UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE MECANICA
DEPARTAMENTUL DE INGINERIA SI MANAGEMENTUL
SISTEMELOR TEHNOLOGICE
DROBETA TURNU SEVERIN
Specializarea:Ingineria și Protectia Mediului in Industrie

PROIECT LA
TEHNICI DE A CHIZIȚIE, MONITORIZARE ȘI
DIAGNOZĂ A CALITĂȚII MEDIULUI

ÎNDRUMĂTOR,

Ș.l.ing.BUCȘE IONELA GABRIELA

Student:

CĂLIN MIHĂIȚĂ MARIAN

2020-2021
 MONITORIZAREA CALITĂȚII APEI
Probe de interes.Tipul probelor de interes pentru monitorizarea calitatii apei sunt apele
naturale,atat panza freatica (uneori si sedimentele),cat si apele de suprafata,incluzand apele
curgatoare (de la izvoare pana la marile rauri ),cat si lacuri,mari,oceane,chiar ci ghetari. O
categorie speciala sunt apele de tranzitie si de coasta data fiind implicatiile multinationale ale
poluarii acestor ape.De interes mai mic pentru acest curs sunt apele reziduale care sunt emisii
lichide atunci cand sunt eliberate in mediul inconjurator.Reprezentativitatea probelor de
apa.Nevoia de asigurare a reprezentativitatii probelor de apa este cunoscuta. Apele de
suprafata si cele din panza freatica pot avea variatii in compozitie depinzand de sezoane
(uscat sau umed),de precipitatiile recente (diluarea poluarii) si de consumul de apa.
Compozitia apelor de suprafata depinde de asemenea si de cursul de curgere al apei sau de
fenomenul de stratificare,care apare in oceane mari sau lacuri adanci, sau cand doua fluvii de
apa se unesc,in special atunci cand apa dulce se uneste cu apa sarata.

Cantitatea de probe de apa

Cantitatea de proba de apa de suprafata si de apa din panza freatica trebuie sa fie suficienta
pentru a asigura atat analizele de laborator si cerintele pentru asigurarea calitatii,cat si pentru
testele de controlul calitatii (QA/QC).De obicei,se iau intre 20-40 litrii de apa.

Instrumente pentru luarea de probe

De mare importanta pentru pastrarea apei sunt instrumentele de luat probe,sticlele gradate,
deci,pentru probe diferite de apa sunt folosite recipiente/sticle diferite:

- sticlele transparente rezistente chimic (sticla de Pyrex) sunt folosite pentru determinarea
compusilor organic (Figura 1.a);
- recipientele de polietilena sunt folosite pentru determinarea compusilor anorganici (Figura
1.b);
- tuburi special sunt necesare pentru luarea de probe din panza freatica (Figura 1.c) cu tuburi
de pompare peristaltice si submersibile.
Tehnici de pregatire pentru luarea de probe
Tehnicile de pregatire pentru luarea de probe au fost deja prezentate in Modulul 6.Subiectul 3.
Pentru aceasta unitate,doua exemple de pregatire a probelor de apa au fost selectate:

- probele facute pentru determinarea cationilor de metale grele dizolvati in ape sunt pre-tratate
bazandu-se pe: precipitare,, schimbul de ioni sau chelatie si extractive;

Determinarea poluantilor din apă

Doua importante directive ale uniunii europene reguleaza monitorizarea calitatii apei:

- Directiva 2000/60/EC care stabileste cadrul pentru actiunea Comunitatii in domeniul

politicii apei;este cunoscuta ca Directiva pentru Cadru UE privind apa,sau chiar mai scurt
WFD;
- Directiva 2009/90/CE care stabileste specificatiile tehnice pentru analizele chimice si
monitorizarea statusului apei.

