Contents

1.Definiţia flexibilitãţii tehnologice ? ........................................................................................................ 3

2.Nivelurile flexibilitãţii (constructivã, tehnologicã, parametricã) ?......................................................... 3
3.Definiţia sistemul flexibil de fabricaţie (SFF) ? ....................................................................................... 3
4.Obiectivul principal al unui SFF ? ........................................................................................................... 3
5.Subsistemele component ale unui SFF ? ............................................................................................... 3
6. Avantajele productiei flexibile/ integrate ............................................................................................. 4
7. Dezavantajele productiei integrate in SFF ............................................................................................ 4
8.Ponderea componentelor în timpul de fabricaţie (timpul productiv şi timpul neproductiv) ................ 5
9.Clasificare SFF dupã mãrime ? ............................................................................................................... 5
10.Modulul flexibil de fabricaţie ( componenţã, caracteristici) ? ............................................................. 5
11.Celula flexibilã de fabricaţie (componenţã, caracteristici, exemple-descriere) ?................................ 6
12.Atelierul flexibil de fabricaţie ? ............................................................................................................ 6
13.Metoda staticã de evaluare a flexibilitãţii ? ......................................................................................... 7
14.Metoda dinamicã de evaluare a flexibilitãţii ? ..................................................................................... 7
15.Metoda celor trei coeficienţi pentru evaluarea flexibilitãţii ? ............................................................. 7
16.Clasifiarea SFF prin aşchiere în funcţie de gradul de automatizare ? .................................................. 8
17.Clasificare SFF prin aşchiere în funcţie de tipul pieselor prelucrate ? ................................................. 8
18.Componenţa subsistemului logistic SLg ? ............................................................................................ 8
19.Componeţa subsistemului de prelucrare – maşini care se înlocuiesc reciproc şi maşini care se
completeazã reciproc (semificaţie, descriere) ? ....................................................................................... 9
20.Modul de amplasare a maşinilor în sistem (serie, paralel, mixt) ? .................................................... 10
21.Funcţiile principale ale subsistemului logistic ? ................................................................................. 11
22.Clasificarea subsistemelor logistice ? ................................................................................................ 11
23. Sistemele automatizate de transport (funcţii, componenţă) ? ........................................................ 12
24. Posibilităţi de dispunere a sistemului de transport (liniară, circulară, exemple – descriere) ? ........ 12
25. Sistemul de încărcare / descărcare paleţi cu depozit intermediar integrat – descriere ? ................ 12
26.Celule de încărcare/descărcare robotizate – descriere ? .................................................................. 12
27.Tehnologii flexibile de tăiere a tablelor cu scule clasice (clasificare, descriere) ? ............................. 13
28.Tehnologii flexibile de tăiere a tablelor prin metode neconvenţionale (clasificare, descriere,
caracteristici) ? ........................................................................................................................................ 13
29.Caracteristici comparative ale metodelor de tăiere cu flacără, plasmă şi laser ? ............................. 14
30.Tehnologii flexibile de ambutisare a pieselor (clasificare, exemple – descriere) ? ........................... 15
31.Sisteme tehnologice flexibile pentru debitarea tablelor (foarfece ghilotină CN – descriere,
caracteristici) ? (curs 8) ........................................................................................................................... 15
32.Centrele de ştanţare cu conducere numerică (descriere, caracteristici) ? (Curs 8) .......................... 15
33.Presele de îndoire cu conducere numerică (descriere, caracteristici) ? ............................................ 16
34.Componente specifice ale subsistemului logistic, pentru operaţii de presare la rece (exemple –
descriere) ? ............................................................................................................................................. 16
35.Celule flexibile de prelucrare prin ştanţare mecanică şi diverse operaţii de îndoire (descriere) ? ... 17
36.Sisteme flexibile de prelucrare a tablelor deservite de roboţi sau manipulatoare (exemple –
descriere) ? C8 ........................................................................................................................................ 17
37.Tehnologiile de grup – tipuri de similitudini, familia de piese, definiţii ............................................ 17
38.Sistemele de clasificare şi codificare a pieselor – definiţii, tipuri de criterii de analogie ? ............... 18
39.Tipuri de sisteme de clasificare – exemple de clasificatoare ? .......................................................... 18
40.Schema bloc a fluxurilor de activităţi într-un SFF (semnificaţia fluxurilor) ? ..................................... 20
41. Codificarea unei activitati (operatie) cu semnificatia componentelor ............................................. 21
42.Planificarea tehnologică (definiţie, etape) ? ...................................................................................... 21
43.Matricea prelucrărilor (semnificaţie, mod de construire) ? .............................................................. 22
44. Metoda coeficientilor de similaritate. .............................................................................................. 22
 SUBIECTE S.F.F
1.Definiţia flexibilitãţii tehnologice ?
Capacitatea unui sistem tehnologic / tehnologie de fabricaţie de a executa sarcini de producție
diferite, aferente unor piese cu configuraţie asemănătoare (familie/grup de piese) sau diferită.
Flexibilitatea tehnologica diversitatea tipurilor de operații tehnologice, numărul traseelor
tehnologice disponibile, nivelul de flexibilitate al procedeelor de prelucrare

