CPSF - CPSF-0065 (-)
CPSF - CPSF-0065 (-)
CPSF - CPSF-0065 (-)
NEBULOASA DIN
ANDROMEDA
Roman de anticipatie
• .. .. '*
• "* *
CUVÎNTĂTORUL
intermezzo �tiin\iiico-ianlulic
--
LUCRARI CARE VOR APAREA IN COL ECTIA
,.POV E STI Rl ŞTII NŢIFICo-FANTASTIC E"
-
Nr. 66 ,.Cintecul lebedei" de Ioana Petrescu.
Coperta.desen de D. ANDREI
2
R EZ U MA T U L CAPITOLELOR P R ECEDENTE
3
rechemat 11rgcnt de Consiliul asironautic din pricina unei colastrofe
produse pe :;atetitul 57.
Folosind instalat iile lui Kor Yul/ din Tibet, Mwcn Mas Şi Ren
Roz Intreprind grandioasa lor experienfli prin care vor să irwingă
Timpul. dar totul se lermiflti cu o dezastruoasei explozie,
J udecîndu·! pe Mwen Mas pentru nesăbuita lui experienţă,
Consiliul astronautic il achitd finlnd seamă de mobi!uri/e generoase
cure i-au determinat ac tiunea. Tn cadrul aceleaşi adunări, Consiliul
hotărăşte trimiterea in cosmos a lrei mari expediJii: una care sti
cerceteze spiralodiscu/ de pe Steaua de fier, alta spre steaua omicron
Fridan şi a treia spre steaua Ahernar,
Capitolul 10
too.Ji,!� .,1 pomi de-a lungul gri nzii de reazem in întîmpinarea căuşului
strlilucitor al Ursei M a ri. O CIN1ductă uriaşi fuseu monL1tf IJt teată
lungimea viitorului sate lit. La capetele ei. se lallfau .două triunrhiurl
aKutit� care sprijineau discurile uriate. uter toncave ale radlanJilor
de cimp magnetic. In curînd (după moRtarea ltalerlilor ce vor trans•
forn1a radi alille alllastre ale Soarelui in curent electric) se va putea
dep la sa de-a lunrul liniilor • lorf.i magn•fică firi 5ă mai fie lqat
ci avind doar plici directoare fixate pe piept şi pe spate .••
ne dea luminll
9ar \'eter se uiti spre s1în ga şi In jO& uRile. asemenea altOI' peşti
adormlfl, legati lawltă. atirftau dteva rachete de transport. Mai sus,
sub o umbrelli plati. men i tl si apere 4r .meteorl$i fi de soa�. plu tea
o platf&rnll provizorie, montatl din loi de biJuaj. Pe ea erau aşezate
şi asamblate piesele "&duse d e rachete. Muanicii rn11nceau de zer.
strlluclnd ca licllricli afund cind suprafAta net• a scafandrelor
ieşea din ontbra umbr elei tie protecţie , Păienjenişal cahlurilo r !IC rami.
fica, pOI'nirNI le la negrele orificii dscate in pJntecele racheteler de .
mo.i sus. chiar sub carcasa care 'i fusese menia.tă. un (rup de oameai,
lft pozlfli ciudate. adeseori amuzante. lucrau la o maşină imensl. Un
singur inel •in br-onz lterltic CII in"A!Iiş llr ltorazot ar fi cî•tărit pe
Plmmt, desifUI', peste o slltl !le tene. Aici. Insi toată ueastă uriaşi
povară atlma docil alături lle scheltm.l meta lic al satel ltul ul 'e t111
cablu c1iJt tfltre artificl.te, ce avea IWeairea si egalizere vitezele lle
rotaţi e tn jurul PăRlintului ale 1-.uro r !Reselor l:tolaie ce nu fuse.eră
Jncă montate.
Mişdrife fucrltorUer -erau indeml�aatiae 11 sitfare : oa111eaii se
tnvătaseră cu a b9eRfa. mal bine �is CII valoa � .infinit de mid a for·
fei de grnitafle. El 1rebaiau sl tie insă in ;eurid ltiocuitf tu aijii.
cle i o intlelunrati fltURci f�lc ă -'n condifitle fmponlleraltillti1ii cta.tta
la tuftturărl drcuhrtorii, ce ,.Ua• să devină persi.stent e ti să tranf
ferm e ennal. la revenirea fui pe Pblirrt. tntr-un adevăra t Invalid.
De aceea nimeni nu lucra pe satelit mai muJt lle 160 de ere : Iar la
intoarcere fiecare trecea printr·•n stadiv de reacllmatizare in statiunea
,.lntermediarăft. ce se retea deltSIIpra planetei la o tnălţime ele noa.ă
sute de kilometri.
Dar Vet�r. care conducea montajul, căuta să nu se expună unor
eforturi fir:ice prea mari. oricit de dornic era aclesea să accelereze
cutare sau cuta re ope.rafie. lntr-adevir, avea datoria să reziste aki,
la iniltimea de 57.600 de kilometri, timp de ci teva luni de zile.
Dacl şl·ar fi dat c:onsimtămlntul să se luueze tl noapte a, ar fi
!&ăbit ti mai mult termenul !a care tinerii săi prieteni urmau să
se intoan:ă pe planeta natală. De asemenea ŞI schimbul lor ar fi
trebuit să fie chemat mai curind. A doua navă ,planetară a şantie
rului ,,Barion• aştepta .pe cîmpia din Arizona, unde, 11ng ă ecranele
aparatelor de televiuun e şi pupitrele maşinilor de Inregistrare, se
afla Grom Orm.
Glaciala noapte cosmică era foa.rte lunră. Hotărirea de a se
lucra în tot timpul ei reducea fa jumătate timpul de montare a sate·
lilului, şi Dar Veter nu putea renunta la această posibilitate. Primind
consimfămintul şefului, oamenii plirislră platforma de mon taj şi se
ri siplră In f()afe pirfile. In scurt timp, începură a Intinde o şi mal
complicati retu de cabluri. Nava planetar! ,,A Itai", ce servea drept
5
loeulnfll celor ce munceau pe şantier şi atirna nemlşcati la C:1141itul
grlnzii de reazem. îşi desprinse deodatl cablurile care o legau de c.ar·
casa satl'litului, Din motoarele navei tlşnira şuvoaie lungi de flăcări
orbltoare. Urlaşa siluetă a navei se intoarse rapid. Nici un zgomot
nu străbltu vidul spatiului Interplanetar. lscusitul comandant al navei
,.Aital• avusese nevoie doar de citeva turatll ale motoarelor spre a
se inălta la 40 de metri deasupra şantierului şi a se intoarce cu
proiectoal'f'le· i de aterizaj către platforma de demontare. Din nou fură
întinse Intre navă şi carcasă cablurile de sprijin şi toată a cea masâ
de obiecte eterogene suspendate in spatiu clipătl o imobilitate relativii,
continuind in acelaşi timp si se rotească in jurul Pămîntului cu o
viteză de aproximativ zece mii de kilometri pe oră.
Distribuirea maselor de nori il indică lui Veter că. in acel
moment, şantlerul trecea deasupra regiunii antarclice a planetei, a�a
dar că urma să intre curind in umbra Pămîntului. lndlzitoarele per·
fectionate ale sc:afandrllor nu reuşeau să compenseze prea mult timp
iradierea cildurli In vidul glacial al spatiului cosmic:. şi vai de cilă·
torul ce-şi cheltuieŞte in mod nesăbuit energia bateriilor sale 1 Astlcl
işi aflase moartl'a. cu o luni inainte. arhilectul-montator care. siH'·
prins de ploaia unor meteoritl. se adlpostise in interiorul rece al unei
rac·hete deschise. firi să aştept e ca satelitul si ajungi pe partea
lnsoritl a Plimintului. De asemenea unul dintre ingineri fusese omorit
de un meteorit. Asemenea cazuri nu puteau 11 nici previzute in intre·
glme. nici preintimpinate ! Construirea satelitilor cere Intotdeauna· anu
mite jertfe. şi nu se ştia cine va li viitoarea. legile probabilitătii (deş i
cu greu aplicabile fiecărui om in parte. biet flricel rizlet de nisip)
spuneau el cea mal mare şansi de a con�tltui aceastl jertfi viitoare
o avea el. Dar Veter; intr-adevăr, venise inaintea celorlalti tovarăşi
de munci acolo la acea iniltime. accesibili oriclrei posibUititi de
accident. O voce liuntricl il şoptea insi şăgalnic că splendida lui
persoanl nu poate plfi nimic. Si. oricit de absurdA ar fi fost această
certitudine pentru un om deprins a gindi matematic ea nu inceta
să-I urmărească şi să-i inspire calmul cu care se balansa pe grinzile
şi retelele carcase! descoperite .•.
Pe Pămînt monta.iul constructiilor era efectuat cu maşini speciale
denumite embriotec:til•. Desigur constructia moleculară a unul orga
nism viu realizati de un mecanism cibernetic ereditar**. era nein·
chipuit mai complexă. Cu mult mal simpli. embriotectii lucrau de
"bieei cu curent continuu sau in cimp magnetic. Semnele conventio·
nale. făcute cu ajutorul radiostTontiulu! 90. ale pieselor ce urmau �ă
fie ansamblate dădeau maşinilor posibilitatea si imbine toate acele
Penumărate corpuri cu 0 precizie şi o rapiditate. pentru un neiniti:�l
cu adevirat uimitoare. Aici insii. la această lnăltime, nu existau şi
nici n!J puteau să existe asemenea maşlrli. Montarea satelitului era
e�ec:utatll manual, după metode invechite.
