Cat de mici suntem in Univers?

autor: Georgiana Fefea

din aceeasi categorie
Cum ne vom petrece sfarsitul lumii?
Pentru unii numaratoarea inversa a Apocalipsei a inceput deja! Va fi oare 21.12.212 ultima !i a "manitatii
si a intregului Pamant# dupa cum au pre!is anticii ma$asi? Vom...
Cucerirea Planetei %osii
&e mii de ani# de cand au devenit constienti de e'istenta sa in spatiu# oamenii au fost fascinati de misterele
planetei (arte# mistere care# apropiindu)ne de epoca moderna...
*op 1 e'perimente de urmarit in 2+
&esi dictonul latin ,carpe diem- este la fel de actual pentru multi dintre noi# cei care pretuiesc pre!entul mai
mult decat trecutul ./ifat mai mult sau mai putin la capitolul...
0ig 0ang# Graal)ul modern al stiintei
"na dintre cele mai o/sesive intre/ari legate de nasterea universului si aparitia vietii este cea care se refera
la momentul !ero: 0ig 0ang. 1umeroase carti# studii# teorii...
articole asemanatoare
Cum ne vom petrece sfarsitul lumii?
Pentru unii numaratoarea inversa a Apocalipsei a inceput deja! Va fi oare 21.12.212 ultima !i a "manitatii
si a intregului Pamant# dupa cum au pre!is anticii ma$asi? Vom...
0ig 0ang# Graal)ul modern al stiintei
"na dintre cele mai o/sesive intre/ari legate de nasterea universului si aparitia vietii este cea care se refera
la momentul !ero: 0ig 0ang. 1umeroase carti# studii# teorii...
A sasea mare e'tinctie a speciilor# acum!
,2ntr)un anumit sens# stim mult mai putine lucruri despre Pamant decat stim despre (arte. Cele mai multe
forme de viata de pe planeta noastra suna inca nedescoperite# iar...
"niversul magic
Pentru a avea succes# sau# mai /ine !is in ca!ul de fata# pentru a reali!a ceva cu succes# tre/uie sa fii
focusat. 1u o spun eu# o spun oameni cu e'perienta# cu autoritate...
Pamantul de dupa oameni
3unt !ile cand# epui!at de viata intr)un oras murdar si !gomotos# satul de gunoaie# de aerul irespira/il# de
vacarmul si ing4esuiala din trafic# te intre/i cu amaraciune:...
Foto .115
Fascinatia pentru nemarginirea /anuita a "niversului sau pentru misterele creatiei sale i)a facut pe oameni
sa acumule!e cat mai multe cunostinte despre planete# stele si constelatii aflate la sute sau mii de ani)
lumina de Pamant. Aflati dintotdeauna in cautarea unor surse de putere din care sa isi adape orgoliul si
nevoia de a infrange temerile si frica fata de orice este necunoscut si ascuns# oamenii au uitat de multe ori
puterea stiintei# in favoarea acumularii de /unuri frivole si perisa/ile.
In acest articol
Cat de mult este foarte mult?
6upiter
3oarele
Arcturus
0etelgeuse
Antares
Pistol 3tar
VV Cep4ei
V7 Canis (ajoris
Betelgeuse
8ste o stea varia/ila semiregulara# locali!ata la 92: de ani)lumina departare de Pamant. 8ste cea de)a
doua stea ca stralucire din constelatia ;rion si cea de)a noua pe cerul noptii. Astronomii sunt de parere ca
steaua are doar cateva milioane de ani vec4ime# insa a evoluat foarte repede din cau!a dimensiunilor sale
uriase. 0etelgeuse este un supergigant rosu si una dintre cele mai mari stele cunoscute. Prin comparatie#
daca aceasta s)ar afla in centrul sistemului nostru solar# suprafata sa s)ar intinde pana la granita dintre
(arte si 6upiter# ing4itind (ercur# Venus# Pamant si (arte. Astronomii au apreciat ca in cateva mii de ani#
avand in vedere varsta si marimea sa# steaua va e'ploda si se va transforma intr)o supernova. &in fericire
pentru noi# a'a sa de rotatie nu este indreptata catre Pamant# prin urmare# este putin pro/a/il ca radiatiile
de tip gamma# emise in timpul e'plo!iei# sa ne afecte!e ecosistemul# c4iar daca distanta dintre cele doua
nu este foarte mare. <umino!itatea sa vi!uala tradusa varia!a intre de 9 =2 si 19 +>? puterea solara# de)a
lungul unei perioade de varia/ilitate de 2 @@= de !ile. 0etelgeuse are de 2 de ori masa 3oarelui si de >>2
diametrul acestuia.

Antares
<ocali!ata in constelatia 3corpionului# Antares se incadrea!a la categoria supergigantilor rosii# ocupand
locul al 1>)lea in topul celor mai stralucitoare stele. Cu un diametru de : de ori mai mare decat cel al
3oarelui# o plasare ipotetica a sa in centrul sistemului solar ar ec4ivala cu disparitia planetelor (ercur#
Venus# Pamant si (arte. 3teaua se afla la > de ani)lumina de sistemul nostru solar# iar lumino!itatea sa
vi!uala este de 1 ori puternica decat cea solara. &eoarece steaua radia!a o parte insemnata a
spectrului sau su/ forma de infrarosii# lumino!itatea /olometrica este de >= de ori mai mare decat cea
a 3oarelui. (asa stelei este apro'imata la a fi intre 1= si 1? mai mare decat cea solara. Cea mai /una
perioada pentru o/servarea lui Antares este in jurul datei de @1 mai in fiecare an# deoarece atunci se afla in
opo!itie cu 3oarele.