2.Nivelurile flexibilitãţii (constructivã, tehnologicã, parametricã) ?

Flexibilitatea constructivã – diversitatea unitãţilor de prelucrare, gradul de automatizare a
sistemului de transfer, gradul de informatizare a sistemului.
Flexibilitatea tehnologicã – diversitatea tipurilor de produse care se pot fabrica, numãrul
traseelor tehnologice disponibile, nivelul de flexibilitate al procedeelor de prelucrare.
Flexibilitatea parametricã – nivelurile diverşilor parametrii funcţionali şi domeniile de reglare
ale acestora (costul prelucrãrii, timpul de schimbare a sarcinii de producţie şi costul schimbãrii).

3.Definiţia sistemul flexibil de fabricaţie (SFF) ?

Un sistem flexibil de fabricaţie este un sistem tehnologic complex, integrat, controlat de un
software adecvat, compus din maşini-unelte cu CN, module automatizate de transfer a pieselor
si/sau a sculelor, mijloace automatizate de control, care poate executa diferite sarcini de
producţie pentru diferite tipuri de piese avȃnd configuraţii asemãnãtoare sau diferite.

4.Obiectivul principal al unui SFF ?

Obiectivul principal: fabricaţia produselor avȃnd configuraţii geometrice diferite, în serie
mijlocie/micã, la costurile unei producţii de serie mare.

5.Subsistemele component ale unui SFF ?

Subsistemul de prelucrare şi control:
- maşini unelte/utilaje cu CN;
- mijloace automatizate de mãsurã şi control.
Subsistemul logistic:
- echipamente şi miloace de transfer în spaţiu şi timp ale materialelor;
- fluxurile de material;

Subsistemul informatic:
- calculatoare în reţea şi un software adecvat;
- sisteme de senzori pentru captarea informaţiei din SFF.

6. Avantajele productiei flexibile/ integrate

- schimbarea mai rapida si cu costuri mai mici a productiei de la o piesa la alta
-micsorarea costului cu forta de munca datorita automatizarii unor activitati
-cresterea productivitatii prin micsorarea timpilor auxiliari
-micsorarea stocurilor
-cresterea calitatii produselor
-largirea gamei de produse ce pot fi executate
-cresterea vitezei de lansare a unui produs nou pe piata

7. Dezavantajele productiei integrate in SFF

-investitii initiale ridicate
-planificari adecvate
-necesar personal cu deservire cu calificare superioara si experienta
-limitari in ceea ce priveste gama de produse care se pot fabrica pe o configuratie existenta
-uzura morala a echipamentelor datorita vitezei actuale de dezvoltare a domeniului
8.Ponderea componentelor în timpul de fabricaţie (timpul productiv şi timpul
neproductiv) ?