Supravegherea monitorizarii implica urmatoarele indicative:

- parametrii indicative ale tuturor elementelor de calitate bioligici;
- parametrii indicative ale tuturor elementelor de calitate hidromorfologici;
- parametrii indicative ale tuturor elementelor de calitate fizico-chimice generale, acestea fiind
de interes pentru acest curs.

Parametrii de calitate ai apei

Mai multi indicatori ai calitatii apei au fost selectati pentru a fi prezentati.Tabelul 1 prezinta
grupe de indicatori de monitorizat precum si unitatile in care rezultatele monitorizarii sunt
exprimate.

Indicatorii sunt grupati conform caracteristicilor lor commune in:

- indicatori care dau informatii despre conditiile de oxigenare:oxigen dizolvat nevoia de

oxigen chimical (COD) si nevoia de oxigen biochemical(BOD);
- indicatori care dau informatii despre prezenta nutrientilor,care pot contribui la fenomenul de
eutropicare:nutrientii sunt clase de substante care contin atomi de nitrogen (ammoniac,nitriti,
nitrati,compusi organic de nitrogen) sau atomi de fosfor.

- indicatori de salinitate:dati de continutul general de anioni si cationic;

- in categoria poluantilor de origini natural sunt inclusi in principal cationii de metal greu;
- alti indicatori relevant de origini organice sunt fenoli, surfactanti anionici si halogenuri
organice absorbite (AOX).
 Tabelul 1.Indicatori de calitate ai apei

Trecand de indicatorii calitatii chimice stabiliti de regulile Uniunii Europene,exista si alte

categorii de interes pentru studiile de monitorizarea calitatii apei conduse in cadrul unor
proiecte de cercetare pentru monitorizarea pe baza de cercatare. Acesti poluanti sunt din
diferite categorii:

- compusi solubili si nesolubili;

- compusi organic si anorganici;
- cu greutate moleculara mare sau mica

De exemplu,anionii organici si poluanti organici persistenti cum ar fi pesticidele,hidrocarburi

aromatice policiclice (PAHs) sau bifenili policlorurați (PCBs) sunt de asemenea studiati.

Metode analitice pentru determinarea parametrilor de control ai

apelor
Pentru toti indicatorii de calitate a apei, sunt disponibile standarde pentru metodele analitice
ca Norme Europene (EN) sau standard de la seriile ISO, care sunt emise de Organizatia
Internationala pentru Standarde (ISO).

Tabelul 2 prezinta o selectie din standardele EN si ISO si metodele analitice legate de acestea
in care standardele sunt bazate pe determinarea indicatorilor pentru calitatea apei.
Tabelul 2.Analiza apei-metode standard

De exemplu,metodele titrimetrice sunt folosite pentru detrminarea oxigenului,totalului de

nitrogen sau indicatorilor de ioni de amoniac.Cationii de metale grele sunt determinate prin
spectrometria de absorbtie atomic.Unii dintre anionii anorganici si surfactantii anionici sunt
determinati prin UV-VIS spectrometria de absorbtie moleculara.Ionii generici (anioni si
cationi) pot fi determinate prin cromatografie lichida si cromatografie ionica,in timp ce
cromatografiea gazoasa este aplicata pentru determinarea halogenurilor organice absorbite.

Similar analizelor probelor de aer,pe langa meetodele de analiza standard,folosite conform

regulilor pentru anumiti parametrii ai calitatii aerului,alte metode analitice non-standard
pentru orice poluant de interes sunt disponibile si acceptate in practica de laborator.Ambele
categorii de metode analitice sunt subiecte de validare si acreditare in laborator,potrivit
IOS/IEC 17025:2005,cu versiunea recenta ISO/IEC 17025:2017.

