PODIȘUL DOBROGEI

Realizat de Gheorghiță Denisa

Clasa 12 B
• Limite
► Podișul Dobrogei ,
cuprins între Dunăre (
în vest și nord ) ,
Marea Neagră ( în est
) și granița
cu Bulgaria ( în sud )
este o unitate
danubiano-pontică de
o deosebită
originalitate
geografică .
►
Geneza
► Jumătatea nordică aparţine prin formare
unor orogeneze vechi : caledoniană ( mijlocul
paleozoicului ) pentru Podişul
Casimcei, hercinică ( sfârşitul paleozoicului –
începutul mezozoicului ) pentru Munţii Măcin .
Aceste structuri au fost puternic erodate de-a
lungul erelor ce au urmat formării.
► Jumătatea sudică s-a format
prin depunerea loess-ului peste un fundament
calcaros ( sfârşitul neozoicului ).
CARACTERISTICI SPECIFICE
►Podişul Dobrogei este unicat în
România datorită dublei
structuri : podiş de eroziune în
jumătatea sa nordică şi podiş
de sedimentare în jumătatea
sudică.
► Aşadar, dispunerea stratelor
diferă: structuri cutate în
centru şi nord (acoperite, pe
alocuri, cu depozite leossoide)
şi structură monoclinală, în
sud, cu direcţie de dispunere a
stratelor dinspre litoral spre
valea Dunării. Acest lucru
marchează forfecarea: direcţia
diferită de înclinare a stratelor
nord şi sud.
Relieful

► S-a format în 3 etape :

► a. Podișul Casimcei (Dobrogea centrală) este cel mai vechi uscat de pe
teritoriul României , s-a format în Paleozoic , în orogeneza caledoniana
► b. Masivul Dobrogei de Nord s-a format mai târziu , tot în Paleozoic ,
în orogeneza hercinică
► c. Podișul Dobrogei de Sud s-a format mult mai târziu , în Neozoic ,
prin sedimentare
Cheile Dobrogei si Podisul Casimcei
Masivul Dobrogei de Nord
Podișul Dobrogei de Sud
►Primele două grupe au un fundament
de roci foarte vechi , format din șisturi
verzi și granite . În partea sudică sunt
roci mai recente , sedimentare , calcare
, gresii . Mai ales în partea sudică la
suprafață este strat destul de gros de
loess
Petrografia
► estediversă şi legată de geneza
subunităţilor: şisturi verzi în Podişul
Casimcei (cele mai vechi roci la zi ale ţării),
granite în Munţii Măcin, bazalte în Culmea
Niculiţelului, calcare în Podişul Babadagului
şi Podişul Dobrogei de Sud, loess pe mari
întinderi din sud şi centru.
 Șisturi verzi Pietrele lui Teo – Monoliți de granit
din Munții Măcinului

Bazalt de Niculițel Calcare

Tipurile de relief
►sunt legate de structură şi
petrografie : tip de relief granitic cu
inselberg-uri şi pedimente în Munţii
Măcin , tip de relief carstic cu
peşteri – Peştera Gura Dobrogei,
Peştera Sfântului Andrei - , tip de
relief de tasare cu crovuri
 Inselberg Peștera Gura Dobrogei