9.Clasificare SFF dupã mãrime ?

Clasificare dupã mãrime:
a) modulul flexibil de producţie (MFP);
b) linia/celula flexibilã automatizatã (LFA/CFA);
c) atelierul flexibil automatizat (AFA);
d) uzina flexibilã automatizatã (UFA);

10.Modulul flexibil de fabricaţie ( componenţã, caracteristici) ?

Este compus dintr-o maşinã-unealtã independent cu echipament CN, un mijloc automatizat de

încãrcare/descãrcare şi un mijloc automatizat de mãsurare/control.
MFP poate realiza diverse sarcini de producție pentru o anumită gamă de piese și
anumite tipuri de operații tehnologice.
MFP se poate integra într-un SFF de rang superior sau poate funcționa de sine stătător
pentru serii de producție mici/unicate.
MFP poate fi, în general: - de fabricație – pentru operații de așchiere, deformare plastică,
asamblare, vopsire etc.
- de transport, de măsurare sau control.

11.Celula flexibilã de fabricaţie (componenţã, caracteristici, exemple-

descriere) ?
Reprezintã nivelul cu cea mai mare rãspȃndire în present şi este sistemul de producţie compus
din cȃteva MFP cu un echipament comun de gestiune şi avȃnd utilajele tehnologice dispuse în
funcţie de gama operaţiilor tehnologice de prelucrare.
 CFP cu MUCN amplasate în linie:
- un singur post încãrcare semifabricat/descãrcare piesã finite;
- 4 MUCN;
- un transportor tip MUCN;
- la fiecare MUCN un sistem propriu de încãrcare/descãrcare.
 CFP cu MUCN amplasate circular
 Linie flexibilã de fabricaţie cu amplasare MU în serie
 Linie flexibilã de fabricaţie cu amplasare MU în parallel

12.Atelierul flexibil de fabricaţie ?

Reprezintã al treilea nivel de mãrime al SFF şi este format prin reunirea mai multor linii sau
celule automatizate, fiind destinat, de obicei, pentru prelucrarea produselor din aceeaşi grupã.
Exemplu:
- atelier flexibil cu amplasare mixtã a M.U
13.Metoda staticã de evaluare a flexibilitãţii ?

14.Metoda dinamicã de evaluare a flexibilitãţii ?

15.Metoda celor trei coeficienţi pentru evaluarea flexibilitãţii ?

16.Clasifiarea SFF prin aşchiere în funcţie de gradul de automatizare ?
- Cu grad scăzut de automatizare - pentru prelucrarea unor piese diferite în serie mică şi
unicate. Cuprind MUCN universale independente, cu multiple posibilităţi de prelucrare.
Sistemele de transport sunt manuale. Nu există un centru de comandă computerizat.

- Cu grad mediu de automatizare - pentru prelucrarea unor grupe mici de piese asemănătoare
constructiv. Cuprind MUCN cu grad mediu de universalitate, sisteme de transport/depozitare
automatizate şi, eventual, sisteme de comandă integrate.

- Cu grad înalt de automatizare - pentru producţia de serie mică şi mijlocie. Cuprind MUCN
specializate, sisteme de transport şi depozitare automate şi sisteme adecvate de comandă şi
control cu ajutorul calculatoarelor.

17.Clasificare SFF prin aşchiere în funcţie de tipul pieselor prelucrate ?

-Pentru piese de tip ax → cu strunguri CN echipate cu mandrine și vârfuri de prindere;

- Pentru piese de tip disc → cu strunguri cu prinderea piesei în mandrină;
- Pentru piese de tip corp → cu centre de prelucrare orizontale/verticale pentru prelucrări de
găurire-alezare-frezare;
- Pentru piese diversificate → care conțin strunguri și centre de prelucrare universale.

18.Componenţa subsistemului logistic SLg ?