In acesta privinta,Directiva 2009/90/EC spune ca:statele member trebuie sa se asigure ca toate

metodele de analiza,incluzand laboratorul,pe teren sau on-line,folosite cu scopul monitorizarii
chimice de catre anumite programe conduse sub Directiva 2000/60/EC sunt validate si
documentate conform cu EN ISO/IEC17025 standard pentru alte standard echivalente
acceptate la nivel international.
 Tabelul 3.Determinarea metalelor grele din probele de mediu

Toate aceste metode si tehnici sunt folosite pentru a determina compusii metalici si metaloizi
prezenti in diferite metrici de mediu.Unele metode sunt aplicabile in mod special ca tehnici de
singur-element (AAS, AFS,spectrometria,metode imuno chimice) sau simultan ca tehnici
multielement (AAS, ICP-AES, ICP-MS,NAA,GC, LC,IC,CE). Aceasta caracteristica poate fi
considerata un avantaj sau un dezavantaj,depinzand de continutul probei si de telul analitic.

Unele metode si tehnici sunt potrivite pentru determinarea formelor cationice sau oxoanionice
ale metalelor grele si altele pentru formele organometalice. Analiza specificatiilor unui
element (metal) este de asemenea posibila. Analiza specificatiilor este importanta pentru ca
concentratia speciilor toxice este relevanta in setarea standardelor ecologice si ale mediului
inconjurator.
Alte exemple de metode analitice disponibile pentru determinarea poluantilor din diferite
matrici de medii sunt date in Tabelul 4,continand tehnici de separare apicate pentru analiza
pesticidelor.Pentru a arata interesul pentru validarea metodelor nu doar pentru laboratoarele
obisnuite,dar si pentru laboratoarele de cercetare,tabelul prezinta de asemenea o sectiune de
criterii de validare care au fost folosite in publicarea cercetarii.

Tabelul 4.Derminarea pesticidelor din probele de mediu

Toate aceste tehnici analitice sunt utilizate ca metode standard,metode nestandardizate sau în
metode dezvoltate de laborator.

MONITORIZAREA SI CARACTERIZAREA STARII APELOR

RETELELE SI PROGRAMELE DE MONITORIZARE

In conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC).

Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de
suprafata,apele subterane si zonele protejate in scopul cunoasterii si clasificarii “starii“
acestora in cadrul fiecarui district hidrografic.In Romania programele de monitorizare stabilite
au devenit operationale la 22.12.2006,aplicandu-se corpurilor de apa de suprafata,corpurilor
de apa subterana si zonelor protejate.Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor
cuprinde urmatoarele 6 sub-sisteme:

• rauri
• lacuri
• ape costiere
• ape subterane
• ape uzate (monitoringul de control al apelor uzate evacuate in receptorii naturali).

Mediile de investigare sunt reprezentate de apa,sedimente si biota,elementele de calitate,

parametrii si frecventele minime de monitorizare fiind in concordanta cu cerintele Directivei
Cadru in domeniul apei,functie de tipul de program.Monitorizarea starii apelor in Romania pe
baza programelor de monitorizare stabilite in conformitate cu Art. 8 (1,2) al Directivei Cadru
Apa se realizeaza de catre Administratia Nationala “Apele Romane” prin unitatile sale
teritoriale.

Programele de monitorizare a apelor de suprafata includ:

• programul de supraveghere;
• programul operational;
• programul de investigare.

In abordarea nationala,o sectiune de monitorizare poate servi atat programului de

supraveghere,cat si programului operational de monitorizare.
Programele de monitorizare a apelor subterane includ
• programul de monitorizare cantitativa;
• programul de monitorizare calitativa de supraveghere si operational.