Peștera Sfântului Andrei Loess

Masivul Dobrogei de Nord
► este dominat de prezenţa orogenului
hercinic în Munţii Măcin ce deţin
altitudinea maximă a întregului podiş : 467
m în vârful Greci . Sunt foarte fragmentaţi în
formaţiuni granitice singulare numite
inselberg-uri . Alături se dispune Culmea
Niculiţelului formată prin scurgeri de
lave . Spre Delta Dunării pătrund Dealurile
Tulcei , iar la sud de acestea se
dispune Podişul Babadagului , calcaros .
Vârful Greci = Vârful Țuțuiatu
Dealurile Tulcei
Cetatea Enisala din Podișul Babadagului
 Podişul Dobrogei de Sud
► arealtitudini ce coboară sub 200 m
► De-a lungul unei foste văi (Carasu) a fost
construit Canalul Dunăre – Marea Neagră.
CLIMA
► Clima acestui podiş este temperat-continentală de
tranziţie . Totuşi , altitudinea a impus etajarea
elementelor climatice ; acestea se includ etajului
colinar jos , cu valori de temperatură cuprinse
între 10 şi 9 °C ( mai crescute spre deltă ) şi de
precipitaţii de cca 500 mm/an .
► Sectorul predominat de influenţă climatică
este continental (de ariditate) cu frecvenţa
crivăţului , iarna . Înspre litoral se fac resimţite
influenţe pontice afectate de brizele marine .
Hidrografia
► Marginile vestice şi nordice
sunt marcate de
prezenţa Dunării, din care
la Cernavodă se
desprinde Canalul
Dunăre – Marea
Neagră, ce scurtează
distanţele cu 400 km şi
permite accesul la apă
într-o zonă semiaridă.
Râurile dobrogene sunt
tributare unor lacuri
litorale: Teliţa şi Taiţa, Lacul Tahaul
Lacului
Babadag, Casimcea,
Lacului Taşaul.
Cele mai mari lacuri ale României au
dispunere litorală şi sunt de tip
lagună:
Lacul Razim
Limanurile fluvio – maritime sunt
:
Lacul Mangalia
Vegetația
► Asociaţiilevegetale
aparţin stepei şi silvostepei, puternic
transformată de culturile agricole. Spre
nordul regiunii silvostepa este înlocuită cu
pâlcuri de pădure de stejar
► Vegetatia naturala este zona de padure,cu
paduri de stejar si fag.Dar vegetatia
naturala a fost transformata de om si au
aparut asezari si terenuri agricole.
Stepă
Pădure de stejari
Fauna
► Caracteristice stepei
șoarece de câmp
sunt rozătoarele precu
m şoarecele de câmp,
hârciogul, popândăul,
iepurele, păsările precu
m ciocârlia, vrabia,
dropia, mierla, popândău
șoimul șorecar
potârnichea, şoimul
şorecar, reptilele,
insectele.
dropia
potârniche
Solurile
► caracteristice sunt cele brune și brun-
roșcate de pădure
► partea superficială terestră se succede de
la clasa molisolurilor cu tipul sol
bălan dobrogean, la clasa
argiluvilsolurilor cu
tipurile cenuşiu şi brun – roşcat.
Resurse naturale
► Podişul Dobrogei
reprezintă una din cele
cinci zone cu potenţial
energetic eolian
identificate la nivelul
ţării. Vânturile
predominante bat 270
zile pe an cu viteze de
peste 7 m/sec.
Delta Dunării constituie una dintre cele mai întinse zone umede din
lume - ca habitat al păsărilor acvatice, cea mai vastă zonă de
stufărişuri compacte de pe Pământ şi un adevărat muzeu Delta al
biodiversităţii
►O altă resursă
importantă sunt
solurile extrem de
fertile de tipul bălane
dobrogene ce au
încurajat viticultura la
Murfatlar , cultura
cerealelor etc.
 ► Apele Dunării sunt utilizate larg: industrial (la
atomocentrala de la Cernavodă), casnic (în marile oraşe
porturi), în navigaţie (inclusiv Canalul Dunăre - Marea
Neagră) şi în sistemul de irigaţii. Fauna cu interes cinegetic
şi peisagistic este o resursă naturală a acestei regiuni.

Centrala nucleară de la Cernavodă

 SFÂRȘIT
► Bibliografie :
1. https://www.ebacalaureat.ro/c/podisul-dobrogei/183
2. https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetul
ui/DateGenerale/Pages/Resurse-naturale.aspx
3. https://www.scrigroup.com/geografie/Podi
sul-Dobrogei63825.php
4. https://lectiidegeografie.blogspot.com/
2020/11/clasa-viii-podisul-dobrogei.html