UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 7

Un ziar al clasei

Înţelegerea mass-media
prin producerea de mass-media

7.1. Ziarele din jurul nostru

Pe cine informează. Cum informează. Ce comunică.
7.2. Ziarul nostru este cel mai bun ... nu sunteţi de acord?
Ce face ca un ziar să fie bun?
7.3. Noi producem gazeta noastră de perete
Toate indicaţiile şi interdicţiile
7.4. Primul nostru număr!
Încotro ne îndreptăm mai departe?
A trăi în democrație

UNITATEA 7: Un ziar al clasei

Înţelegerea mass-media prin producerea de mass-media
Peste tot în lume, prezenţa şi impactul mass-media au crescut în ultimii ani. Cu cât vieţile noastre devin mai
complexe şi interdependente, cu atât ne bazăm mai mult pe informaţii pentru a înţelege influenţele şi
evoluţiile care ne afectează. Pentru orice informaţie cu privire la chestiuni ce depăşesc sfera noastră de
experienţă personală şi percepţie imediată, trebuie să ne bazăm pe un mediu de informare.
Cu toate acestea, accesul individual la diferite forme de media variază foarte mult. Acest lucru afectează
nivelul de informare al unei persoane şi potenţialul său de a exercita influenţă şi putere. Un alt aspect
important este problema cenzurii şi problema dezinformării de către partide, guverne şi lobby-urile
puternice. Conflictul, inclusiv schimbările sociale sau războiul, dau naştere la informaţii monopolizate şi
distorsionate.
Deşi aceste inter-relaţii, pentru a numi doar câteva, nu vor fi abordate în mod explicit în această unitate
referitoare la mass-media, elevii vor descoperi elemente ale acestora atunci când vor compara presa tipărită
din ţara sau regiunea lor şi o vor judecă după criterii specifice.
Abordarea educaţiei media în această unitate este diferită. Prin producerea propriei lor gazete de perete,
elevii vor înţelege producţia ziarelor si vor învăţa astfel ceva despre realitatea mass-media „din interior”.
Experienţa de predare a demonstrat că această abordare oferă elevilor o formă de acces direct la presa scrisă
care nu prea are legătură cu viaţa lor de zi cu zi. Elevii vor examina acest tip de mass-media şi vor evalua,
de asemenea, mass-media electronică, precum şi modul propriu de utilizare a acestor tipuri diferite de mass-
media, dintr-o perspectivă nouă. Ei vor dezvolta o alfabetizare în mass media.
În final, un sfat practic: această unitate, în special, cere şi oferă un potenţial pentru predare trans-curriculară
şi cooperare. Scrierea şi revizuirea textelor ar putea avea loc ca parte a lecțiilor de predare a limbii materne,
în timp ce conceperea aşezării în pagină ar putea fi o sarcină de lucru la ora de artă. În unele cazuri, este
posibil ca o oră să trebuiască să înceapă pe cont propriu, cu un aport suplimentar oferit de către o echipă de
editare formată din elevi care sunt deosebit de interesaţi.
Este posibil ca gazeta de perete să devină prezentă în viaţa şcolară înainte ca alţi profesori să fie suficient de
convinşi că merită să se alăture.

Învăţare pentru educaţie pentru cetăţenie democratică şi drepturile omului

Alfabetizarea în mass media este una din cheile către un obiectiv global în educaţia civică şi educația
privind drepturile omului - cetăţeanul activ, care participă. Iată un rezumat al celor mai importante aspecte
ale alfabetizării în mass media:
1. Competenţa de comunicare se referă la modul general în care fiinţele umane interacţionează unele cu
altele. Realitatea socială nu există ca atare. Mai degrabă, este definită împreună de către oameni prin
interacţiune socială, ceea ce înseamnă că este creată prin acte de comunicare. Această competenţă
generală de comunicare începe cu învăţarea limbii noastre materne şi este dezvoltată în continuare
prin utilizarea acestei competenţe în public.
2. Fiecare fiinţă umană are această competenţă de comunicare din naştere. Suntem dotaţi cu această
competenţă de la natură, dar aceasta trebuie să fie educată, practicată şi rafinată.
3. Alfabetizarea în mass media este inclusă în conceptul global al competenţei de comunicare. Se referă
la multitudinea complexă a mass-media, iar utilizarea sa trebuie să fie învăţată şi practicată în moduri
diferite, de exemplu, fiind stabilită ca o sarcină pentru elevi. Presa scrisă, inclusiv gazeta de perete,
sunt mijloace importante pentru comunicarea de zi cu zi, cu care elevii ar trebui să fie familiarizaţi.
Cu toate acestea, ele nu sunt decât un element în cadrul obiectivului global de alfabetizarea în mass
media.
 Unitatea de învățare 7: Mass-media

