BORUL

1.Caracterizare generală
Borul fost descoperit de Humphrey Davey, J. L. Guy-Lussac şi
L. Y. Thernard în anul 1808; fiind primul element al grupei a XIII-a, are
configuraţie electronică 1s2 2s2 2p1 şi seamănă foarte mult cu siliciul în
baza regulii similitudinii pe diagonală. Borul nemetal are conductibilitate
electrică de tip semiconductor. Oxizii borului sunt oxizi acizi cu proprietăţi
refractare, iar cărbunele de bor are o stabilitate chimică foarte mare, fiind
dur şi refractar, formează numai combinaţii covalente în care este trivalent
şi nu monovalent cum ar fi dacă se ia în considerare configuraţia sa
electronică. Ionul monovalent al borului B+ nu se poate forma deoarece s-ar
consuma o energie de ionizare mare, ce nu poate fi acoperită de energia de
reţea sau hidratarea ionilor. Trivalenţa borului e o consecinţă a hibridizării
sp, când energia legăturii formate cu cei trei orbitali hibrizi sp cu unghiuri
între ei de 1200C o depăşeşte pe cea a formării covalenţei. Borul are număr
atomic 5, masa 10,82, are doi izotopi stabili B10 (19%) şi B11 (81%) şi se
găseşte în natură sub formă de combinaţii, ca şi în plante tehnice cum ar fi
bumbacul.

2.Stare naturală
În stare pură se află sub formă de cristale negre, cenuşii şi există în
două modificaţii aleotropice: cristalizat şi amorf. Borul este indiferent faţă
de apă şi aer, la încălzire manifestă o activitate chimică înaltă. Borul este
puţin răspândit în scoarţa pământului (0,014%), cel mai cunoscut mineral
fiind turmalina (boroaluminosilicat complex). Dintre boraţii minerali din
natură amintim boraxul (Na2B4O7 • 10 H2O), kernitul (Na2B4O7 • 4
H2O), borocalcitul (CaB4O7 • 4 H2O) şi colemanitul (CaB3O4(OH)3 • 3
H2O); acidul boric B(OH)3 se formează în scoarţă prin descompunerea
silicaţilor cu apă caldă, fiind exploatat în industrie.

1
 3.Metode de obţinere

a) Prin reducerea anhidridei borice cu magneziu sau sodiu;

b)Prin reducerea clorului de bor în curent de hidrogen, folosindu-se arcul

electric între 1200-14000C;

c)Prin incalzirea tetrafluoroboratului de potasiu cu sodiu;

KBF4 + 3Na → KF + 3NaF + B

d) Prin incalzirea oxidului boric cu pulbere de magneziu;

B2O3 + 3Mg → 3MgO + 2B

e) Prin disocierea diboranului antrenat de un curent de He sau Ar printr-

un tub de cuart incalzit la 700ºC;

B2F6→ 2B + 3H2

f)Prin reducerea metalotermică a boraţilor;

Na2B3O3 + 2HCl + 5H2O → 4H3BO3 + 2NaCl
2H3BO3 → B2O3 + 3H2O
B2O3 + 3Mg → 2B + 3MgO

4.Proprietati fizice

Borul formeaza cristale cenusii,opace,cu aspect si luciu

metalic.Densitatea este 2,33 g/cm3 la 20ºC si duritatea 9,3 comparabila cu
a diamantului.Caldura atomica, 2,7 se abate mult de la valoarea prevazuta
de regula Dulong si Petit ,ceea ce indica legaturi de tip covalent intre
atomii de bor,in reteaua cristalina.Conductibilitatea electrica,foarte
mica,creste la incalzire si este deci o conductibilitate de
semiconductor.Borul nu este solubil,fara combinare chimica in nici un
solvent.

2
 5.Proprietati chimice

Borul este foarte inert chimic,asemanandu-se in aceasta cu siliciul.

a) Reactia cu oxigenul din aer:

B + O2 → BO2
b) Reactia cu acidul azotic concentrat si apa regala:

B + 3HNO3 +HCl → H3BO3

c) Topirea cu NaOH:

B + NaOH → BOH + Na

d) Reactia cu clorul:

B + ½ Cl2 → BCl3
e) Reactia cu sulful:

B + S → BS

f) Reactia cu azotul:

B + N2 → BN + ½N2
g)Reactia cu metalele:

- cu calciu : 6B + Ca → CaB6
- cu cromul : 4B + 3Cr → Cr3B4
- cu aluminiul: 2B + Al → AlB2
- cu fierul: B + 2Fe → Fe2B
Acesti compusi au caracteristici de combinatii intermetalice,similare cu ale
siliciurilor si a unora dintre carburile metalice ( de exemplu: Ni3B si Co3B au
aceeasi structura ca si cementita Fe3C )

h)Reactia cu carbonul:

4B + C →B4C (carbura de carbon)

3
 ▪carbura de bor-are punct de topire foarte ridicat 2350ºC si este cel mai dur
compus cunoscut pana in prezent [1972] ,acesta zgariind diamantul

6.Combinatiile borului

A.Combinatiile borului cu hidrogenul

♦ Hidrurile borului:

a) boranii inferiori :
- prin tratarea borurii de magneziu cu acizi diluati se formeaza tetraboranul
conform reactiei:

2MgB2 + 12H2O → B4H10 + H2 + 6Mg(OH)2

-prin decompunerea termica la 100 de grade a B4H10 se formeaza diboranul

B2H6,doi pentaborani B5H9 si B5H11 ,hexaboranul B6H10 si decaboranul
B10H14 .Diboranul si tetraboranul sunt gaze,pentaboranii si hexaboratul sunt
lichide, decaboratul este solid, cristalizat.

b) Diboranul
-se obtine usor prin reducerea fluorurii de bor cu hidroborat de sodiu intr-un
solvent organic special (diglim) si intr-o atmosfera de argon:

3Na[BF4] +4BF3 → 2B2F6 + 3Na[BF4]

- reactioneaza cu apa, iar ceilalti borani cu apa care contine alcalii,dand acid
boric si hidrogen:

B2H6 + 6H2O → 2B(OH)3 +6H2

-diboranul sau borina aditioneaza la alchene dand compusi organo-

borici.Acestia oxidati cu peroxid de hidrogen in solutie alcalina trec in alcooli:

4
 3R-CH═CHR + BH3 → ( R-CH2-CHR-)3B + H2O2 + NaOH → 3R-CH2-CH(OH)-R
+B(OH)3

-ionul de hidroborat : [BF4]‾ obtinut din reactia diboranului cu hidruri ale

metalelor alcaline in solutie eterica :

LiH + B2H6 → 2Li[BH4]

c)Carboranii

-obtinuti in reactia dintre borani si acetilena:

C10H14 + HC≡CH →B10C2H12 + 2H2

♦Halogenurile borului:

a)fluorura de bor

B2O3 + 6HF → 2BF3 + 3H2O

c)acidul fluoroboric

BF3 + 3H2O → B(OH)3 +3HF

B.Clorura de bor

BCl3 se obtine din bor si Cl2 sau HCl ;este un lichid incolor ce fumega tare la
aer umed si se hidrolizeaza cu apa dand B(OH)3 si HCl.Cu metanolul da in mod
similar borat de metil.

C. Compusii borului cu oxigenul

5
a )oxidul de bor:

-se obtine prin eliminare de apa de la acidul boric la incalzire prelungita la

rosu.Topitura se solidifica la racire sub forma unei sticle incolore cand este pura.
-nu are punct de topire fix,se inmoaie progresiv cand este incalzit,devenint
fluid si vascos pe la 600 de grade Celsius.La 1300-1500º se vaporizeaza dand
molecule de B2O3.
-este rezistent la incalzire,carbunele nu il reduce nici la temperatura ridicata

b) acidul boric:

-se prepara din solutiile apoase ale poliboratilor cu acizi tari

Na2B4O7 + 2HCl → H2B4O7 + 2NaCl

H2B4O7 + 5H2O → 4B(OH)3
-acidul boric se volatilizeaza impreuna cu vaporii de apa,cand se distila solutia
sa apoasa.Asa se explica existenta acidului boric in unele explozii vulcanice.
- neutralizarea acidului boric cu hidroxid de sodiu:

B(OH)3 + NaOH → [B(OH)4]Na

c)boratii:

-ortoboratii contin ioni BO3‾3 cu un singur atom de bor

- piroboratii ;
- metaboratii
-tetraboratul de sodiu: boraxul contine ioni B4O72‾,se obtine prin evaporarea
unei solutii de acid boric neutralizata cu NaOH sau prin recristalizarea minereului
kernit in apa.Formeaza cristale mari,incolore,se topeste in apa sa de cristalizare,pe
care o pierde la 350 de grade si se topeste din nou anhidru la 745 de grade.Topitura
se solidifica ca si o sticla.Boraxul topit se dizolva in oxizi metalici,dand sticle
colorate caracteristice pentru fiecare metal.Proprietatea aceasta se foloseste in
chimie analitica .Boraxul se utilizeaza ca decapant la sudura metalelor si pentru
fabricarea sticlei speciale de laborator si de emailuri.

d)esterii acidului boric:

6
 -acidul boric se combina cu alcoolii.rezultand esteri:

B(OH)3 +3CH3OH → B(OCH3)3 +3H2O

D.Compusii borului cu azotul si fosforul

a)dimetilamino-borina:

- la 100 de grade degaja hidrogen:

R2NH-BH3→ R2N=BH2 ↔ R2N=BH2 → dimer+ trimer

b)borazolul,B3H6N3 :

-se ontine cel mai simplu din hidroborat de litiu si clorura de amoniu la 300ºC
fara solventi

3Li[BH4 ] + 3NH4Cl → B3H6N3 +3LiCl + 9H2

-borazolul este un lichid incolor,cu p.f.53º,stabil termic pana la 400º,structura sa
seamana mult cu cea a benzenului,dar proprietatile sale chimice difera ,borazolul
fiind mult mai reactiv decat benzenul.

Bibliografie:

7
1. C.D. Nenitescu-Chimie generala,Editura didactica
si pedagogica,Bucuresti,1972

2.Linus Pauling-Chimie generala,Editura

Stiintifica,Bucuresti,1972

3.Internet,www.wikipedia.org