Ape de suprafata
In conformitate cu anexa V din Directiva Cadru,informatiile furnizate de sistemul de
monitoring al apelor de suprafata sunt necesare pentru:

• Clasificarea starii corpurilor de apa (avand in vedere atat starea ecologica,cat si starea
chimica); • Validarea evaluarii de risc;
• Proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring;
• Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorita cauzelor naturale;
• Evaluarea schimbarilor pe termen lung datorate activitatilor antropice;
• Estimarea incarcarilor de poluanti transfrontalieri sau evacuati in mediul marin;
• Evaluarea schimbarilor in starea corpurilor de apa identificate ca fiind la risc,ca raspuns la
aplicarea masurilor de imbunatatire sau prevenire a deteriorarii;
• Stabilirea cauzelor datorita carora corpurile de apa nu vor atinge obiectivele de mediu;
• Stabilirea magnitudinii si impactului poluarilor accidentale;
• Utilizarea in exercitiul de intercalibrare;
• Evaluarea conformitatii cu standardele si obiectivele ariilor protejate;
• Cuantificarea conditiilor de referinta pentru apele de suprafata.

Programul de supraveghere
Monitoringul de supraveghere are rolul de a evalua starea tuturor apelor din cadrul bazinului
hidrografic,furnizand informatii pentru:validarea procedurii de evaluare a impactului,
proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring,evaluarea tendintei de variatie pe
termen lung a resurselor de apa,inclusiv datorita impactului activitatilor antropice.In Romania,
programul de supraveghere se realizeaza in fiecare an,conform planului de management.
Majoritatea sectiunior de monitorizare au fost definite ca fiind de supraveghere.

Rauri
Pentru programul de supraveghere,la nivelul spatiului hidrografic Somes - Tisa,numarul
sectiunilor de monitorizare pentru rauri este de 32.

Elementele de calitate monitorizate,parametrii si frecventele de monitorizare pentru fiecare

element de calitate sunt prezentate in tabelul 6.1.
Tabel 6.1. – Elemente, parametri si frecvente de monitorizare in programul de supraveghere si
operational - rauri
* in cazul viiturilor,frecventa de monitorizare va fi crescuta functie de regimul hidrologic al
raului
**se monitorizeaza de 12/an cand CA este la risc datorita nutrientilor si substantelor organice
**se monitorizeaza de 6/an cand CA este la risc datorita alterarilor hidromorfologice si
substantelor prioritare
*** numai in cazul sectiunilor de captare a apei de suprafata in vederea obtinerii apei potabile

1) Substantele prioritare (anexa X din Directiva Cadru – Decizia 2455/2001/EC):in cazul

existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante;
2) Poluanti specifici neprioritari (substante din Anexele 8 si 9 din Directiva Cadru):in cazul
existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante;
3) Alti poluanti: substante ce nu se regasesc in anexele 8,9 si 10 din Directiva Cadru:in cazul
existentei surselor de poluare care evacueaza astfel de substante

Lacuri

La nivelul spatiului hidrografic Somes - Tisa,reteaua pentru monitoringul de supraveghere se

realizeza prin 24 de sectiuni in cazul corpurilor de apa lacuri de acumulare.In cazul corpurilor
de apa lacuri naturale nu se realizeaza monitoring de supraveghere,toate sectiunile fiind de
referinta.

Elementele de calitate si frecventa de monitorizare

Pentru fiecare element de calitate inclusiv parametrii,sunt prezentate in tabelul 6.2.In cazul
lacurilor de acumulare,dar si in cazul unor lacuri naturale,monitorizarea elementelor fizico-
chimice si biologice se face pe sub-sectiuni:suprafata,zona fotica si in unele cazuri limita
zonei fotice.

Programul operational

Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii corpurilor de apa din cadrul bazinului
hidografic ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu si a starii corpurilor de apa
posibil la risc,precum si evaluarea oricaror schimbari in starea acestor corpuri de apa,
schimbari datorate aplicarii programului de masuri.Programul operational se aplica tuturor
corpurilor in care sunt evacuate substante prioritare.Pentru spatiul hidrografic Somes - Tisa,
monitoringul operational se realizeaza printr-un numar de 78 sectiuni de monitorizare.
Elementele de calitate si frecventa de monitorizare

Directiva Cadru prevede ca monitoringul operational sa fie specific si sa aiba la baza

monitorizarea unor parametrii relevanti (care sa indice riscul neatingerii starii bune). In
tabelul 6.1. se prezinta elementele, parametrii si frecventele de monitorizare pentru elementele
biologice, hidromorfologice si fizico-chimice.