Subsistemul logistic SLg se compune din:

Dp – depozitele din care se alimenteazã sistemul de prelucrare, care poate fi de tip central sau
intermediar;
STr – sistemul de transfer pe maşina-unealtã a sculelor, dispozitivelor sau pieselor: linii de
transfer , conveioare, manipulatoare.
ECd – echipamentul de comandã a fluxului logistic corelat cu ciclul de prelucrare:senzori şi
automate programabile.

19.Componeţa subsistemului de prelucrare – maşini care se înlocuiesc

reciproc şi maşini care se completeazã reciproc (semificaţie, descriere) ?
După rolul asumat în SFF: “maşini care se completează reciproc”
“maşini care se înlocuiesc reciproc”

“maşini care se completează reciproc” – MUCN cu flexibilitate mică, destinate execuției

anumitor operaţii ale procesului tehnologic. Sunt diferite unele de altele, în funcţie de gama de
prelucrări necesare pentru a fabrica piesele.
“maşini care se înlocuiesc reciproc” – MUCN cu flexibilitate ridicată, care pot executa o gamă
mai largă de operaţii. Pot fi de același tip sau diferite, iar numărul lor se stabileşte în funcţie de
sarcina de producţie, productivitatea impusă și nivelul fiabilității.
20.Modul de amplasare a maşinilor în sistem (serie, paralel, mixt) ?

Cu flux serial: gamă mică de piese, volum mediu/ridicat de producţie

producție stabilă în timp (variație mică a sarcinii de producție)
divizare operații pe echipamente specializate, flexibilitate mică
Cu flux paralel: gamă medie/mare, volum mic/mediu de producţie
număr mic de operații de prelucrare, timpi de prelucrare relativ mari
concentrare operații pe un singur echipament, flexibilitate medie
Cu flux mixt: gamă mare, volume diverse de producţie cu variații dese
este soluția care oferă cel mai ridicat grad de flexibilitate

Amplasarea în serie a MUCN:

Amplasarea în paralel a MUCN:

Amplsarea mixtã a MUCN:

21.Funcţiile principale ale subsistemului logistic ?

Funcţiile principale sunt:
- depozitarea semifabricatelor, sculelor, dispozitivelor şi pieselor finite sau a celor semifinite,
aflate în diferite faze de prelucrare;
- transportul SSDP la sistemele de prelucrare de la deposit şi înapoi;
- transportul pieselor în diferite faze de prelucrare la dispozitivele de control interoperaţional.

22.Clasificarea subsistemelor logistice ?

Clasificare :
- Dupã modul de funcţionare:
- cu funcţionare continua;
- cu funcţionare intermitentã;
- sincronã (interval de timp constant)
- asincronã (la cerere).
- Dupã forma traiectoriei:
- cu traiectorie liniarã;
- cu traiectorie circular;
- cu traiectorie combinatã.
23. Sistemele automatizate de transport (funcţii, componenţă) ?
Transportoare / conveioare / Manipulatoare
Cu system oscilant, cu vibratii, cu role, cu lant, cu banda (cure )
Orizontale / inclinare / in spirala.
Transportoare cu role - Pentru sisteme de transport cu palete sau piese de dimensiuni
medii / mari.
Cu role antrenate mecanic sau libere la rotaţie şi dispunerea în plan înclinat şi cu dispozitive de
blocare.
Transportoare cu lant sau cu banda - Se utilizează pentru piese de dimensiuni mici / medii de
forme diverse.
Asigură o flexibilitate mai mare a formei pieselor transportate.

24. Posibilităţi de dispunere a sistemului de transport (liniară, circulară,

exemple – descriere) ?
Raspuns pe baza de imagine !!

25. Sistemul de încărcare / descărcare paleţi cu depozit intermediar integrat –

descriere ?

26.Celule de încărcare/descărcare robotizate – descriere ?

- Celula de incarcare / descarcare robotizata pentru MUCN individuale.
- Celula de incarcare / descarcare robotizata pentru 2 MUCN (strung/ freza ).
27.Tehnologii flexibile de tăiere a tablelor cu scule clasice (clasificare,
descriere) ?
Există două metode principale:
- Prin perforare clasică – prelucrarea la o singură cursă a culisorului maşinii, folosind scule de
formă identică cu cea a conturului de prelucrat; se utilizează la contururi de formă simplă,
regulată (cerc, pătrat, dreptunghi) şi dimensiuni relative mici;
- Prin ronţăire – prelucrarea din mai multe curse ale culisorului maşinii, folosind scule
universale şi deplasarea semifabricatului pe două axe (X, Y) cu un anumit pas; se aplică la
contururi complexe sau de dimensiuni mari.
În cazul ronțăirii, alegerea formei optime a sculei şi a strategiei de perforare este
influenţată direct de precizia de prelucrare impusă.
O valoare mare a pasului măreşte productivitatea, însă diminuează calitatea.În consecinţă, trebuie
adoptată o valoare de compromis.
Există o valoare minimă a pasului, determinată de realizarea efectivă a procesului de
tăiere (condiție tehnologică de asigurare a forfecării): Regula generală pentru pasul minim: Spp =
0,5 · g; g – grosimea tablei (mm).
Valoarea necesară a pasului se calculează în funcție de precizia geometrică impusă și
este dependentă de forma și dimensiunile sculei adoptate.

28.Tehnologii flexibile de tăiere a tablelor prin metode neconvenţionale

(clasificare, descriere, caracteristici) ?
- Tehnologii de tăiere prin metode termice: tăiere cu flacără, cu plasmă sau cu laser
- Tehnologii de tăiere “la rece”, cu jet de apă şi abraziv
Principii tehnologice:
- O singură sculă: capul activ de prelucrare care generează jetul activ
- Mişcări de avans, fie ale capului activ, montat pe un system de traverse adecvat, fie ale
semifabricatului, direct sau împreună cu masa maşinii

Tehnologii flexibile de taiere cu jet de apa si abraziv

Varietate largă de materiale: metale, compozite, cauciuc, piatră/marmură, sticlă

Influenţă termică absentă
 Flexibilitate prin absenţa sculelor dedicate
Precizie dimensională (~0,1mm) şi calitate a suprafeţei (fără bavuri sau cu bavuri mici)
Programare şi operare relativ uşoară
Timpi de reglaj foarte mici
Tehnologie nepoluantă

29.Caracteristici comparative ale metodelor de tăiere cu flacără, plasmă şi

laser ?
Taiere cu flacara:
- metale feroase, in speciala oteluri nealiate sau slab aliate,
- grosimea materialului :de la 3mm la 2 mm, usual 600 … 800 mm
- viteze de lucru: 800mm/min pt 3mm; 100 mm/min pt 300 mm
- precizia prelucrarii si defecte: influenta termica puternica,precizia 1…2 mm , latime taietura
2…6mm
- calitatea suprafetei : 0.1 …0.2 mm striatii vizibile
- investitie mica,cost scazut
Taiere cu plasma
- orice metale
- grosime 0 la 150…200mm
- viteze de lucru: 5000 mm/min pt 3mm; 1000 mm/min pt 30 mm
- precizia prelucrarii si defecte: influenta termica moderata; 0.5 …1 mm precizia;
- calitatea supreafetei: margini curate,apar striatii doar in cazul undei viteze prea mari de avans
- investitie ridicata,cost mediu
Taiere cu laser
- materiale: metale, piele, carton, unel tesaturi
- grosimea materialului 0 la 20…25 mm
- viteze de lucru: 2000 mm/min pt 3mm; 1000 mm/min pt 30 mm
- precizia prelucrarii si defecte: influenta termica scazuta, 0.1…0.5 mm precizia; margini
paralele curate;
- calitatea suprafetei :marigini curate, fara striatii, calitate superioara
- investitie ridicata, cost ridicat
30.Tehnologii flexibile de ambutisare a pieselor (clasificare, exemple –
descriere) ?
- Utilizarea unor scule “flexibile”, reconfigurative geometric sau înlocuirea plăcii active cu
sisteme flexibile (hidraulică)
- Utilizarea procedeului de deformare rotativă
- Utilizarea procedeului de deformare incrementală, condusă numeric
Clasificare:
a) Procedee cu scule flexibile- placa active din elastomeric si fluid hydraulic
b) Procedeul de deformare rotativa:
- Fara modificarea grosimii tablei
- In general, piese de forma unui corp de rotatie
- Cu micsorarea grosimii tablei
Avantaje: scule de forma simpla,universal; posibilitate de programare numerica a traiectoriei
c) Procedeul de deformare incremental
- Deformarea se realizeaza exclusive pe seama subtierii materialului semifab.
- Pe centru de prelucrare vertical CNC