Pistol Star
Pistol 3tar este una dintre cele mai luminoase stele cunoscute din Calea <actee. 0ote!ata dupa forma
ne/uloasei Pistol# pe care o luminea!a# Pistol 3tar este locali!ata la apro'imativ 2= de ani)lumina de
Pamant# in constelatia 3agetator. (arimea ei ii permite sa fie vi!i/ila cu oc4iul li/er# insa praful interstelar o
face imposi/il de reperat in lumina vi!i/ila. 3teaua a fost descoperita la inceputul anilor A+ cu ajutorul
telescopului Bu//le. 3e crede ca aceasta a aruncat in spatiu ec4ivalentul a 1 mase solare de materie in
timpul unei com/ustii gigantice care a avut loc in urma cu > de ani. Vantul stelar generat de Pistol 3tar
este de 1 miliarde de ori mai puternic decat cel al 3oarelui. Varsta sa e'acta nu este cunoscuta# insa
astronomii se asteapta ca aceasta sa se transforme intr)o supernova in urmatorii @ milioane de ani.
<umino!itatea este apreciata ca fiind cu 1.: milioane mai mare decat a 3oarelui# radiind in 2 de secunde
aceeasi cantitate de energie pe care acesta o produce intr)un an. &iametrul sau este mai mare decat or/ita
pe care Pamantul o descrie in jurul 3oarelui in interiorul sistemului nostru solar.

VV Cephei
8ste un sistem stelar /inar locali!at in constelatia Cefeu# aflata la o distanta de apro'imativ @ de ani)
lumina de Pamant. 3upergigantica rosie# VV Cep4ei A# se afla alaturi de o pitica al/astra# despre care insa
nu e'ista foarte multe informatii# VV Cep4ei 0. Cele doua se afla intr)o intercone'iune# iar materia pare sa
curga dinspre primul# catre cel de)al doilea. VV Cep4ei A este una dintre cele mai mari stele# despre care s)
a cre!ut pana de curand ca este fruntasa gala'iei in ceea ce priveste marimea. 2n pre!ent se situea!a pe
locul trei# dupa ce a fost declasata de Canis (ajoris# in jurul careia e'ista insa o serie de controverse in
randul astronomilor. VV Cep4ei A# supergigantul# este de tipul spectral (2 si are diametrul mai mare decat
cel al 3oarelui cu 1 > pana la 1 +. &aca ar fi plasat in sistemul nostru solar# sistemul /inar ar depasi
or/ita lui 6upiter# apropiindu)se de 3aturn. VV Cep4ei este cu 2:= pana la =:= mai luminos decat
3oarele. Ca si in ca!ul altor supergiganti# vantul solar atinge aici vite!e de 2= de Cilometri pe secunda.
;amenii de stiinta cred despre VV Cep4ei 0 ca are apro'imativ 1 de mase solare# insa lumino!itatea sa
sugerea!a doar 2= pana la 9 mase solare# prin urmare dimensiunea e'acta a ramas necunoscuta. 8ste
foarte pro/a/il ca in cateva mii sau poate milioane de ani# gigantul rosu sa isi urme!e soarta#
transformandu)se intr)o supernova# ceea ce inseamna ca mica stea al/astra# VV Cep4ei 0# poate fi
aruncata in cosmos# unde va incepe o cariera de stea singuratica.

VY Canis Majoris
V7 Canis (ajoris .V7 Cma5 este o stea rosie 4ipergigantica locali!ata in constelatia Canis (ajor. 8ste cea
mai mare si una dintre cele mai stralucitoare stele cunoscute# fiind locali!ata la apro'imativ = de ani)
lumina de Pamant. ;/servatiile asupra stelei sunt de data oarecum recenta# fiind inca controversate si
contestate. Profesoara %o/erta (. Bump4re$s de la "niversitatea din (innesota a estimat diametrul stelei
ca fiind intre 1? si 21 de ori diametrul 3oarelui# propulsand)o in fruntea topului celor mai mari stele
cunoscute. (asuratorile in ceea ce priveste suprafata planetei sunt contestate# criticii acestora sustinand ca
ele nu sunt suficient de e'acte. Pentru a ilustra mai /ine dimensiunile gigantesti ale stelei# daca aceasta ar
fi plasata in centrul sistemului nostru solar# suprafata sa ar ajunge pana la or/ita lui 3aturn# insa cei care nu
sunt de acord cu re!ultatele doctorului Bump4re$s sustin ca nu ar depasi or/ita lui (arte# la fel ca si alti
giganti rosii. &aca am considera ca ra!a solara este de 21# luminii i)ar tre/ui mai mult de ? ore pentru a
parcurge circumferinta stelei# estimata la de 2> de ori circumferinta 3oarelui. 2n plan ipotetic# daca un om
ar putea parcurge suprafata lui Canis (ajoris cu piciorul# avand o vite!a de = Cilometri pe ora# timp de ? ore
pe !i# acesta ar inconjura steaua in >= de ani# in comparatie cu cei 2 ani si 11 luni necesari pentru a
indeplini aceeasi misiune pe Pamant sau @1 ani si : luni pe 3oare.