Totuşi. in eiud1 tuturor primejdiilor, munca aceasta era atit de
interesantă. mrit atrăgea mii de voluntari. Statiunile de control psihic
nu mai pridideau să examineze pe toti cel care doreau să aducă la
6
cunoştinfa consiliului c:1 sint rata si porneasei In spatiul Inter
planetar.
Veter ajunse pinii la fundatiile maşinilor solare. dispuse in evan·
tai in jurul uriaşei bucşe ce adăpostra aparatul de gra vitafie artifi
ciall, şi-şi branşă bateria din spate pe borna de intrare a circuitului
de control. Auzind in telefonul căştii sale o melodie simpli, Dar Ve
ter conectA in paralel o placă de sticlă, pe care, cu linii subtiri aurii,
era desenată o schemă. Se auzi aceeaşi rMiodie. Deplasind două ver
niPre, Dar Veter reuşi să suprapună punctele instantanee şi se c:on
vinse c:ă nu mai exi�tă divergente nici In melodie, nici in tonalitatea
acordului. O parte importantă din viitoarea maşini fusese montată
impecabil. Puteau începe acum instalarea electromotoarelor de radia
tie. Veter işi indrepti umerii obositi d e purtarea lndelungată a sc:afaa
drului şi-şi intoarse de citeva ori capul spre dreapta şi spre stinga ;
orice mişcare ficea să-i trosneasc:l vertebrele gitului. Din pricină ci
purta de atîta vreme casca. articulatia craniană 1 se cam Intepenise.
Noroc că Dar V eter s-a dovedit a fi rezistent la psihozele. atît de
răspîndite printre c:el care luc:reazl dincolo de limitele atmosferei te
restre : nu-l atinsese nici boala somnului, provocată de razele ultra
violete, nici furia pricinuiti de cele Infraroşii. Altfel n-ar fi fost in
stare si duel pină la c:aplt misiunea de onoare ce-i fusese incredin�
tati.
In curînd, cel dintîi blindaj avea si asigure un adlpost oamenilor
pierduti in ilnensitatea Cosmosului.
Un mic proiectil de salvare se desprinse de "Aita i " il trec: u pe
lîngă şantier ca o săgeatl. Era remorcherul trimis dupl rachetele
automate sosite c:u materiale şi care se opreau la o inllţime anumiti.
l:ra şi timpul! Grupul de rachete, oameni, maşini şi materiale care
pluteau in spaţiu pătrundeau in partea umbritl a Plmintului. Proiec:·
tilul de remorcaJ se intoarse, trăgind dupi sine trei rac hete lungi in
formă de peşte, cu luc:iri albastre, care pe Plmint cintireau fără car
buranţl cite cincizeci de tone.
Rachetele se alăturari altora asemănitoue, aflate în jurul plat
formei de descărcare. Dintr-un salt, Dar Veter trec:u de partea c:ea
laltii a carcasei şi ajunse in mijlocul tehnicienilor care se ocupau de
recepţia materialelor. Oamenii discutau tocmai planul muncii de
noapte. V eter apreb'i programul lor: ceru insi înlocuirea tuturor ba·
1eriilor individuale cu altele proaspete care să asigure treizeci de ore
de incllzire neintreruptl a scafandrilor, în afară de alimentarea cu
curent a lanternelor, a filtrelor aeriene şi a radiotelefoanelor.
Totul se scufundă dintr-o dati in bezna noptii. într -o nemărginîtl
genună. Dar lumin� zodiacală •. ce provenea de la razele solare îm·
prăştiate de gazele zonelor superioare ale atmos fere i , mai stărui mult
timp, aruncind scheletulul viitorului satelit lucirile ei dulcl cenuşH.
Temperatura coborise la 1800 sub zero. Supraconductibilitatea era
llcum şi mai supărătoare decit în timpul zilei ; cea mai neînsemnată
uzurii a izolatiei Instrumentelor. baterillor sau acumulalorilor făcea
ca obiectele din apropiere si fie îndată învăluite de aureola albllstruie
a curentului care, neputind fi canalizat in directia voită, se scurgea
de-a dreptul la suprafaţă.
Pă nUnt fN.R.)
7
Q da tli c:o gerul se intetea ş; intune ric." Cosmosului. Stelele to.ra8
asemenea unor a ce albastre, extrem de luminoase. Cel mai de. t em
părea zborul nn�t şi ne;auzit aJ me teori ţilor. Pe suprafata globuM
rtj
. u
.
mtvnecat d• jes, an CIIJ'enfai abnosferel, se aprindeau norii muJ tlcolo [ ;ri
ai urorei electrice. desc:ărcărt de scintei de o lungi me uriaşă sau llfif:
a
ale laminil de dispersie, lungi de mii de kilometri. tJragane mai ni�
praz a iae decit orice furbm i terestri bin tuiau acolo departe, in Jlm
torlfe su,.rioare ale l n vel işu lu l aerian, care, saturate de radlaj:ille Soa
rehli Jl· ale Cosmosului, contfn��au si a!IÎte intens energia, illflleulrindl
foarte IBUtt comunicatiile riintre pntier şi planeta �t��tală.
Deodată. in lumea aces.sta mică, pier4ută in raoa st1'Uos ut noian dt>
bezni şi ger, se produse o schimbare. Dar Veter au--şi dădu pe dată
seama că se aprinHră proiedoarele navei pfanetare. lntuneric:ul se
făcu mai negru, iar lamiaa stelară mai pajidă ; piattonna şi taaasa
se deta,aa acum şi IIIQÎ bine ia lumina aaea a!lli. atit de v ie. Peste
c:Mirva c:llpe ins.ă, .,Ait.W' işf re..use tms.tuaea, şi lumina se făcu mai
plbtmi " mai pufin intensă. Naova eaui8BĂ6ea eneraia ICIH11Uiatorilor
sii. Şi iarifi, ca şi. i8 timpu l zilei, Îllftplll'ă si � !Rişte 'ătrat ele şi
eltpsele foiler de biUidaj. gdlajllle anaaturll. ciUndlit şi ţevile rezer
Matelor, lieca��e lflisitl� heptat leclll ca'llalit i8 schelebd satelitu
lui ia 180111laf.
Veter dibui o grindă transversală, se agătă de minerele fixate pe
calllld ce servea drept balustnMiă ti. diotr-o IAvitură de picior, se
avinti sus, spre ,.Aital". Aj un se lllică tnpa navei tlaAdare, skinse
lrinele aflate ia iDt el!io ra t millleftlK şi se opri taanai la timp ca să
na se izbească d e ��ŞI- inchisi.
Spre a se JtdMc:e pierdelile ft.' a•..� trieia�We de necentenitul
d•f2·9i• at DIIRie&'Oiiler ma.citeri, ia camera de tncere nu era in·
ta!finată a presiaae terestri: ool'lllală. De aceea, abia tiapă. ce pitrun se
iwaea de-a doaa cameri ajutitoaH (cens&ruiti pro."imFiu). Dar Veter
îşi scoase scafandru!. casca şi IWeriU...
Dezmortindu-şi trupul obosit de purta.ea Kafaadrului, se pli111ba
cu paşi fermi pe pulriea interioari, bucurindu-se de revenirea la o
gnatate aproape obişnuită. Instalaţiile de lfliVitafie artificială de pe
nava planetară hulcfl011811 neiatrenapt. Şi er a nespus de plăcut să te
silnfl "om cu pic.ioarele pe piiiiÎDt", iar nu o DJ116Culifă uşoară. zbu·
rind prin amăfi toarele spatii siderale. Lumina d ul ce, aerul cald•. fo ·
totiile cemode te tmWa u să te. intinzi ti să te laşi în voia unui repaus
fără wind. Dar Vetef' retrăia acu m bucuria strămeşiJor sii, uimitoarea
bucurie lle c a r• citise in străvechil e romane. lo aeelaşl fel, după un
drum ne5firşit. de-a hmgul unui pusti u îngheţat, printr-o pădure
umedă saa pe IRunţii silind, oamenii pitnndea u într-o locuiaţi incăl
nti, fie n o casi. un bonlei sao o iurti de pislă. Şi at.uaci, ca şi
acum, pet"efil saltfiri il de spil'feau pe om de lumea imen si $1 plină de
primejdi i şi vrăjnlăfie, il ofere a u ciWură, lumină şi odihnă, pen tr�
ca. dobindind noi htrte, să poată g indi la ceea ce avea să facă m:u
departe.
Veter rezisti totufl ispitd pe care o repruentau un fotoliu şi o
carte. 'frebuia si staltltească lept u ra aa PWntul, căci lumina aprinsă
pc satelit ar fi putut provoca serioase ingrijorirf printre colabOFatorii
Observatorulul din California, care urmăreau activitatea şantierului.
Şi apoi mai trebuia si·( pn'lillă ti 'la U necesară trimiterea 11nui
11ou scbh11b iaahdle le temren.
Reuşi să stabilească o legătură bună. V orb ea cu Grom Orm nu
8
prin semnale codificate, ci prin TVF. Bătrînul preşedinte se arătă
multumit şi Jăriidui că va lua n ei n ti rz iat măsuri ca nout echipaj să
fie ales, Iar traasporfare a piesdor să fie intensificată,
Ieşind de la postul de comandă al navei .Aitai", Dar Veter trccu
prin biblioteca transformată in dormitor ; de.a lunrul peretilor se in·
şlrau acum paturi suprapuse. Cabinele, slUIIe de mese, bucătări a, cu·
loarele laterale şi sala de motoare din fată fus eseră şJ ele înz e strate
cu paturi supliJPentare. Nava transformată Intr-o bază statlonară era
suprapopulată. Veter străbătea, abia tirindu.şl picioarele, un coridor
cu peretii îmbrăcafl in plăci cafenil din masă plastică, a căror căi·
dură. clnd O a tlnrea, 1 se transmitea prin d�ete.
