pentru a mentine reactia.
Este stiut ca pentru a realize orice combustie continua, trebuie indeplinite conditiile-
-combustibilul sa fie adus la o temperatura superioara punctului sau de aprindere.
-cantitatea de combustibil sa fie suficienta pentru ca pierderile sa fie inferioare energiei
degajete si pentru ca reactia sa se autointretina.
-caldura produsa pe aceasta cale trebuie sa fie 7controlata8, adica, sa serveasca M de
exemplu- la vaporizarea apei si la incalzirea vaporilor produsi pentru a reliza o masina
puternica.
+onditiile de realizat pentru a mentine o reactie de fuziune si a realize un reactor
7termonuclear8 sunt analoage.
-mai intai, se va incalzi combustibilul nuclear, sub forma de plasma, pana la punctual de
aprindere (cateva sute de milioane de grade!.
-se va mentine la aceasta temperatura un timp destul de lung pentru ca reactiile de fuziune
se degaja o cantitate suficienta de energie.
-in fine, se va extrage si se va utilize aceasta energie.
O conditie absolut necesara este ca reactia de fuziune sa fie e*oenergetica (figura /!.
.eactia de fuziune nucleara va fi cu atat mai exploatabila, cu cat pentru un proiectil de
energie cinetica data, sectiunea sa eficace va fi mai mare. Experimental, reprezentand
sectiunea eficace a reactiilor termonucleare cele mai favorabile functie de energia
deuteronului incident, se constata ca reactiile(D-,!, (D-Pe1
&
! raspund cel mai bine la
aceasta conditie.
"e pune problema determinarii temperaturii la care trebuie adusa plasma de deuteriu pur
sau al unui amestec ec)iatomic de deuterium si tritiu, pentru ca agitatia termica sa fie
astfel incat energia cinetica relativa medie a deuteronilor sa poseda o valoare pentru care
sectiunea eficace a reactiei (D-D!, respectiv (D-,! sa fie suficienta .
>otand cu
c
energia cinetica medie a constituentilor, avem F1?&*N,, unde *N
F,&/'43'
-1&
J
-
.

Fig. * 'nergia eli"erata de fuziunea si fusiunea nucleara
"pre deosebire de acceleratori unde se poate realiza usor un fascicul de deuteroni de *e
:, in acest caz este vorba de o agitatie termica dezordonata. Astfel, temperatura este
caracterizata de energia medie a agitatiei termice dezordonata, termenul exact fiind cel de
+te!erature cinetica,.
+onditia necesara de functionare a unui reactor de fuziune nucleara cere ca energia
produsa prin reactii termonucleare sa fie mai mare decat diversele pierderi de energie. (n
cele ce urmeaza se neglijeaza pierderile prin conductivitate.
(n plasma nu exista pierderi prin ionizare, dar gazul radiaza si energia pierduta -astfel-
poate fi considerabil mare . Dajoritatea acesteia este formata din radiate - de franare
produse de ciocnirile electronilor cu nucleele plasmei. =ierderile prin radiatie la
transformarea suprafetei exterioare a plasmei au loc printr-un mecanism analog cu cel de
la reactorii de fisiuneE peste o anumita valoare critica a volumului, pierderile devin
inferioare cantitatii de energie produsa. Din calcule rezulta masa critica de aceasi ordine de
marime cu cea a unei stele.
'i"liografie
. +. @ittel, (ntroducere in fizica corpului solid, Editura ,e)nica 621E
1. E. Nadarau, (. =opescu, Gaze ionizate, Editura ,e)nica 6$0E
&. 5. .ibe, .evieQ of modern p)Rsics, 6$4E
4. G. Dusa, =lasma si viitorul energeticii, Editura "tiintifica si Enciclopedica, Nucuresti,
626E
0. (. =opescu, Fizica, Editura Didactica si =edagogica Nucuresti, 6/&E
$. )ttp-??QQQ.efda.org
2. )ttp-??QQQ.iter.org?fusioncd?fusionSen.sQf
/. )ttp-??QQQ.jet.efda.org?pages?content?fusion.)tml
6. E. Nandaru, Gaze ionizate, Editura ,e)nica, Nucuresti, 6$&E
'. (. =opescu, Fizica. =articule elementare, +entrul de multiplicare al (nstitutului =olite)nic
Nucuresti, 6/'E
. ,. G. +oQling, Dagneto)RdrodRnamics, (nterscience =ublis)er, >eQ Tor*, 6$'E
1. )ttp-??en.Qi*ipedia.org?Qi*i?>uclearSfusion
&. )ttp-??QQQ.atomicarc)ive.com?almanacmenu.s)tml
4. )ttp-??QQQ.nei.org?index.aspUcatnumF4VcatidF/