Lacuri
Reteaua pentru monitoringul operational la lacuri in cadrul spatiului hidografic Somes-Tisa
este alcatuita dintr-un numar de 28 sectiuni.
Elementele de calitate si frecventa de monitorizare In tabelul 6.2. se prezinta elementele de
calitate biologice,hidromorfologice si fizico-chimice,parametri si frecventele de monitorizare
ale acestora.Ca si in cazul programului de supraveghere,monitorizarea elementelor fizico-
chimice si biologice se face pe profile (sub-sectiuni):suprafata,zona fotica si in unele cazuri
limita zonei fotice.
Programul de investigare

Programul de monitorizare investigativa in Romania a fost stabilit pe baza prevederilor

Directivei Cadru in domeniul apei,fiind reprezentat de: •
identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte
reglementari din domeniul gospodaririi apelor,
• certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu (acolo
unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se
pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit)
• stabilirea impactului poluarilor accidentale,furnizand informatii referitoare la programele de
masuri necesare pentru atingerea obiectivelor de mediu si a masurilor specifice necesare
pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.Programul de investigare se aplica,daca
este necesar,la completarea cunostintelor privind calitatea apei,la testarea noilor metode de
evaluare calitativa,la probarea ipotezelor privind evaluarea presiunilor si a impactului,nefiind
necesara stabilirea in avans a retelei de monitoring investigativ si a elementelor de calitate
monitorizate.

Ape subterane

Articolul 8 al Directivei Cadru stabileste cerintele de monitorizare pentru starea apelor

subterane,iar anexa V indica faptul ca informatiile furnizate de sistemul de monitoring al
apelor subterane sunt necesare pentru:

• Evaluarea starii cantitative a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana
(inclusiv evaluarea resurselor de apa subterana disponibile);
• Estimarea directiei si a debitului din corpurile de apa subterana care traverseaza granitele
Statelor Membre;
• Validarea procedurii de evaluare a riscului,realizata conform Articolului 5;
• Evaluarea tendintelor pe termen lung a diversilor parametri cantitativi si calitativi,ca rezultat
al schimbarilor conditiilor naturale si datorita activitatii antropice;
• Stabilirea starii chimice pentru toate corpurile sau grupurile de corpuri de apa subterana
identificate a fi la risc de a nu atinge starea buna;
• Identificarea prezentei tendintelor importante si continue de crestere a concentratiilor de
poluanti;
• Evaluarea schimbarii (inversarii) tendintelor in concentratia poluantilor in apele subterane;
• Stabilirea, proiectarea si evaluarea programului de masuri.
Tabelul 6.3.Elemente,parametri si fregvente de monitorizare in programe de supraveghere si
operational-ape subterane.
Monitorizarea cantitativa a corpurilor de apa subterana

Are ca scop principal validarea caracterizarii realizate in conformitate cu Articolul 5 si a

procedurii de evaluare a riscului de a nu atinge starea cantitativa buna la nivelul tuturor
corpurilor de apa subterana sau a grupurilor de corpuri.In spatiul hidrogafic Somes-Tisa,au
fost identificate un numar de 104 sectiuni (foraje freatice reprezentative,foraje de adancime,
izvoare si captari) monitorizate din punct de vedere cantitativ.
Monitorizarea calitativa (chimica)

La nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa,numarul sectiunilor monitorizate din punct de

vedere calitativ cu programul de supraveghere este de 104 (88 foraje freatice reprezentative,7
foraje de adancime,4 izvoare si 5 captari).