Gindul il zbură la astronaufil ce-şi petreceau zeci de ani in inte·
riorul un ei asemenea Rave. fă ră speranta de a ieşi din ea in a lntn
termenului fixat, udaMor de luna. Dar Veter nu locuia aco lo decit
de pal·rlt 111111 şi părăsea zilnic î ncăperile strimte ale naveL ca să lu·
creze in spatfile interplanetare. Şi totuşi il �i er a dor de Pămîntul
iubi&, ele ste pele şr mărne lui, de centrele clocotltoare de viafă din
zonele locuite. Iar Ere, Niza şi alfi t2 oa Aten l din echipajul ,,Lebedei"
urmau să petreacă ln astrorrava for f70 de ani tereffri. pînă in
cli'a lntoarcuii pe Pămînt. Dar nici unul dintre ei nu va
putea trăi atit 1 Trupurile lor vor fi incl ner ate �� înmormîntate acolo,
ia n.emărrin itele depirtări are planetelor stelei ele zirconiu. Sau.
poate. vor inceta din viafă chiar in timt uf zborului şi atunci vor con.
firma să gonească prin COSJROs indlişl intr-o ra claetă fuaeruă. Tot
astld porneau pc vremuri In lar1 corăflille funerare ale irulepărtaţllor
să i strămoşi, purtind' pe borchal lor rămişi�le ostaşiror morţi. Istoria
ollleniril nu mai văzuse lasă pînă atunci aumenea eroi 1 Eroi care
sintnrl să se osindcască a n fnch l'l pe viafă intr-o navă şl să por.
nească la drum firi nici o nldej4c de întoarcere r N u, n·avea drep.
tate, şi Veda l·ar cerfa să·l ştie rindurile r A uitat el oare de fnpti.
tor il aaoalml pentru demnitatea şi libertatea om ul ui cftn. Veacurile
fntuaerlculul sau din Era Sciziaaii, care iofruntaa incen: irl ctt 11111H
mai cwnpUte : iatemnifarea pe vi.atl ia •eciurl umede, chiltnrile in
spăimintă.toare ?-. Da, acei eroi erau sl mai puternici, si maf vred
Ricl chiar cledt centemporarrii fui" care, rivn/nd să cerceteze lumi
necunoscute, se prerttuu pentru cel mal lun2 zbor in Cosmos ••• Iar
in colllparqi e cu aceşHa, el, care aidoclată nu-si pirbise pentru un
timp mai fndeluntat planeta natală. era un om de rind şi foarte ne
insemnat.
9
multe cu o plasi metallci roşie, şi astfel rimineau neatinse zece ani,
interval ce reprezenta de doui ori durata descompunerii g;�zelor zvir
lite de cosmonave prin eşapamentul motoarelor. După fiece aterizare
sau decolare, cosmoportul se muta in altă pa-rte, ceea ce făcea ca uti
lajele şi clădirile să aibă un caracter provizoriu, Iar familiile celor
ce munceau acolo să ducă o existentă rătăcitoare, ce semăna oare
cum cu aceea a străvechilor no m azi . ..
Il
- Mwa. lbs face şf el parle din cMsiUu .•.
Fldda•• rillla�>e o dilti fiadlter, _,oi ri5e incet, amintindu-ti
pe1e11111e ceva : .
- Mwen Mas... El au nmai c:i -.1 lateiefe, ci illli ti rWcqte
(JII4utile fl caută si le dea o e�rl.Me c::ell&:1'etă.
- N-o fi tecmai llki g�a voastri?
O.r Veter ae uită Sl'ft ...... de Ulllle. l�ăatin.._u gr�. Ye
��eau electr-.5e aat01nate. l'fi• de pasageri. Ghid... gi•dul llli
Dar Veter, Rea Ba il lotreâi :
- Vine " VMa. 1(.-.g '1
- Da, e aştept, Şlli c.ă era clt-�aci sl-şl riseasdi t��oartea. u-
plorind e peşteri, unde a �isit un depeut de utilaje striftCihi şi
o Util de et� ltlindată ...
- Nu, •-am auzit nimic.
- Ani Irit at c.ă dumneata na eşti atras de lllterie ca Mwen Mas.
Pe i11t�aca Mastră pla.ndă se disaltă acu• oe-at' ".&ea u se asaulllii
itltărătul acelei ufl. Sute 4e arii de wohmtari iti eleri. 5erricili e "-..u
fu«irite • �qrropare, llar \'�a a b!Mirit si ...� această pr.
blemă Ac ademiei de Stollastkă ti Prerizillae.
- Ca să constate ct pro!MWiiU� existi .. ceea ce priveşte
descoperifoea UHI' �te importlate pentru taoi?
- Da, N-au fost culese î nc ă prea malte informatii. 4111ar epec•
a şi fost stabiliti cu ,ncizie : 4le asemenea fi •i s peu t i a şi co n\i·
naM depozifelor aflate In oeW.fte fnciperi. Istoricii ..,, a o d�:li·
niSJe a celor �nai iRalte val«i 4111 acele vremuri. iar JKiheJop •
ana1izl a mentalltifil oarnetliler � aliHtCi- Şi, fÎi ..că vcwileM8
de psihtrtefie, na viM '' E"4a N al •ici ?
- Nu, n- a re să poată nni...
- Păcat 1 Cu t� �.... regMta U.sa �i 1
- E..cla, ea 'l toţi «Ralţi lec:uitori ai plaaetei. n urmări
totuşi decolarea, spuse Ren Boz, arltlnd un şir de trepielle filaJe
care .erau lasta l a fe tn sem ic erc hl f•ul a�reaavd. Trepiedefe aces
tea serrea a de su port aner ."....- p.eMI'• reoepfia vizi!Nia. in
lumină inf r.a roşie fi aMraovlefetl. S.prapiKe _. � alta hltr"((
imagine co1o rati. llifmtele I"UPe � raze ale �ui c:oRkreau
ecranului IUievănta. cilfuri a �. după c�n şi dWn.tmele to
ruari1 or ioatte• au eliminat nuawţa 111etaUcă 111 retarea vocii.
Privirile lui Dar \'eter fură atrase de eledr*sul care toa��ai
so&i se.. Cea dintii sări tiin el, fi aC Hm alerta prin iarlra inalti.
Ve4a l(oq. Dia fu gi se arunci 4e (Jtul h14 Dar Vde r ,1 se lipi
de IJÎeptul lui lat. loviftdu-1 1'C umeri cu ccn:ite-i luafl[i.
Dar Veter o respinse uşor şl-1 c ercetă dllpu1 aftt de drag , d·
ru..i a ntobişnuita pleptănăt11ri f1 dădea o expresie ciiHiatL
- Am juca1 Intr-un film de copil rolal unei rea-ifte ao rd i ce din
Veacurile fahmericului, lăm u ri tînăra femei e, giRind incă de goană.
Allia am reuşii să mi schimb potrl �it climei călduroase de aici.
Pentru pieptănătură, n-am mai avut lnsă timp, şi am rămas aşa.
Da r Veter şi-o Inchipui înveşmlnt ată într-o rochie de brocart
lungă şi strînsă pe corp, pe cap purtind o coroană de aur CII alb astre
12
aestemate, cu cozile-) bălaie at l r nlnd 1114ll jos de g enunch i şi cu
privirea deschisă a ochilo r el cenuşii.
- Al a vwt şi coro.1nă ? o lntrebă el, zjmbindu-i voios.
- Cum să nu : un a . u ite, aşa 1 Şi Vtd.a schifă cu deretu l în aer
ceR&1u1tl 111t11l cerc DliU'e cu z i.Diti iaaltl in formă de cnKe sau de
trifoi.
- Aş.a 111i-am şi Inchipuit-o. Am să te vid şi eu ?
- Chiar astăzi, după decolare. li voi ruga să-li arate filmul.
Dar Veter se pregika tocmai s-o iauebe cine erau IRistuioşii
NRRni care ueltulao si tie ragatl, llar la cl ipa aceea Velia i l zări
pe Ren l.oz. Fi zicianu l o sal..-ă cu UR zimbet naiv ti conUal.
- Dar unde sfat eroii Jul Allerrur il ti Ren Bcu cercetl din
eelli eimpul dia jurul navei pustiu ca şi ma i inainte.
- Cred că dincolo 1
Şi Ve4a arltă • ��tare clădire Ullică din plici de �tidă verde
.,.atscentă şi aj urate de nerv11rile artimtlj ale triazilor exterioare :
hala principală a cos100pertului.
- Să mergem şi noi aco lo 1
- Ji vom deranja, răspunse ferm Veda. V izioneuă ac11111 salutul
de adio al pămtntalui. Hai4em rui ..ine spre ,,LdtUa" !
lAi lloi biirbati se supuseră.
Uablînd alături de Dar Veter, Veda U latrehă iac:et :
- Spune-mi : nu arăt prea canehios cu pieptăaătnra asta ve
che ? Aş putea...
- Nu-i nevoie. Formează un contrast fermecător c:u lmbrăcă
mintea ..-emi : cozile sint mai hlagl decit lusia şi nu te lasă să
iat.ci capuL Rmii qoa 1
- Te ascult, dra(ul meu Vetu 1 rosti IA şoaptă Veda, şi aceste
cuvinte magice făcură să bată mai repetle lni.ma lui D.ar Vete r, iar
olwajj; lui palizi se lllleşiră UfOI. .
Sate de oarueni se l1Mirepta11 fără 1rabă spre navă. A\Mlti di•tre
ei ii zîlllheau Vlfti sau o sal1ttau c u mîinile.
