Moara cu noroc

de Ioan Slavici

Nuvela realista de analiza psihologica

1.Incadrare in opera scriitorului

Moara cu noroc a aparut in volumul Novele din popor in 1881 si,
alaturi de Padureanca, Comoara, Gura Satului, realizeaza o perspectiva
monografica asupra existentei rurale ardelenesti din a doua jumatate a
secolului al XIX-lea.
Analizand caracterul realist al operei, Titu Maiorescu afirma ca autorul
s-a inspirat din viata poporului roman si ne-a infatisat ceea ce este, ceea ce
simte, si ceea ce gandeste taranul in partea cea mai aleasa a firii sale etnice
, iar Mihai Eminescu preciza ca personajele lui Slavici nu seamana numai in
exterior cu taranul roman, in port si in vorba, ci mai ales in fondul lui
sufletesc, gandesc si simt ca el !
2.Nuvela = specia genului epic, in proza, de intindere medie, cu un
confl ict bine determinat, concentrat si cu personaje putin, dar
complexe, puternic individualizate.
3.Semnifi catia titlului
Titlul, element paratextual ce identifica o creatie, este un motiv
anticipativ cu functie simbolica intrucat avertizeaza cititorul asupra
universului infatisat.Ca figura de stil, sintagma moara cu noroc este o
antifraza(= fig. retorica prin care o locutiune/ o structura lexicala se
intrebuinteaza cu sensul contrar celui obisnuit), este pe jumatate onomatext
( nume, reper spatial) ,prin metafora morii , si pe jumatate asteptare
frustrata, prin promisiunea unui noroc ce se dovedeste a fi ghinion, metafora
referindu-se la macinarea sufleteasca iremediabila a lui Ghita si a Anei.
4.Tema
Tema operei o constituie consecintele nefaste pe care aviditatea de
bani o exercita asupra individului, hotarandu-I sfarsitul pe masura abaterilor
de la principiile etice.La baza ei se afla convingerea autorului ca goana dupa

bani zdruncina tihna sufleteasca si amaraste viata omului si in cele din

urma duce la pierzanie.

Problematica operei se dezvolta pe trei directii:

a)sociala intrucat prezinta incercarile lui Ghita de a-si depasi conditia
umila;
b)psihologica deoarece opera ilustreaza scindarea interioara a lui Ghita
care este sfasiat launtric intre dorinta de a ramane onest si aceea de a se
imbogati prin mijloace necinstite alaturi de Lica Samadaul;
c)morala caci nuvela ilustreaza treptele dezumanizarii fiintei sub influenta
malefica a banului.

5.Structura.Elemente de compozitie
Considerata de George Calinescu nuvela solida cu subiect de roman,
insumand 17 capitole si aproximativ 100 de pagini, opera isi pastreaza
statutul de nuvela prin:
existenta unui singur plan narativ;
numarul redus
protagonistului;

de

personaje

care

scot

in

evident

trasaturile

conflictul concentrat.
Perspectiva narativa este heterodiegetica, avand ca marca lexicogramaticala persoana a III-a a formelor verbale si pronominale, naratorul
este extradiegetic, detasat, omniscient, focalizarea neutra alterneaza cu cea
interna, iar viziunea narativa-auctoriala.
Cronotopul este bine determinat pentru a sustine caracterul realist al
operei.Actiunea se petrece pe parscursul unui an, intre doua date cu
rezonante religioase de la Sf. Gheorghe pana la Paste in a doua jumatate
a sec. al XIX-lea, perioada a patrunderii relatiilor capitaliste in societatea
rurala traditionala, fapt ce a determinat mutatii fundamentale atat la nivel
social, cat si in constiinta oamenilor. Spatiul general este Ardealul,
identificabil prin intermediul toponimelor (Arad,Ineu), insa majoritatea
actiunilor se petrec la Moara cu noroc, care nu mai reprezinta un topos
mitic situate illo tempore, ca la Sadoveanu, ci, dimpotriva, este un loc