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 7: Un ziar al clasei

Înţelegerea mass-media prin producerea de mass-media
Titlul lecţiei Obiective Sarcinile elevilor Resurse Metoda

Lecţia 1: Să se familiarizeze cu Elevii strâng şi analizează Ziare, foarfecă, lipici, Lucru în grup.
Ziarele din diferite forme de ziarele şi revistele care sunt coli mari de hârtie.
jurul nostru presă tipărită. citite de obicei în comunităţile
Să înţeleagă lor. Ei creează un poster pentru
diferenţele referitoare a-şi înregistra rezultatele.
la structura
conţinutului.

Lecţia 2: Să clarifice criteriile Elevii evaluează prezentările Prezentări elaborate la Prezentare în

Ziarul nostru pentru un bun ziar sau celorlalte grupuri şi sunt de lecţia anterioară. grupuri,
este cel mai o bună revistă. acord cu compromisurile. Matrice pe tablă sau flip discuţie cu
bun... nu Să devină conştienţi chart. toată clasa şi
sunteţi de de propria lor evaluare.
acord? perspectivă, de valori
şi interese.

Lecţia 3: Să agreeze în grupuri Elevii decid cu privire la În funcţie de resursele Luarea de

Producem serii de subiecte şi structura ziarului lor produs în materiale disponibile, decizii
propria obiective. comun. Ei identifică subiectele rezultatele vor varia de comune, lucru
noastră Să coopereze în grup, care sunt relevante pentru la texte scrise de mână în grup.
gazetă de împărtăşind propriile şcoala lor şi scriu un articol la imprimări ale datelor
perete lor idei şi competenţe pentru secţiunea lor din gazeta electronice cu fotografii
cu echipa. de perete. digitale.

Lecţia 4: Să înțeleagă, prin Elevii trebuie să formeze opinii Tablă sau flip chart. Discuţie cu
Primul discuții ce implică şi să decidă în legătură cu toată clasa.
nostru continuarea viitoarea lor implicare într-un
număr! proiectului gazetei de proiect de follow- up.
perete.
Să ia decizii şi să îşi
asume
responsabilitatea
pentru ele.
A trăi în democrație

Lecţia 1
Ziarele din jurul nostru
Pe cine informează. Cum informează. Ce comunică.

Să se familiarizeze cu diferite forme de presă tipărită. Să înţeleagă diferenţele

Obiectiv de învăţare
referitoare la structura conţinutului.

Elevii strâng şi analizează ziarele şi revistele care sunt citite de obicei în comunităţile
Sarcinile elevilor
lor. Ei creează un poster pentru a înregistra rezultate lor.
Resurse Ziare, foarfeci, lipici, coli mari hârtie.

Metoda Lucru în grup.

Învăţare conceptuală
Termenul „presă tipărită” se referă la sursele de informare tipărite – aşa-zisa mass-media clasică – inclusiv ziare,
reviste, cărţi, cataloage, prospecte, fluturaşi, hărţi, diagrame, cărţi poştale, calendare şi postere.
Presa tipărită se tipăreşte de obicei pe hârtie. Tehnologiile de tipărire suferă modificări rapide, iar tipărirea digitală
devine din ce în ce mai obişnuită.
 Unitatea de învățare 7: Mass-media

Lecţia
Cu câteva săptămâni înainte ca această lecţie să înceapă, profesorul solicită elevilor să strângă toate ziarele
şi revistele pe care le găsesc şi să le aducă la şcoală. Pentru a sprijini elevii în munca lor, este recomandat să
se aloce o masă în sala de clasă, care poate fi utilizată pentru prezentări. Dacă are noroc, un elev poate
obţine un stativ vechi pentru ziare de la o instituţie de presă, care reprezintă un mijloc ideal de a prezenta
ziare şi reviste. Profesorul ar trebui să se asigure că sunt incluse toate principalele ziare de zi cu zi.
Profesorul începe prima lecţie informând elevii despre obiectivele şi sarcinile acestei unităţi. Profesorul ar
trebui să sublinieze că această unitate este începutul unui proiect care poate şi ar trebui să fie continuat
pentru cel puţin o jumătate de an şcolar. Elevii ar trebui să realizeze, de asemenea, că acest proiect le oferă
oportunitatea de a acumula experienţă practică în jurnalism. Experienţa a arătat că viitorii jurnaliştii au făcut
adesea primii paşi în proiecte de acest tip.
Elevii formează grupuri restrânse, de preferinţă de trei sau maxim de patru elevi. Fiecare grup va analiza un
ziar sau o revista diferită/diferit. Elevii sunt ghidaţi de următoarele întrebări:
- Ce secţiuni sunt incluse în ziar sau revistă?
- În ce ordine apar secţiunile?
- Care sunt grupurile-ţintă cărora li se adresează secţiunile? Care membrii de familie sunt deosebit de
interesaţi de citirea unei anumite secţiuni?
- Ce teme sunt acoperite în secţiunile numărului pe care grupul îl examinează?
- Alegeţi un articol tipic de la fiecare secţiune. Tăiaţi aceste articole si lipiţi-le pe o foaie de hârtie
pentru a face un poster.
Posterul ar trebui să poarte numele ziarului sau revistei, în mod ideal cu un antet original, iar întrebărilor
prezentate mai sus trebuie să li se răspundă. Elevilor ar trebui să li se amintească de importanţa unei aşezări
în pagină clare şi ordonate.
În acest stadiu, este important ca elevii să fi înţeles structura de bază a ziarului lor, astfel permiţându-le să o
prezinte şi explice clar în clasă.
Grupurile pregătesc prezentările lor pentru lecţia următoare, ca şi cum ar face reclamă ziarului sau revistei
lor, subliniind toate avantajele şi punctele sale forte. După ce a auzit toate prezentările, clasa ar trebui să
decidă ce ziar consideră a fi cel mai interesant şi informativ. Scopul acestui pas este de a obţine livrarea
gratuită a acestui ziar timp de câteva săptămâni, un serviciu pe care mulţi editori de ziare sunt dispuşi să îl
furnizeze în şcoli.
În această fază, profesorul are un rol consultativ. El va sprijini grupurile în explorarea structurii interne a
ziarului, întrucât nu toate ziarele sunt la fel de uşor de analizat. Profesorul ar trebui, de asemenea, să
monitorizeze elevii în timpul activităţii lor de grup pentru a se asigura că fiecare grup este capabil să facă o
prezentare bună şi să termine munca până la sfârşitul lecţiei. Încercarea de a fi prea perfect va perturba
bugetul de timp pentru această activitate.
A trăi în democrație

Lecţia 2
Ziarul nostru este cel mai bun... nu sunteţi de acord?
Ce face ca un ziar să fie bun?

Să clarifice criteriile pentru un bun ziar sau o bună revistă.

Obiectiv de învăţare
Să devină conştienţi de propria lor perspectivă, de valori şi interese.

Elevii evaluează prezentările elaborate de celelalte grupuri şi convin în legătură cu

Sarcinile elevilor
compromisurile.

Resurse Prezentări pregătite în timpul ultimei lecţii. Tablă sau flip chart.

Metoda Prezentare în grupuri, discuţie cu întreaga clasă şi evaluări.

Învăţare conceptuală
Termenul „libertatea presei” se referă la dreptul presei de a se ocupa de activitatea sa în mod liber, împreună cu dreptul
la publicarea necenzurată a informaţiilor şi opiniilor. Libertatea presei ia o formă concretă prin drepturile specifice ale
ziariştilor de a refuza să aducă probe şi prin restricţiile referitoare la monitorizarea jurnaliştilor cu echipamente audio
(“bugging”), pentru a proteja sursele de informare de care au nevoie jurnaliştii pentru activitatea lor. Accesul la
profesia de jurnalism nu face obiectul unei reglementări a statului iar instruirea ziariştilor este organizată privat şi fără
influenţa statului.
 Unitatea de învățare 7: Mass-media

Lecţia
Cea de a doua lecţie începe cu prezentări. Grupurile au pregătit posterele lor şi au selectat decupaje din ziare
şi reviste. Poate fi recomandabil să se acorde grupurilor cinci minute la începutul lecţiei pentru a parcurge
prezentările lor.
Elevii evaluează prezentările utilizând criterii definite. Profesorul poate prezenta aceste criterii şi poate
pregăti o matrice, organizată astfel:
Grupul 1 Grupul 2 Grupul 3 Grupul 4 Grupul 5 Puncte

Numele ziarului sau revistei

Poster
Aspecte oficiale de prezentare
Conţinutul prezentării
Aspecte oficiale ale ziarului sau revistei

Conţinutul ziarului sau revistei

Evaluării nu ar trebui să i se acorde o importanţă exagerată, ci ar trebui mai degrabă, prin elementul de
competiție, să motiveze elevii să facă o prezentare bună.
După prezentări, elevii ar trebui să evalueze presa tipărită pe care au văzut-o (gândire critică),
concentrându-se pe următoarele întrebări:
- Ce face un ziar / revistă un ziar „bun” / o revistă „bună”?
- Cărui scop serveşte?
- Ce credem despre ziarele / revistele care ne-au fost prezentate ?
- Ce s-ar putea îmbunătăţi?
Experienţa a arătat că profesorul va sprijini şi va structura discuţia notând ideile elevilor pe un flip chart
care a fost pregătit înainte de lecţie. Alternativ, se poate utiliza tabla, dar acest lucru are dezavantajul că
informaţiile nu vor fi disponibile în următoarea lecţie.
La sfârşitul lecţiei profesorul propune ca elevii să producă şi să prezinte public o „gazetă de perete” a şcolii.
Elevii ar trebui să fie rugaţi să se gândească la sarcină şi la secţiunile care ar trebui să fie incluse în scopul
de a oferi o imagine cuprinzătoare a vieţii şcolare, şi la secţiunea pe care ar fi dornici să o producă ei înşişi.
Ei ar trebui să sugereze, de asemenea, un nume pentru ziarul lor.
A trăi în democrație

Lecţia 3
Noi producem gazeta noastră de perete
Toate indicaţiile şi interdicţiile

Să agreeze în grupuri serii de subiecte şi obiective.Să coopereze în grup,

Obiectiv de învăţare
împărtăşind propriile lor idei şi competenţe cu echipa.

Sarcinile elevilor Elevii decid asupra structurii pe care o va avea ziarul lor produs împreună.
Ei identifică subiectele care sunt relevante pentru şcoala lor şi scriu un articol
pentru secţiunea lor pentru gazeta de perete.
În funcţie de resursele materiale disponibile, rezultatele vor varia de la texte scrise
Resurse
de mână la tipăriri de date electronice cu fotografii digitale.

Metode Luarea de decizii comune.

Lucru în grup.
 Unitatea de învățare 7: Mass-media

Lecţia
În grupuri de trei sau patru, elevii împart ideile lor despre secţiunile unui ziar care furnizează informaţii
relevante cu privire la viaţa din şcoală.
Profesorul a pregătit o mică gazetă de perete pentru fiecare grup lipind împreună trei foi A4 de hârtie.
Grupurile primesc apoi sarcina de a concepe structura generală a ziarului, inclusiv numele ziarului, posibila
aşezare în pagină şi secţiunile pe care elevii le-au ales. Rezultatul lor ar putea arata astfel:

Cronica elevilor
Ultimele ştiri Sport Ştiri la nivel înalt Evenimente Părinţii Preocupările noastre

Sugestiile grupurilor sunt afişate pe perete în sala de clasă şi elevilor li se acordă timp pentru a citi posterele
şi a-şi forma opiniile. Apoi, „conferinţa editorilor” ia următoarele decizii importante:
- Numele ziarului (schimb de opinii, discuţie şi vot final);
- Selectarea secţiunilor care sunt cele mai importante şi semnificative pentru şcoală şi elevii.
Elevii formează acum echipe mici, numărul de echipe corespunzând numărului de secţiuni care urmează a fi
produse, cu o echipă suplimentară care este responsabilă cu producţia.
La început, echipa de producţie se ocupă cu probleme practice, cum ar fi aşezarea în pagină şi prezentarea
gazetei de perete. În prealabil, profesorul a informat directorul şcolii despre proiectul legat de ziar şi a
obţinut permisiunea lui de a afişa ziarul şcolii în clădirea şcolii.
În timp ce echipele de editori planifică primele articole pentru diferite secţiuni, profesorul discută aspectele
tehnice cu echipa de producţie.
Elevii primesc sarcini care urmează să fie efectuate până săptămâna următoare. Fiecare echipă de editare
predă un articol şi echipa de producţie produce gazeta de perete, completează cu realizarea antetului
indicând logo-ul şi numele ziarului, şi secţiunile care au fost alese.
Această sarcină permite elevilor să experimenteze primul lor succes, dar, de asemenea, îi confruntă imediat
cu dificultăţile implicate. Obiectivul acestei abordări este înfiinţarea unei echipe permanente de editori, care
va publica în mod regulat ştirile şcolii. Echipele vor fi formate din elevi deosebit de activi şi interesaţi care
sunt capabili să continue cu proiectul gazetei de perete pe o perioadă mai lungă de timp.
A trăi în democrație

Lecţia 4
Primul nostru număr!
Încotro ne îndreptăm din acest punct?

Să înțeleagă, prin discuții ce implică continuarea proiectului gazetei de perete. Să ia

Obiectiv de învăţare
decizii şi să îşi asume responsabilitatea pentru ele.

Elevii trebuie să îşi formeze opinii şi să decidă în legătură cu implicarea lor viitoare
Sarcinile elevilor
într-un proiect de follow-up.

Resurse Tablă sau flip chart.

Metoda Discuţie cu toată clasa.

Învăţare conceptuală
O discuţie (un schimb de argumente, vine de la cuvântul latin discussio) este o formă specifică de comunicare verbală
între două sau mai multe persoane în care sunt abordate una sau mai multe probleme, fiecare parte prezentându-şi
argumentele. O discuţie ar trebui ţinută în spiritul respectului reciproc. Un stil adecvat de discuţie cere vorbitorilor să
permită şi chiar să încurajeze exprimarea altor păreri şi opinii decât cele proprii, analizându-le cu atenţie în loc să le
respingă imediat. Calităţile personale cum ar fi calmul, stăpânirea de sine şi politeţea vor fi avantajoase de ambele
părţi. Cel mai bun tip de discuţie va duce la soluţionarea unei probleme sau la un compromis pe care toți cei implicați
îl pot accepta.
În societăţile moderne, discuţiile sunt civilizate, adică mijloace non-violente de gestionare a controverselor şi de
rezolvare a conflictelor de interese şi obiectivelor. Conflictele nu sunt suprimate ci soluţionate. Prin practicarea
aptitudinilor lor de discuţie, elevii învaţă un instrument de bază pentru a lucra pentru şi a menţine pacea în societate.
 Unitatea de învățare 7: Mass-media

Lecţia
După ce echipele de editori şi-au postat articole pe perete şi au raportat pe scurt experienţa lor de lucru,
următoarea problemă de interes va fi problema dacă să continue proiectul legat de gazeta de perete. Acum,
că toţi elevii au o idee referitoare la timpul de care ar avea nevoie pentru acest lucru şi la problemele
organizatorice care trebuie rezolvate, ei pot avea o discuţie realistă cu privire la problema continuării
activității.
Profesorul poate ajuta pentru a oferi claritate şi structură discuţiei elevilor furnizând următoarele teme pe un
flip chart sau pe tablă.
Organizare Aspecte personale Co-operare Managementul timpului
Dacă continuăm: Cine este interesat?
– Cum putem atrage
– Editorul şef? interesul altor
– Ce trebuie să luăm în elevi?
calcul? – Comitetul de
editori? – Ce alţi profesori
– Va fi timpul o problemă? este posibil să se
– Care este rolul
– De ce mijloace tehnice alăture proiectului
şi poziţia
dispunem? nostru?
profesorului?
– Cum putem împiedica – Putem organiza
– Nume:
vandalizarea ziarului vizite la birourile
nostru? – editoriale locale
(presă tipărită,
– De ce mijloace financiare –
difuzare sau mass
vom avea nevoie? Cum se media electronică?)
–
pot strânge fonduri?
– – Putem intervieva
un ziarist în calitate
–
de expert?