- EttJ foart e poJMilară, Veu, observă Ren Boz. Datorită c.irui
laJJt : adivititi l dumitale tie i storic sau frumusetii cu �ue te-a in
aestrat aat•ra il
- Nici uneia dintre ele. Mă allu lnsă mereu in mijlocul oame
ltiler, 41j.n cauza muntii fi a ocupatiilor mele sociale. Dumneata
şi Veter ori wă izola ti In laltorater, ori lucrati necentenit noapte
de nea,k_, Desirur. pentru umani tate, cu mu lt nui important e lu
crul nstru decit al meu, dar din pricina lui voi n-aveţi pr ilejul
să ex.pleraU sutlet u l omului. Clara Nandi şi mai cu seam� Evda Nal
siot ca mu tt mal apreciate decit mine. . .
- O nou ă mustrare adusă civilizatiei noastre .tehnice il o dojeni
Yoios Dar Veter.
- Nu, ci numai unor vechi rămăşiţe inerente. Pe de altă parte
insă nu trebuie să uităm că încă de acum douăzeci de milenii stră
moşii neşlri din ca verne intuiau că arta şi dezvoltarea laturi i emo
tffl a.ale a omului au pentru organizarea unei societăţi o lnsemnă· ·
'1 3
cel mai dificil din lume este să-ti păstrezi bucuria, spuse Veter. Dar
iată inci un fidel aliat al Vedei !
Spre ei venea cu pas uşor şi larg Mwen Mas, atrăgind atenţia
tut urora prin statura lui uriaşi şi lntunt'cată.
- Pe�emne, dansul Clare! s-a term inat, spuse Veda, cred eli acuşi
o să apară ş i echipajul ,,Lebedei" .
- In locul lor aş veni i ncoace pe jos, cit se poate mal Incet,
rosti tul burat Dar Veter.
- Eşti emotionat ? intrebă Veda lulndu·l de brat.
- Da. Pentru mine este atit de sflşietor să-mi spun eli prietenii
mei p leacli pe vecie, eli nu voi mai vedea niciodată această navă 1
O voce lăuntric ă protesteazA în mine imp?triva acestei silnice resem
nări, poate tocmai pentru faptul că pri ntre ei se află oameni care
mi.a u devenit atit de dragi !
- Cred că nu numai acestea sint motivele tristetii tale se ames
tecă in vorbă Mwen Mas. In noi se zbuciumă eternul protest al omu
lui impotriva timpului pe care nu-l poate stăplni.
- Mel ancolie de toamnă ? surlse Ren Boz cu o lucire de Ironie
în ochi către tovarăşul său.
- N·ai observat pină acum că tocmai oamenilor energiei, plini
d e bucuria de a trăi ş1 inzestrat i cu o mare sensibilitate le place me·
lancolia temperată a toamnei ? adăul[ă Mwen Mas bătî ndu - ! pe fizi
cian pe umăr, c u o neaşteptată duioşie şi Intelegere.
- Observaţia e întemeiată, aprecie admirativ Veda.
- Nu-mi apartine...
Prin fata lor trecu tocmai atunci fără zgomot o platformă largă,
pe care oamenii o salutară cu lnsufletit entuziasm, aşa cum numai
în clipele exceptionale işi permiteau s-o facă. lnăuntru se aflau toti
cei douăzeci de membri al echipajului de pe "Lebăda".
Platforma se apropia de a stronavă. Inaintea inaltului ascensor
mobil aştepta un grup de oameni In salopete albe cu fetele cenuşii
de oboseală - cei douăzeci şi doi de membri ai comisiei de decolare,
in majoritate ingineri, colaboratori ai cosmoportului. I n ultimele zile.
aceştia controlaseră cu ajutorul unor maşini speciale pentru i nven·
tarierea obiectelor tot echipam entul expeditie! şi verificaseră încă o
d ată cu ajutorul aparatelor tensoriale* starea navei.
Urmind tradiţia care data de la inceputurile astronavigafiei, pre·
şedintele comisiei prezentă raportul său lui Erg Noor, care fusese din
nou ales în unanimitate şef al upedifiei pe Aherna·r. Ceilalti membri
al comisiei îşi înscriseră initialele pe o tăbliţă de bronz cu portretele
şi numele lor şi i-o inmlnară lui Erg Noor. Apoi lşi luară rămas bun
şi se retraseră. Spre navă inaintă acum mulţimea celor veniti s·o
petreacl. Toti se aliniară in fata echipaj u lui .,Lebedei", lăsînd rudele
şi prietenii călătorilor să se adune pe o pl atformă mică, rămasă liberă
in aintea ascensorului. Cineaştii filmau orice gest al celor care plecau,
ca pe o u ltimă amintire lăsată planetei natale.
Erg Noor o zări de departe pe Veda şi, virind certificatul d e bronz
in centura lui lată de astronaut, se apropie cu grabă de tinăra femeie
care-I căuta din ochi.
- 'l:e bine că ai venit. Veda !
14
- Puteam oare să fac: altfel ?
- Tu reprezinti pentru mine simbolul Pămîntului şi al tineretii
mele trecute 1 .•.
.1 5
Fliră a·l răspunde, Clara Nandi se re,ezl emoţi onată spre Nlza,
e cu pr in 5e pe după git, •l nd u -1 la o parte de pe frunte baclete scurte
roşietice, apo i, tot atit de tă c ută, sări jos ş i se depărlă repede.
Erg Noor şi Nlza se sulră laolaltă.
Cei rli1naşi jos a ş tept a u Intr-o lini şte gravă : pe scara ilumi n at i
a .,Leltedel" se opri seră o c l itJl doul si luete - un Wrbat inah şi o
fali p l ăpî n dă ca să pri m easc ă ultimele salutirl ale Pămîntului.
Apel •lspărurl. Din desdtizătora cea lntunecată Ieşi In afară
o placă ovalii, de aceeaşi c uloar e cenuşie ca şi restul n an i . lncă o c1i
pă ş i nici chiar cel mai ager ochi n-ar m ai fi putut actn11 distinre
urmele de sc h i zăt urii , care fusese văzută adineauri in flanc u1 ret u nd a l
celosal el nave. .
Uj
- Dupl semn<�lul tlat de cl&pot, intaarcel t-vl indatl ca spatel•
spre astronavă ti lnchi4efi odtii t N1H desc:hnletl ptRl la Hftlftalul
ur mi tor f lntoarcefl-vl cu s�tatele ti lnchhfett ec:hH 1 repet a Intr-ana,
amenlnfitor, ataf&matuf.
- Mi-e frici i spu se in şoaptă Veda ln soţi t end ui et Vet� clu·
prftlse ulm, din centura sa. tlod mişti e u ochelari absolut nerri :
pe una o dădu Vedel, iar pe cealaltă şi-o pus e ef. Na apuci �M
să-li inc:hldl catarama, cind c:lepotul cel mare Incepu sl sune, Ieri·
nl ndu-u cu putere sub acoperl�al aparatelor de semnalizare.
Oeoclatl se opri bruse. In ll nl�tea liisati. doar greierii se auzeau
ti riind : lor nu le păsa de nimic.
Apoi nava scoase U!l artet strillent şi-� stinse lumlrile. HiMlitul
e i sfişi etor, care te riscolea plni In strlludul flin�l. risanl peste
<:impia lnhmtcafi, o clatl. de doui, de trei şi de patra orf. Celor mai
impresionabil! dintre cei pr ezenti li se plm el strlfl lnslşl n av•
cuprinsi de durerea desplt1irit
Urletul slrenel se eunni tot atit de neaf1eptal cam Jnupese. tn
jurul navei :dtucnl ac:am an � de llleitl n elndri pai t •e înalte p
zbu c lum ate. Timp de o c:Upă. pe lume piru el "'' mal există ltftnic,
In afarl de focul IIC1!S t a cosmic:. Apel peretele de flic:iH'I se ptelictt
i ntr-o trimbli lmensi, care se alllfl«ea şi se tnnsferma pe l11c:etul
lntr-q llirl orbilor de luminoasl.
Clopetul prin� a suna pentru 1 -... . eari. httercinda-&e, oa..
nil nu mal văzură dtcft cintpfa pastle 'i intunec:ati, pe t&n! aai
ardea doar . pata arlaşl a 'Sohrlui. lftcln sl pinl la fneallllescentl. a.
v lz du hul inaH �lnCf':J un '"an 11ftru : era ,.l.l!bHa•. can �
depărta.
Oamelfll por"irl Incet spre ele<:�t��oiMiae, a.torciad a-se c:in4 fi eiM.
c:a si se nite la c-er sau la c:im!NI 4e 4eeel�rre, ce deveaise •tr-o
d;lli surprinziit&r de mort, de pard aici s-ar fi renăacut ter..._ra
Jlammadl. spaima " nenoncirea drameţilor din vechime.
ln partea de sud a orbontuhri. Uc:ită stele� attt de famRiare
păminteniler. ti toate privirile se '"*•ari spre locul an4e dslr is e
Abemar, lt1Riinos şi afbisfria. �o. Hnp aeeasti stea. avea si
ajungă . , Le bid a • dapi optud şi patra de ani de cllălorie ca a011l ude
de mi lioane 1le kilometri pe oră. P81ru cei ri.. aşl erau optzeci ti patru
de ani, iar prntru .. Lf'bitla" numai patru2eei şi �pte...• Poate el .cola
aveau să c:rnre o l u tM nooă, ne�il de frumoasă şi plini de lt��e�� rii .
sub razel e veni ale stelei de zircGAiu .-
Veter, Veda Kong Şi Ren IJH îi ajunseri dia unai pe Ci ara ti
Mwen Mas, care umbl a u a lături. A.fricanul ră.spandea tec:mai anw cUI
duri ale tinerei fete.
- Nu. Această desplrtlre nu ftli face si safăr. Ceea ce simt astăz i
e o imens! mintlrie, deşi umkiti de OIH'eeal'l! melaac•lle. Sint mfftdr�
pentru noi. cei care ne av hrtim tot mal lleparte de planeta noastra
şi ne contopim tot mal perfect a1 Cosmosul ! Sî nt aUns de o lut:ari
tristete. pentru că Pămîntul nostru drag inti pare dia cale afară de mic.
De mult, foarte de mult, cu zece mii de ani in onni. ..,Jeile-ro� din
1\merica centrată au !bat o I nscri pti e llln care răzbat e deopotrivi elaaul
increderii in vi aţ ă ş i tristeţea provocati de nepldia t a de a răspu nde
marilor fntrebări co smice. Acea stă iftsttiptie un com un icat- o IMi Eri!
Noor : el a impodobit cu ea biblioteca .. Lebedei" .
Africanul se Intoarse, ltlgă de seamă ci este asaaltat şi de pri e
t�nii lu i care w a ornoia�erl înfre t i mp si u mai v isăter :
11 7
- "Tu, cel care îff vef ari ta pe akf, mal tirziu, fa fa 1 Daci minit a
ta ghwleşte, vei Intreba : cine sintem noi ? Cine sintem noi ? lntreabă
zorile, tntreabi codrul, întreabă valul, întreabă furtuna, tntreabă dra
gostea 1 l ntreabă pămîntul, pămlntul suferinte i ş i al iubirii 1 Cine sin-
tem· noi ? Noi sintem pămînt 1" .
$1 eu aşlşderea, cu toati fiinta mea, sint al pimintului acesta 1
·
adiugi Mwen Mas.
- Dar Veter, eşti pe cimp ? se auzi un glas puternic de undeva
din stinga şi de sus. Eşti dlemat în camera de telecomunicatii din clă
direa centrală. Te cheamă lunii Ant t Te cheamă lunii Ant t In camera
de telecomunicatii a clidirii centrale ...
Ren Boz tresări şi-şi indrepti spin area :
- Pot si viu şi eu cu dumneata, Dar V eter ?
- Sigur, veniţi cu toţii 1 Probabil ci Ant are si ne comunice ceva
interesant, clei altfel nu s-ar gribi atîta.
Cosmoportul poseda puternice aparate T.V.F. şi un ecran emisferic.
Cel cinci prieteni pitrunseri Intr-o incapere liniştită de formi rotundi.
Operatorul de serviciu le Indică ecranul l ateral din dreapta, intoarse
un buton, şi, in faţa lor, apiru lunii Ant, foarte emoţionat. Se lumină
la lati, v.bindu-1 pe Mwen Mas ş i V eda Kong, pe care-i iubea, o privi
lung pe Clara şi, in sfîrşit, il salută din cap pe Ren Boz :
- Am văzut şi eu decolarea . In clipa de fată, are loc receptia de
sondaj Intreprinsi in afara programului acestei luni, in direcţia veche,
pe lungimea de undă &2m. Repede ! Ridicaţi pilnia pentru radiatia diri
jati şi Jnd �tafl·o spre observator 1 Voi trimite peste Marea M edite
rani, direct spre El Homra, o rază-vector, reflectată de lămpile de
memoriza!. Captaţi-o prin evantaliul tubular şi conectati ecranul
emisferlc 1... lunii Ant se uiti intr-o parte şi adăugi : Grăbiţi-vă !
In două minute, experimentatii savanti executară cele cerute.
In fundul ecranului, apiru imaginea unei Galaxii uriaşe, in care toti
trei recunoscuri indati Nebuloasa din Andromeda sau M-3 1 , desco
periti de oameni inel din timpuri străvechi.
Pe voluta exterioară a spiralei sale, cea mal a.propiată de spec
tator, se aprinse o Juminiţl. Se glsea aproape în centrul "nebuloasei",
care avea forma unei lentile şi era văzută in perspectivA, pe muchie.
Din acest loc se desprindea o ramuri, dt un lirice! minusc11l, care,
in realitate, era un intreg sistem de stele, un brat uriaş poate lung
de o sută de parseci. Luminita incepu si crească ; in acelaşi timp se
mlrea �� .,1bitelul" . in timp te însăşi uala:\ia \ihpărea, \\tvenind
diluzi şi ieşind din cimpul vizual. De-a curmezişul ecranului se
revirsl un şuvoi de stele roşii şi galbene. Luminita se vedea acum
ca un cerculet la capitul acelui rîu steJar. Era un astru mărginaş,
de culoare portocalie, aparţinînd clasei spectrale K. In jurul său, se
roteau puncte abia vizibile - planetele. Cerculeful de lumină se
suprapuse pe una dintre ele, acoperind-o in intregime. ŞI deodată
totul prinse a se mişca in rotite zboruri de fulgerliri purpurii. Spec
tatorii lnchlseri ochii.
- Este o explozie, se desluşi glasul lui l unii Ant. V-am arătat
rezultatul observafirlor ma l vechi fnregistrate cu maşinile de memo
riza!. Trec acum pe recepţia directă • .•
18
(;rezi eli el .. , incepu Dar Veter.
.
J C)
crle din urm li fi·a glsit adlipost pe o planeti a Strlel T. P robabil
că aceste astr011a.e smt construite astfel indt să poată atrrlza in
mod automat chiar !lupă ce mii de milenii nici o fiinti vie n-a mai
atins pirrfliile de conducere.
- Peatc ci el triiesc mal mult detft noi ? opină Ren Boz.
- In or ic e caz nu milioane de aai, t.kl aceasta ar contrazice
legile termodinamic:il, rispunse lunii Anl ŞI, în ciuda dimensiunilor
sale colosale, spiraktdlscul nu avea pes ibiHtatea să transporte in inte
Piol'll l Hv o pJanetl lntreagă de oameni..•, adică de fiinte cu getă
toare. Nu, �amdatl Galaxiile noastre nu pot nici si ajungi una
l a ceala ltl, nk:i si organ izeze intre ele un scbimb de comunicări ...
- Vor fHifra r spuse cu increliere Ren Boz. Vem invita şi noi
cHe cna dupi studierea astronavei klr. Lui Erg N oor 1 se cuvine
toată recunoştinta noastră, deoarece a inte les de la inceput că spira
lodiscul reprezinti o astronavl veniti dintr-o lume foarte îndepărtată
şi cu totul striiaă. Tot atunci a ohenat că aceasti navi ciudată
tRbuie si li dlltorit prin Cesmos an ti1114' extraordinar de lung ...
- Qare Err Neor n-• sl afle DidcMiati că spiralodiscul său vine
din depărtări atit de monstruoase ale Universului, de pe o altă G aJ a
lfie, toanal din Nebuloasa llin Aruh-8111ed a ? iatrclli Veda. Ce păcat
ci n-a ,atut şi el si audl comunicarea ele astăzi l
- 'frcbllie s-o cunoasd. r SJ115e hotirit Dar V eter, aclresindu-se
lui lunii Ant.
- Mai chelhriesc inel ptină energie şi cllem as&r011 a va prin
intenlledlul' satelltulai 31, il rlspunse cu insufleţire luil Aut. "Le
w•· inai rlmfne acc: cs�ă chemirii Reastn ti!Dp • opts pre
zen ere r·
SFilŞIT
2 1:
Sav an t - că l ător, savant-cercetător, el a cutreierat nordul U.R.S.S.
$i U ral u l , Siberia răsărileană şi Orientul T n de p ă rt a t, Asia centrală şi
Mongolia, Sahalinul şi China apuseană. In amintirea lui există sute
de kilo me t ri străb ătu ţj de el p ri m a oară, zeci de pete a lbe desco
perite. Şi i n toate aceste căutări el a fos t condus d e pasiunea proprie
adevăralilor pionieri şi descop er i t or! .
.,Este greu si redai senzatia care te cuprinde cind pul degetele
pe cariile dinţi lor uzatl al unui dinoceras, mastodont sau dinosaur,
cauzate de hrana folositi cu zeci de milioane de ani In urmi ; cind
te afli In fata scheletulu i deshumat al unei reptile monstruoase. stra.
duindu.te si dezfegi cauza pieirii el dupi poziţia în care era ingropat
animalul ; cind vezi clar pe fosilele pietrificate urmele rănilor sufe
rite - fie ele fracturi sau semnele unor boli ciudate.
Ai impresia el de j)e ochi ti se desprinde un vll, şi deodatl prl.
veşti de- a dreptul in strifundul timpurilor, iar viata contemporană a
omului vine In contin gent! cu trecutul de mult displrut şi totu�i atit
de palpabil .. . ". Aceste cuvi nte il exprimă extrem de bine pe Efremov :
savant şi filozof, d a r mai curînd savant şi poet, căci ci ne altcineva
22
lui Efremov să emită tndrăzne2\a Ipotez!! că fiinte cugetătoare ale
altor lumi au vizitat c u citeva mil ioane de ani in urmă pămîntul
nostru, iar talentul pictorului i-a îngăduit să transforme această
i poteză într-o ad mirabilă legendă, tu!burătoare prin adevăru l ei
profund.
Tineretul il cunoaşte pe Eiremov ca scriitor. ,.La hotarul Oicume
nei", "Cllătoria lui Boverjed", .,Corăbii astrale", .,Cornul alb", po·
ves t i r i le lui marin:ir eşti sint citite cu lăcomie. Mai mult ca sigur
însă, puţin i siJlot aceia care ş tiu cum Efremov-savantul i·a venit tn
ajutor lui Efremov-scriitorul ••.
Efremov -savantul i-a ajutat l u i Efremov.scriitorul să facă prognoze
ştiinţific e intr-o serie de lucrări literare. .
Tn povestirea " Craterul cu diamante", Efremov a exprimat presu pu
nerea că în Uniunea Sovietică vor fi găsite zăcăminte de dta mante,
i n adincul unor cra tere, ca In Al rica d e sud. Povestirea a fost
scrisă în 1944. [n acel timp, nimeni nu se gîndea la posibilitatea
existentei unor cra tere cu d i amante în lakuţia. Tnsuşi autorul n-a
dispus de suficiente dovezi pentru a face o lucrare ştiinţl.fică ; el a
scris o povestire ştiinţifico-fantastică. Povestirea s-a bucurat de o
largă po p ul aritate în rîndurile geologilor . Peste zece ani, la Efremov
a ve ni t unul dintre ei şi i-a pus pe masă diamantele d escoperite î n
craterele 1 akuţiei.
Efremov-călătorul i-a ajutat lui Efremov-scriitoru l să alcătuiască
o serie de povestiri bazate pe fapte autentice, pe materiale in legă
tură cu întîmplări şi intilniri, trăite chiar de a utor. AsUe\, uriaşele
valuri ocea n ice pricinuite de cutremurele de pămînt descrise în ,.Co
rlbii astrale", el le-a văzut noaptea, cînd era de gardă pe puntea
vaporului, l lngă insulele Curile, în apropierea ţărmului estic al Sa
halinului. Unul după altul, sub l u mina clară a l unei, se rostogoleau
.
valuri enorme, fără ca · pe ocean să se fi arătat vreun sem n de fur·
tună. Aceste talazuri au trecut foarte repede, abia dacă au durat
timp de un minut sau mai puţin, dar Efremov n-a putut să uite
această privelişte nici d upă 30 de ani. •
23
.,Filoane luminoase" - d i n viata minerilor d i n regiunea Moscova ;
" lurta ciorfi.. - aventurile unui �teolog tn Tuva ; , Arabeska" . -
aventuri le u n ui tuareg ( nomad) in Sahara ; "Cava lerii lebedel" -
aventurile unui llnăr timplar şerb care a construit o clopotnilă de
b i serică în t r. u n sat de lîngă Moscova ; .,Ciocanul vrll.jitoarelor" -
d espre jertfele inchizi tiei ; "Pietre in stepă" - despre oamfnii pre
i s torici ş i primele constructii d e piatră ; .. Kirangozi" - conducătorul
caravanei - despre lupta băştinaşilor africani împotriva co:oni al i s
mului ; ,, Persopolls" - despre d istrugerea c apitale i imperi u l u i persan
de către soldatii lui Alex andru Macedon ; ,,Eiefantul turbat" - di n
via ta indiană.
, .Acestea sînt planuri literare - a adău5tat Efremov -. dar am
şi alte planuri• . • Astfel cred că voi l u a parte la o expeditie paJeon
tolotică sovieto-chineză prin depreslunile şi pri n pustiurile Asiei
centrale..."
-o--
Drari cititori 1
V -ati cumpărat
ALMANA H U L
revistei "Ştiinţă ş i tehnică'"
pe anul 1!158 ?
ln el găsili articole pasionante
despre cele mai vari a t e pro·
bleme şi realizări apartin ind :
n ue leon i cii
ci bernet icii ,
fizicii semicond uctorilor,
astronauticii,
biolog! ei. ..
Acest almanah se �iiseşte de
'r:În zare Ia debile şi chio�curile
de difuzare a presei.
·cUVÎNT ĂTORUL
fnknnezzo ştiinfific�fantastk -
de FLO R I N Z. FLO RIN şi ADRIA N LISEANU
- .�acolo e u n._ veteri nar : or, PascaD, tlupl cite ştiu, e orellst.
- Ce tot vor.. ştl dumneata ?
- Pe cuvint de onoare, pe masa de operafie- am vizut u n
ciine ... da, da. .. u n ciine. Semlna c u Azwk ă a l meu.
lntr-adevlir fusese un cîine.
In spital, faptul nu surprinsese pe nimeni. Profesorul Mihail
Pascall, orelist de seaml, îşi cîşttrase un renume i n lumea medic:alli
contemporani prin lndrăzneafa şi risunltoarea sa intervenţie chirur·
ricali - cronomdrată de asistenti la patrurec:işldnci de m inute -.
2ti
nu eram mal lucid decit in acele clipe. Mintea mea aduna argumente,
selectiona legile fizice pe care urma si-ml fundamentez teoria. Ba
chiar ... Tu, cu causticltatea ta, al si mă ironizezl din nou.
- N u mal are nici un haz s-o fac. din moment ce eşti prevenit.
Radu nici nu luă in seamă i ntreru perea prietenului său.
Am studia t pinl I n cele mai mftt amănu nte a natomia şi fi·
zlologla urec:hli. O cunosc tot aşa de bine ca şi u n orellst. N-am
�ăsit nici un element care să-mi facă neveroslmllă teoria. SI vi
e xplic . .,Mandy" nu e o melodramă a ecranului, nu e fictiune, ci o
rea litate ştilnti fic4. Inai nte de cercetările sale care au dus la desco
perirea telefonu lui, Alexander Graham Beii s-a ocupat şi el de
un copil surdomut, făcindu-1 să vorbească. A dovedit că, uneori,
corelatia dintre surzenie şi mute n ie nu e decit un element psihologic.
Surzii aceştia din naştere sint şi muti nu pentru că n-ar putea rosti
cuvintele. el numai pentru că ei n-au auzit niciodată pronuntindu-se
vreo vorbi.
- I m i permit si adaug, Interveni Pascali, el, in fond, copil u l
deprinde s i vorbească prin mimetism. N u m a i plinsul initial al suga
cluJul este Instinctiv, restul se lnvatl prin puterea ellemplului. De
aceea pruncii de care n u se ocupi cineva mal ,ndeaproape incep si
vorbească ceva mal tirziu; De aceea un copil surd, care n-a auzit
niciodati glasul omenesc, nu ştie sl pronu nte su netele şi c uvintele,
deşi coardele sale vocale sint In perfec:tl stare, l a fel ca u n om
normal.
- Ceea ce a reusit Graham Belf acum trei sferturi de veac, con
tinuă Radu , ceea ce a format conflictul dramatic al filmului ,.Mandy",
se practică In mod curent in şcolile speciale de surdomufl. Am vizut-o
cu ochii mei. Elementul principal il constituie proprietatea vlbratorle
a sunetului. Se caută, prin diferite metode, c:a surdomutll sl ,.stmtl"
sunetul. Senzatia auditivă se lnlocuieşte cu o senzatie tactill. ŞI-apoi,
tot prin mimetism, este provocatl functionarea coardelor vocale.
- Plni aici, nimic nou 1 Ce legltură au surdomutil cu animalele ?
- Surdomutii . nu 1 Problema, da 1 Printr-o vagi analogie, mal
m u l t prin Intuitie, am ajuns si sustin el animalele nu emit sunete
umane, nu din cauza u nei configuratii Inferioare a coardelor vocale,
ci din pricina structurii aparatului auditiv. U rechea e de vini, n u
vocea 1
- Mi ierfi el te-ntrerup, fui c u vintul un asistent. Cum, adică ?
Susfii eli animalele au auzul mal slab dezvoltat decit omul ?
- N.am spus asta. Dimpotrivă , cred ci animalele au simtul
aiiZului foarte dezvoltat in ce priveşte intensitatea sunetului, dista n : a
si dlrecfja, m a i dezvoltat decit la o m , dar ele rlimi n i n urmă i n ce
priveşte diferentierea de tonuri. E şi explicabil. Pentru ca să se apere
sau si-şi glsească hrana, vieţuitoarele sălbatice au nevoie de un simt
d � zvoltat cantitativ - ca să spu n aşa - şi n u calitativ. a u nevoie
sa prindă toate zgomotele din aer. oricit ar fi ele de multe ca numlir
ş i de slabe ca i ntensitate şi nu le i nteresează dacă sunetul respectiv
e u n clacson de automobil sau clinchetul diafan a l unui clopotei. Cred
că aparatul auditiv al om ului are o capacitate mai mare dedt cel
animal de a selecta ş i de a diferentia sunetul. In decursul evolutiei,
a intervenit an rafinament auditiv, accentuat pe măsuri ce ne apro
. m de omul
pie modern. civi lizat. M-a condus la aceastl concluzie scara
limite i superioare a a uz u l u i la d iferite vietiti. care este direct propor�
27.
t io!'Aiă cu scara zoologică. Prezenta auzul•l ta amfibii e i ndoielnicl, t.
pefli foarte slabi. la to�tirle limita au zu l ui a fost determinati pentru
8.000 d e hertzi, la pisilri i n ju rul a 10.000 de bertzi, iar la mamile1e
,; mai mult. Dezyoltarea auzului e in fu nct i e de dezyolt area sist emului
nervos, fireite, dar n-avem nici un .. ouv 6i neglijăm rolul aparatului
de pt:ecepere. Lisind la o paf'fe acusl.i par.anted şi revenind la cii·
nde nostru, cred ci dacA n-a auzit nici<Mta tl alt gen de sun e t e decit
Jltralul şi scheunatul el n u va putea reproduce decit aceste tonwi,
deşi coar4ele saJe voca le ar pu tea reda toatl eama sunetelor umane.
- MI rog, ciacl vor&e,t i tu, e d rept, nu poate aui decit _ u n
lătrat. nld e11 fttl a1.141 altceva, rlc.ană ca de obicei V ar(aam. D a r CUlci
ii verbeşte o a lU persoană, ciinele aude vocea omeaeasci. De ce n·o
poate repredtlce ?
m
Ua .._ot de ris c.,rinse icu l grup de oameni. Se ilinse, insi,
fOMie rapid. Momentul Ba erav. c.. felul s.iu rluPJef de a le
ellprima" .,alomlstul" atinsese punctul nnralglc al i nlreril teorii.
Ciudat. Radtt Mihail nu se talbwi dtuşi 4e put in.
- In sfîrşit, bine c·al inceput s.l IRi tachlaezl. f.i-ai re veait la
1101mal. l11aeaaani c:i ti-au lrecllt fi an ot ia , fi su păr area . Dar n-ai
dreptate. Uraireşte-lll ă in rafjoll alllelltM I ttiin(ific şi ai si te con
vhtci sJarur. Susţin cu toată kraltatea ci aAlntaiele pe rcep suaelelr:
a.ise de vec:ea 0111eaeucă, dar n11 (a aceea,; valeare la care le re
cepfionlm noi, el ca nifte sinrtlle r:genu�te nedeskatite.
- Ce te face si crezi asta ?
- Structura fi fuactioaarea aparatMial auditi v . 11 tunoattetl cu
fetii. Şi tu, VMiaatWe.
- Da 1 Tiaapu. ciocan, bic&vali, uărlcic:i, lereastrl, melc....
- htocmai 1 Melc a i da. Eh 1 Ai pus punc:tal pe .J", Tl'ebuir:
sl-ţi lUi amlnkfU ci sunetul &e traa..mte prin ade sonore, concen
trice, ca fl Ullllllele provocate de arMAC&I'ea unei pidrlcele i ntr-un lac
şi ci ..-waţjile sanetu hri se datoresc IUHI&i ru lu i de vibr a t li p ro vGC at.
Nota . ... - şi In re-rai suaetele joase - •• un număr mal mic
de vJIJnfii pe sec:uadi decit nota .,s•l" sau ,, re" fi, in uenji, la ace·
laşi nalllir de v�raţii şi lungime de undi core5p11 ntle tet•auaa ace·
lati Slftlet, c.a tnaJitate şi intensitate. U rechea omului percepe &MBete
cu o lungime de undl de l a 12 la 1 7 mm şi viiH'a f ii cuprinse intre
20 Şi 20.000 pe secundă . Astea le ştii şi tu, ca fiz ici an .
- Le ştte, poate, şi Azorică ?
- Nu le ştte-, dar le simte. Să ae i ntearcem la mek:, cunoscut411
caual in fonni de spira lă , impirtit in douli de membrana llazilari,
oo•pusl din circa 24.000 de fibre elastice, foarte fine. Aici, in melc,
� psesc ti capetele nervului audi tiv, legat de sceart a cerebrală prin
antermedluJ neu.-.nilor. Ca in toate ram uri le '' problemele fliin(ei,
a u fost emi se o serie intreagi de teorii cu pr ivi re la a uz.. O parte din
ele sus t i n .ci diferenţierea sunetelor d11pi frec ven te şi !n
tensitate se
face �uma1 de el em entu l cerebral al aparatulu
. i auditiv, nrrind orişice
part1apare a rece ptoruJ ul. adică a melcalul. Aşa este
teoria telefORică
a hii Rosefort fi ReHson, a,a este teoria Imaginilor sonore a lui
Ewald, ambele apă.rute pe la sfiflitlll sec.o1utut
trecut.
- Dati le lllăm c a bune, atunci toa ti
·
ipoteza dumifale cade,
remarci asiste ntul . ·
.2&
holfz a emis tNria rnonanfel : mowlkatl şJ perkcfioaatJ., ea coru
puode datelor clini.:e şi experimentale. Helmholtz aa�rdă JJMJDIJranei
bazllare a melcukll rolul de selec tor de frecvenţe. Dat Wnd felul
cum sint .Uspuse fibrele tr.ansversale ale acestei membr-ane - mai
lungi la baza mrlcu lui � maJ scu rte spre v i rf -, ficare fibră a mcm�
branel bazilare - spune Helmboltz - este o coardă acordati la un
anumit ton. In acest �1 se stabileşte o l�alizue spafloalil a percepe·
rii sunetelor inalte la baza melcului. iar a celor joase spr.e virful
spir.alei. Nu-i aş.a. V utaame ?-
- Am inteles. ca la ţambal.
- Sau ca la barfi. Dapi Helmholtz au urruat o serie intreqă
de experiente ale lu i Wlbnaak, Stevens, Dawfs etc. Cam pe la 1 925,
Andren, loloaintl mdoda retlaelor condi4iouatc,. prill eJGPeriente fi·
cute pe cinci ciini - les, Coşol, Rijic, Vulcan şi Jerri -, a cfo vedit
ci IJ'OliOCÎIICt lezi o i in diferite regkul i ale m em llra.ne i bazilare -
respec:tiv ale organlllui lui Eortl - a dispărut posillilitatea percepuii
nunaai a trupalw ele su nete, a arut�llolul de frecvente corellp uazăteare,
iar piWflea c are a riaas în t reagă continui si rilsp'tuuli excitati�r
sonore.
- Incep si întrevăd unde ba(i, conchise asistentul. Presupoi că
anitna.lll ,. au. ....a... lhtzilari diferitlă .ta cea a o•IIWi şi tie aceea
nu fac distincţie bdre valolrile diferiielo1 suaete.
- Exact. Binulesc ci, indiferent care- şi dtc ar fi. stmetele Acep
t'e.-1e, Hlmalele nu paup-, Mo in c&nsui� t.rdenal lor llll capătă
decît o seanţllt ... iformă. Muzica n·are asupca a.niluhtl011 alt efect
decit • t.eavi • c!f.,_.erlt tle!&blsi. lat ŞUJJ.i. nu siat impresionati
dedt a un si npr tbabn. 111 11e 11i d. acela al lluiutdui. ca şio CUKaail
şi plunii, - a!Md. ••
- Ant vlzut foi 08118•i afotli. C. prde�ie _.. ; ai la GUrcaal ?
- ...t:i •rsul jeaclo la· �' da�abaeei JIU ill5eamDi, că -*
impresioat de musiuă - ,eate- fi dea. un Fellex corulijionat. CU
despre pisărtle dnttioare, ele se utablză la: auaul progdu.lui. Iar
wncert, pe iând sJmfoaiUa lui leethowen· şi veeea lui {;:u.1J6se le J.aaă
indiRnnte. Acum illfelegi, Y arfa81De � Cind Jfi strlp ciinele, d aiNie
chemarea, aud& W1 zgonmt - totdea.na at.daşi, la acataşi. C.U'IJint
rostit de tine. Du a:ift ne pra.. teaă c:ă la pronuafia A-J-Q-R el
inreriatrează într-aclevir 1\-Z-Q..- R şi. 1111 aiD:eva,: tradus i•tr-ttn
lilllltaj al lai propriu, la ni<velut posibilităţii de pen:epere a nte��� ltrand
sale 11azi4ars ?- Ceva mai mu·lt. amilllteşk-ti de cdewa eliiPerientă a lat
Pavlov. C11 toate ci la sunefill l de I'.Oot de- vlbrafii · •e ser u ndă se
introtlucea in gura animalalul • salutle ari.&i, iar cd tie I.IH2 nu
. era i ASoţit de nimic, h*Jşi, timp indelungat. sait.vaţia a� penfrll
ambele suaete, procesul iRhUtiaJr al• tui J.IH2 inllllrvcnintl mai tîczia.
Nu dovedeşt e asta ci - cel· flll4in ud "tilllp în dd u ..at'" - c i inele
n-a selecţienat diferenţa da lreavenţe ? E logi c ? €e s-a petree.ut
mal tirziu, caEe siftt set�tllle sc:eal!ţei: ur*ale, o să aMlm paate
altădată.
Radu se opri o clipi, eîweirind dacă săo..ş i tiUcă gialllll pina lla
capit. Sub impresia ennfmenftlhd ştliwfilk, taraf tie 6110 fla 1rii tl
şi de inf6esul arătat de i nft'r!Mutori , se dtdH :
- Vreaa să vă ltc o mirfllriiRre-. lacro la perfectiona��ea adai
a pa rat electnmk care si- c�a (li si rectea afe- IMi H� illlpu liRiri
nen>oase primite de cnteruf cheM. Afa tUIR Pntlt• a- t.'lllln te-
crettlle glandei salivare, eu vreau si prind .,ecourile" cerebrale ale
excltaflllor sonore. Cind va fi gata pus l a punct; o să llmurim daci
şi i n ce mi s urll edsti o diferenfl intre felul cu m percepem noi �u
netele şi cum le percep animalele. Pinl atunci numai experienta de
astilzi poate si ne dea un Indiciu. Profesorul Pascali a reuşit să
aJungi şi si l ntervinl chirurgical In urechea Interni. Daci, mergi n d
mal departe. et va inlocui membran a bazllari a unul cîine cu mem
brana bazilarl umani, nu va recepţiona animalul toate gradatiile şi
nuanţele recepţionate de urechea umanl ? Şi daci le va recepţiona,
nu va reuşi si le şi reproducl ? Ş i din generaţie In generaţie, prin
ereditate şi adaptare, nu vom clplta specii de animale cuvintitoare ?
Aceasta a fost operatia la care ati fost martori.
Dupl citeva secunde de tlcere, docentul Mironescu ceru o ll
murire.
- Toate acestea pot fi juste numai daci premisele dumltale
sint Juste. Numai daci lntr.ade\'U diferentierea sunetelor este o
chesti une de percepere. Oare memoria nu joacl vreun rol ? Dar
reflexele condiţionate ? Dar daci nu organele de percepere, ci
scoarţa cerebrali a animalelor n·are potenţa $tZisărif d iferen te lor
tona le ?
- Exact aceleaşi intreblri le-am pus şi eu, spuse Pascali. Dor
argumentele tovarlşului Radu m-au convins ci meriti o incercare.
Radu nu se didu blltut.
- Am sl vi rlspund, se adresl el doc:entului. Nu poate fi vorb:1
de memorie şi de reflexe conditiona1e. Animalele au memoria lunga.
Si vi ami ntesc legenda leului care a recunoscut In gladiator pe
salvatorul slu ? Sau legenda elefantului care a turnat o trompl de
api în capul unui vizitator care 1-a fript cu tigara mult i ani inainte ?
Sau . .. si fisim terenul istorloarelor moralo-comlce. lnsuşl dresajul
animalelor de circ, deprinderea animalelor de munci de a executa
anumite l ucriri, - toate acestea se bazeazi pe memorie şi pe reflexe
condiţionate. E posibil ca memoria lor sl retină lucruri comp l icate
şi s1 nu reflnl pron u n f l a cuvintelor ? E de crezut că maimuta. cu
memori a fi spiritul ei de Imitatie atit de dezvoltate, n-ar imita şi
cuvintele dac:i le-ar auzi ? Nu, dragul meu, concluzia este că ele
nu aud... sau n u le pot reproduce, al pu tea replica. Nici asta n-o
cred valabili. Coardele vocale ale prlvighetoril cuprind o gamă de
sunete mult mai intinsi decit o cuprinde papagalul, şl, totuşi, papa
galul vorbeşte, privighetoarea nu. Vocea e de vinil ? Greu �·P.
crezut. Mal curind urechea. In ce p riveşte presupunerea că ani
malele au rămas in urmi cu diferentierea senzatiilor auditive din
cauza sc:oarfei cerebrale, nici nu poate f1 vorba de aşa ceva. Ştii
ci existl un lim ba J al animalelor il S-a stabilit ci cel puţin anu
mite vletltt au la dispozitie un mijloc de comunicare rudimentar,
dar cert. Astfel se explici relativa perfectiune a unor colectivltăti
animale, f n special a furnicarelor şi a stup i lo r. Despre albine se ştie
că semnalizea ză tovarlşelor lor direcţia cimpurilor înflorite, prin
tr-o anumită pozitie de zbor în raport cu pozitia soarelui şi · ;t
stupului. Este aşa-numitii( dans a l albinelor. La un congres i nter
national al Ulmului ştlin f i fi c de la Paris, prezidat de ma rele biolog
Palnlevi. a f.ost prezentat un film In care se putea vedea - şi mai
ales atdJ·� · ...discutie" dintre cîteva animale marine. Asta, pentru a
nu mai V()n.ţ de Jules Verne, car· r-un roman mai pufln cunoscut
30
- .,Oraşul aerian" - a preco nizat o societate aproatte umanl a
maimu1elor, cirora dr. Joha nnsen le-a diruil darul vorbirii.
Pendula bătu două ore de amiază. Discuti a î ncetă.
- Cred că e timpul să mergem, zise Pascall, ridlclndu- se.
Narcoza e pe cale si·fi înceteze electul. El, ce zici, tovarăşe Var
laam ? Ai si fii stApinul primului ciine cuvîntator ? glumi profesorul·
Da. o s ă·l invl1 să şi cinte.
- Stai putin. la-o mai incet. Trebuie să incepi de.a capo.
ca ş1 ctJ un copil m ic, si-1 inve1i să spunl ma•ml, ta·tă 1 rise Radu.
- Dragii mei. si vedem pacientul,
In sala de opera 111, impachetat in zeci de metri de tifon, Azo.
rid dormea lnd. Uşor, unul din asistenti ii desfăcu pansamentele.
E drept, m a l rlmi nea crud locul operatiei, dar... membrana wnană
ar trebui să functioneze. To1i cei de fatl aşteptau i nfrigurati verlfl·
carea practică. Nu trecu m u lt, şi ciinele incepu si se mişte. Incet,
incet îşi reven i in stmtiri. Inst inctiv, se ridică pe picioare şi slri de
pe masa de operatii pe podea. Acolo rămas e buimlclt, privind ba la
Radu, ba la Varlaam, ba...
- Azor ! Azorlcl l
Dacă experient a reuşise şi teoria se adeverise, auzindu·şl nu-
mele, ciinele ar fi trebuit si şl.l pronunte.
- Azor !
- Azor 1
- Azoricl l
- Azor 1
Azorică iş l rldld botul. ciuli urechile, apoi trase un urlet, aşa
cum numai strlmoşii săi din preeriile paleolitice ar fi flcut-o. Lumea
rămase consternatA. Unii riserl . Rad u se apuci cu miinile de cap.
Varlaam strînse pumnU şi. aproplindu·se de Radu, 11 scrîşni printre
dinti :
- Mi se pare el ti-a spus TATA•
•
- S FIR S IT -
i 2 _3 4 5 6 7 8· 9 1(] H �z 1s i4 1s 16 n
i
l• l..âIV t IT lf11 fi
2
lA 1..6
3
L6
4
Ioa. 1.6. L6
5
LA 1.6 La. ba.
6
1.6 1.11. t.
.,
LA. 1
a
1..1. LA
CJ &tir.-
LA.
1..1. LA.
·���
�� �
1f
LA LA
42
LA. LA. LA
� ��-
LA LA.
ORIZONTA l. :
IA
E
1. Se poa te s/er/1/za m ajutorul ullrostmele/or - acolo unde exista• .u111kle
sonore nu $C trcrtJsmit - a sunetului Îll aer l4 ,fii �sle fie 33'1 m/s (.pl.) ; '1. Mu11/e,
la poalele edrula este aş eza t Oraşul Stalin - oraş spaniol cunoscut pri11 mi,rrie
sale de mercur - ce fel : 3. Afedi.: de o&lll (fem.) - care scol sunete : 4, Sunu...
amestecat - sunet de trompellJ - fructe miel şi negre - oar/lclpiu olfsiiresc ;
fi. Florlda (abr. ) - de modul c11m sint cottstrui/1 dep/ude acus/Cca un ei >Citi
(Mrr(I.J - OIHrumd r,, Pirinei/ Orlelltafi ; 6. Şuierd untindu-.şl limba dewica/•1
trrm .,.egl1mUe froplca/c - 4ntră IA calculul lntensltillil aunetulrtl ; 7. Aparut"
p eutru trallsmilerca ccmnalclor t"legrafice sau radiofonice - Notă muzlca/U :
8. Uterd cirllieiJ - aparate cu care s e pol tra11smUe su11elele la dista11tci -
t•lteza sunelttlul prin rl est" mal mică dectt pr/11 apă : !'. Curent con/inrm -
line IN ·L uminii ; 10. Pierderea cunoşlin/el - asemr-nea : / 1. Cirlle mare oeniru
prlflli<"rea s omuu lul l11 D1111ărc - moştctJirl : 12. Voc" b.ărbiitcasciJ cu srme/.?!e
cele mal lnalle - dl{tong - flut•lu tn Italia : /.1. Cu ajutorul ultrasutlt!lel.� ·
t!sle t;pă/a11i /hd tiPă 1Jt114t1 In clleua ml111tle - un/tale de m/Jsuro ,./Df!arilmlcil"
oenlru lrr1C"trsllalea acusticiJ a 1111ul sunet - su11et produs de uibra/ia sltruso'·
dală a unul corp elastic ; u. Ac,.ca (pop.) - c<>a mai gălăgioasă r>asăre de
curte (pl. ).
VERTICA L :
J. Filr<i Ion - l se poate CfJII0.1,,·1e calita/,", şi dup,J sunet - difer/lci
de cea de In 7 orizontal : '1. Pate[a11... moder" - IIIN!Jislrurea scmetelor
t•mise de un post tran>mitiilor (pl.) ; 3. Acum (lratrs.) - emil ale de m•l·
#Sură folosită I H!fllrrt a afla presiunea sullelulul - parte a unei sâ/1 .f,•
spect a col : 4. De irrăt/lmca lctl dcpbrde acustica u n ei săli - ol..�nlă cu (iirăloo a ;
5. Co!IL-ar.tltale tereslrcl lrr care se formează ecoul (pl.} - un fel de rinduntcd :
6. A rru {ace rricf. o mişcare - i11 memorie - ou ln �r.::Mmb puterea de a
percepe Ct>le mat miel sunete ; 7. A căuta - a11/11!.�l fără oclrl, al ccirul zbor
e dirijat de ul/rasunetele pe car� le emite - Eugen BariJu ; It. Riu tn U.R.S.S. -
cop�bili ! 9. Termi11a(ie lalirrc! - difuzor acuslic de mare illtcrrsiiaft S'7•
nord (pl.) ; /0. Operatia de măsurare care arată t·d uileza umelului In aer la
00 la prcstrmca atrnosfcYiril 11ormaU1 este de 332 m�trl pe secundă. iar la /,iG. tie
:uo m - pronume ; 11. Referitor la dureri - exprimă zt!omotul unei I<J<•irur/ :
11. D;,, �·c"e/1<1 - uni/ale de mlfsurd a ldrll'l s urretulul (pl.) : /J. Ntculinu era
mică 1 - o fi.. . '" Franfo ! lf. Un teu 11 un cerc - strigii!ut mldl!lnl :
15. U:rda $OIIOr<i rc{lccta t1i trr urcclrlle retu/ ce a n11is-o (f>/. ) : 16. A fare ���
zgomot <le ple sll lre - prt•pozi(le : 11. D/;poziliu StrrJ ltJ.<fala(fc care emilc urrd�
SOlJ(>T8.