blestemat care dezumanizeaza si depersonalizeaza fiinta umana, o

agreseaza continuu, caci omul isi pierde aici idealurile inalte, complacanduse intr-o existenta sordida, mercantila ( sta sub semnul banului).
Compozitia operei este clasica, echilibrata, ciclitatea fiind sustinuta de
cuvintele batranei care strajuiesc actiunea propriu-zisa.Astfel, incipitul este
alcatuit din doua secvente :
a)de tip ex abrupto/ in medias res nuvela nu incepe cu precizarea
timpului, a spatiului si a personajelor, ci cu o secventa care il avertizeaza pe
cititor asupra conflictului ce se va dezvolta in opera : Omul sa fie multumit
cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face
fericit. Aceste cuvinte sunt rostite de soacra lui Ghita care este un alter ego
al autorului, personaj raisonneur(= care emite judecati de valoare),
depozitara a intelepciunii populare care transmite aforistic o experienta de
viata milenara.
b)de tip captatio benevolentiae in care se prezinta cronotopul.Imaginea
initiala a hanului este aceea de loc binecuvantat, insa faptul ca este
amplasat aici, in vale, in locurile rele, anticipeaza decaderea morala a
personajelor.
Finalul este format din alte doua secvente:
a)deznodamantul diegeticfocul purificator care distruge hanul anuleaza
simbolic pacatele personajelor, restabilind astfel echilibrul.
b)epilogulsustine caracterul ciclic al operei, fiind constituit din cuvintele
batranei: Simteam eu ca nu are sa iasa bine, dar asa le-a fost dat => pun
in evidenta mentalitatea de tip arhaic, a taranului roman care considera ca
destinul este o forta oarba ce actioneaza implacabil asupra fiintei umane,
hotarandu-i nasterea, viata si apoi moartea.
6.Elemente realiste
*Succesiunea momentelor subiectului contureaza un univers aflat
sub puterea banului care devine zeul suprem la care se inchina toti(H. de
Balzac), relatiile capitaliste impunand o noua ordine sociala, marcata de
influenta nefasta a aviditatii de avere . Aceasta realitate sociala permite
aparitia unor oameni ce se chinuie pe ei insisi, sunt chinuiti de altii sau
chinuiesc pe altii, sunt stramtorati de legile morale care le contrazic pe cele
sociale si le modifica intr-un profil dramatic in care caderea personajelor, ce
merge pana la tragic, este totdeauna inumana pentru cel care o sufera.
Maretia tragic consta tocmai in incercarea de salvare a umanului, cand
dincolo de caderea fiecaruia se vede o lume coplesitoare, actionand asupra

lor cu putetrea unui destin.(Eugen Todoran). Nu intamplator, scriitori ca

Nicolae Filimon(Ciocoii vechi si noi), Duiliu Zamfirescu(Viata la tara),
contemporani cu I. Slavici ,evidentiaza in operele lor decaderea morala,
traseul existential regresiv pe care il parcurg personajele sub impulsul
malefic al dorintei de imbogatire.
*Caracterul realist al operei este sustinut , totodata,de perspectiva
complexa asupra unor personaje exponentiale,de evidentierea unor medii
sociale diverse si contrastante.
a)mediul cizmarilor repr. de Ghita duc o viata modesta , au o meserie
nobila, dar lipsita complet de satisfacii materiale, de aici traiul greu(sa
carpeasca cizmele oamenilor care umbla toata saptamana in opinci sau
desculti);
b)mediul porcarilor evidentiaza o categorie sociala infractionala,
reprezentata de Lica Samadaul.Desi porcarii au o meserie injositoare, acestia
primesc diferite favoruri de la autoritatile care ii protejeaza intrucat obtin
profituri de pe urma lor (umblu ziua in amiaza mare, pe drumul de tara si
nimeni nu imi sta in cale, afirma Lica);
c)justitia si administratia medii sociale corupte in care intereseaza doar
profitul material, egoist, chiar daca echivaleaza cu ascunderea adevarului.
*Aceste medii sociale pun in valoare personaje ce nu sunt doar
intruchipari schematice ale unor trasaturi umane ce permit incadrarea in
tipologii rigide, ci structuri sufletesti rotunde, viabile, autoconstituindu-se
permanent si dezvaluind toate componentele finite umane. Eroii sunt
construiti cu obiectivitate, dezvaluindu-se ca suflete complexe, oscilante sau
contradictorii, scindate intre porniri antagonice, accentual la Slavici fiind pus
pe portretul interior, moral, psihologic .Pas cu pas, scriitorul demonteaza
mecanismele lor sufletesti si si le dezvaluie in toata amploarea lor dramatica.
*In construirea caracterelor, Slavici utilizeaza o tehnica des intalnita la
scriitorii realisti si anume descrierea cu functie simbolica, elocvent, in acest
sens, fiind portretul lui Lica Samadaul in cadrul caruia, fiecarui detaliu fizic
sau vestimentar ii corespunde o trasatura morala.Astfel, Lica este un om cu o
experienta existentiala ampla ( ca de 36 de ani), cu o personalitate
impunatoare(inalt,uscativ si supt la fata ), care exercita o influenta nefasta
asupra
celorlalte
personaje,
deoarece
este
duplicitar,ambitios
excesiv,orgolios ,dominat de dorinta de a-si depasi conditia sociala umila
(Lic era porcar, ns dintre cei care poart cma subire i alb ca
floricelele, pieptar cu bumbi de argint).

*Limbajul utilizat de Slavici reprezinta un instrument excelent de

observatie in mediul taranesc(George Calinescu), acesta avand ca atribute
esentiale sobrietatea si oralitatea discreta data de utilizarea regionalismelor ,
a cuvintelor populare, fraza urmarind, in general, ritmul vorbirii.
*Stilul lui Slavici este asemanator cu cel al lui
Liviu Rebreanu, de aceea,Tudor Viaru afirma ca proza lui Slavici anticipeaza
toata literatura realista ulterioara.
7.Elemente de analiza psihologica
*Definitorie pentru arta lui Slavici este marea putere de interiorizare a
personajelor infatisate in zbuciumul lor launtric, nu doar in manifestarile
exterioare, prozatorul fiind unul dintre primii scriitori care muta accentul de
pe realitatea faptelor, pe cea a gandurilor, limbajul fiind utilizat ca document
sufletesc. Intre cele doua verbe simbolice:
a trebui, din care se naste tragedia
a voi, din care se naste drama,
personajele lui Slavici tind sa il aleaga pe al doilea, asumandu-si astfel
raspunderea pentru consecintele nefaste ale faptelor lor.
*In construirea personajelor din Moara cu noroc, scriitorul apeleaza
la o tehnica des intalnita in literature si anume introspectia(=autoanaliza,
autoobservare), realizata cu ajutorul monologului interior.Exemplu:Trei ani,
numai trei anis a pot sta aici, isi zicea el, si ma pun pe picioare intrucat sa
pot sa lucrez cu 10 calfe si sa le dau altora de carpitaceasta secventa de
monolog interior ilustreaza prima ipostaza a lui Ghita : aceea de om cinstit
care din dorinta de a-si depasi statutul social umil, hotaraste sa ramana
carciumar pentru a asigura astfel traiul familiei sale.Aceasta determinare a
personajului , insa,este umbrita de mirajul banilor care actioneaza nefast;de
aceea, eroul intra in conflict cu sine si cu lumea, fapt care va determina
instrainarea de familie, transformarea sa intr-un om ursuz, inchis,
imprevizibil.
*Analiza psihologica reisese si din notatia minutioasa a gesturilor si
atitudinilor personajelor care capata astfel complexitate, intrucat cititorul are
acces la un portret complet al lor, descoperind ca au nu doar defecte, ci si
calitati, au vointa si slabiciune, atitudini ferme si ezitari, iubesc sau urasc,
admira sau dispretuiesc, autoconstituindu-se permanent prin aceste trasaturi
contradictorii.

Exemplu : Scena uciderii Anei - naratorul omniscient noteaza detaliat toate

gesturile implicate in actiune si surprinde, astfel, sentimental solidaritatii in
nenorocire;caci este un act de dragoste si nu de pedeapsa deoarece Ghita
vrea sa-si scape nevasta de intensul chin al pacatului, al pierderii
individualitatii.ii apuca cu amandoua mainile capul si privy dus in fata
ei,Ghita incepu si el sa planga, o stranse la san si ii saruta fruntea.
*In construirea caracterelor,Slavici porneste de la premisa ca fiinta
umana trebuie sa isi pastreze, indiferent de circumstante, virtutile morale, in
slujba carora sa puna existenta si implicit destinul; de aceea, purtator al vinei
morale, Ghita moare nu inainte de a-si ucide nevasta; focul ce mistuie hanul
are, asadar, functie cathartica, lamurind exitis-ul personajelor.
Concluzie
In numele unui principiu etic bine consolidat in constiinta, principiu
tasnit din adancurile morale populare romanesti, mesajul operei lui Ioan
Slavici, pilda eroilor sai, experienta lor amara de viata se transmit grav,
aforistic, asemenea unei legi morale de neclintit.