De îndată ce profesorii încep un proiect, cum ar fi acesta, ei îşi vor da seama că nu totul poate fi planificat.
Este nevoie de un proces de reflecţie continuu al tuturor participanţilor. Este un proces plin de viaţă,
fascinant, dar, de asemenea, un proces dificil şi, uneori, chiar frustrant.
Profesorii care au deja experienţă în munca de proiect cu clasele cunosc succesiunea paşilor care vor fi
necesari, şi ştiu de asemenea că este necesară o conducere fermă. Dacă nu se acţionează cu grijă, totuşi, o
conducere prea puternică poate să distrugă motivaţia şi iniţiativa elevilor. Participarea la proiecte, cum ar fi
acesta, aduce beneficii pentru elevi, oferindu-le o experienţă importantă în educaţia civică şi privind
drepturile omului.
Profesorii ar trebui să-şi exercite competenţele de lider pentru a se asigura că, până la sfârşitul acestei lecţii,
au fost luate decizii clare şi a fost stabilit un interval adecvat de timp pentru paşii de follow-up.
A trăi în democrație

Material general pentru profesori

Trei dimensiuni de dezvoltare a alfabetizării în mass- media
1. Prima dimensiune: examinarea critică a mass-media
Examinarea critică a mass-media poate fi rezumată în verbul antic grecesc Κρινειν (krinein), ceea ce
însemna iniţial „a face distincţia” şi se referea la permanenta achiziţie și reflexivitatea asupra cunoştinţelor
şi experienţei.
Examinarea critică a mass-media este analiza mass-media. Această sub-dimensiune analitică se referă la
competenţa de a percepe şi înţelege evoluţiile în societate, cum ar fi concentrarea asupra aspectelor de
bussiness în activitatea mass-media, care ar putea pune în pericol funcţia de mass-media într-o societate
democratică. În acest exemplu, este important să ştim cine ce ziar deţine şi câte tipuri de canale media sunt
deţinute de aceeaşi companie. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că activităţile de mass-media sunt
conduse ca întreprinderi comerciale, care trebuie să realizeze un profit. Şi dacă ne place sau nu, cu cât
vieţile noastre devin mai interdependente şi mai globalizate, cu atât avem mai mare nevoie să ne bazăm pe
mass-media. Analiza mass-media ne permite să examinăm evoluţiile mass-media cu atenţie - pentru a face
deosebiri - astfel încât să putem folosi în mod adecvat alfabetizarea în mass media.
Sub-dimensiunea (auto-)reflexivă înseamnă că ar trebui să fim capabili să corelăm şi să aplicăm potenţialul
nostru analitic şi cunoştinţele noastre analitice nouă înşine şi sferei noastre de acţiune personale. În special
atunci când aveam de-a face cu mass-media, avem o tendinţă puternică de a vorbi despre „ceilalţi”, şi de a
ignora implicarea noastră personală.
Capacitatea de a analiza şi reflecta include o a treia sub-dimensiune, preocuparea etică pentru alţii, care
echilibrează şi defineşte gândirea analitică şi auto-reflexivitatea în ceea ce priveşte responsabilitatea socială.

2. A doua dimensiune: cunoştinţe despre mass-media

Aici ne referim la cunoștințe „pure” despre mass-media şi sistemele de mass-media. Acest lucru poate fi
împărţit în două sub-dimensiuni.
Sub-dimensiunea de informare include cunoştinţe de bază, cum ar fi modul în care jurnaliştii se ocupă de
activitatea lor, tipurile de programe care sunt difuzate la TV şi radio, motivele pentru preferinţele
privitorului atunci când se uită la TV şi modul în care un computer poate fi utilizat, astfel încât să servească
în mod eficient nevoile utilizatorului.
Sub-dimensiunea abilităților adaugă la cunoştinţele de mass-media capacitatea de a utiliza echipamente noi,
fără a mai fi necesară citirea manualelor de instruire. Aceasta include procesul de „a învăţa făcând” - cum se
foloseşte un computer, cum se accesează Internetul, cum se foloseşte o camera video, etc.

3. Cea de a treia dimensiune: utilizarea mass- media

Utilizarea mass-media poate fi, de asemenea, împărţită în două sub-dimensiuni:
1. Competenţa în utilizarea produselor mass-media, adică în primirea şi consumarea a ceea ce mass-
media a produs. Vizionarea TV este un exemplu în acest sens. Este o activitate în care avem nevoie să
procesăm ceea ce am văzut, şi să integrăm aceasta în structurile noastre cognitive şi repertoriul nostru
de imagini. Astăzi, ne putem îmbunătăţi competenţa noastră receptivă nu numai prin lecturarea
textelor, dar şi prin vizionarea de filme.
2. Utilizarea activă a echipamentelor mass-media. Această sub-dimensiune se referă la utilizarea mass-
media în interacţiunea socială. Exemple sunt telebanking, teleshopping, conferinţe video şi prin
telefon, fotografii tradiţionale şi digitale şi producţie video. Varietatea enormă de mass-media
disponibilă ne dă potenţialul de a percepe lumea, nu numai prin primirea informaţii ci şi prin
producerea lor. Unitatea referitoare la mass-media se concentrează tocmai asupra acestei utilizări
active a mass-media, dar include legături cu celelalte două dimensiuni ale educaţiei mediatice
menţionate mai sus.
 Unitatea de învățare 7: Mass-media

Material didactic pentru elevi 7.1

Cum se scrie un articol

Structura de bază a unui articol

1. Titlu
Fiecare articol are nevoie de un titlu. Acesta îndeplineşte un rol important: nu ar trebui să copleşească
cititorul, dar ar trebui să-i atragă atenţia şi să-i trezească interesul pentru a citi mai departe.

Cititorii ziarului răsfoiesc paginile rapid pentru a selecta articolele care îi interesează şi, prin urmare,
titlurile trebuie să sară în evidenţă. Păstraţi titlurile scurte, utilizaţi un font mare şi aldine şi separaţi
titlurile de textul care urmează.

2. Rânduri introductive
Rândurile introductive vor fi, de obicei, primul paragraf al articolului vostru (producătorii de ziar îl numesc
„introducerea” sau „capul” ştirii). De regulă, acesta este marcat cu caractere aldine.
Introducerea oferă cititorului cele mai importante informaţii. Într-un text introductiv informativ, cititorul
găseşte răspunsuri la întrebări cheie.
În articolele şi alte texte care sunt emoţionale mai degrabă decât faptice, primele rânduri vor descrie adesea
o scenă cu însufleţire. Aici, interesul cititorului în a continua lectura nu este stârnit de informaţii faptice ci
de mijloacele stilistice.

3. Utilizarea limbajului şi stilului

Utilizarea atentă şi elaborată a limbajului este poate chiar mai importantă pentru un articol bun decât
utilizarea corectă a formei sau stilului cu caracter jurnalistic. Dacă vedem un ziar ca pe o casă, atunci
diferitele forme de scris şi de prezentare cu caracter jurnalistic ar putea fi mobila, dar cuvintele ar fi
cărămizile cu care casa a fost construită.
Dacă putem să ne descurcăm într-un fel fără mobilier, nu am putea trăi într-o casă fără cărămizi. Articolele
scrise emoţional, cu „atingere umana”, sunt foarte populare în ziare. Dar fii atent, prea multă sare va strica
supa (lumea se poate sătura de un lucru bun)!
Aceasta ne aduce la frază. Păstraţi propoziţii scurte şi simple. Cititorii vor avea dificultăţi în înţelegerea
frazelor cu mai mult de 14 cuvinte. Iar frazele cu 25 de cuvinte sau mai multe sunt pur şi simplu de
neînţeles. În toate circumstanţele, evitaţi o structură cu fraze complexe care are o mulţime de virgule şi
propoziţii separate. Faceţi-vă un obicei din a citi fiecare propoziţie imediat după ce aţi scris-o. Este clară şi
uşor de înţeles? Sunt acolo cuvinte inutile?
Greşelile de ortografie nu fac doar o impresie proasta, dar enervează, de asemenea, cititorul, deoarece îi
distrag atenţia de la mesaj. Înainte de a trimite articolul, revizuiţi-l - şi aceasta înseamnă a verifica
corectitudinea şi caracterul complet al informaţiilor (ceea ce este egal cu a verifica adevărul şi acurateţea
informaţiilor), greşelile de limbă, stilul şi înţelegerea.