31.Sisteme tehnologice flexibile pentru debitarea tablelor (foarfece ghilotină

CN – descriere, caracteristici) ? (curs 8)
Reglaj automat al parametrilor prin intermediul consolei CN: grosimea tablei, lăţimea de tăiere,
joc între cuţite, cursa de lucru.
Grosimea tablei: 0,4...16 mm, excepţional până la 20 mm;
- Lungime de tăiere maximă: uzual 3000...4000 mm, 6000 mm maxim;
- Tipuri de materiale: oţeluri, aliaje de aluminiu, cupru, etc;
- Precizia de tăiere: ±0,1…0,3 mm (g=2…10 mm, la 3m lungime de tăiere).

32.Centrele de ştanţare cu conducere numerică (descriere, caracteristici) ?

(Curs 8)
Caracteristici:
- Grosimea tablei: între 0,4 şi 10 mm;
- Dimensiuni de gabarit ale tablei: max.4000 x 2000 mm;
- Tipuri de materiale: oţel, aliaje aluminiu, cupru etc.;
- Frecvenţa de prelucrare: max.1200 c.d./min, uzual 100...200 c.d./min;
- Viteze de avans ale tablei: 60…100 m/min.;
- Viteza de rotaţie la cap mutitool: 300 rot/min.;
- Timp de schimbare a sculelor: 0,5…3,0 sec.
- Capacitatea magaziei de scule: 20...25 posturi (liniar) x multitool = peste 150 scule
- Precizia de prelucrare: ±0,05…0,1 mm.

33.Presele de îndoire cu conducere numerică (descriere, caracteristici) ?

Constructia de principiu a unei prese deindoire cu CN:consola CN, raza laser (element de
siguranta), culisor (mobil), masa(fixa),elemente de ghidare a semifab, cilindri hidraulici.
Caracteristici constructive:
- Batiu deschis în formă de C
- Acţionare hidraulică cu 2 sau 4 cilindri
- Sisteme electronice cu senzori pentru
- stabilirea poziţiei culisorului
- Sisteme de ghidare-pozitionare a semifab dupa 2,4 sau 6 axe
Caracteristici:
Forţa nominală de presare: 500…6000 kN
Cursa culisorului: 200…450 mm
Lungime maximă a semifabricatului: 1000…6000 mm
Deschiderea presei (distanţa masă-culisor): 500…700 mm
Viteza de lucru: 0,1…10 mm/s, viteza de întoarcere: 200 mm/s
Viteze de deplasare ale sistemului de ghidare-poziţionare: până la 1000 mm/s
Precizia de poziţionare a culisorului şi sist.de ghidare: 0,01…0,03 mm

34.Componente specifice ale subsistemului logistic, pentru operaţii de presare

la rece (exemple – descriere) ?
- Unitate tip magazine pt semifabricate
- Lift pentru transfer
- Sistem de transfer integrat cu manipulator
- Manipulatoare semifab. Din table si piese mari :cu ventuze cu vacuum sau cu palet suport
- System de containere pentru piese mici
- Unitate de descarcare fragmentare deseuri de table
- Magazine externa de scule cu manipulator integrat
- Sisteme de scule flexibile

35.Celule flexibile de prelucrare prin ştanţare mecanică şi diverse operaţii de

îndoire (descriere) ?
Pentru figura numerotata astfel:
1. Depozit de semifabricate
2. Manipulator semifabricate şi piese mari
3. Sistem de sortare-depozitare piese mari pe paleţi
4. Sistem de sortare piese mici în containere
5. Unitate de descărcare fragmentare deşeuri de tablă
6. Magazie externă de scule
Pentru alte figure ,descrierea este asemanatoare.

36.Sisteme flexibile de prelucrare a tablelor deservite de roboţi sau

manipulatoare (exemple – descriere) ? C8
Raspuns pe baza de imagine !!

37.Tehnologiile de grup – tipuri de similitudini, familia de piese, definiţii

Similitudini constructive – forma sau dimensiunile pieselor
Similitudini tehnologice – acelaşi tip de operaţie (strunjire, frezare, ştanţare)
Se definesc noţiuni noi:
- Familia de piese – grup de piese având anumite similarităţi
- Sistem de clasificare - regulile de grupare a pieselor în familii
- Sistem de codificare – regulile de atribuire a unor coduri pieselor dintr-o familie
- Piesa-cod (reprezentativă) – piesa cea mai complexă dintr-o familie, care include toate
suprafeţele celorlalte piese
- Entitate constructiv-tehnologică – parte geometrică a piesei care conţine şi informaţii despre
tehnologia de fabricaţie a acesteia
38.Sistemele de clasificare şi codificare a pieselor – definiţii, tipuri de criterii
de analogie ?
Tehnologia de grup introduce noţiunea de familie de piese – piese cu similitudini geometrice,
dimensionale, de material, tehnologice sau de altă natură
Sistemele de clasificare/codificare a pieselor urmăresc identificarea unică a unei anumite
piese în cadrul grupului şi, în consecinţă, identificarea traseului tehnologic al acesteia în
sistemul flexibil de fabricaţie.
Orice sistem de clasificare/codificare se bazează pe o serie de criterii de analogie.
Criterii de analogie:
- Functie:arbore,ax tirant,tija support,carcasa cilindru
- Morfologie : forma principal a piesei; elementele de forma aditionale la forma principal
- Dimensiuni: diametru,lungime,latime, inaltime,grosime.
- Calitate:precizie dimensional,starea suprafetei,abateri de forma si pozitie,
- Fabricatie: tip de material, tip de semifabricat,serie de fabricatie.
- Mijloace:pe aceeasi masina, pe grupe de masini
- Tehnologie:operatii identice,operatii omogene

39.Tipuri de sisteme de clasificare – exemple de clasificatoare ?

40.Schema bloc a fluxurilor de activităţi într-un SFF (semnificaţia fluxurilor) ?
41. Codificarea unei activitati (operatie) cu semnificatia componentelor

42.Planificarea tehnologică (definiţie, etape) ?

Planificarea tehnologică într-un SFF – stabilirea succesiunii operaţiilor elementare executate în
cadrul sistemului, pentru n tipuri de piese, într-o anumită perioadă de timp, ţinând seama de
structura SFF, compusă, de exemplu, din m sisteme de prelucrare (maşini-unelte).
Etape de parcurs:
- Identificarea pieselor / operaţiilor şi determinarea matricii prelucrărilor
- Atribuirea grupului de MU fiecărei familii de piese – formarea celulelor flexibile
- Identificarea MU care trebuie duplicate
- Calculul loturilor de piese şi, eventual, a necesarului suplimentar de MU
- Proiectarea unor scenarii de producţie / determinare parametrii de optimizare
43.Matricea prelucrărilor (semnificaţie, mod de construire) ?
Construirea matricii prelucrărilor se face considerând cele n piese care trebuie prelucrate pe cele
m sisteme de prelucrare disponbile, fiecare necesitând un număr k de operaţii tehnologice.
Liniile matricii – cele m sisteme de prelucrare (maşini-unelte)
Coloanele matricii – cele n piese de prelucrat

44. Metoda coeficientilor de similaritate.