Zone protejate
Conform articolului 6 si anexei IV din Directiva Cadru,corpurile de apa desemnate pentru
captarea apei destinate consumului uman sunt considerate zone protejate.De asemenea,in
conformitate cu articolul 7 al Directivei Cadru,Statele Membre trebuie sa identifice toate
corpurile de apa utilizate sau care vor fi in viitor utilizate pentru captarea apei destinate
consumului uman,care furnizeaza in medie,mai mult de 10 m3 /zi sau deservesc mai mult de
50 de persoane.De asemenea, Statele Membre trebuie sa monitorizeze toate corpurile de apa
care furnizeaza mai mult de 100 m3 /zi (in medie).

Pentru apele de suprafata,in cadrul spatiului hidrografic Somes-Tisa au fost identificate un

nr. de 19 captari de apa (16 pe rauri si 3 pe lacuri de acumulare),unde s-au stabilit sectiuni de
monitorizare in conformitate cu prevederile Directivei Cadru.Parametrii monitorizati sunt cei
definiti de Directiva 75/440/EEC si Directiva 79/869/EEC.De asemeni,Directiva Cadru
prevede monitorizarea substantelor prioritare si a altor substante descarcate in cantitati
semnificative care ar putea afecta starea corpurilor de apa si care sunt prevazute in Directiva
privind calitatea apei potabile.Frecventa de prelevare si analiza a probelor de apa de suprafata
utilizate pentru captarea apei potabile este prezentata in tabelul urmator:

Pentru apele subterane,la nivelul spatiului hidrografic Somes-Tisa,au fost identificate un

numar de 3 foraje utilizate pentru monitorizarea captarilor de apa destinata consumului uman.
Referitor la parametrii si frecventa de monitorizare, se mentioneaza ca:
• masuratorile de niveluri in forajele de observatie ale Retelei Hidrogeologice Nationale
(situate in raza de influenta a acestor captari) se realizeaza odata la 3 - 15 zile in functie de
regimul de variatie a nivelurilor;
• monitorizarea parametrilor fizico-chimici obligatorii,precum si a poluantilor/parametrilor
prevazuti de Legea apei potabile 458/2002,modificata si completata de Legea 311/2005 se
efectueaza de 4 ori pe an.
Referitor la alte tipuri de zone protejate,se mentioneaza ca in spatiul hidrografic Somes-Tisa
au fost identificate urmatoarele sectiuni:
o Pentru zone de protectie a speciilor acvatice importante din punct de vedere economic:45
sectiuni pentru apele salmonicole;
o Pentru zone vulnerabile la nitrati,34 sectiuni pentru apele de suprafata (27 pentru rauri si 7
pentru lacuri) si 38 sectiuni pentru apele subterane localizate in zone vulnerabile;
o Pentru zone destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde mentinerea sau imbunatatirea
starii apei este un factor important 11 sectiuni;

CARATERIZAREA STARII APELOR

Ape de suprafata.Definitii normative si principii

Directiva Cadru Apa defineste in Art.2 starea apelor de suprafata prin :

• starea ecologica
• starea chimica

Starea ecologica

Reprezinta structura si functionarea ecosistemelor acvatice,fiind definita in conformitate cu

prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apa,prin elementele de calitate biologice,elemente
hidromorfologice si fizico-chimice generale cu functie de suport pentru cele biologice,
precum si prin poluantii specifici (sintetici si nesintetici).Conceptul promovat de Directiva
Cadru Apa privind starea apelor are la baza o abordare noua,integratoare care difera
fundamental de abordarile anterioare in domeniul calitatii apei in care elementele
hidromorfologice nu erau considerate, iar preponderenta revenea elementelor fizicochimice.

Caracterizarea starii ecologice in conformitate cu cerintele Directivei Cadru Apa (transpusa in

legislatia romaneasca prin Legea 310/2004 care modifica si completeaza Legea Apelor
107/1996),se bazeaza pe un sistem de clasificare in 5 clase,respectiv:foarte buna,buna,
moderata,slaba si proasta,definite si reprezentate astfel: