Oceanul Pacific

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 1

Oceanul Pacific

Oceanul Pacific este cel mai mare i mai adnc dintre cele patru oceane ale lumii. El ocup
mai mult de o treime din suprafaa Terrei i conine mai mult de jumtate din rezerva mondial de
ap. El poate fi mprit n dou zone distincte: Pacificul de Nord la nord de Ecuator! i Pacificul
de "ud la sud de Ecuator!. Numele de Pacific# care nseamn linitit# i$a fost dat de navi%atorul
portu%&ez 'erdinand (a%ellan n )*+,.
Oceanul Pacific este mr%init la est de rmurile -mericii de "ud i de Nord# la nord de
strmtoarea .erin%# la vest de continentul asiatic# ar&ipela%ul (ala/ i -ustralia# iar la sud de
-ntarctica. 0n sud$est este delimitat ar1itrar de Oceanul -tlantic de strmtoarea 2ra3e de$a lun%ul
meridianul de 45# iar n sud$vest separarea de Oceanul 6ndian nu este e7act definit. E7cluznd
mrile mr%inae din partea de vest# Oceanul Pacific are o suprafa de apro7imativ )4* de milioane
de 3ilometri ptrai# mult mai mare dect suprafaa total a uscatului. 8un%imea sa atin%e punctul
ma7im )*.*,, 3m! ntre strmtoarea .erin% i -ntarctica# iar limea ma7im# ntre Panama i
peninsula (ala/# este de )9.9,, 3m. -dncimea medie este de :.+5+ m# iar adncimea ma7im este
de )).,;; m n %roapa (arianelor. -ceasta este i adncimea ma7im cunoscut pn n prezent.
Pacificul este cel mai vec&i ocean# cele mai vec&i roci descoperite datnd de apro7imativ
+,, de milioane de ani. 2e$a lun%ul rmurilor placa tectonica oceanic se su1duce celei
continentale# presiunea rezultat la contact cauznd cutremurele i vulcanii ce au adus acestei zone
numele de <=ercul de foc al Pacificului>. =ele mai mari insule din re%iunea vestic formeaz
ar&ipela%uri vulcanice ce s$au ridicat din mar%inea rsritean a plcii Euroasiatice. =ele mai
importante sunt ?aponia# Tai@an# 'ilipinele# 6ndonezia# Noua Auinee i Noua Beeland. 6nsulele
oceanice# numite i Oceania# s$au format pe locurile vulcanilor su1acvatici. Oceanul Pacific conine
mai mult de ;,.,,, de astfel de insule# dar suprafaa lor total se ridic la doar ,#+*C din cea a
oceanului propriu$zis. 0n unele zone# n special n Pacificul de "ud# uscatul se formeaz pe prile
mai ridicate ale recifului de corali. Partea estic a oceanului este mai srac n insule# cele mai
importante fiind: 6nsulele AalDpa%os# 6nsulele -leutine i 6nsulele Ea@aii.
=urenii de suprafa n Pacificul de Nord pot fi mprii n dou mari circuite. 0n nord
=ircuitul "u1arctic cuprinde =urentul -las3i i =urentul "u1arctic. Partea principal a Pacificului
de Nord este dominat de circuitul Nord$=entral. El cuprinde =urentul Pacificului de Nord#
=urentul =aliforniei# rece i ncet# i =urentul ?aponiei# cald i rapid. 0n apropierea Ecuatorului
=ontracurentul Ecuatorial desparte cele dou pri ale marelui ocean. Pacificul de "ud este dominat
de =ircuitul "ud$=entral. El cuprinde =urentul Pacificului de "ud# =urentul (entor i =urentul rece
al Perului.
(ajoritatea vieii animale i ve%etale ale Pacificului este concentrat pe mar%ini. =oastele
Perului i =&ile$lui se %sesc din a1unden scrum1ii# ce asi%ur o mare parte din consumul mondial
de pete. Pe 1aza pescruilor ce se &rnesc cu scrum1ii s$au pus 1azele unei profita1ile industrii de
n%rminte naturale. Pacificul de Nord$Fest# incluznd (area ?aponiei i (area O3&ots3# este
nc una dintre principalele zone de pescuit de pe %lo1. Gecifurile de corali 1o%ate n via marin
atin% apo%eul n (area .arier de =orali# care are o lun%ime de +.,), 3m de$a lun%ul coastei de
nord$est a -ustraliei. Tonul este o alt resurs important a Pacificului# flotele mai multor ri
cutnd 1ancurile ce pot uneori traversa ntre% oceanul. Gesursele minerale ale Pacificului au
nceput i ele s fie e7ploatate. Platformele =ontinentale din lar%ul =aliforniei# -las3i# =&inei i
6ndoneziei conin petrol# ce este e7ploatat n prezent. E7plorarea fundului oceanului a dezvluit
importante resurse de man%an i fier# su1 forma unor noduli ce uneori conin i alte minerale cum ar
fi cupru# co1alt i nic&el. 0n prezent se cerceteaz posi1ilitatea nceperii unor operaiuni miniere de
e7ploatare a acestor depozit.
referat.clopotel.ro

S-ar putea să vă placă și

pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy