CAP.

1
Prevederi generale

Art. 1
Domeniu de aplicare
(1) Prezenta hotarare stabileste reguli specifice referitoare la igiena alimentelor de origine animala,
pe care trebuie sa le respecte operatorii cu activitate in domeniul alimentar. Prezentele reguli le
completeaza pe cele prevazute de Hotararea Guvernului nr. 924/2005 privind aprobarea Regulilor
generale pentru igiena produselor alimentare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
804 din 5 septembrie 2005, ce transpune Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului
Uniunii Europene nr. 852/2004/CE. Aceste reguli se aplica produselor de origine animala neprocesate
si procesate.
(2) Daca nu este prevazut in mod expres altfel, prezenta hotarare nu se aplica alimentelor ce contin
atat produse de origine vegetala, cat si produse procesate de origine animala. Produsele procesate de
origine animala utilizate pentru a prepara astfel de alimente trebuie sa fie obtinute si manipulate in
conformitate cu cerintele prezentei hotarari.
(3) Prezenta hotarare nu se aplica cu referire la:
a) productia primara pentru utilizare domestica privata;
b) prepararea domestica, manipularea sau depozitarea de alimente pentru consum domestic privat;
c) furnizarea directa, de catre producator, de cantitati mici de produse primare catre consumatorul
final sau catre o intreprindere locala de vanzare cu amanuntul care aprovizioneaza direct
consumatorul final;
d) furnizarea directa, de catre producator, de cantitati mici de carne provenita de la pasari si
animale lagomorfe taiate in ferma, catre consumatorul final sau catre o intreprindere locala de
vanzare cu amanuntul care furnizeaza direct astfel de carne consumatorului final drept carne
proaspata;
e) vanatorii care furnizeaza cantitati mici de vanat salbatic sau carne de vanat salbatic direct catre
consumatorul final sau catre o intreprindere locala de vanzare cu amanuntul care aprovizioneaza
direct consumatorul final.
(4) Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, denumita in
continuare Autoritatea, stabileste reguli ce reglementeaza activitatile si care se aplica persoanelor
prevazute la alin. (3) lit. c), d) si e), in conformitate cu legislatia nationala. Aceste reguli trebuie sa
asigure indeplinirea obiectivelor prezentei hotarari.
(5) a) Daca nu este prevazut in mod expres altfel, prezenta hotarare nu se aplica comertului cu
amanuntul;
b) Prezenta hotarare se aplica comertului cu amanuntul, atunci cand sunt efectuate operatiuni in
scopul furnizarii de alimente de origine animala catre alta intreprindere, cu exceptia cazului in care:
- operatiunile constau numai din depozitare sau transport, caz in care, cu toate acestea, se aplica
cerintele specifice de temperatura prevazute la anexa nr. 3; sau
- furnizarea de alimente de origine animala de la intreprinderea de vanzare cu amanuntul se
efectueaza numai catre o alta intreprindere de vanzare cu amanuntul si, in conformitate cu legislatia
nationala, aceasta operatiune este o activitate marginala, localizata sau restrictionata;
c) Autoritatea poate adopta masuri pentru a aplica cerintele prezentei hotarari intreprinderilor de
vanzare cu amanuntul situate pe teritoriul Romaniei, carora nu li se aplica prevederile lit. a) sau b).
(6) Prezenta hotarare se aplica fara a se aduce atingere:
a) regulilor privind sanatatea animalelor si sanatatea publica, incluzand reguli mai stricte prevazute
pentru prevenirea, controlul si eradicarea anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile;
b) cerintelor privind protectia si bunastarea animalelor;
c) cerintelor referitoare la identificarea si inregistrarea animalelor si la trasabilitatea produselor de
origine animala.

1
 Art. 2
Definitii
In sensul prezentei hotarari, termenii si expresiile sunt definite in anexa nr. 1.

CAP. 2
Obligatiile operatorilor cu activitate in domeniul alimentar

Art. 3
Obligatii generale
(1) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se conformeze prevederilor anexelor nr.
2 si 3.
(2) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar nu trebuie sa utilizeze nici o substanta, alta decat
apa potabila sau apa curata, cand Hotararea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr.
852/2004/CE sau prezenta hotarare permite utilizarea acesteia, pentru a indeparta contaminarea de
suprafata a produselor de origine animala, cu exceptia cazului in care utilizarea unei anumite
substante a fost autorizata in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. De asemenea, operatorii cu
activitate in domeniul alimentar trebuie sa se conformeze cu oricare dintre conditiile de utilizare ce pot
fi adoptate in baza aceleiasi proceduri. Utilizarea unei substante autorizate nu trebuie sa afecteze
obligatia operatorului cu activitate in domeniul alimentar de a se conforma cu cerintele prezentei
hotarari.
Art. 4
Inregistrarea si autorizarea intreprinderilor
(1) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot pune pe piata produse de origine animala
fabricate in Romania numai daca acestea au fost preparate si manipulate in exclusivitate in
intreprinderi:
a) ce indeplinesc cerintele Hotararii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr.
852/2004/CE, cele ale anexelor nr. 2 si 3, precum si alte cerinte ale legislatiei in domeniul alimentelor;
b) ce au fost inregistrate sau, atunci cand se solicita in conformitate cu alin. (2), autorizate de catre
autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti.
(2) Fara a se aduce atingere art. 6 alin. (3) din anexa la Hotararea Guvernului nr. 924/2005 ce
transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE, intreprinderile care manipuleaza aceste produse de origine
animala, pentru care anexa nr. 3 stabileste anumite cerinte, nu pot sa realizeze aceste activitati decat
daca autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti, le-a autorizat in acest sens, in conformitate cu alin. (3), cu exceptia intreprinderilor care
realizeaza numai:
a) productie primara;
b) operatiuni de transport;
c) depozitare de produse ce nu necesita conditii de depozitare cu temperatura controlata; sau
d) operatiuni de vanzare cu amanuntul, altele decat cele la care se aplica prezenta hotarare,
conform prevederilor art. 1 alin. (5) lit. b).
(3) In conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 privind aprobarea Regulilor specifice
pentru organizarea de controale oficiale referitoare la produse de origine animala destinate
consumului uman, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 806 din 5 septembrie 2005,
ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, o intreprindere supusa autorizarii in conformitate cu alin.
(2) nu trebuie sa functioneze, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti:
a) a acordat intreprinderii autorizarea de a functiona, ca urmare a unei inspectii la fata locului; sau
b) a furnizat intreprinderii o autorizare conditionata.
(4) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa coopereze cu autoritatile competente,

2
in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE. In
special, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca o intreprindere
inceteaza sa functioneze daca autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, ii suspenda autorizarea sau, in cazul unei autorizari
conditionate, aceasta nu poate fi prelungita si nici nu poate fi acordata o autorizare definitiva.
(5) Prevederile prezentului articol permit ca o intreprindere sa puna alimente pe piata, intre data de
aplicare a prezentei hotarari si prima inspectie ulterioara efectuata de autoritatea sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, daca intreprinderea:
a) este supusa autorizarii, in conformitate cu alin. (2), si a pus pe piata produse de origine animala
in conformitate cu legislatia nationala transpusa, inaintea intrarii in vigoare a prezentei hotarari; sau
b) face parte dintr-o categorie pentru care nu a existat nici o cerinta pentru autorizare inainte de
aplicarea prezentei hotarari.
Art. 5
Marca de sanatate si de identificare
(1) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar nu trebuie sa puna pe piata un produs de origine
animala manipulat intr-o intreprindere supusa autorizarii in conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2),
decat daca acesta are:
a) fie o marca de sanatate aplicata in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce
transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE; fie
b) cand Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE nu
prevede aplicarea unei marci de sanatate, o marca de identificare aplicata in conformitate cu
sectiunea I din anexa nr. 2.
(2) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar nu pot aplica o marca de identificare unui produs
de origine animala decat daca produsul a fost fabricat in conformitate cu prezenta hotarare, in
intreprinderi ce indeplinesc cerintele art. 4.
(3) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar nu pot indeparta o marca de sanatate aplicata pe
carne in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr.
854/2004/CE, decat daca acestia o transeaza, o proceseaza sau o prelucreaza intr-o alta maniera.
Art. 6
Produse de origine animala ce provin din afara Romaniei
A. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care importa produse de origine animala din
statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa se asigure ca activitatile de import au loc numai daca
produsele au fost preparate si manipulate in exclusivitate in intreprinderi ce respecta prevederile
Regulamentului nr. 853/2004/CE.
B. (1) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care importa produse de origine animala
trebuie sa se asigure ca activitatile de import au loc numai daca:
a) tara de expediere apare pe o lista de tari din care sunt permise activitati de import al acestui
produs, lista intocmita in conformitate cu art. 10 din anexa la Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce
transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE;
b) - atunci cand este aplicabil, intreprinderea din care a fost expediat acel produs si in care acesta a
fost obtinut sau preparat apare pe o lista de intreprinderi din care sunt permise activitati de import al
acestui produs, lista intocmita in conformitate cu art. 11 din anexa la Hotararea Guvernului nr.
955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE;
- in cazul carnii proaspete, al carnii tocate, al carnii preparate, al produselor din carne si al carnii
separate mecanic (MSM), produsul a fost fabricat din carne obtinuta in abatoare si unitati de transare
ce apar pe liste intocmite si reactualizate, in conformitate cu art. 11 din anexa la Hotararea Guvernului
nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, sau in intreprinderi comunitare autorizate;
- atunci cand este aplicabil, in cazul molustelor bivalve vii, al echinodermelor, al tunicatelor si al
gasteropodelor marine, zona de productie apare pe o lista stabilita in conformitate cu art. 12 din
anexa la Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE;

3
 c) produsul indeplineste:
- cerintele prezentei hotarari, incluzand cerintele art. 5 referitoare la marca de sanatate si marca de
identificare;
- cerintele Hotararii Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE;
- orice conditii de import prevazute in conformitate cu legislatia nationala ce transpune legislatia
comunitara in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, ce reglementeaza controlul activitatilor de
import pentru produse de origine animala;
d) atunci cand este aplicabil, sunt indeplinite prevederile art. 13 din anexa la Hotararea Guvernului
nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, cu referire la certificate si documente.
(2) Prin derogare de la alin. (1), importul de produse de pescuit poate sa aiba loc, de asemenea, in
conformitate cu prevederile speciale ale art. 14 din anexa la Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce
transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE.
(3) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care importa produse de origine animala trebuie
sa se asigure ca:
a) produsele sunt disponibile pentru control dupa import, in conformitate cu Ordinul ministrului
agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 71/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce
stabileste principiile care reglementeaza organizarea controalelor veterinare privind produsele care
intra in Romania din tari terte, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 12 martie
2003, ce transpune Directiva nr. 97/78/CE;
b) importul este conform cu cerintele Normei sanitare veterinare ce stabileste reguli de sanatate a
animalelor ce reglementeaza producerea, procesarea, distributia si introducerea de produse de origine
animala pentru consum uman, ce transpune Directiva 2002/99/CE;
c) operatiunile realizate sub controlul acestora, care au loc dupa import, sunt efectuate in
conformitate cu cerintele anexei nr. 3.
(4) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care importa alimente ce contin atat produse de
origine vegetala, cat si produse procesate de origine animala trebuie sa se asigure ca produsele
procesate de origine animala continute in astfel de alimente indeplinesc prevederile alin. (1) - (3).
(5) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa demonstreze ca cerintele prevazute la
alin. (1) - (3) au fost respectate intocmai [de exemplu, prin certificare sau documente
corespunzatoare, nefiind necesar ca acestea sa fie in formatul specificat la lit. B al alin. (1) lit. d)].

CAP. 3
Comertul

Art. 7
Documente
(1) Atunci cand se solicita in conformitate cu anexa nr. 2 sau 3, operatorii cu activitate in domeniul
alimentar trebuie sa se asigure ca certificatele sau alte documente insotesc transportul de produse de
origine animala.
(2) In conformitate cu cerintele Uniunii Europene:
a) pot fi stabilite modele de documente;
b) pot fi elaborate prevederi pentru utilizarea de documente electronice.
Art. 8
Garantii speciale
(1) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care intentioneaza sa puna pe piata in Suedia si
Finlanda urmatoarele alimente de origine animala trebuie sa se conformeze cu regulile prevazute la
alin. (2), cu referire la Salmonella, pentru:
a) carnea provenita de la bovine si porcine, incluzand carnea tocata, dar excluzand carnea
preparata si carnea separata mecanic (MSM);
b) carnea provenita de la pasari din urmatoarele specii: pasari domestice, curcani, bibilici, rate si

4
gaste, incluzand carnea tocata, dar excluzand carnea preparata si carnea separata mecanic (MSM);
c) oua.
(2) a) In cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine si porcine si al carnii provenite de
la pasari, in intreprinderea de expediere trebuie sa fie prelevate probe din fiecare transport si supuse
unei testari microbiologice, cu rezultate negative, in conformitate cu legislatia comunitara transpusa.
b) In cazul oualor, centrele de impachetare trebuie sa prezinte o garantie ca transporturile sunt
originare din efective ce au fost supuse unei testari microbiologice, cu rezultate negative, in
conformitate cu legislatia comunitara transpusa.
c) In cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine si porcine, nu este necesar sa fie
efectuata testarea prevazuta la lit. a) pentru transporturile destinate unei intreprinderi pentru scopul
de pasteurizare, sterilizare sau un tratament ce are un efect similar.
In cazul oualor nu este necesar sa fie efectuata testarea prevazuta la lit. b) pentru transporturile
destinate pentru fabricarea de produse procesate printr-un proces ce garanteaza eliminarea
Salmonellei.
d) Nu este necesar sa fie efectuate testarile prevazute la lit. a) si b) pentru alimente originare dintr-
o intreprindere care este supusa unui program de control recunoscut ca fiind echivalent cu cel
autorizat pentru Suedia si Finlanda, in ceea ce priveste alimentele de origine animala respective si in
conformitate cu cerintele Uniunii Europene.
e) In cazul carnii provenite de la animale din speciile bovine si porcine si al carnii de pasare,
alimentele trebuie sa fie insotite de un document comercial sau un certificat ce este conform cu un
model prevazut de legislatia comunitara transpusa si care sa ateste ca:
- au fost efectuate controalele prevazute la lit. a), cu rezultate negative; sau
- in fapt, carnea este destinata pentru unul dintre scopurile prevazute la lit. c); sau
- in fapt, carnea provine dintr-o intreprindere supusa prevederilor lit. d).
f) In cazul oualor, transporturile trebuie sa fie insotite de un certificat ce atesta ca au fost efectuate
testarile prevazute la lit. b), cu rezultate negative, sau ca ouale sunt destinate pentru a fi utilizate
potrivit lit. c).
(3) In sensul prezentului articol, program de control inseamna un program de control aprobat in
conformitate cu Norma sanitara veterinara privind controlul Salmonellei si al altor agenti zoonotici
specifici pentru toxiinfectiile alimentare, ce transpune Regulamentul nr. 2.160/2003/CE.

CAP. 4
Prevederi finale

Art. 9
Masuri de implementare
Autoritatea poate stabili masuri de implementare, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene.
Art. 10
Modificarea si completarea anexelor nr. 2 si 3
(1) Anexele nr. 2 si 3 pot fi modificate si completate, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene.
(2) Pot fi prevazute exceptii de la anexele nr. 2 si 3, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene,
cu conditia ca acestea sa nu afecteze indeplinirea obiectivelor prezentei hotarari.
(3) Autoritatea poate sa adopte masuri ce adapteaza cerintele prevazute la anexa nr. 3, fara a leza
indeplinirea obiectivelor prezentei hotarari si in conformitate cu alin. (4) - (6).
(4) a) Masurile prevazute la alin. (3) trebuie sa aiba scopul de:
- a permite continuarea utilizarii de metode traditionale in orice stadiu de productie, de procesare
ori de distributie de alimente; sau
- adaptare la necesitatile operatorilor cu activitate in domeniul alimentar situati in regiuni ce sunt
supuse unor constrangeri geografice speciale.
b) in alte cazuri, acestea trebuie sa se aplice numai pentru proiectarea, constructia si

5
echipamentele intreprinderilor.
(5) In cazul in care Autoritatea doreste sa adopte masurile prevazute la alin. (3), aceasta trebuie sa
notifice Comisiei Europene si statelor membre ale Uniunii Europene. Fiecare notificare trebuie:
a) sa furnizeze o descriere detaliata a cerintelor pe care autoritatea competenta le considera
necesar sa fie adaptate si natura adaptarii prevazute;
b) sa descrie produsele alimentare si intreprinderile respective;
c) sa explice motivele adaptarii, incluzand, atunci cand este relevant, prezentarea unui rezumat al
analizei de risc efectuate si orice alte masuri ce urmeaza sa fie luate pentru a se asigura ca adaptarea
nu compromite obiectivele prezentei hotarari;
d) sa furnizeze orice alte informatii relevante.
(6) Autoritatea poate mentine sau stabili reguli din proprie initiativa:
a) ce interzic sau restrictioneaza punerea pe piata, pe teritoriul Romaniei, de lapte crud sau
smantana cruda destinate pentru consum uman direct; sau
b) ce permit utilizarea, cu autorizarea autoritatii competente, de lapte crud ce nu indeplineste
criteriile prevazute la sectiunea a IX-a din anexa nr. 3, cu referire la numarul total de germeni si
numarul de celule somatice, pentru fabricarea unor sortimente de branza cu o perioada de invechire
sau maturare de cel putin 60 de zile, precum si de produse lactate obtinute in relatie cu fabricarea
unor astfel de sortimente de branza, cu conditia ca aceasta sa nu aduca atingere indeplinirii
obiectivelor prezentei hotarari.
Art. 11
Decizii specifice
Fara a se aduce atingere caracterului general al art. 9 si art. 10 alin. (1), pot fi stabilite masuri de
implementare ori pot fi adoptate modificari ale anexei nr. 2 sau 3, in conformitate cu cerintele Uniunii
Europene:
1. pentru a stabili reguli de transport al carnii cat timp aceasta este calda;
2. pentru a specifica, in ceea ce priveste carnea separata mecanic (MSM), ca, in fapt, continutul de
calciu nu este semnificativ mai mare decat cel din carnea tocata;
3. pentru a stabili alte tratamente ce pot fi aplicate, intr-o intreprindere de procesare, molustelor
bivalve vii ce provin din zone de productie din clasa B sau C si care nu au fost supuse unui tratament
de purificare sau de reimersie;
4. pentru a specifica metode de testare recunoscute pentru depistarea biotoxinelor marine;
5. pentru a stabili standarde suplimentare de sanatate pentru moluste bivalve vii, in cooperare cu
Laboratorul Comunitar de Referinta, incluzand:
a) valori limita si metode de analiza pentru alte biotoxine marine;
b) proceduri de testare virusologica si standarde virusologice;
c) planuri de prelevare de probe, metode si tolerante analitice ce trebuie sa fie aplicate pentru a se
verifica conformitatea cu standardele de sanatate;
6. pentru a se stabili standarde sau controale de sanatate, atunci cand exista date stiintifice ce
demonstreaza ca acestea sunt necesare pentru a proteja sanatatea publica;
7. pentru a se extinde prevederile sectiunii a VII-a cap. IX din anexa nr. 3 la moluste bivalve vii,
altele decat pectinidele;
8. pentru a se specifica criteriile pentru determinarea prezentei parazitilor, cand datele
epidemiologice indica faptul ca un fond piscicol nu prezinta un risc pentru sanatate cu referire la
prezenta de paraziti si, in consecinta, pentru determinarea momentului cand Autoritatea poate
autoriza operatorii cu activitate in domeniul alimentar sa nu congeleze produsele de pescuit, in
conformitate cu sectiunea a VIII-a cap. III lit. D din anexa nr. 3;
9. pentru a stabili criterii de prospetime si limite cu referire la histamina si azotul total usor
hidrolizabil, pentru produse de pescuit;
10. pentru a permite utilizarea, pentru fabricarea anumitor produse lactate, de lapte crud ce nu
intruneste criteriile prevazute la sectiunea a IX-a din anexa nr. 3, cu referire la numarul total de

6
germeni si numarul de celule somatice;
11. pentru a fixa o valoare maxima permisa pentru cantitatea totala de reziduuri de substante
antibiotice in laptele crud, fara a se aduce atingere prevederilor Ordinului ministrului agriculturii,
alimentatiei si padurilor nr. 357/2001 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile de
supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele lor,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune
Directiva nr. 96/23;
12. pentru a autoriza procese echivalente pentru producerea de gelatina sau colagen.
Art. 12
Consultarea Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentelor
Autoritatea poate consulta Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor privind orice
problema ce face obiectul prezentei hotarari si care poate sa aiba un impact semnificativ asupra
sanatatii publice.
Art. 13
Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezentele reguli specifice.

ANEXA 1
la regulile specifice

DEFINITII

In sensul prezentei hotarari urmatorii termeni si expresii se definesc astfel:

1. Carne
1.1. carne - parti comestibile ale animalelor la care se face referire la pct. 1.2 si 1.8, incluzand
sange.
1.2. ongulate domestice - animale domestice din specia bovine (incluzand speciile Bubalus si
Bison), porcine, ovine si caprine, precum si solipede domestice;
1.3. pasare - pasari de ferma, incluzand pasari ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care
sunt crescute ca animale domestice, cu exceptia ratitelor;
1.4. lagomorfe - iepuri domestici, iepuri salbatici si rozatoare;
1.5. vanat salbatic:
a) ongulate salbatice si animale lagomorfe, precum si alte mamifere terestre care sunt vanate
pentru consum uman si sunt considerate a fi vanat salbatic, in baza legislatiei aplicabile in Romania,
incluzand mamifere ce traiesc in teritorii inchise, in conditii de libertate similare cu cele ale vanatului
salbatic;
b) pasari salbatice ce sunt vanate pentru consum uman;
1.6. vanat de crescatorie - ratite de crescatorie si mamifere terestre de crescatorie, altele decat
cele prevazute la pct. 1.2;
1.7. vanat salbatic mic - pasari de vanat salbatic si animale lagomorfe care traiesc liber in
salbaticie;
1.8. vanat salbatic mare - mamifere terestre salbatice care traiesc liber in salbaticie, ce nu
corespund definitiei de vanat salbatic mic;
1.9. carcasa - corpul unui animal dupa taiere si toaletare;
1.10. carne proaspata - carne ce nu a fost supusa nici unui proces de conservare, altul decat
refrigerarea, congelarea sau congelarea rapida, incluzand carne ce este ambalata sub vid ori ambalata
intr-o atmosfera controlata;
1.11. organe - carne proaspata, alta decat carcasa, incluzand viscere si sange;
1.12. viscere - organe din cavitatea toracica, abdominala sau pelvina, precum si traheea si
esofagul, iar pentru pasari, ingluvie;

7
 1.13. carne tocata - carne dezosata ce a fost tocata in fragmente si contine mai putin de 1% sare;
1.14. carne separata mecanic sau MSM - produsul obtinut prin indepartarea carnii de pe oase cu
carne, dupa dezosare, sau de la carcasele de pasare, utilizandu-se mijloace mecanice si avand ca
rezultat pierderea sau modificarea structurii fibrei musculare;
1.15. carne preparata - carne proaspata, incluzand carnea ce a fost taiata in bucati, la care s-au
adaugat alimente, condimente ori aditivi sau care a fost supusa unui proces insuficient pentru a
modifica structura interna a fibrei musculare a carnii si a elimina caracteristicile carnii proaspete;
1.16. abator - o intreprindere utilizata pentru taierea si toaletarea animalelor a caror carne este
destinata pentru consum uman;
1.17. unitate de transare - o intreprindere utilizata pentru dezosarea si/sau transarea carnii;
1.18. intreprindere pentru manipularea vanatului - orice intreprindere in care vanatul si carnea de
vanat obtinute dupa vanatoare sunt pregatite pentru punere pe piata.

2. Moluste bivalve vii:

2.1. moluste bivalve - moluste lamelibranhiate care se hranesc prin filtrare;
2.2. biotoxine marine - substante otravitoare acumulate de moluste bivalve, in special ca rezultat al
hranirii cu plancton ce contine toxine;
2.3. conditionare - depozitarea de moluste bivalve vii ce provin din zone de productie din clasa A,
centre de purificare sau centre de expediere, in bazine sau in orice alta instalatie ce contine apa de
mare curata sau in amplasamente naturale, pentru a indeparta nisipul, malul sau mucusul, pentru a
conserva sau imbunatati calitatile organoleptice si pentru a se asigura ca acestea sunt intr-o buna
conditie de vitalitate inainte de ambalare si impachetare;
2.4. culegator - orice persoana fizica sau juridica ce aduna moluste bivalve vii dintr-o zona de
recoltare, prin orice mijloace, in scopul manipularii si punerii pe piata a acestora;
2.5. zona de productie - orice zona de mare, estuar sau laguna ce contine fie bancuri naturale de
moluste bivalve sau amplasamente utilizate pentru cultivarea molustelor bivalve, din care acestea sunt
preluate pentru consum uman;
2.6. zona de reimersie - orice zona de mare, estuar ori laguna, cu limite bine marcate si indicate
prin balize, stalpi sau orice alte mijloace fixe, utilizate exclusiv pentru purificarea naturala a molustelor
bivalve vii;
2.7. centru de expediere - orice intreprindere situata pe uscat sau in larg, autorizata pentru
receptia, conditionarea, spalarea, curatarea, sortarea, ambalarea si impachetarea de moluste bivalve
vii proprii consumului uman;
2.8. centru de purificare - o intreprindere cu bazine alimentate cu apa de mare curata, in care sunt
plasate moluste bivalve vii pentru un timp necesar sa se reduca contaminarea si pentru a le face
proprii consumului uman;
2.9. reimersie - transferul de moluste bivalve vii in zone maritime, lagunare sau in zone de estuar
pentru timpul necesar sa se reduca contaminarea, pentru a le face proprii consumului uman. Aceasta
nu include operatiunile specifice de transferare a molustelor bivalve in zone mai potrivite pentru
crestere sau ingrasare ulterioara.

3. Produse din pescuit:

3.1. produse din pescuit - toate animalele de apa dulce sau apa de mare (cu exceptia molustelor
bivalve vii, a echinodermelor vii, a tunicatelor vii si a gasteropodelor marine vii, a tuturor mamiferelor,
reptilelor si broastelor), fie salbatice sau de crescatorie si incluzand toate formele, partile si produsele
comestibile ale unor astfel de animale;
3.2. vas fabrica - orice vas la bordul caruia produsele de pescuit sunt supuse uneia sau mai multora
dintre urmatoarele operatiuni: filetare, feliere, jupuire, decorticare ori indepartarea cochiliei, tocare
sau prelucrare, urmate de ambalare ori impachetare si, daca este necesar, refrigerare sau congelare;
3.3. vas congelator - orice vas la bordul caruia se efectueaza congelarea produselor din pescuit, iar

8
cand este cazul, congelarea dupa activitati pregatitoare, precum sangerarea, decapitarea, eviscerarea
si indepartarea aripioarelor, urmata de ambalare sau impachetare, atunci cand este necesar;
3.4. produse din pescuit separate mecanic - orice produs obtinut prin indepartarea carnii din
produsele de pescuit, utilizand mijloace mecanice si avand ca rezultat pierderea sau modificarea
structurii carnii;
3.5. produse proaspete din pescuit - produse din pescuit neprocesate, fie intregi, fie preparate,
incluzand produse impachetate sub vid sau intr-o atmosfera modificata, care nu au fost supuse unui
tratament pentru a se asigura conservarea, altul decat racirea;
3.6. produse din pescuit preparate - produse din pescuit neprocesate ce au fost supuse unei
operatii ce afecteaza integritatea anatomica a acestora, precum eviscerarea, decapitarea, felierea,
filetarea si portionarea.

4. Lapte:
4.1. lapte crud - lapte produs prin secretia glandei mamare a animalelor de ferma, ce nu a fost
incalzit peste 40 grade C sau nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent;
4.2. exploatatie de producere a laptelui - o exploatatie in care sunt tinute una sau mai multe
animale de ferma, pentru a produce lapte, in vederea punerii pe piata a acestuia, ca aliment.

5. Oua:
5.1. oua - oua in coaja, altele decat cele sparte, incubate sau gatite, ce sunt produse de pasari de
ferma si sunt proprii pentru consum uman direct sau pentru prepararea de produse din oua;
5.2. ou lichid - continutul oului neprocesat, dupa indepartarea cojii;
5.3. oua crapate - oua cu coaja crapata, dar cu membranele intacte;
5.4. centru de ambalare - o intreprindere unde ouale sunt clasate dupa calitate si greutate.

6. Pulpe de broasca si melci:

6.1. pulpe de broasca - partea posterioara a corpului unei broaste eviscerate si jupuite din specia
Ranna spp. (familia Ranidae), separata printr-o sectiune transversala efectuata in spatele membrelor
anterioare;
6.2. melci - gasteropode terestre din speciile Helix pomatia Linne, Helix aspersa Muller, Helix
lucorum si specii din familia Achatinidae.

7. Produse procesate:
7.1. produse din carne - produse procesate ce rezulta din procesarea carnii sau din procesarea
ulterioara a unor astfel de produse procesate, astfel incat suprafata de taiere sa indice faptul ca
produsul nu mai are caracteristicile carnii proaspete;
7.2. produse lactate - produse procesate ce rezulta din procesarea laptelui crud sau din procesarea
ulterioara a unor astfel de produse procesate;
7.3. produse din oua - produse procesate ce rezulta din procesarea oualor ori a diferitelor
componente sau amestecuri de oua ori din procesarea ulterioara a unor astfel de produse procesate;
7.4. produse din pescuit procesate - produse procesate ce rezulta din procesarea produselor din
pescuit sau din procesarea ulterioara a unor astfel de produse procesate;
7.5. grasimi animale procesate - sortimente de grasime derivata din carne procesata, incluzand
oase, si care este destinata pentru consum uman;
7.6. jumari - resturi de procesare ce contin proteina, dupa separarea partiala a grasimii si a apei;
7.7. gelatina - proteina naturala, solubila, sub forma gelatinoasa sau nu, obtinuta prin hidroliza
partiala a colagenului produs din oase, piei prelucrate si neprelucrate, tendoane si sinovii de la
animale;
7.8. colagen - produsul pe baza de proteina derivata din oase, piei prelucrate si neprelucrate si
tendoane, fabricat in conformitate cu cerintele prezentei hotarari;

9
 7.9. stomacuri, vezici urinare si intestine tratate - stomacuri, vezici urinare si intestine ce au fost
supuse unui tratament precum sararea, incalzirea sau uscarea, dupa ce acestea au fost obtinute si
curatate.

8. Alte definitii:
8.1. produse de origine animala:
a) alimente de origine animala, incluzand miere si sange;
b) moluste bivalve vii, echinoderme vii, tunicate vii si gasteropode marine vii, destinate pentru
consum uman;
c) alte animale destinate a fi pregatite in vederea livrarii vii catre consumatorul final;
8.2. vanzare angro - o activitate in domeniul alimentar ce include mai multe unitati separate ce au
in comun instalatii si sectii in care alimentele sunt vandute catre operatorii cu activitate in domeniul
alimentar.

ANEXA 2
la regulile specifice

CERINTE
referitoare la unele produse de origine animala

SECTIUNEA I
Marca de identificare

Atunci cand se solicita, in conformitate cu art. 5 sau 6 din anexa la hotarare, si se supun
prevederilor anexei nr. 3 la prezentele reguli specifice, operatorii cu activitate in domeniul alimentar
trebuie sa se asigure ca produsele de origine animala au o marca de identificare aplicata in
conformitate cu urmatoarele prevederi:

A. Aplicarea marcii de identificare

1. Marca de identificare trebuie sa fie aplicata inainte ca produsul sa paraseasca intreprinderea.
2. O marca noua nu este necesar a fi aplicata unui produs decat in cazul in care materialul de
impachetare si/sau de ambalare este indepartat ori produsul este prelucrat ulterior in intreprindere,
caz in care noua marca trebuie sa indice numarul de autorizare al intreprinderii unde au loc aceste
operatiuni.
3. In conformitate cu legislatia comunitara ce stabileste cerintele pentru etichetare si marcare, nu
este necesara o marca de identificare pentru oua.
4. In conformitate cu art. 18 din Legea nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor si a hranei
pentru animale, modificata si completata prin Legea nr. 412/2004, ce transpune Regulamentul nr.
172/2002, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa aiba implementate sisteme si
proceduri pentru identificarea operatorilor cu activitate in domeniul alimentar de la care au primit si
carora le-au fost livrate produse de origine animala.

B. Forma marcii de identificare

5. Marca de identificare trebuie sa fie lizibila, sa nu se poata sterge si sa aiba caractere usor
descifrabile. Aceasta trebuie sa fie clar vizibila pentru autoritatile competente.
6. Marca de identificare trebuie sa indice numele tarii in care este situata intreprinderea, nume ce
poate fi scris complet sau sub forma unui cod din doua litere, in conformitate cu standardul ISO
relevant.
In cazul Romaniei codul este RO.
Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot continua sa utilizeze stocuri si echipamente ce au

10
fost comandate inainte de intrarea in aplicare a prezentei hotarari, pana cand acestea sunt epuizate
sau necesita inlocuire.
7. Marca de identificare trebuie sa indice numarul de autorizare al intreprinderii.
Daca o intreprindere produce atat alimente la care se aplica prezenta hotarare, cat si alimente la
care aceasta nu se aplica, operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot sa aplice aceeasi marca de
identificare pentru ambele tipuri de alimente.
8. Cand marca de identificare este aplicata intr-o intreprindere situata in Romania, aceasta trebuie
sa fie de forma ovala si sa includa abrevierea: CE, EC, EF, EG, EK sau EY.

C. Metoda de marcare
9. In functie de prezentarea diferitelor produse de origine animala, marca de identificare poate sa
fie aplicata direct pe produs, pe materialul de ambalare sau pe materialul de impachetare ori poate sa
fie tiparita pe o eticheta fixata pe produs, pe materialul de impachetare sau pe materialul de
ambalare.
De asemenea, marca de identificare poate fi o placuta din material rezistent si care nu se poate
indeparta.
10. In cazul pachetelor ce contin carne transata sau organe, marca de identificare trebuie sa fie
aplicata pe o eticheta fixata sau imprimata pe materialul de impachetare, in asa fel incat aceasta sa fie
distrusa cand pachetul este deschis. Totusi, acest lucru nu este necesar daca procesul de deschidere
distruge materialul de impachetare.
Cand ambalajul ofera aceeasi protectie ca materialul de impachetare, eticheta poate fi fixata pe
ambalaj.
11. Pentru produsele de origine animala ce sunt introduse in containere de transport sau in pachete
mari si sunt destinate pentru manevrare, procesare, ambalare sau impachetare ulterioara in alta
intreprindere, marca de identificare trebuie sa fie aplicata la suprafata externa a containerului sau a
materialului de impachetare.
12. In cazul produselor de origine animala sub forma lichida, granulata sau pudra transportate in
vrac si al produselor din pescuit transportate in vrac, nu este necesara o marca de identificare daca
documentatia de insotire contine informatiile specificate la pct. 6 si 7 si, atunci cand se considera
necesar, la pct. 8.
13. Cand produse de origine animala sunt plasate intr-un ambalaj destinat pentru furnizare directa
catre consumatorul final, este suficient sa se aplice marca de identificare numai la exteriorul
ambalajului.
14. Cand marca de identificare este aplicata direct pe produsele de origine animala, culorile utilizate
trebuie sa fie autorizate in conformitate cu regulile comunitare transpuse in legislatia nationala privind
utilizarea substantelor colorante in produsele alimentare.

SECTIUNEA a II-a
Obiectivele procedurilor bazate pe HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Point)

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in abatoare trebuie sa se asigure ca

procedurile pe care acestia le-au pus in aplicare in conformitate cu cerintele generale ale art. 5 din
anexa la Hotararea Guvernului nr. 924/2005, ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE, intrunesc
cerintele pe care analiza de risc le releva a fi necesare, precum si cerintele specifice prevazute la pct.
2.
2. Procedurile trebuie sa garanteze ca fiecare animal sau, atunci cand se considera corespunzator,
fiecare lot de animale acceptat in incinta abatorului:
a) este corect identificat;
b) este insotit de informatii relevante din exploatatia de provenienta la care se refera sectiunea a
III-a;

11
 c) nu provine dintr-o exploatatie sau dintr-o zona supusa unei interdictii de miscare a animalelor ori
altor restrictii din motive de sanatate a animalelor sau de sanatate publica, cu exceptia cazului in care
Autoritatea permite aceasta;
d) este curat;
e) este sanatos, dupa cum pot aprecia operatorii cu activitate in domeniul alimentar;
f) este intr-o stare satisfacatoare in ceea ce priveste protectia si bunastarea animalelor, la sosirea la
abator.
3. In cazul nerespectarii conformitatii cu oricare dintre cerintele prevazute la pct. 2, operatorii cu
activitate in domeniul alimentar trebuie sa notifice medicul veterinar oficial si sa ia masuri
corespunzatoare.

SECTIUNEA a III-a
Informatii privind lantul alimentar

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in abatoare trebuie sa solicite, sa

primeasca, sa controleze si sa actioneze conform informatiilor privind lantul alimentar, dupa cum este
prevazut la aceasta sectiune, cu referire la toate animalele, altele decat vanat salbatic, expediate sau
destinate a fi expediate la abator.
1. Operatorii din abator nu trebuie sa accepte animale in incinta abatorului, cu exceptia cazului in
care acestia au solicitat si li s-au furnizat informatii relevante privind siguranta alimentelor, continute
in registrele tinute in exploatatia de origine, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 924/2005 ce
transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE.
2. Operatorilor din abator trebuie sa li se furnizeze informatiile cu minimum 24 de ore inainte de
sosirea animalelor la abator, cu exceptia circumstantelor prevazute la pct. 7.
3. Informatiile relevante privind siguranta alimentelor, prevazute la pct. 1, trebuie sa acopere, in
special:
a) statusul exploatatiei de provenienta sau statusul de sanatate a animalelor la nivel regional;
b) statusul sanatatii animalelor;
c) produsele medicinale veterinare sau alte tratamente administrate animalelor in cursul unei
perioade relevante si cu o perioada de asteptare mai mare de zero, impreuna cu datele de
administrare a acestora si perioadele de asteptare;
d) aparitia de boli ce pot afecta siguranta carnii;
e) rezultatele oricaror analize efectuate pe probe prelevate de la animale sau pe alte probe
prelevate, pentru a diagnostica bolile ce pot afecta siguranta carnii, daca acestea sunt relevante
pentru protectia sanatatii publice, incluzand probe prelevate in cadrul monitorizarii si controlului
zoonozelor si al reziduurilor;
f) rapoartele relevante despre rezultatele anterioare ale inspectiilor ante- si post-mortem efectuate
pe animale provenite din aceeasi exploatatie de provenienta, incluzand, in special, rapoarte de la
medicul veterinar oficial;
g) datele referitoare la productie, atunci cand aceasta poate indica prezenta bolii;
h) numele si adresa medicului veterinar privat care deserveste in mod normal exploatatia de
provenienta.
4. a) Nu este necesar sa i se furnizeze operatorului din abator:
- informatiile prevazute la pct. 3 lit. a), b), f) si h), daca operatorul cunoaste deja aceste informatii
(de exemplu, printr-un aranjament permanent sau printr-un sistem de asigurare a calitatii); sau
- informatiile prevazute la pct. 3 lit. a), b), f) si g), daca producatorul declara ca nu exista informatii
relevante de raportat.
b) Nu este necesar sa se furnizeze informatii cuprinse in procesul-verbal extras din registrele
exploatatiei de provenienta. Acestea pot fi furnizate prin schimb electronic de date sau sub forma unei
declaratii standardizate semnate de producator.

12
 5. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar, care decid sa accepte animale in incinta
abatoarelor dupa evaluarea informatiilor relevante privind lantul alimentar, trebuie sa le faca
disponibile medicului veterinar oficial fara intarziere si, cu exceptia circumstantelor prevazute la pct. 7,
cu minimum 24 de ore inaintea sosirii animalului sau a lotului. Operatorul cu activitate in domeniul
alimentar trebuie sa notifice medicului veterinar oficial orice informatii in legatura cu aspectele ce pot
pune in pericol sanatatea, inainte de inspectia ante-mortem a animalului respectiv.
6. Daca un animal soseste la abator fara informatii privind lantul alimentar, operatorul trebuie sa
notifice imediat aceasta medicului veterinar oficial. Taierea animalului nu poate sa aiba loc pana cand
medicul veterinar oficial nu permite aceasta.
7. Daca Autoritatea permite aceasta, informatiile privind lantul alimentar pot sa insoteasca
animalele la care acestea se refera, la abator, fara sa fie necesara transmiterea acestora cu minimum
24 de ore in avans, in cazul:
a) animalelor din specia porcine, pasarilor sau vanatului de crescatorie, care au fost supuse
inspectiei ante-mortem la exploatatia de provenienta, daca sunt insotite de un certificat semnat de
medicul veterinar, ce indica faptul ca acesta a examinat animalele la exploatatie si le-a gasit intr-o
stare buna de sanatate;
b) solipedelor domestice;
c) animalelor care au fost supuse taierii de necesitate, daca sunt insotite de o declaratie semnata
de medicul veterinar, in care se inregistreaza rezultatele favorabile ale inspectiei ante-mortem;
d) animalelor care nu sunt livrate direct dintr-o exploatatie de provenienta la abator.
Operatorii din abatoare trebuie sa evalueze informatiile relevante. Daca acestia accepta animalele
pentru taiere, trebuie sa furnizeze medicului veterinar documentele prevazute la lit. a) si c). Taierea
sau toaletarea animalelor nu poate sa aiba loc pana cand medicul veterinar oficial nu permite aceasta.
8. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa controleze pasapoartele ce insotesc
solipedele domestice, pentru a se asigura ca animalul este destinat taierii pentru consum uman. Daca
operatorii cu activitate in domeniul alimentar accepta animalul pentru taiere, acestia trebuie sa predea
medicului veterinar oficial pasaportul animalului.

ANEXA 3
la regulile specifice

CERINTE SPECIFICE

SECTIUNEA I
Carne de ongulate domestice

CAP. 1
Transport de animale vii la abator

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care transporta animale vii la abatoare trebuie sa
asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
a) in timpul colectarii si transportului, animalele trebuie sa fie manipulate cu grija, fara sa li se
cauzeze suferinte inutile;
b) animalele care prezinta simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi
contaminate cu agenti importanti pentru sanatatea publica pot sa fie transportate la abator numai
atunci cand autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, permite aceasta.

CAP. 2
Cerinte pentru abatoare

13
 1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, in fapt, constructia,
configuratia si echipamentele abatoarelor in care sunt taiate ongulate domestice intrunesc
urmatoarele cerinte:
a) abatoarele trebuie sa aiba facilitati de cazare adecvate si igienice sau, daca clima permite, tarcuri
de asteptare ce sunt usor de curatat si dezinfectat. Aceste facilitati trebuie sa fie dotate cu
echipamente pentru adaparea animalelor si, daca este necesar, pentru furajarea acestora. Evacuarea
apelor reziduale nu trebuie sa compromita siguranta alimentelor;
b) acestea trebuie sa aiba facilitati sau, daca clima permite, tarcuri, ce se pot inchide separat
pentru animalele bolnave sau suspecte, cu dispozitive de evacuare a dejectiilor separate si construite
astfel incat sa se evite contaminarea altor animale, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, considera ca
nu sunt necesare astfel de amenajari;
c) marimea facilitatilor de cazare trebuie sa asigure respectarea bunastarii animalelor. Proiectarea
acestora trebuie sa faciliteze inspectiile ante-mortem, incluzand identificarea animalelor sau a
grupurilor de animale.
2. Pentru a se evita contaminarea carnii, abatoarele trebuie:
a) sa aiba un numar suficient de spatii corespunzatoare operatiunilor efectuate;
b) sa aiba o incapere separata pentru golirea si curatarea stomacurilor si intestinelor, cu exceptia
cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, autorizeaza separarea in timp a acestor operatiuni dintr-un anumit abator, de
la caz la caz;
c) sa asigure separarea in spatiu sau timp a urmatoarelor operatiuni:
(i) asomarea si sangerarea;
(ii) in cazul animalelor din specia porcine: oparirea, depilarea, curatarea si flambarea;
(iii) eviscerarea si toaletarea ulterioara;
(iv) manipularea intestinelor si a burtilor curate;
(v) prepararea si curatarea altor organe, in special manipularea capetelor jupuite, daca aceste
operatiuni nu au loc pe linia de taiere;
(vi) ambalarea organelor;
(vii) livrarea carnii;
d) sa aiba instalatii ce previn contactul intre carne si pardoseli, pereti si dispozitive de fixare;
e) sa aiba linii de taiere, atunci cand sunt utilizate, ce sunt proiectate sa permita inaintarea
continua a procesului de taiere si sa evite contaminarea incrucisata intre diferitele parti ale liniei de
taiere. Atunci cand functioneaza mai mult de o linie de taiere in aceeasi cladire, trebuie sa existe o
separare adecvata a liniilor pentru a se preveni contaminarea incrucisata.
3. Abatoarele trebuie sa aiba facilitati pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizata la o
temperatura minima de 82 grade C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.
4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de catre personalul angajat in manipularea
carnii neprotejate trebuie sa aiba robinete proiectate astfel incat sa se previna raspandirea
contaminarii.
5. Este necesar sa existe facilitati ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte si
facilitati separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.
6. Este necesar sa existe un loc separat cu amenajari corespunzatoare pentru curatarea, spalarea si
dezinfectarea mijloacelor de transport al animalelor vii. Totusi, abatoarele nu trebuie sa aiba aceste
spatii si amenajari daca autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana,
respectiv a municipiului Bucuresti, permite aceasta si daca exista in apropiere spatii si amenajari
autorizate oficial.
7. Abatoarele trebuie sa aiba facilitati ce se pot incuia, destinate taierii animalelor bolnave si
suspecte. Acest lucru nu este esential daca aceasta taiere are loc in alte intreprinderi autorizate pentru

14
acest scop de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, sau la sfarsitul perioadei normale de taiere.
8. Daca balegarul sau continutul tractusului digestiv este depozitat in abator, trebuie sa existe o
zona speciala ori un loc pentru acest scop.
9. Abatoarele trebuie sa aiba o facilitate cu posibilitate de inchidere, echipata adecvat, sau, atunci
cand este necesar, o camera pentru utilizare exclusiva de catre serviciul veterinar.

CAP. 3
Cerinte pentru unitati de transare

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca unitatile de transare ce

manipuleaza carne de ongulate domestice:
1. sunt construite astfel incat sa se evite contaminarea carnii, in special prin:
a) permiterea unei inaintari continue a operatiunilor; sau
b) asigurarea separarii intre diferitele loturi de productie;
2. au incaperi pentru depozitarea separata a carnii ambalate si a carnii neprotejate, cu exceptia
cazului in care carnea este depozitata la momente diferite sau in asa fel incat materialul de ambalare
si modul de depozitare sa nu poata fi o sursa de contaminare pentru carne;
3. au sali de transare echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerintele prevazute la cap. V;
4. au echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de catre personalul angajat in manipularea
carnii neprotejate, prevazute cu robinete proiectate pentru a preveni raspandirea contaminarii;
5. au facilitati pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizata la o temperatura de cel putin
82 grade C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

CAP. 4
Igiena taierii

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in abatoare in care sunt taiate animale
ongulate domestice trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Dupa sosirea la abator, taierea animalelor nu trebuie sa fie intarziata in mod nejustificat, cu
exceptia cazului in care, din motive de bunastare, animalelor trebuie sa li se asigure o perioada de
odihna inainte de taiere.
2. a) Carnea provenita de la animale, altele decat cele prevazute la lit. b) si c), nu trebuie sa fie
utilizata pentru consum uman, daca acestea au murit in alt fel decat prin taiere intr-un abator.
b) In incinta abatorului pot fi introduse numai animale vii destinate pentru taiere, cu exceptia:
(i) animalelor care au fost supuse taierii de necesitate in afara abatorului, in conformitate cu cap.
VI;
(ii) animalelor taiate la locul de productie, in conformitate cu sectiunea a III-a;
(iii) vanatului salbatic, in conformitate cu sectiunea a IV-a cap. II.
c) Carnea provenita de la animale care sunt supuse taierii ca urmare a unui accident intr-un abator
poate fi utilizata pentru consum uman daca, pe baza inspectiei, nu sunt constatate leziuni grave, altele
decat cele datorate accidentului.
3. Animalele sau, atunci cand se considera corespunzator, fiecare lot de animale expediat pentru
taiere trebuie sa fie identificate astfel incat sa poata fi urmarita originea acestora.
4. Animalele trebuie sa fie curate.
5. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instructiunile medicului veterinar desemnat de
autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr.
854/2004/CE, pentru a se asigura ca acea inspectie ante-mortem a fiecarui animal inainte de a fi taiat
este efectuata in conditii corespunzatoare.

15
 6. Animalele introduse in sala abatorului trebuie sa fie taiate fara intarziere nejustificata.
7. Asomarea, sangerarea, jupuirea, eviscerarea si alta toaletare trebuie sa fie efectuate fara
intarziere nejustificata si intr-o maniera care sa evite contaminarea carnii. In special:
a) traheea si esofagul trebuie sa ramana intacte in timpul sangerarii, cu exceptia cazului taierii
conforme cu un ritual religios;
b) in timpul indepartarii pieilor si a lanii:
(i) trebuie sa fie evitat contactul dintre suprafata externa a pielii si carcasa;
(ii) operatorii si echipamentele ce vin in contact cu suprafata externa a pielii si a lanii nu trebuie sa
intre in contact cu carnea;
c) trebuie sa fie luate masuri pentru a se preveni scurgerea continutului tractusului digestiv in
timpul si dupa eviscerare si pentru a se asigura ca eviscerarea este finalizata cat mai curand posibil
dupa asomare;
d) indepartarea ugerului nu trebuie sa genereze contaminarea carcasei cu lapte sau colostru.
8. Trebuie sa fie efectuata jupuirea completa a carcasei si a altor parti ale corpului destinate pentru
consum uman, cu exceptia animalelor din specia porcine, a capetelor si a picioarelor de la animale din
speciile ovine, caprine si vitei. Capetele si picioarele trebuie sa fie manipulate astfel incat sa se evite
contaminarea altor carnuri.
9. Cand nu sunt jupuite, animalelor din specia porcine trebuie sa li se indeparteze imediat parul.
Trebuie sa fie redus la minimum riscul contaminarii carnii cu apa de la oparire. Pot fi utilizati pentru
aceasta operatie numai aditivi autorizati. Animalele din specia porcine trebuie, dupa aceea, sa fie
dusate bine cu apa potabila.
10. Carcasele nu trebuie sa contina contaminari vizibile cu fecale. Orice contaminare vizibila trebuie
sa fie indepartata fara intarziere prin fasonare sau printr-o metoda alternativa ce are un efect
echivalent.
11. Carcasele si organele nu trebuie sa vina in contact cu pardoseala, cu peretii sau cu platformele
de lucru.
12. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instructiunile autoritatii competente, pentru a se
asigura ca inspectia post-mortem a tuturor animalelor taiate este efectuata in conditii adecvate, in
conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE.
13. Pana la finalizarea inspectiei post-mortem, partile unui animal taiat supus unei astfel de
inspectii trebuie:
a) sa ramana identificabile ca apartinand unei anumite carcase;
b) sa nu vina in contact cu alte carcase, organe sau viscere, inclusiv cu cele ce au fost deja supuse
inspectiei post-mortem. Totusi, penisul trebuie sa fie indepartat imediat, cu conditia ca acesta sa nu
prezinte nici o leziune patologica.
14. Ambii rinichi trebuie sa fie degajati din grasimea ce ii acopera. De asemenea, in cazul
animalelor din speciile bovine, porcine si solipede, trebuie sa fie indepartata capsula perirenala.
15. Daca sangele sau alte organe interne de la unele animale este colectat in acelasi container
inainte de terminarea inspectiei post-mortem, intregul continut trebuie sa fie declarat impropriu pentru
consum uman, daca carcasa unuia sau mai multor animale in cauza a fost declarata improprie pentru
consum uman.
16. Dupa inspectia post-mortem:
a) tonsilele animalelor din speciile bovine si solipede trebuie sa fie indepartate in mod igienic;
b) partile improprii pentru consumul uman trebuie sa fie indepartate cat mai curand posibil din zona
curata a intreprinderii;
c) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman si subprodusele necomestibile nu
trebuie sa vina in contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman;
d) viscerele sau parti ale viscerelor ce raman in carcasa, cu exceptia rinichilor, trebuie sa fie
indepartate in intregime cat mai curand posibil, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza in

16
alt fel.
17. Dupa terminarea taierii si a inspectiei post-mortem, carnea trebuie sa fie depozitata in
conformitate cu cerintele prevazute la cap. VII.
18. Cand sunt destinate pentru prelucrare ulterioara:
a) stomacurile trebuie sa fie oparite sau curatate;
b) intestinele trebuie sa fie golite si curatate;
c) capetele si picioarele trebuie sa fie jupuite sau oparite si depilate.
19. Atunci cand intreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau
pentru manipularea carcaselor de vanat de crescatorie si de vanat salbatic, trebuie sa fie luate masuri
de precautie, pentru a se preveni contaminarea incrucisata prin separarea, fie in timp, fie in spatiu, a
operatiunilor efectuate la diferite specii. Trebuie sa fie disponibile facilitati separate pentru receptia si
depozitarea carcaselor nejupuite de vanat de crescatorie taiat la ferma si pentru vanat salbatic.
20. Daca abatorul nu are facilitati ce se pot incuia, rezervate pentru taierea animalelor bolnave sau
suspecte, facilitatile utilizate pentru a taia astfel de animale trebuie sa fie curatate, spalate si
dezinfectate sub supraveghere oficiala, inainte sa fie realizata taierea altor animale.

CAP. 5
Igiena in timpul transarii si dezosarii

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca transarea si dezosarea carnii

de ongulate domestice are loc in conformitate cu urmatoarele cerinte:
1. In abatoare, carcasele de ongulate domestice pot fi sectionate in semicarcase sau sferturi de
carcase, iar semicarcasele, in nu mai mult de trei portiuni intregi. Transarea si dezosarea ulterioara
trebuie sa fie efectuate intr-o unitate de transare.
2. Prelucrarea carnii trebuie sa fie organizata in asa fel incat sa se previna sau sa se reduca la
minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se
asigure, in special, ca:
a) in fapt, carnea destinata pentru transare este introdusa in spatii de lucru in mod ritmic, dupa
cum este necesar;
b) in timpul transarii, dezosarii, fasonarii, taierii in felii sau in piese, ambalarii si impachetarii,
carnea este mentinuta la o temperatura sub 3 grade C pentru organe si 7 grade C pentru alta carne,
prin intermediul unei temperaturi ambientale ce nu depaseste 12 grade C sau al unui sistem alternativ
ce are un efect echivalent;
c) atunci cand spatiile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt
luate masuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, prin separarea operatiunilor
privind diferitele specii, fie in timp, fie in spatiu.
3. Carnea poate fi dezosata si transata inainte ca aceasta sa atinga temperatura prevazuta la pct. 2
lit. b), in conformitate cu cap. VII pct. 3.
4. De asemenea, carnea poate fi dezosata si transata inainte sa atinga temperatura prevazuta la
pct. 2 lit. b), atunci cand sala de transare este situata in acelasi loc cu spatiile de taiere. In acest caz,
carnea trebuie sa fie transferata la sala de transare, fie direct din spatiile de taiere, fie dupa o
perioada de asteptare intr-o incapere de racire sau refrigerare. Imediat dupa ce este transata si,
atunci cand se considera corespunzator, impachetata, carnea trebuie sa fie racita la temperatura
prevazuta la pct. 2 lit. b).

CAP. 6
Taierea de urgenta in afara abatorului

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, in fapt, carnea provenita de
la ongulate domestice ce sunt supuse taierii de urgenta in afara abatorului poate fi utilizata pentru

17
consum uman numai daca aceasta este conforma cu urmatoarele cerinte:
1. Un animal, de altfel sanatos, trebuie sa fi suferit un accident ce a impiedicat transportul acestuia
la abator din motive de bunastare.
2. Un medic veterinar trebuie sa efectueze o inspectie ante-mortem a animalului.
3. Animalul taiat si sangerat trebuie sa fie transportat la abator in conditii igienice si fara intarziere
nejustificata. Indepartarea stomacului si a intestinelor, dar fara o alta toaletare, poate sa aiba loc la
fata locului, sub supravegherea unui medic veterinar. Orice viscer indepartat trebuie sa insoteasca
animalul la abator si trebuie sa fie identificat ca apartinand acelui animal.
4. Daca trec mai mult de doua ore intre taiere si sosirea la abator, animalul trebuie sa fie refrigerat.
Atunci cand conditiile climatice permit aceasta, nu este necesara refrigerarea activa.
5. Animalul taiat trebuie sa fie insotit pana la abator de o declaratie furnizata de operatorul cu
activitate in domeniul alimentar care a crescut animalul, precizand identitatea animalului si indicand
orice produse veterinare sau alte tratamente ce au fost administrate animalului, datele de
administrare si perioadele de asteptare.
6. Animalul taiat trebuie sa fie insotit pana la abator de declaratie emisa de medicul veterinar,
indicand rezultatul favorabil al inspectiei ante-mortem, data, ora si motivul taierii de urgenta, precum
si natura oricarui tratament administrat animalului de medicul veterinar.
7. Animalul taiat trebuie sa fie declarat propriu pentru consum uman ca urmare a inspectiei post-
mortem, efectuata la abator, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune
Regulamentul nr. 854/2004/CE, incluzand orice teste suplimentare solicitate in cazul taierii de urgenta.
8. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa urmeze orice instructiuni pe care
medicul veterinar oficial le poate furniza dupa inspectia post-mortem, cu privire la utilizarea carnii.
9. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar nu pot pune pe piata carne provenita de la animale
ce sunt supuse taierii de urgenta, cu exceptia cazului in care aceasta poarta o marca de sanatate
speciala ce nu poate fi confundata nici cu marca de sanatate prevazuta de Hotararea Guvernului nr.
955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, nici cu marca de identificare prevazuta in
sectiunea I din anexa nr. 2 la regulile specifice. O astfel de carne poate sa fie pusa pe piata numai in
Romania, ca tara in care are loc taierea, si in conformitate cu legislatia nationala.

CAP. 7
Depozitare si transport

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca depozitarea si transportul

carnii de ongulate domestice au loc in conformitate cu urmatoarele cerinte:
1. a) Inspectia post-mortem trebuie sa fie urmata imediat de refrigerare in abator, pentru a se
asigura o temperatura in toata carnea ce nu depaseste 3 grade C pentru organe si 7 grade C pentru
alta carne, de-a lungul unei curbe de refrigerare ce asigura o scadere continua a temperaturii, cu
exceptia cazului in care alte prevederi specifice stabilesc altfel. Totusi, carnea poate fi transata si
dezosata in timpul refrigerarii, in conformitate cu cap. V pct. 4.
b) In timpul operatiunilor de refrigerare trebuie sa existe o ventilatie adecvata, pentru a se preveni
condensul la suprafata carnii.
2. Carnea trebuie sa atinga temperatura specificata la pct. 1 si sa fie pastrata la acea temperatura
in timpul depozitarii.
3. Carnea trebuie sa atinga temperatura specificata la pct. 1 inainte de transport si sa ramana la
acea temperatura in timpul transportului. Totusi, transportul poate avea loc daca autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza
aceasta, pentru a permite obtinerea de produse specifice, cu conditia ca:
a) un astfel de transport sa aiba loc in conformitate cu cerintele pe care autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, le specifica in
ceea ce priveste transportul de la o intreprindere la alta;

18
 b) in fapt, carnea sa paraseasca imediat abatorul sau sala de transare situata in acelasi loc cu
spatiile de taiere, iar transportul sa nu dureze mai mult de doua ore.
4. Carnea destinata pentru congelare trebuie sa fie congelata fara intarziere nejustificata, tinandu-
se cont, atunci cand este necesar, de o perioada de stabilizare inainte de congelare.
5. Carnea neambalata trebuie sa fie depozitata si transportata separat de carnea ambalata, cu
exceptia cazului in care aceasta este depozitata sau transportata la momente diferite sau in asa fel
incat materialul de impachetare si modul de depozitare ori transport sa nu poata fi o sursa de
contaminare pentru carne.

SECTIUNEA a II-a
Carne provenita de la pasari si de la animale lagomorfe

CAP. 1
Transportul animalelor vii la abator

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care transporta animale vii la abator trebuie sa
asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
a) in timpul colectarii si transportului, animalele trebuie sa fie manipulate cu grija, fara sa se
cauzeze suferinte inutile;
b) animalele care prezinta simptome de boala sau sunt originare din efective cunoscute a fi
contaminate cu agenti de importanta pentru sanatatea publica pot sa fie transportate la abator numai
atunci cand autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, permite aceasta;
c) custile pentru livrarea animalelor la abator si modulele, atunci cand sunt utilizate, trebuie sa fie
confectionate dintr-un material rezistent la coroziune si trebuie sa fie usor de curatat si de dezinfectat.
Imediat dupa golire si, daca este necesar, inainte de reutilizare, toate echipamentele utilizate pentru
colectarea si livrarea animalelor vii trebuie sa fie curatate, spalate si dezinfectate.

CAP. 2
Cerinte pentru abatoare

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, in fapt, constructia,

configuratia si echipamentele abatoarelor in care sunt taiate pasari sau animale lagomorfe intrunesc
urmatoarele cerinte:
1. Acestea trebuie sa aiba o incapere sau un spatiu acoperit pentru receptia animalelor si pentru
inspectia acestora inainte de taiere.
2. Pentru a se evita contaminarea carnii, acestea trebuie:
a) sa aiba un numar suficient de incaperi corespunzatoare operatiunilor efectuate;
b) sa aiba o incapere separata pentru eviscerare si toaletare ulterioara, incluzand adaugarea de
condimente la toate carcasele intregi de pasare, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza,
de la caz la caz, separarea in timp a acestor operatiuni dintr-un anumit abator;
c) sa asigure separarea in spatiu sau in timp a urmatoarelor operatiuni:
(i) asomarea si sangerarea;
(ii) deplumarea sau jupuirea si eventual oparirea;
(iii) expedierea carnii;
d) au instalatii ce previn contactul direct intre carne si pardoseala, pereti si echipamente;
e) au linii de taiere, atunci cand sunt utilizate, ce sunt proiectate pentru a permite inaintarea
continua a procesului de taiere si pentru a evita contaminarea incrucisata intre diferitele parti ale liniei
de taiere. Atunci cand functioneaza mai mult de o linie de taiere in aceleasi cladiri, trebuie sa existe o

19
separare adecvata a liniilor, pentru a se preveni contaminarea incrucisata.
3. Abatoarele trebuie sa aiba facilitati pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizata la o
temperatura minima de 82 grade C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.
4. Echipamentele utilizate pentru spalarea mainilor de catre personalul angajat in manipularea
carnii neprotejate trebuie sa aiba robinete proiectate astfel incat sa se previna raspandirea
contaminarii.
5. Este necesar sa existe facilitati ce se pot incuia pentru depozitarea la frig a carnii suspecte si
facilitati separate ce se pot incuia pentru depozitarea carnii declarate improprii pentru consum uman.
6. Este necesar sa existe un loc separat cu facilitati corespunzatoare pentru curatarea, spalarea si
dezinfectarea:
a) echipamentelor de transport, cum ar fi custile;
b) mijloacelor de transport. Aceste spatii si facilitati nu sunt obligatorii pentru lit. b) daca exista in
apropiere spatii si amenajari autorizate oficial.
7. Abatoarele trebuie sa aiba o facilitate ce se poate incuia, echipata adecvat, sau, atunci cand este
necesar, o incapere pentru utilizarea exclusiva de catre serviciul veterinar.

CAP. 3
Cerinte pentru unitati de transare

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca aceste unitati de transare

ce manipuleaza carne de pasare sau de animale lagomorfe:
a) sunt construite astfel incat sa se evite contaminarea carnii, in special prin:
(i) permiterea unei inaintari continue a operatiunilor; sau
(ii) asigurarea separarii intre diferitele loturi de productie;
b) au incaperi pentru depozitarea separata a carnii ambalate sau neprotejate, cu exceptia cazului in
care carnea este depozitata la momente diferite sau in asa fel incat materialul de ambalare si modul
de depozitare sa nu poata fi o sursa de contaminare pentru carne;
c) au sali de transare echipate, pentru a se asigura conformitatea cu cerintele prevazute la cap. V;
d) au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de catre personalul angajat in manipularea
carnii neprotejate, prevazute cu robinete proiectate astfel incat sa se previna raspandirea
contaminarii;
e) au dispozitive pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizata la o temperatura minima
de 82 grade C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.
2. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca sunt disponibile incaperi
separate daca intr-o unitate de transare sunt efectuate urmatoarele operatiuni:
a) eviscerarea de gaste si rate crescute pentru productia de "ficat gras", ce au fost asomate,
sangerate si deplumate la ferma de ingrasare; sau
b) eviscerarea pasarilor ce sunt eviscerate cu intarziere.

CAP. 4
Igiena taierii

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in abatoare in care sunt taiate
pasari ori animale lagomorfe trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
a) carnea provenita de la animale, altele decat cele la care se refera lit. b), nu trebuie sa fie
utilizata pentru consum uman, daca acestea au murit in alt fel decat prin taiere in abator;
b) pot fi introduse in cladirile abatorului numai animale vii destinate pentru taiere, cu exceptia:
(i) pasarilor eviscerate cu intarziere, a gastelor si a ratelor crescute pentru productia de "ficat gras"
si a pasarilor ce nu sunt considerate ca fiind domestice, dar care sunt crescute ca animale domestice
de ferma, daca acestea sunt taiate la ferma, in conformitate cu cap. VI;

20
 (ii) vanatului de crescatorie taiat la locul de productie, in conformitate cu sectiunea a III-a;
(iii) vanatului salbatic mic, in conformitate cu sectiunea a IV-a cap. III.
2. Operatorii din abator trebuie sa urmeze instructiunile elaborate de Autoritate, pentru a se
asigura ca inspectia ante-mortem este efectuata in conditii adecvate.
3. Atunci cand intreprinderile sunt autorizate pentru taierea diferitelor specii de animale sau pentru
manipularea ratitelor de ferma si a vanatului salbatic mic, trebuie sa fie luate masuri de precautie
pentru a se preveni contaminarea incrucisata, prin separarea in timp sau in spatiu a operatiunilor
efectuate la diferitele specii. Trebuie sa fie disponibile facilitati separate pentru receptia si depozitarea
carcaselor de ratite de ferma taiate in ferma si pentru vanatul salbatic mic.
4. Animalele introduse in sala de taiere trebuie sa fie taiate fara o intarziere nejustificata.
5. Asomarea, sangerarea, jupuirea sau deplumarea, eviscerarea si alta toaletare trebuie sa fie
efectuate fara o intarziere nejustificata si intr-o maniera care sa evite contaminarea carnii. In special,
trebuie sa fie luate masuri pentru a se preveni scurgerea continutului tractusului digestiv in timpul
eviscerarii.
6. Operatorii din abator sunt obligati sa respecte instructiunile elaborate de Autoritate, pentru a se
asigura ca inspectia post-mortem este efectuata in conditii adecvate si, in special, ca animalele taiate
pot fi inspectate corect.
7. Dupa inspectia post-mortem:
a) partile improprii pentru consum uman trebuie sa fie indepartate cat mai curand posibil din
sectorul curat al intreprinderii;
b) carnea suspecta sau declarata improprie pentru consum uman si subprodusele necomestibile nu
trebuie sa vina in contact cu carnea declarata proprie pentru consum uman; si
c) viscerele sau parti ale viscerelor ce raman in carcasa, cu exceptia rinichilor, trebuie sa fie
indepartate in intregime cat mai curand posibil, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza in
alt fel.
8. Dupa inspectie si eviscerare, animalele taiate trebuie sa fie curatate si racite cat mai curand
posibil la o temperatura ce nu depaseste 4 grade C, cu exceptia cazului in care carnea este transata
cat este calda.
9. Cand carcasele sunt supuse unui proces de racire prin imersie, trebuie sa se tina cont de
urmatoarele:
a) trebuie sa fie luate orice masuri de precautie pentru a se evita contaminarea carcaselor, tinandu-
se cont de urmatorii parametri: greutatea carcasei, temperatura apei, volumul si directia fluxului apei
si timpul de racire;
b) echipamentele trebuie sa fie golite in intregime, curatate si dezinfectate ori de cate ori este
necesar si cel putin o data pe zi.
10. Animalele bolnave sau suspecte de imbolnavire si animalele taiate in cadrul programelor de
eradicare ori control al unei boli nu trebuie sa fie taiate in intreprindere, cu exceptia cazului in care
autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti, permite aceasta. In acest caz, taierea trebuie sa fie efectuata sub control oficial si trebuie
luate masuri pentru a se preveni contaminarea. Spatiile trebuie sa fie curatate si dezinfectate inainte
de a fi reutilizate.

CAP. 5
Igiena in timpul si dupa transare si dezosare

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca transarea si dezosarea carnii

de pasare si de animale lagomorfe au loc in conformitate cu urmatoarele cerinte.
1. Prelucrarea carnii trebuie sa fie organizata in asa fel incat sa se previna sau sa se reduca la
minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se

21
asigure in special ca:
a) in fapt, carnea destinata pentru transare este introdusa in spatii de lucru in mod progresiv, in
functie de necesitati;
b) in timpul transarii, dezosarii, fasonarii, felierii, portionarii, ambalarii si impachetarii, temperatura
carnii este mentinuta la cel mult 4 grade C, prin intermediul unei temperaturi ambientale de 12 grade
C sau al unui sistem alternativ ce are un efect echivalent;
c) atunci cand cladirile sunt autorizate pentru transarea carnii diferitelor specii de animale, sunt
luate masuri de precautie pentru a se evita contaminarea incrucisata, atunci cand este necesar, prin
separarea in timp sau in spatiu a operatiunilor privind diferitele specii.
2. Carnea poate sa fie dezosata si taiata anterior atingerii temperaturii prevazute la pct. 1 lit. b),
cand sala de transare este situata in acelasi loc cu spatiile de taiere, cu conditia ca aceasta sa fie
transferata la sala de transare, fie:
a) direct din spatiile de taiere; sau
b) dupa o perioada de asteptare intr-o incapere de racire sau refrigerare.
3. Imediat dupa ce aceasta este transata si, atunci cand se considera corespunzator, impachetata,
carnea trebuie sa fie racita la temperatura prevazuta la pct. 1 lit. b).
4. Carnea neprotejata trebuie sa fie depozitata si transportata separat de carnea impachetata, cu
exceptia cazului in care aceasta este depozitata si transportata la momente diferite sau in asa fel incat
materialul de impachetare si modul de depozitare sau transport sa nu poata fi o sursa de contaminare
pentru carne.

CAP. 6
Taiere in ferma

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot taia pasarile prevazute la cap. IV pct. 1 lit. b) (i)
in ferma, numai cu autorizarea autoritatii competente si in conformitate cu urmatoarele cerinte:
1. Ferma trebuie sa fie supusa in mod regulat unei inspectii sanitare veterinare.
2. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa informeze inainte autoritatea sanitara
veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, asupra datei si
orei taierii.
3. Exploatatia trebuie sa aiba facilitati pentru comasarea pasarilor, pentru a permite efectuarea unei
inspectii ante-mortem a grupului de pasari.
4. Exploatatia trebuie sa aiba cladiri adecvate pentru taierea igienica si manipularea ulterioara a
pasarilor.
5. Trebuie sa fie respectate cerintele privind protectia si bunastarea animalelor.
6. Pasarile taiate trebuie sa fie insotite pana la abator de o declaratie furnizata de operatorul cu
activitate in domeniul alimentar care a crescut animalele, indicand toate produsele veterinare sau alte
tratamente administrate animalelor, datele de administrare si perioadele de asteptare, precum si data
si ora taierii.
7. Animalul taiat trebuie sa fie insotit pana la abator de un certificat emis de medicul veterinar
oficial sau de un medic veterinar imputernicit, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005
ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE.
8. In cazul pasarilor crescute pentru productia de "ficat gras", pasarile neeviscerate trebuie sa fie
transportate imediat si, daca este necesar, refrigerate, la un abator sau la o unitate de transare.
Acestea trebuie sa fie eviscerate in decurs de 24 de ore de la taiere sub supravegherea autoritatii
competente.
9. Pasarile eviscerate cu intarziere si obtinute la ferma de productie pot sa fie tinute o perioada de
maximum 15 zile la o temperatura ce nu depaseste 4 grade C. Acestea trebuie apoi sa fie eviscerate
intr-un abator sau intr-o unitate de transare situata pe teritoriul statului in care se afla si ferma de
productie.

22
 SECTIUNEA a III-a
Carne de vanat de crescatorie

1. Prevederile sectiunii I se aplica pentru producerea si punerea pe piata a carnii provenite de la

vanat de crescatorie biongulat (mamifere din speciile Cervidae si Suidae), cu exceptia cazului in care
autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti, considera ca acestea sunt nepotrivite.
2. Prevederile sectiunii a II-a se aplica pentru producerea si punerea pe piata a carnii provenite de
la ratite. Totusi, prevederile sectiunii I se aplica atunci cand autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, considera ca acestea sunt
potrivite. Trebuie sa fie prevazute facilitati corespunzatoare, adaptate la marimea animalelor.
3. Fara sa se ia in consideratie prevederile pct. 1 si 2, cu autorizarea autoritatii sanitare veterinare
si pentru siguranta alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, operatorii cu activitate in
domeniul alimentar pot taia la locul de origine ratite de crescatorie si ongulate de crescatorie
prevazute la pct. 1, daca:
a) animalele nu pot fi transportate, pentru a se evita orice risc pentru cel care le manipuleaza sau
pentru a se proteja bunastarea animalelor;
b) efectivul trebuie sa fie supus in mod regulat unei inspectii sanitare veterinare;
c) proprietarul animalelor prezinta o solicitare;
d) autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti, este informata in avans asupra datei si orei taierii animalelor;
e) exploatatia are proceduri pentru comasarea animalelor, pentru a permite sa fie efectuata
inspectia ante-mortem a grupului;
f) exploatatia are facilitati adecvate pentru taiere, sangerare si, atunci cand ratitele urmeaza sa fie
deplumate, pentru deplumarea animalelor;
g) sunt respectate cerintele privind protectia si bunastarea animalelor;
h) animalele taiate si sangerate sunt transportate la abator in conditii igienice si fara o intarziere
nejustificata. Daca transportul dureaza mai mult de doua ore, animalele sunt, daca este necesar,
refrigerate. Eviscerarea poate sa aiba loc la fata locului, sub supravegherea medicului veterinar;
i) animalele taiate sunt insotite pana la abator de o declaratie furnizata de operatorul cu activitate
in domeniul alimentar care a crescut animalele, precizand identitatea acestora si indicand oricare
dintre produsele veterinare sau alte tratamente administrate, datele administrarii si perioadele de
asteptare;
j) animalele taiate sunt insotite in timpul transportului la intreprinderea autorizata de un certificat
emis si semnat de medicul veterinar oficial sau de medicul veterinar imputernicit, care atesta rezultatul
favorabil al inspectiei post-mortem, taierea si sangerarea corecta, data si ora taierii.
4. De asemenea, operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot sa taie bizoni in ferma, in
circumstante exceptionale, in conformitate cu pct. 3.

SECTIUNEA a IV-a
Carne de vanat salbatic

CAP. 1
Instruirea vanatorilor privind sanatatea si igiena

1. Persoanele care vaneaza vanat salbatic in vederea punerii acestuia pe piata pentru consum
uman trebuie sa aiba cunostinte suficiente de patologie a vanatului salbatic, precum si cunostinte
privind producerea si manipularea vanatului salbatic si a carnii de vanat salbatic dupa vanare, pentru a
efectua o examinare initiala a vanatului salbatic la fata locului.

23
 2. Este suficient daca cel putin o persoana din echipa de vanatoare are cunostintele prevazute la
pct. 1. Referinte la persoana instruita in prezenta sectiune sunt referinte la aceasta persoana.
3. De asemenea, persoana instruita poate sa fie detinatorul sau managerul de animale de vanat,
daca aceasta sau acesta face parte din echipa de vanatoare ori se afla in imediata vecinatate a locului
unde are loc vanatoarea. In ultimul caz, vanatorul trebuie sa prezinte vanatul salbatic detinatorului
sau managerului de animale de vanat si sa-l informeze pe acesta despre orice comportament anormal
observat inaintea uciderii.
4. Instruirea trebuie sa fie efectuata astfel incat sa satisfaca cerintele Autoritatii, pentru a permite
ca vanatorii sa devina persoane instruite. Instruirea trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele aspecte:
a) anatomia, fiziologia si comportamentul normal al vanatului salbatic;
b) comportamentul anormal si modificarile patologice ale vanatului salbatic datorate bolilor,
contaminarii mediului sau altor factori ce pot afecta sanatatea umana dupa consum;
c) regulile de igiena si tehnici corespunzatoare pentru manipularea, transportul, eviscerarea
animalelor de vanat salbatic dupa ucidere;
d) prevederi legislative si administrative privind sanatatea animalelor si sanatatea publica si conditii
de igiena ce reglementeaza punerea pe piata a vanatului salbatic.
5. Autoritatea trebuie sa incurajeze organizatiile de vanatoare pentru a asigura astfel de instruiri.

CAP. 2
Manipularea vanatului salbatic mare

1. Dupa ucidere, vanatul salbatic mare trebuie sa aiba stomacurile si intestinele indepartate cat mai
curand posibil si, daca este necesar, sa fie sangerat.
2. Persoana instruita trebuie sa efectueze o examinare a corpului si a oricaror viscere indepartate,
pentru a identifica orice caracteristici ce pot indica faptul ca, in fapt, carnea prezinta un risc pentru
sanatate. Examinarea trebuie sa aiba loc cat mai curand posibil dupa ucidere.
3. Carnea de vanat salbatic mare poate fi pusa pe piata numai daca, in fapt, corpul este transportat
la o intreprindere de manipulare a vanatului, cat mai curand posibil dupa examinarea prevazuta la pct.
2. Viscerele trebuie sa insoteasca corpul, dupa cum este prevazut la pct. 4. Viscerele trebuie sa fie
identificabile ca apartinand animalului respectiv.
4. a) Daca nu sunt constatate aspecte anormale in timpul examinarii prevazute la pct. 2, nu a fost
observat nici un comportament anormal inainte de ucidere si nu exista nici o suspiciune a contaminarii
mediului, persoana instruita trebuie sa ataseze la corpul animalului o declaratie numerotata ce atesta
cele mentionate. De asemenea, aceasta declaratie trebuie sa indice data, ora si locul uciderii. In acest
caz, capul si viscerele nu trebuie sa insoteasca corpul, cu exceptia cazului speciilor susceptibile de
trichineloza (animale din specia porcine, solipede si altele), ale caror capete (cu exceptia coltilor) si
diafragme trebuie sa insoteasca corpul.
Vanatorii trebuie sa se conformeze oricaror cerinte suplimentare impuse in Romania, in special
pentru a se permite monitorizarea anumitor reziduuri si substante in conformitate cu Ordinul
ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 357/2001 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind masurile de supraveghere si control al unor substante si al reziduurilor acestora la
animalele vii si la produsele lor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 750 din 23
noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23/CE.
b) In alte circumstante, capul (cu exceptia coltilor, a coarnelor de cerb si a coarnelor) si toate
viscerele, cu exceptia stomacurilor si a intestinelor, trebuie sa insoteasca corpul. Persoana instruita
care a efectuat examinarea trebuie sa informeze autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, despre aspectele anormale, despre
comportamentul anormal sau despre suspiciunea de contaminare a mediului, ce il impiedica pe acesta
sau aceasta sa faca o declaratie in conformitate cu lit. a).
c) Daca, intr-un caz special, nici o persoana instruita nu este disponibila sa efectueze examinarea

24
prevazuta la pct. 2, capul (cu exceptia coltilor, a coarnelor de cerb si a coarnelor) si toate viscerele, cu
exceptia stomacului si a intestinelor, trebuie sa insoteasca corpul.
5. Racirea trebuie sa inceapa intr-o perioada rezonabila de timp dupa ucidere si sa realizeze o
temperatura in toata masa vanatului de sub 7 grade C. Atunci cand conditiile climatice permit aceasta,
nu este necesara racirea activa.
6. In timpul transportului la intreprinderea de manipulare a vanatului trebuie sa fie evitata
ingramadirea carcaselor.
7. Vanatul salbatic mare livrat la o intreprindere de manipulare a vanatului trebuie sa fie prezentat
pentru inspectie autoritatii competente.
8. In plus, vanatul salbatic mare nejupuit poate fi jupuit si pus pe piata numai daca:
a) inainte de jupuire, acesta este depozitat si manipulat separat de alte alimente si nu este
congelat;
b) dupa jupuire, acesta este supus unei inspectii finale, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr.
955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE.
9. Regulile prevazute la sectiunea I cap. V se aplica la transarea si dezosarea vanatului salbatic
mare.

CAP. 3
Manipularea vanatului salbatic mic

1. Persoana instruita trebuie sa efectueze o examinare pentru a identifica orice caracteristici ce pot
releva ca, in fapt, carnea prezinta un risc pentru sanatate. Examinarea trebuie sa aiba loc cat mai
curand posibil dupa ucidere.
2. Persoana instruita trebuie sa informeze autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, daca sunt constatate caracteristici anormale
in timpul examinarii, daca a fost observat un comportament anormal inaintea uciderii sau daca este
suspectata contaminarea mediului.
3. Carnea de vanat salbatic mic trebuie sa fie pusa pe piata numai daca, in fapt, carcasa este
transportata la intreprinderea de manipulare a vanatului, cat mai curand posibil dupa examinarea
prevazuta la pct. 1.
4. Racirea trebuie sa inceapa intr-o perioada rezonabila de timp dupa ucidere si sa realizeze o
temperatura in toata masa de carne de sub 4 grade C. Atunci cand conditiile climatice permit aceasta,
nu este necesara racirea activa.
5. Eviscerarea trebuie sa fie efectuata sau terminata fara o intarziere nejustificata dupa sosirea in
intreprinderea de manipulare a vanatului, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, permite altfel.
6. Vanatul salbatic mic livrat la o intreprindere de manipulare a vanatului trebuie sa fie prezentat
pentru inspectie autoritatii competente.
7. Regulile prevazute la sectiunea a II-a cap. V se aplica la transarea si dezosarea vanatului salbatic
mic.

SECTIUNEA a V-a
Carne tocata, carne preparata si carne separata mecanic (MSM)

CAP. 1
Cerinte pentru intreprinderi de productie

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in intreprinderi ce produc carne tocata,
carne preparata sau carne separata mecanic (MSM) trebuie sa se asigure ca acestea:
1. sunt construite astfel incat sa se evite contaminarea carnii si a produselor, in special prin:

25
 a) permiterea unei inaintari continue a operatiunilor; sau
b) asigurarea unei separari intre diferitele loturi de productie;
2. au incaperi pentru depozitarea separata a carnii si a produselor ambalate si neprotejate, cu
exceptia cazului in care carnea este depozitata la momente diferite sau in asa fel incat materialul de
ambalare si modul de depozitare sa nu poata fi o sursa de contaminare pentru carne sau produse;
3. au incaperi echipate pentru a se asigura conformitatea cu cerintele de temperatura prevazute la
cap. III;
4. au echipamente utilizate pentru spalarea mainilor de catre personalul angajat in manipularea
carnii si produselor neprotejate, cu robinete proiectate astfel incat sa se previna raspandirea
contaminarii; si
5. au facilitati pentru dezinfectarea ustensilelor cu apa calda furnizata la o temperatura minima de
82 grade C sau un sistem alternativ ce are un efect echivalent.

CAP. 2
Cerinte pentru materia prima

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne
separata mecanic (MSM) trebuie sa se asigure ca materiile prime utilizate satisfac urmatoarele cerinte:
1. Materia prima utilizata la prepararea carnii tocate trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa fie conforma cu cerintele pentru carne proaspata;
b) sa provina de la musculatura scheletica, incluzand tesuturi grase aderente;
c) sa nu provina de la:
(i) resturi de transare si resturi de fasonare (altele decat bucati taiate din muschi intregi);
(ii) MSM;
(iii) carnea ce contine fragmente de oase ori piele; sau
(iv) carnea de la cap, cu exceptia maseterilor, partea nemusculara a "linea alba", carnea din
regiunea carpiana si tarsiana, bucati de carne raclate de pe oase si musculatura diafragmei (cu
exceptia cazului in care seroasa a fost indepartata).
2. Urmatoarele materii prime pot fi utilizate pentru obtinerea carnii preparate:
a) carne proaspata;
b) carne ce indeplineste cerintele pct. 1; si
c) in cazul in care carnea preparata nu este in mod clar destinata a fi consumata fara a fi supusa
anterior unui tratament termic:
(i) carne provenita de la tocarea sau fragmentarea carnii ce indeplineste cerintele pct. 1, altele
decat cele prevazute la pct. 1 lit. c) (i); si
(ii) MSM ce intruneste cerintele cap. III pct. 3 lit. d).
3. Materia prima utilizata pentru a produce MSM trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte:
a) sa fie conforma cu cerintele pentru carne proaspata;
b) urmatoarele materii prime nu trebuie sa fie utilizate pentru a se produce MSM:
(i) pentru pasare, picioarele, pielea de pe gat si capul; si,
(ii) pentru alte animale, oasele de la cap, picioarele, cozile, femurul, tibia, fibula, humerusul,
radiusul si ulna.

CAP. 3
Igiena in timpul si dupa productie

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care produc carne tocata, carne preparata sau carne
separata mecanic (MSM) trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Prelucrarea carnii trebuie sa fie organizata in asa fel incat sa se previna sau sa se reduca la
minimum contaminarea. Pentru acest scop, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se

26
asigure in special ca, in fapt, carnea utilizata este:
a) la o temperatura ce nu depaseste 4 grade C pentru pasari, 3 grade C pentru organe si 7 grade C
pentru alta carne; si
b) introdusa in incaperea de preparare in mod progresiv, in functie de necesitati.
2. Urmatoarele cerinte se aplica pentru producerea de carne tocata si carne preparata;
a) daca autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, nu aproba dezosarea imediat inainte de tocare, carnea congelata sau congelata
profund, utilizata pentru obtinerea carnii tocate sau a carnii preparate, trebuie dezosata inainte de
congelare. Aceasta poate fi depozitata numai pentru o perioada limitata;
b) cand este obtinuta din carne refrigerata, carnea tocata trebuie sa fie produsa:
(i) in cazul pasarilor, in cel mult 3 zile de la taierea acestora;
(ii) in cazul animalelor, altele decat pasarile, in cel mult 6 zile de la taierea acestora; sau
(iii) in cel mult 15 zile de la taierea animalelor, in cazul carnii de vita si vitel dezosate, si ambalata
sub vid;
c) imediat dupa producere, carnea tocata si carnea preparata trebuie ambalate sau impachetate si:
(i) refrigerate la o temperatura interna ce nu depaseste 2 grade C pentru carnea tocata si 4 grade
C pentru carnea preparata; sau
(ii) congelate la o temperatura interna ce nu depaseste -18 grade C.
Aceste conditii de temperatura trebuie sa fie mentinute in timpul depozitarii si transportului.
3. Urmatoarele cerinte se aplica pentru producerea si utilizarea de carne separata mecanic (MSM)
obtinuta prin utilizarea unor tehnici ce nu modifica structura oaselor, utilizate in producerea de MSM,
iar continutul de calciu al MSM nu este semnificativ mai mare decat cel al carnii tocate:
a) materia prima pentru dezosare provenita dintr-un abator situat in aceeasi incinta nu trebuie sa
fie mai veche de 7 zile; in alte situatii materia prima pentru dezosare nu trebuie sa fie mai veche de 5
zile. Totusi, carcasele de pasare nu trebuie sa fie mai vechi de 3 zile;
b) separarea mecanica trebuie sa aiba loc imediat dupa dezosare;
c) daca nu este utilizata imediat ce a fost obtinuta, carnea separata mecanic (MSM) trebuie sa fie
ambalata sau impachetata si apoi refrigerata la o temperatura ce nu depaseste 2 grade C sau
congelata la o temperatura interna ce nu depaseste -18 grade C. Aceste cerinte de temperatura
trebuie sa fie mentinute in timpul depozitarii si transportului;
d) daca operatorul cu activitate in domeniul alimentar a efectuat analize ce demonstreaza ca MSM
este conforma cu criteriile microbiologice pentru carnea tocata, adoptate in conformitate cu Hotararea
Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE, aceasta poate fi utilizata atat in
carne preparata ce in mod clar nu poate fi consumata fara a fi supusa anterior unui tratament termic,
cat si in produse din carne;
e) carnea separata mecanic (MSM) ce nu a prezentat conformitate cu criteriile prevazute la lit. d)
poate fi utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic in intreprinderi
autorizate, in conformitate cu prezenta hotarare.
4. Urmatoarele cerinte se aplica pentru producerea si utilizarea de carne separata mecanic (MSM),
produsa prin utilizarea unor tehnici, altele decat cele prevazute la pct. 3:
a) materia prima pentru dezosare provenita dintr-un abator din aceeasi incinta nu trebuie sa fie mai
veche de 7 zile; in celelalte cazuri materia prima pentru dezosare nu trebuie sa fie mai veche de 5 zile.
Totusi, carcasele de pasare nu trebuie sa fie mai vechi de 3 zile;
b) daca separarea mecanica nu are loc imediat dupa dezosare, oasele cu carne trebuie sa fie
depozitate si transportate la o temperatura ce nu depaseste 2 grade C sau, daca sunt congelate, la o
temperatura ce nu depaseste -18 grade C;
c) oasele cu carne obtinute din carcase congelate nu trebuie sa fie recongelate;
d) daca nu este utilizata intr-o ora dupa ce a fost obtinuta, MSM trebuie sa fie racita imediat la o
temperatura ce nu depaseste 2 grade C;
e) daca, dupa racire, MSM nu este prelucrata in 24 de ore, aceasta trebuie sa fie congelata in

27
decurs de 12 ore de la producere si sa atinga in decurs de 6 ore o temperatura interna ce nu
depaseste -18 grade C;
f) MSM congelata trebuie sa fie ambalata sau impachetata inainte de depozitare ori transport, nu
trebuie sa fie depozitata mai mult de 3 luni si trebuie sa fie mentinuta la o temperatura ce nu
depaseste -18 grade C in timpul depozitarii si transportului;
g) MSM poate sa fie utilizata numai pentru fabricarea de produse din carne tratate termic, in
intreprinderi autorizate in conformitate cu prezenta hotarare.
5. Carnea tocata, carnea preparata si MSM nu trebuie sa fie recongelate dupa decongelare.

CAP. 4
Etichetare

1. In plus fata de cerintele Hotararii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa asigure conformitatea
cu cerintele pct. 2, daca si in masura in care se solicita aceasta in statul pe teritoriul caruia produsul
este pus pe piata.
2. Pachetele destinate pentru livrare catre consumatorul final ce contin carne tocata provenita de la
pasari sau solipede ori carne preparata ce contine MSM trebuie sa poarte o precizare ce indica faptul
ca asemenea produse trebuie sa fie gatite prin tratare termica inainte de consum.

SECTIUNEA a VI-a
Produse din carne

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca urmatoarele nu sunt

utilizate la obtinerea produselor din carne:
a) organele genitale ale femelelor si masculilor, cu exceptia testiculelor;
b) organe ale aparatului urinar, cu exceptia rinichilor si a vezicii urinare;
c) cartilajul laringelui, traheea si bronhiile extralobulare;
d) ochii si pleoapele;
e) conductul auditiv extern;
f) tesut cornos; si
g) la pasari, capul - cu exceptia crestei si a urechilor, a barbitelor si a carunculilor -, esofagul,
ingluvia, intestinele si organele genitale.
2. Toata carnea, incluzand carnea tocata si carnea preparata, utilizata pentru a se obtine produse
din carne, trebuie sa intruneasca cerintele pentru carne proaspata. Totusi, carnea tocata si carnea
preparata utilizate pentru a se obtine produse din carne nu trebuie sa satisfaca alte cerinte specifice
ale sectiunii a V-a.

SECTIUNEA a VII-a
Moluste bivalve vii

1. Aceasta sectiune se aplica pentru moluste bivalve vii. Cu exceptia prevederilor privind
purificarea, aceasta sectiune se aplica si pentru echinoderme, tunicate si gasteropode marine vii.
2. Prevederile cap. I - VIII se aplica animalelor recoltate din zone de productie pe care Autoritatea
le-a clasificat in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr.
854/2004/CE. Prevederile cap. IX se aplica pectinidelor recoltate in afara acestor zone.
3. Prevederile cap. V, VI, VIII, IX si pct. 3 din cap. VII se aplica comertului cu amanuntul.
4. Cerintele acestei sectiuni le completeaza pe cele prevazute de Hotararea Guvernului nr.
924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE:

28
 a) in cazul operatiunilor ce au loc inainte ca molustele bivalve vii sa soseasca la un centru de
expediere sau purificare, acestea completeaza cerintele anexei nr. 1 la Regulile generale pentru igiena
produselor alimentare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul
nr. 852/2004/CE;
b) in cazul altor operatiuni, acestea completeaza cerintele anexei nr. 2 la Regulile generale pentru
igiena produselor alimentare, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune
Regulamentul nr. 852/2004/CE.

CAP. 1
Cerinte generale pentru punerea pe piata a molustelor bivalve vii

1. Molustele bivalve vii nu pot fi puse pe piata pentru comert cu amanuntul altfel decat printr-un
centru de expediere, unde trebuie sa fie aplicata o marca de identificare in conformitate cu cap. VII.
2. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot sa accepte loturi de moluste bivalve vii numai
daca acestea au fost conforme cu cerintele documentare prevazute la pct. 3 - 7.
3. Ori de cate ori un operator cu activitate in domeniul alimentar transfera un lot de moluste
bivalve vii intre intreprinderi, un document de inregistrare trebuie sa insoteasca lotul, pana la si
inclusiv la sosirea lotului la un centru de expediere sau la intreprinderea de prelucrare.
4. Documentul de inregistrare trebuie sa fie intocmit in cel putin una dintre limbile oficiale ale tarii
in care este localizata intreprinderea ce primeste marfa si trebuie sa contina cel putin informatiile
specificate mai jos:
a) in cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de productie, documentul de
inregistrare trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
(i) identitatea si adresa culegatorului de moluste;
(ii) data recoltarii;
(iii) localizarea zonei de productie descrisa cat mai detaliat posibil sau printr-un numar de cod;
(iv) statusul de sanatate al zonei de productie;
(v) speciile de moluste si cantitatea; si
(vi) destinatia lotului;
b) in cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-o zona de reimersie, documentul de
inregistrare trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la lit. a), precum si urmatoarele
informatii:
(i) localizarea zonei de reimersie; si
(ii) durata reimersiei;
c) in cazul unui lot de moluste bivalve vii expediat dintr-un centru de purificare, documentul de
inregistrare trebuie sa contina cel putin informatiile prevazute la lit. a), precum si urmatoarele
informatii:
(i) adresa centrului de purificare;
(ii) durata purificarii; si
(iii) datele la care lotul a intrat si a parasit centrul de purificare.
5. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care expediaza loturi de moluste bivalve vii trebuie
sa completeze sectiunile relevante ale documentului de inregistrare, astfel incat acestea sa poata fi
usor de citit si sa nu poata fi modificate. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care
receptioneaza loturi trebuie sa stampileze documentul cu data primirii lotului sau sa inregistreze data
primirii intr-un alt mod.
6. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa pastreze o copie a documentului de
inregistrare pentru fiecare lot expediat si receptionat timp de cel putin 12 luni dupa expedierea sau
primirea acestuia (sau o perioada mai lunga pe care o poate specifica Autoritatea).
Daca:
a) personalul care recolteaza moluste bivalve vii activeaza, de asemenea, in centrul de expediere,

29
in centrul de purificare, in zona de reimersie sau in intreprinderea de prelucrare ce primeste molustele
bivalve vii; si
b) o singura autoritate sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, supravegheaza toate intreprinderile respective,
nu sunt necesare documente de inregistrare, daca acea autoritate sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, o permite.

CAP. 2
Cerinte de igiena pentru producerea si recoltarea de moluste bivalve vii

A. Cerinte pentru zone de productie

1. Culegatorii pot sa recolteze moluste bivalve vii numai din zone de productie cu amplasamente si
granite fixe ce sunt clasificate de catre autoritatea competenta, iar atunci cand se considera
corespunzator, in cooperare cu operatorii cu activitate in domeniul alimentar, ca fiind din clasa A, B
sau C, in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr.
854/2004/CE.
2. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot pune pe piata, pentru consum uman direct,
moluste bivalve vii colectate din zone de productie din clasa A numai daca acestea intrunesc cerintele
cap. V.
3. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot pune pe piata, pentru consum uman, moluste
bivalve vii colectate din zone de productie din clasa B numai dupa tratament intr-un centru de
purificare sau dupa reimersie.
4. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot pune pe piata, pentru consum uman, moluste
bivalve vii colectate din zone de productie din clasa C numai dupa reimersie pentru o perioada lunga,
in conformitate cu lit. C a prezentului capitol.
5. Dupa purificare sau dupa reimersie, molustele bivalve vii provenite din zonele de productie din
clasa B sau C trebuie sa indeplineasca toate cerintele cap. V. Totusi, molustele bivalve vii provenite din
astfel de zone, ce nu au fost supuse purificarii sau reimersiei, pot fi expediate la o intreprindere de
procesare, unde acestea trebuie sa fie supuse unui tratament pentru a se elimina microorganismele
patogene (atunci cand se considera corespunzator, dupa indepartarea nisipului, malului sau mucusului
in aceeasi sau in alta intreprindere). Metodele de tratament permise sunt:
a) sterilizarea in containere inchise ermetic;
b) tratamente termice ce implica:
(i) imersie in apa fiarta pentru perioada necesara in scopul cresterii temperaturii interne a carnii de
moluste la o temperatura minima de 90 grade C si mentinerea acesteia pentru o perioada minima de
90 de secunde;
(ii) gatire de la 3 la 5 minute intr-un spatiu inchis unde temperatura este intre 120 grade C si 160
grade C, iar presiunea este intre 2 si 5 kg/cm^2, urmata de decochiliere si congelare a carnii la o
temperatura interna de -20 grade C;
(iii) tratare cu vapori de apa sub presiune, intr-un spatiu inchis ce satisface cerintele referitoare la
timpul de tratare termica si la temperatura interna a carnii de moluste, prevazute la pct. (i). Trebuie
sa fie utilizata o metodologie validata. Trebuie sa se aplice proceduri bazate pe principiile HACCP
(Hazard Analysis and Critical Control Point), pentru a se verifica distribuirea uniforma a caldurii.
6. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar nu trebuie sa produca moluste bivalve vii in sau sa
le recolteze din zone ce nu sunt clasificate de Autoritate sau care sunt improprii din motive de
sanatate.
Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa tina cont de orice informatii relevante
referitoare la compatibilitatea zonelor pentru productie si recoltare, incluzand informatii obtinute prin
autocontroale si de la Autoritate. Acestia trebuie sa utilizeze aceste informatii, in special informatii
privind conditiile de mediu si meteorologice, pentru a stabili tratamentul corespunzator ce trebuie sa

30
fie aplicat la loturile recoltate.

B. Cerinte pentru recoltare si manipulare dupa recoltare

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care recolteaza moluste bivalve vii sau le manipuleaza
imediat dupa recoltare trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Tehnicile de recoltare si de manipulare ulterioara nu trebuie sa cauzeze o contaminare
suplimentara sau o deteriorare excesiva a cochiliilor ori a tesuturilor molustelor bivalve vii sau sa aiba
drept consecinta alterari semnificative ce afecteaza compatibilitatea acestora pentru tratament prin
purificare, procesare ori reimersie.
Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie, in special:
a) sa protejeze in mod adecvat molustele bivalve vii de zdrobire, de frecare sau de vibratii;
b) sa nu expuna molustele bivalve vii la temperaturi extreme;
c) sa nu reimerseze moluste bivalve vii in apa ce ar putea sa produca acestora contaminare
suplimentara; si,
d) daca, in fapt, conditionarea se efectueaza in amplasamente naturale, sa utilizeze numai zone pe
care Autoritatea le-a clasificat ca fiind din clasa A.
2. Mijloacele de transport trebuie sa permita o drenare adecvata si sa fie echipate pentru a se
asigura cele mai bune conditii posibile de supravietuire si o protectie eficienta impotriva contaminarii.

C. Cerinte pentru reimersia molustelor bivalve vii

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care reimerseaza moluste bivalve vii trebuie sa
asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot sa utilizeze pentru reimersia molustelor bivalve
vii numai acele zone ce sunt autorizate de Autoritate.
Granitele amplasamentelor trebuie sa fie clar identificate prin balize, stalpi sau alte mijloace fixe.
Trebuie sa existe o distanta minima intre zonele de reimersie si, de asemenea, intre zonele de
reimersie si zonele de productie, astfel incat sa se reduca la minimum riscul raspandirii contaminarii.
2. Conditiile pentru reimersie trebuie sa asigure conditii optime pentru purificare.
Operatorii cu activitate in domeniul alimentar sunt obligati:
a) sa utilizeze tehnici pentru manipularea molustelor bivalve vii destinate reimersiei, care permit
reluarea activitatii de hranire prin filtrare, dupa imersie in ape naturale;
b) sa nu reimerseze moluste bivalve vii la o densitate ce nu permite purificarea;
c) sa imerseze moluste bivalve vii in apa de mare in zona de reimersie, pentru o perioada
corespunzatoare fixata in functie de temperatura apei, perioada ce trebuie sa dureze cel putin doua
luni, cu exceptia cazului in care autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, autorizeaza o perioada mai scurta, pe baza analizei de
risc efectuate de operatorii cu activitate in domeniul alimentar; si
d) sa asigure o separare suficienta a amplasamentelor in cadrul unei zone de reimersie, pentru a se
preveni amestecarea loturilor. Trebuie sa fie utilizat sistemul "totul plin, totul gol", astfel incat un nou
lot sa nu poata fi introdus inainte sa fi fost livrat in intregime lotul anterior.
3. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care administreaza zonele de reimersie trebuie sa
pastreze inregistrari permanente ale sursei de moluste bivalve vii, ale perioadelor de reimersie, ale
zonelor de reimersie utilizate si ale destinatiei ulterioare a lotului dupa reimersie, pentru inspectia
efectuata de autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti.

CAP. 3
Cerinte structurale pentru centre de expediere si purificare

1. Locatia pe uscat a centrelor nu trebuie sa fie supusa inundarii prin modificarile normale ale

31
nivelului apei sau scurgerii din zonele inconjuratoare.
2. Bazinele si containerele de depozitare a apei trebuie sa intruneasca urmatoarele cerinte:
a) suprafetele interne trebuie sa fie netede, durabile, impermeabile si usor de curatat;
b) trebuie sa fie construite astfel incat sa permita o drenare completa a apei;
c) orice gura de apa trebuie sa fie situata intr-o pozitie care sa previna contaminarea acelei surse.
3. In plus, in centrele de purificare si bazinele de purificare trebuie sa corespunda volumului si
tipului de produse ce trebuie purificate.

CAP. 4
Cerinte de igiena pentru centre de purificare si expediere

A. Cerinte pentru centre de purificare

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care purifica moluste bivalve vii trebuie sa asigure
conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Inainte de inceperea purificarii, molustele bivalve vii trebuie sa fie spalate de mal si de
detritusurile acumulate, utilizand apa curata.
2. Functionarea sistemului de purificare trebuie sa permita molustelor bivalve vii sa-si reia rapid si
sa-si mentina activitatea de hranire prin filtrare, sa elimine contaminarea reziduala, ca molustele sa nu
fie recontaminate si sa fie capabile sa ramana vii, in conditii adecvate dupa purificare pentru
ambalare, depozitare si transport inainte de a fi puse pe piata.
3. Cantitatea de moluste bivalve vii ce urmeaza sa fie purificate nu trebuie sa depaseasca
capacitatea centrului de purificare. Molustele bivalve vii trebuie sa fie purificate in mod continuu
pentru o perioada suficienta pentru a indeplini conformitatea cu standardele de sanatate prevazute la
cap. V si cu criteriile microbiologice adoptate in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 924/2005 ce
transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE.
4. Daca un bazin de purificare contine mai multe loturi de moluste bivalve vii, acestea trebuie sa fie
din aceeasi specie, iar durata tratamentului trebuie sa se bazeze pe timpul necesar pentru lotul ce
necesita cea mai lunga perioada de purificare.
5. Containerele utilizate pentru tinerea molustelor bivalve vii in sistemele de purificare trebuie sa
aiba o constructie ce permite apei de mare curate sa se scurga prin acestea.
Adancimea straturilor de moluste bivalve vii nu trebuie sa impiedice deschiderea cochiliilor in timpul
purificarii.
6. Nici un crustaceu, peste sau alte specii marine nu pot sa fie tinute intr-un bazin de purificare in
care sunt supuse purificarii moluste bivalve vii.
7. Fiecare pachet ce contine moluste bivalve vii purificate, livrat la un centru de expediere, trebuie
sa fie prevazut cu o eticheta certificand faptul ca toate molustele au fost purificate.

B. Cerinte pentru centre de expediere

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care activeaza in centre de expediere trebuie sa
asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Manipularea molustelor bivalve vii, in special conditionarea, calibrarea, ambalarea si
impachetarea, nu trebuie sa provoace contaminarea produsului sau sa afecteze viabilitatea molustelor.
2. Inainte de expediere, cochiliile molustelor bivalve vii trebuie sa fie spalate bine cu apa curata.
3. Molustele bivalve vii trebuie sa provina:
a) dintr-o zona de productie din clasa A;
b) dintr-o zona de reimersie;
c) dintr-un centru de purificare; sau
d) dintr-un alt centru de expediere.
4. De asemenea, cerintele prevazute la pct. 1 si 2 se aplica centrelor de expediere situate la bordul
vaselor. Molustele manipulate in astfel de centre trebuie sa provina dintr-o zona de productie din clasa

32
A sau dintr-o zona de reimersie.

CAP. 5
Standarde de sanatate pentru moluste bivalve vii

In plus fata de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate in conformitate cu

Hotararea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE, operatorii cu
activitate in sectorul alimentar trebuie sa se asigure ca molustele bivalve vii puse pe piata pentru
consum uman intrunesc standardele prevazute de prezentul capitol.
1. Acestea trebuie sa aiba caracteristici organoleptice asociate cu prospetimea si viabilitatea,
incluzand cochilii fara murdarie, un raspuns adecvat la percutie si cantitati normale de lichid
intravalvular.
2. Acestea nu trebuie sa contina biotoxine marine in cantitati totale (masurate in intregul corp sau
in orice parte comestibila separat) ce depasesc urmatoarele limite:
a) pentru toxina paralitica a crustaceelor "Paralytic Shellfish Poison" (PSP), 800 micrograme per kg;
b) pentru toxina amnezica a crustaceelor "Amnesic Shellfish Poison" (ASP), 20 miligrame de acid
domoic per kg;
c) pentru acidul okadaic, dinophysitoxine si pectenotoxine impreuna, 160 micrograme de
echivalenti ai acidului okadaic per kg;
d) pentru vesotoxine, 1 miligram de echivalent vesotoxine per kg; si
e) pentru azasparacizi, 160 micrograme echivalenti azaspiracid per kg.

CAP. 6
Ambalarea si impachetarea molustelor bivalve vii

1. Stridiile trebuie sa fie ambalate sau impachetate cu cochilia concava in jos.

2. Pachetele de moluste bivalve vii dimensionate individual pentru consumator trebuie sa fie inchise
si raman inchise dupa parasirea centrului de expediere pana cand sunt prezentate pentru vanzare
catre consumatorul final.

CAP. 7
Marcare de identificare si etichetare

1. Eticheta, incluzand marca de identificare, trebuie sa fie rezistenta la apa.

2. In plus fata de cerintele generale pentru marcile de identificare continute la sectiunea I din
anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, trebuie sa fie prezente pe eticheta urmatoarele informatii:
a) specia de moluste bivalve (nume comun si nume stiintific);
b) data impachetarii, ce cuprinde cel putin ziua si luna.
Prin derogare de la Hotararea Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificarile si completarile
ulterioare, data valabilitatii minime poate sa fie inlocuita de mentiunea "aceste animale trebuie sa fie
vii cand sunt vandute".
3. Detailistul trebuie sa pastreze eticheta atasata pe pachetul de moluste bivalve vii ce nu sunt
ambalate individual pentru consumator, pentru cel putin 60 de zile dupa divizarea continutului.

CAP. 8
Alte cerinte

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care depoziteaza si transporta moluste bivalve vii
trebuie sa se asigure ca acestea sunt tinute la o temperatura care sa nu aiba efecte adverse asupra

33
sigurantei sau viabilitatii acestora.
2. Molustele bivalve vii nu trebuie sa fie reimersate in sau pulverizate cu apa dupa ce acestea au
fost impachetate pentru vanzare cu amanuntul si au parasit centrul de expediere.

CAP. 9
Cerinte specifice pentru pectinide recoltate in afara zonelor de productie clasificate

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care recolteaza pectinide in afara zonelor de

productie clasificate sau care manipuleaza astfel de pectinide trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
1. Nu pot fi puse pe piata pectinide, cu exceptia cazului in care acestea sunt recoltate si manipulate
in conformitate cu cap. II lit. B si indeplinesc standardele prevazute la cap. V, fapt ce poate fi dovedit
printr-un sistem de autocontroale.
In plus, atunci cand datele furnizate de programele de monitorizare oficiala permit autoritatii
competente sa clasifice fonduri piscicole si atunci cand se considera corespunzator, in cooperare cu
operatorii cu activitate in domeniul alimentar, se aplica prevederile cap. II lit. A, prin analogie,
pectinidelor.
2. Nu pot fi puse pe piata pentru consum uman pectinide decat printr-o piata de licitatie a pestelui,
un centru de expediere sau o intreprindere de procesare.
Atunci cand manipuleaza pectinide, operatorii cu activitate in domeniul alimentar care exploateaza
astfel de intreprinderi trebuie sa informeze autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta
alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, iar centrele de expediere trebuie sa fie
conforme cu cerintele cap. III si IV.
3. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care manipuleaza pectinide trebuie sa se
conformeze:
a) cu cerintele documentare ale cap. I pct. 3 - 7, atunci cand este aplicabil. In acest caz,
documentul de inregistrare trebuie sa indice clar localizarea zonei unde au fost recoltate pectinidele;
sau
b) cu cerintele cap. VII referitoare la marcarea de identificare si etichetare, cu privire la pectinide
impachetate si pectinide ambalate, daca ambalarea asigura o protectie echivalenta cu cea a
impachetarii.

SECTIUNEA a VIII-a
Produse din pescuit

1. Aceasta sectiune nu se aplica pentru moluste bivalve, echinoderme, tunicate si gasteropode

marine, atunci cand sunt puse pe piata vii. Cu exceptia cap. I si II, aceasta se aplica la astfel de
animale cand nu sunt puse pe piata vii, caz in care trebuie sa fi fost obtinute in conformitate cu
sectiunea a VII-a.
2. Prevederile cap. III lit. A, C si D, cap. IV si V se aplica comertului cu amanuntul.
3. Cerintele acestei sectiuni le completeaza pe cele prevazute de Hotararea Guvernului nr.
924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE:
a) in cazul intreprinderilor, incluzand vasele ce sunt angajate in productia primara si operatiuni
asociate, acestea completeaza cerintele anexei nr. 2 la hotararea prevazuta la pct. 3;
b) in cazul altor intreprinderi, incluzand vasele, acestea completeaza cerintele anexei nr. 3 la
hotararea prevazuta la pct. 3;
4. In privinta produselor din pescuit:
a) productia primara cuprinde cresterea, pescuitul si colectarea produselor din pescuit vii in vederea
punerii acestora pe piata; si
b) operatiunile asociate cuprind oricare dintre urmatoarele operatiuni, daca acestea sunt efectuate
la bordul vaselor de pescuit: taierea, sangerarea, decapitarea, eviscerarea, indepartarea aripioarelor,

34
refrigerarea si ambalarea. De asemenea, acestea includ:
(i) transportul si depozitarea produselor din pescuit ale caror caracteristici nu au fost modificate in
mod substantial, incluzand produsele din pescuit vii, in cadrul fermelor piscicole pe uscat; si
(ii) transportul produselor din pescuit ale caror caracteristici nu au fost modificate in mod
substantial, incluzand produsele din pescuit vii, de la locul de obtinere la prima intreprindere de
destinatie.

CAP. 1
Cerinte pentru vase

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca:

a) vasele utilizate pentru a recolta produse din pescuit din mediul natural sau pentru a le manipula
ori procesa dupa recoltare sunt conforme cu cerintele structurale si de echipamente prevazute in
partea I; si
b) operatiunile efectuate la bordul vaselor de pescuit se desfasoara in conformitate cu regulile
prevazute in partea a II-a.

I. Cerinte structurale si de echipamente

A. Cerinte pentru toate vasele

1. Vasele trebuie sa fie proiectate si construite astfel incat sa nu se produca contaminarea
produselor cu apa de santina, apa menajera, fum, combustibil, ulei, grasime sau alte substante
nedorite.
2. Suprafetele cu care vin in contact produsele din pescuit trebuie sa fie dintr-un material adecvat,
rezistent la coroziune, neted si usor de curatat, durabile si netoxice.
3. Echipamentele si materialul utilizat pentru prelucrarea produselor din pescuit trebuie sa fie
confectionate din material rezistent la coroziune, usor de curatat si de dezinfectat.
4. Cand se realizeaza alimentarea cu apa a vaselor utilizate pentru produsele din pescuit, acest
lucru trebuie sa se faca astfel incat sa se evite contaminarea sursei de apa.

B. Cerinte pentru vase proiectate si echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai
mult de 24 de ore
1. Vasele proiectate si echipate pentru a conserva produse din pescuit pentru mai mult de 24 de
ore trebuie sa fie echipate cu compartimente de cala, bazine sau containere pentru depozitarea
produselor din pescuit la temperaturile prevazute la cap. VII.
2. Compartimentele de cala trebuie sa fie separate de compartimentele motoarelor si de cabinele
echipajului prin despartituri ce sunt suficiente pentru a se preveni orice contaminare a produselor din
pescuit depozitate. Compartimentele de cala si containerele utilizate pentru depozitarea produselor din
pescuit trebuie sa asigure conservarea acestora in conditii satisfacatoare de igiena si, atunci cand este
necesar, sa asigure ca apa rezultata prin topirea ghetii nu ramane in contact cu produsele.
3. In vasele echipate pentru racirea produselor din pescuit in apa de mare curata si racita, bazinele
trebuie sa aiba incorporate dispozitive pentru realizarea unei temperaturi uniforme in tot bazinul.
Astfel de dispozitive trebuie sa realizeze o rata de racire ce asigura ca amestecul de peste si apa de
mare curata nu depaseste 3 grade C la 6 ore dupa incarcare, nu depaseste 0 grade C dupa 16 ore si
permite monitorizarea, iar atunci cand e necesar, inregistrarea temperaturii.

C. Cerinte pentru vasele-congelator

Vasele-congelator trebuie:
1. sa aiba echipamente de congelare cu capacitate suficienta pentru scaderea rapida a
temperaturii, astfel incat sa se realizeze o temperatura in mijloc nu mai mare de -18 grade C;

35
 2. sa aiba echipamente de refrigerare cu o capacitate suficienta pentru a mentine produsele din
pescuit in calele de depozitare la o temperatura nu mai mare de -18 grade C. Calele de depozitare
trebuie sa fie echipate cu un dispozitiv de inregistrare a temperaturii, amplasat intr-un loc de unde
aceasta poate fi usor citita. Senzorul de temperatura al aparatului de inregistrare trebuie sa fie situat
intr-o zona unde temperatura din cala este cea mai ridicata; si
3. sa intruneasca cerintele pentru vasele proiectate si echipate pentru a conserva produse din
pescuit pentru mai mult de 24 de ore, prevazute la lit. B pct. 2.

D. Cerinte pentru vasele-fabrica

1. Vasele-fabrica trebuie sa aiba cel putin:
a) o zona de receptie pentru preluarea la bord a produselor din pescuit, proiectata pentru a permite
ca fiecare captura succesiva sa poate fi separata. Aceasta zona trebuie sa fie usor de curatat si
proiectata astfel incat sa se protejeze produsele de soare sau de alte elemente si de orice sursa de
contaminare;
b) un sistem igienic pentru transportul produselor din pescuit din zona de receptie in zona de lucru;
c) spatii de lucru suficient de mari pentru prepararea si procesarea igienica a produselor din
pescuit, usor de curatat si dezinfectat, proiectate si aranjate astfel incat sa previna orice fel de
contaminare a produselor;
d) spatii de depozitare pentru produsele finite, suficient de mari si proiectate astfel incat sa fie usor
de curatat. Daca la bord functioneaza o intreprindere de prelucrare a deseurilor, trebuie sa fie
proiectata o cala separata pentru depozitarea unor astfel de deseuri;
e) un loc pentru depozitarea materialelor de ambalare, separat de spatiile de preparare si procesare
a produselor;
f) echipamente speciale pentru evacuarea deseurilor sau a produselor din pescuit improprii pentru
consum uman, direct in mare sau, atunci cand circumstantele impun, intr-un rezervor etans destinat
acestui scop. Daca deseurile sunt depozitate si procesate la bord in vederea tratarii, trebuie sa fie
alocate zone separate pentru acest scop;
g) o sursa de apa situata intr-o pozitie care sa permita evitarea contaminarii sursei de apa; si
h) echipamente pentru spalarea mainilor, utilizate de personalul care manipuleaza produse din
pescuit neprotejate, cu robinete proiectate astfel incat sa se previna raspandirea contaminarii.
2. Totusi, vasele-fabrica la bordul carora sunt gatite, racite si ambalate moluste si crustacee nu
trebuie sa indeplineasca cerintele pct. 1 daca la bordul unor astfel de vase nu are loc nici o alta forma
de manipulare sau procesare.
3. Vasele-fabrica ce congeleaza produse din pescuit trebuie sa aiba echipamente ce intrunesc
cerintele pentru vasele-congelator prevazute la lit. C pct. 1 si 2.

II. Cerinte de igiena

1. Cand sunt utilizate, partile din vase sau containerele rezervate pentru depozitarea produselor din
pescuit trebuie sa fie mentinute curate si in stare buna de intretinere. Acestea nu trebuie, in special,
sa fie contaminate cu combustibil sau cu apa de santina.
2. Cat mai curand posibil dupa ce acestea sunt preluate la bord, produsele din pescuit trebuie sa fie
protejate de contaminare si de efectele soarelui sau de orice alta sursa de caldura. Cand acestea sunt
spalate, apa utilizata trebuie sa fie apa potabila sau, atunci cand este cazul, apa curata.
3. Produsele din pescuit trebuie sa fie manipulate si depozitate astfel incat sa se previna strivirea
acestora. Cei care efectueaza manipularea pot folosi instrumente ascutite pentru a manipula pestii
mari sau pestii care i-ar putea rani, cu conditia sa nu se produca nici o deteriorare a carnii produselor.
4. Produsele din pescuit, altele decat cele pastrate vii, trebuie sa fie supuse racirii cat mai curand
posibil dupa incarcare. Totusi, atunci cand racirea nu este posibila, produsele din pescuit trebuie sa fie
debarcate cat mai curand posibil.
5. Gheata utilizata pentru racirea produselor din pescuit trebuie sa fie obtinuta din apa potabila sau

36
apa curata.
6. Atunci cand pestii sunt decapitati si/sau eviscerati la bord, astfel de operatiuni trebuie sa fie
efectuate in mod igienic, cat mai curand posibil dupa capturare, iar produsele trebuie sa fie spalate
imediat si bine cu apa potabila sau cu apa curata. In acest caz, viscerele si partile ce pot constitui un
pericol pentru sanatatea publica trebuie sa fie indepartate cat mai curand posibil si tinute separat de
produsele destinate consumului uman. Ficatul si icrele destinate pentru consumul uman trebuie sa fie
conservate sub gheata, la o temperatura apropiata de cea a topirii ghetii sau trebuie sa fie congelate.
7. Atunci cand este practicata congelarea in saramura a pestelui intreg destinat pentru obtinerea de
conserve, trebuie sa se realizeze in produs o temperatura nu mai mare de -9 grade C. Saramura nu
trebuie sa fie o sursa de contaminare pentru peste.

CAP. 2
Cerinte in timpul si dupa debarcare

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar responsabili pentru descarcarea si debarcarea

produselor de pescuit trebuie:
a) sa se asigure ca echipamentele de descarcare si de debarcare ce vin in contact cu produsele din
pescuit sunt confectionate dintr-un material usor de curatat si de dezinfectat si mentinut in buna stare
de intretinere si curatenie; si
b) sa evite contaminarea produselor din pescuit in timpul descarcarii si debarcarii, in special prin:
(i) efectuarea rapida a operatiunilor de debarcare si descarcare;
(ii) plasarea fara intarziere a produselor din pescuit intr-un mediu protejat, la temperatura
specificata la cap. VII; si
(iii) neutilizarea echipamentelor si a practicilor ce provoaca pagube inutile partilor comestibile ale
produselor din pescuit.
2. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar responsabili pentru pietele de licitatie si de vanzare
angro sau parti ale acestora trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte, atunci cand
produsele din pescuit sunt expuse pentru vanzare:
a) (i) trebuie sa existe facilitati ce se pot incuia, pentru depozitarea la frig a produselor din pescuit
retinute si facilitati separate ce se pot inchide, pentru depozitarea produselor de pescuit declarate
improprii pentru consum uman;
(ii) daca autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a
municipiului Bucuresti, solicita, trebuie sa existe facilitati adecvat echipate care se pot incuia sau,
atunci cand este necesar, o incapere pentru utilizare exclusiva de catre autoritatea sanitara veterinara
si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti;
b) in timpul expunerii sau depozitarii produselor din pescuit:
(i) cladirile nu trebuie sa fie utilizate pentru alte scopuri;
(ii) vehiculele ce emit fum de esapament de natura sa deterioreze calitatea produselor de pescuit
nu trebuie sa aiba acces la aceste cladiri;
(iii) persoanele care au acces la aceste cladiri nu trebuie sa introduca alte animale; si
(iv) cladirile trebuie sa fie bine iluminate pentru a facilita controale oficiale.
3. Cand nu a fost posibila racirea la bordul vasului, produsele din pescuit proaspete, altele decat
cele pastrate vii, trebuie sa se supuna racirii cat mai repede posibil dupa debarcare si sa fie depozitate
la o temperatura apropiata de cea a topirii ghetii.
4. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa coopereze cu autoritatile competente,
astfel incat sa le permita acestora sa efectueze controale oficiale, in conformitate cu Hotararea
Guvernului nr. 955/2005 ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE, in special in ceea ce priveste
orice proceduri de notificare a debarcarii produselor din pescuit pe care autoritatea competenta a
statului sub pavilionul caruia navigheaza vasul sau cele pe care autoritatea competenta a statului de
debarcare a produselor din pescuit le poate considera necesare.

37
 CAP. 3
Cerinte pentru intreprinderi, inclusiv vase, ce manipuleaza produse din pescuit

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie, atunci cand este relevant, sa asigure
conformitatea cu urmatoarele cerinte in intreprinderile ce manipuleaza produse din pescuit:

A. Cerinte pentru produse proaspete din pescuit

1. Atunci cand produsele racite si neambalate nu sunt distribuite, expediate, preparate sau
procesate imediat dupa ce au ajuns intr-o intreprindere de pe uscat, acestea trebuie sa fie depozitate
sub gheata in dispozitive corespunzatoare. Inlocuirea ghetii trebuie sa fie efectuata ori de cate ori este
necesar.
Produsele proaspete din pescuit ambalate trebuie sa fie racite la o temperatura apropiata de cea de
topire a ghetii.
2. Operatiunile precum decapitarea sau eviscerarea trebuie sa fie efectuate in mod igienic.
Atunci cand din punct de vedere tehnic si comercial eviscerarea este posibila, aceasta trebuie sa fie
efectuata cat mai repede posibil dupa ce produsele au fost capturate sau debarcate. Produsele trebuie
sa fie spalate bine cu apa potabila sau, la bordul vaselor, cu apa curata imediat dupa aceste
operatiuni.
3. Operatiunile precum filetarea si transarea trebuie sa fie efectuate astfel incat sa se evite
contaminarea ori deteriorarea fileurilor sau a feliilor. Fileurile si feliile nu trebuie sa ramana pe mesele
de lucru mai mult decat este necesar pentru prepararea acestora.
Fileurile si feliile trebuie sa fie ambalate si, atunci cand este necesar, impachetate si trebuie sa fie
racite cat mai repede posibil dupa prepararea acestora.
4. Containerele utilizate pentru expedierea sau depozitarea produselor proaspete din pescuit
preparate, neambalate, depozitate sub gheata trebuie sa asigure ca apa rezultata din topirea ghetii nu
ramane in contact cu produsele.
5. Produsele din pescuit proaspete, intregi si eviscerate pot fi transportate si depozitate in apa
racita la bordul vaselor. De asemenea, acestea pot continua sa fie transportate in apa racita dupa
debarcare si pot fi transportate de la intreprinderi de acvacultura pana la sosirea acestora la prima
intreprindere de pe uscat ce efectueaza orice activitate, alta decat transportul sau sortarea.

B. Cerinte pentru produse congelate

Intreprinderile de pe uscat care congeleaza produse din pescuit trebuie sa aiba echipamente ce
satisfac cerintele prevazute pentru vase-congelator la sectiunea a VIII-a, cap. I, partea I lit. C pct. 1 si
2.

C. Cerinte pentru produse din pescuit separate mecanic

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care fabrica produse din pescuit separate mecanic
trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. materiile prime utilizate trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
a) pot fi utilizati numai pesti intregi si oase rezultate dupa filetare, pentru a obtine produse din
pescuit separate mecanic;
b) toate materiile prime trebuie sa fie lipsite de intestine;
2. procesul de fabricare trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
a) separarea mecanica trebuie sa aiba loc fara o intarziere nejustificata dupa filetare;
b) daca sunt utilizati pesti intregi, acestia trebuie sa fie in prealabil eviscerati si spalati;
c) dupa producere, produsele din pescuit separate mecanic trebuie sa fie congelate cat mai repede
posibil ori incorporate intr-un produs destinat congelarii sau unui tratament de stabilizare.

38
 D. Cerinte referitoare la paraziti
1. Urmatoarele produse din pescuit trebuie sa fie congelate la o temperatura nu mai mare de -20
grade C in toate partile produsului pentru cel putin 24 de ore. Acest tratament trebuie sa fie aplicat
pentru produsul crud sau pentru produsul finit:
a) produse din pescuit ce urmeaza sa fie consumate crude sau aproape crude;
b) produse din pescuit provenite de la urmatoarele specii, daca acestea urmeaza sa fie supuse unui
proces de afumare la rece in care temperatura interna a produselor din pescuit nu este mai mare de
60 grade C:
- hering;
- macrou;
- sprot;
- somon (salbatic) de Atlantic si de Pacific;
c) produse din pescuit marinate si/sau sarate, daca procesul este insuficient pentru a distruge
larvele de nematode.
2. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar nu trebuie sa efectueze tratamentul prevazut la
pct. 1, daca:
a) sunt disponibile date epidemiologice ce indica faptul ca fondul piscicol de origine nu prezinta un
risc pentru sanatate, cu referire la prezenta de paraziti; si
b) autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului
Bucuresti, autorizeaza aceasta.
3. Produsele din pescuit prevazute la pct. 1 trebuie, atunci cand sunt puse pe piata, sa fie insotite
de un document de la producator ce indica tipul de proces la care acestea au fost supuse, cu exceptia
cazului in care sunt furnizate catre consumatorul final.

CAP. 4
Cerinte pentru produse din pescuit prelucrate

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care gatesc crustacee si moluste trebuie sa asigure
conformitatea cu urmatoarele cerinte:
a) racirea rapida trebuie sa urmeze gatirii. Apa utilizata in acest scop trebuie sa fie apa potabila
sau, la bordul vaselor, apa curata. Daca nu este utilizata nici o alta metoda de conservare, racirea
trebuie sa continue pana cand este atinsa temperatura apropiata de cea de topire a ghetii;
b) decochilierea trebuie sa fie efectuata in conditii igienice, evitandu-se contaminarea produsului.
Atunci cand asemenea operatiuni sunt efectuate manual, muncitorii trebuie sa acorde o atentie
deosebita spalarii mainilor;
c) dupa decochiliere, produsele gatite trebuie sa fie congelate imediat sau racite cat mai curand
posibil la temperatura prevazuta la cap. VII.

CAP. 5
Standarde de sanatate pentru produse din pescuit

In plus fata de asigurarea conformitatii cu criteriile microbiologice adoptate in conformitate cu

Hotararea Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE, operatorii cu
activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, in functie de natura produsului sau a speciei,
produsele din pescuit puse pe piata pentru consum uman indeplinesc standardele prevazute in
prezentul capitol.

A. Proprietati organoleptice ale produselor din pescuit

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa efectueze o examinare organoleptica a
produselor din pescuit. Aceasta examinare trebuie sa asigure ca, in special, produsele din pescuit sunt

39
conforme cu oricare dintre criteriile de prospetime.

B. Histamina
Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca nu sunt depasite limitele cu
privire la histamina.

C. Azot usor hidrolizabil

Produsele din pescuit neprocesate nu trebuie sa fie puse pe piata daca unele teste chimice releva
faptul ca au fost depasite limitele referitoare la TVB-N (azot bazic usor hidrolizabil) sau TMA-N (azot
trimetilamina).

D. Paraziti
Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca produsele din pescuit au fost
supuse unei examinari vizuale in scopul detectarii parazitilor vizibili inainte de a fi puse pe piata.
Acestia nu trebuie sa puna pe piata produse din pescuit pentru consum uman ce sunt in mod evident
contaminate cu paraziti.

E. Toxine daunatoare sanatatii umane

1. Nu trebuie sa fie puse pe piata produse din pescuit provenite de la pesti toxici din urmatoarele
familii: Tetraodontidae, Molidae, Diodontidae si Canthigasteridae.
2. Nu trebuie sa fie puse pe piata produse din pescuit ce contin biotoxine precum ciguatoxina sau
toxine paralizante musculare. Totusi, produsele din pescuit provenite de la moluste bivalve,
echinoderme, tunicate si gasteropode marine pot fi puse pe piata daca acestea au fost produse in
conformitate cu sectiunea a VII-a si sunt conforme cu standardele prevazute la cap. V pct. 2 al
sectiunii respective.

CAP. 6
Ambalarea si impachetarea produselor din pescuit

1. Recipientele in care sunt pastrate sub gheata produsele din pescuit proaspete trebuie sa fie
rezistente la apa si sa asigure ca apa rezultata din gheata topita nu ramane in contact cu produsele.
2. Blocurile congelate si preparate la bordul vaselor trebuie sa fie ambalate adecvat inainte de
debarcare.
3. Cand produsele din pescuit sunt ambalate la bordul vaselor de pescuit, operatorii cu activitate in
domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca materialul de ambalat:
a) nu este o sursa de contaminare;
b) este depozitat astfel incat acesta sa nu fie expus unui risc de contaminare;
c) destinat reutilizarii este usor de curatat si, atunci cand este necesar, de dezinfectat.

CAP. 7
Depozitarea produselor din pescuit

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care depoziteaza produse din pescuit trebuie sa
asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit neprelucrate decongelate si produsele
gatite si refrigerate provenite de la crustacee si moluste trebuie sa fie mentinute la o temperatura
apropiata de cea de topire a ghetii.
2. Produsele din pescuit congelate trebuie sa fie pastrate la o temperatura nu mai mare de -18
grade C in toate partile produsului. Totusi, pestele intreg congelat in saramura si destinat fabricarii de
alimente conservate poate sa fie pastrat la o temperatura nu mai mare de -9 grade C.

40
 3. Produsele din pescuit pastrate vii trebuie sa fie tinute la o temperatura si intr-o maniera ce nu
afecteaza nefavorabil siguranta alimentelor si viabilitatea acestora.

CAP. 8
Transportul produselor din pescuit

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care transporta produse din pescuit trebuie sa asigure
conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. In timpul transportului, produsele din pescuit trebuie sa fie mentinute la temperatura solicitata.
In special:
a) produsele din pescuit proaspete, produsele din pescuit decongelate neprocesate si produsele din
crustacee si moluste gatite si racite trebuie sa fie mentinute la o temperatura apropiata de cea de
topire a ghetii;
b) produsele din pescuit congelate, cu exceptia pestelui congelat in saramura destinat fabricarii de
alimente conservate, trebuie sa fie mentinute in timpul transportului la o temperatura constanta nu
mai mare de -18 grade C in toate partile produsului, permitandu-se posibilitatea unor scurte fluctuatii
ascendente care sa nu depaseasca 3 grade C.
2. Nu este necesar ca operatorii cu activitate in domeniul alimentar sa se conformeze cu
prevederile pct. 1 lit. b), atunci cand produsele din pescuit congelate sunt transportate de la un
depozit frigorific la o intreprindere autorizata, pentru a fi decongelate la sosire in scopul prepararii
si/sau procesarii, daca distanta parcursa este scurta si autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, permite aceasta.
3. Daca produsele din pescuit sunt tinute sub gheata, apa rezultata din gheata topita nu trebuie sa
ramana in contact cu acestea.
4. Produsele din pescuit ce urmeaza a fi puse pe piata vii trebuie sa fie transportate in asa fel incat
sa nu fie afectate siguranta alimentelor si viabilitatea acestora.

SECTIUNEA a IX-a
Lapte crud si produse lactate

CAP. 1
Lapte crud - productie primara

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care produc sau, dupa caz, colecteaza lapte crud
trebuie sa asigure conformitatea cu cerintele prevazute in prezentul capitol.

I. Cerinte de sanatate pentru producerea de lapte crud

1. Laptele crud trebuie sa provina de la animale:
a) care nu prezinta nici un simptom al vreunei boli infectioase transmisibile la om prin lapte;
b) care sunt intr-o stare buna de sanatate, nu prezinta nici un semn al vreunei boli ce ar putea
duce la contaminarea laptelui si, in special, nu sufera de nici o infectie a aparatului genital cu secretii,
enterita cu diaree si febra sau de o inflamatie vizibila a ugerului;
c) care nu prezinta rani ale ugerului, ce ar putea afecta laptele;
d) carora nu li s-au administrat substante sau produse neautorizate si care nu au fost supuse unui
tratament ilegal, in sensul Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 357/2001
pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile de supraveghere si control al unor
substante si al reziduurilor acestora la animalele vii si la produsele acestora, publicat in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 750 din 23 noiembrie 2001, ce transpune Directiva nr. 96/23/CE; si
e) la care, atunci cand li s-au administrat produse sau substante autorizate, a fost respectata
perioada de asteptare prescrisa pentru aceste produse sau substante.

41
 2. a) In special, in ceea ce priveste bruceloza, laptele crud trebuie sa provina de la:
(i) vaci sau bivolite ce apartin unui efectiv liber sau oficial liber de bruceloza, in intelesul Ordinului
ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 236/2002 pentru aprobarea Normei sanitare
veterinare privind problemele de sanatate a animalelor, ce afecteaza comertul Romaniei cu statele
membre ale Uniunii Europene cu animale din speciile bovine si porcine, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 835 din 20 noiembrie 2002, ce transpune Directiva nr. 64/432/CEE;
(ii) oi sau capre ce apartin unei exploatatii oficial libere sau libere de bruceloza, in intelesul
Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 66/2002 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind conditiile de sanatate si certificarea veterinara pentru comertul Romaniei cu
statele membre ale Comunitatii Europene cu ovine si caprine, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 306 din 9 mai 2002, ce transpune Directiva nr. 91/68/CEE; sau
(iii) femele din alte specii, sensibile la bruceloza, ce apartin unor efective controlate in mod regulat
pentru aceasta boala, in baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate;
b) in ceea ce priveste tuberculoza, laptele crud trebuie sa provina de la:
(i) vaci sau bivolite ce apartin unui efectiv oficial liber de tuberculoza, in intelesul normei sanitare
veterinare prevazute la pct. 2 lit. a) (i); sau
(ii) femele din alte specii, sensibile la tuberculoza, ce apartin unor efective controlate in mod
regulat pentru aceasta boala, in baza unui plan de control ce a fost aprobat de Autoritate;
c) in cazul in care caprele sunt tinute impreuna cu vacile, aceste capre trebuie sa fie inspectate si
testate pentru tuberculoza.
3. Totusi, laptele crud provenit de la animale ce nu indeplinesc cerintele pct. 2 poate fi utilizat cu
autorizarea autoritatii competente:
a) in cazul vacilor sau al bivolitelor care nu prezinta o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza
sau bruceloza si nici simptome ale acestor boli, dupa ce a fost supus unui tratament termic, astfel
incat sa prezinte o reactie negativa la testul fosfatazei;
b) in cazul oilor sau al caprelor care nu prezinta o reactie pozitiva la testele pentru bruceloza sau
care au fost vaccinate impotriva brucelozei in cadrul unui program de eradicare aprobat si care nu
prezinta nici un simptom al bolii respective, fie:
(i) pentru fabricarea branzeturilor cu o perioada de maturare de cel putin doua luni; sau
(ii) dupa ce a fost supus unui tratament termic, astfel incat sa prezinte o reactie negativa la testul
fosfatazei; si
c) in cazul femelelor din alte specii care nu prezinta o reactie pozitiva la testele pentru tuberculoza
sau bruceloza si nici unul dintre simptomele acestor boli, dar care apartin unui efectiv in care a fost
detectata bruceloza sau tuberculoza dupa controalele prevazute la pct. 2 lit. a) (iii) sau lit. b) (ii), daca
acesta a fost tratat pentru a se garanta siguranta acestuia.
4. Laptele crud provenit de la orice animal ce nu indeplineste cerintele pct. 1 - 3 si, in special, orice
animal care prezinta individual o reactie pozitiva la testele profilactice pentru tuberculoza sau pentru
bruceloza, precum cele prevazute de Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr.
236/2002, ce transpune Directiva nr. 64/432/CEE, si de Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si
padurilor nr. 66/2002, ce transpune Directiva nr. 91/68/CEE, nu trebuie sa fie utilizat pentru consum
uman.
5. Izolarea animalelor care sunt infectate sau suspectate a fi infectate cu oricare dintre bolile
prevazute la pct. 1 sau 2 trebuie sa fie eficienta pentru a se evita orice efect nefavorabil asupra
laptelui celorlalte animale.

II. Igiena in exploatatii de producere a laptelui

A. Cerinte pentru spatii si echipamente

1. Echipamentele pentru muls si spatiile in care este depozitat, manipulat sau racit laptele trebuie
sa fie situate si construite astfel incat sa se limiteze riscul de contaminare a laptelui.

42
 2. Spatiile pentru depozitarea laptelui trebuie sa fie protejate impotriva daunatorilor, sa aiba o
separare adecvata de orice spatii in care sunt tinute animale si, atunci cand este necesar, sa
intruneasca cerintele prevazute la lit. B si sa aiba echipament de refrigerare adecvat.
3. Suprafetele echipamentelor destinate sa intre in contact cu laptele (ustensile, containere, tancuri
etc., destinate mulsului, colectarii sau transportului) trebuie sa fie usor de curatat si, atunci cand este
necesar, de dezinfectat si sa fie mentinute in stare buna de intretinere. Aceasta implica utilizarea de
materiale netede, lavabile si netoxice.
4. Dupa utilizare, astfel de suprafete trebuie sa fie curatate si, atunci cand este necesar,
dezinfectate. Dupa fiecare transport sau dupa fiecare serie de transporturi pentru care exista o
perioada foarte mica intre descarcare si urmatoarea incarcare, dar in toate cazurile, cel putin o data
pe zi, containerele si tancurile utilizate pentru transportul laptelui crud trebuie sa fie curatate si
dezinfectate intr-o maniera corespunzatoare, inainte de reutilizare.

B. Igiena in timpul mulsului, colectarii si transportului

1. Mulsul trebuie sa fie efectuat in mod igienic, asigurandu-se in special ca:
a) inainte de inceperea mulsului, mameloanele, ugerul si partile adiacente sunt curate;
b) laptele provenit de la fiecare animal este controlat de catre mulgator pentru anomalii
organoleptice sau fizico-chimice ori printr-o metoda ce permite obtinerea de rezultate similare, iar
laptele ce prezinta astfel de anomalii nu este utilizat pentru consum uman;
c) laptele provenit de la animale care prezinta semne clinice ale unei afectiuni a ugerului nu este
utilizat pentru consum uman, altfel decat in conformitate cu instructiunile unui medic veterinar;
d) animalele care sunt supuse unui tratament medical pasibil sa transfere reziduuri in lapte sunt
identificate si ca acel lapte obtinut de la astfel de animale inainte de terminarea perioadei de asteptare
prescrise nu este utilizat pentru consum uman; si
e) spray-urile pentru mameloane sau dispozitivele pentru imersia mamelonului sunt utilizate numai
daca acestea au fost autorizate de Autoritate si intr-o maniera ce nu produce niveluri inacceptabile de
reziduuri in lapte.
2. Imediat dupa muls laptele trebuie sa fie tinut intr-un loc curat, proiectat si echipat pentru a se
evita contaminarea. Acesta trebuie sa fie racit imediat la o temperatura nu mai mare de 8 grade C in
cazul colectarii zilnice sau nu mai mare de 6 grade C, daca laptele nu este colectat zilnic.
3. In timpul transportului trebuie sa fie mentinut lantul de frig, iar temperatura laptelui la sosirea in
intreprinderea de destinatie nu trebuie sa depaseasca 10 grade C.
4. Nu este necesar ca operatorii cu activitate in domeniul alimentar sa se conformeze cu cerintele
de temperatura prevazute la pct. 2 si 3 daca laptele intruneste criteriile prevazute de partea a III-a si
fie:
a) laptele este prelucrat in decurs de doua ore de la mulgere; fie
b) este necesara o temperatura mai ridicata din motive tehnologice legate de fabricarea anumitor
produse lactate, iar autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv
a municipiului Bucuresti, autorizeaza aceasta.

C. Igiena personalului
1. Persoanele care efectueaza mulsul si/sau manipularea laptelui crud trebuie sa poarte
imbracaminte adecvata si curata.
2. Persoanele care efectueaza mulsul trebuie sa mentina un grad crescut de curatenie personala.
Trebuie sa fie disponibile facilitati adecvate langa locul de muls, pentru a permite persoanelor care
efectueaza mulsul sau manipularea laptelui crud sa-si spele mainile si bratele.

III. Criterii pentru laptele crud

1. Urmatoarele criterii pentru laptele crud se aplica pana la stabilirea standardelor in contextul unei
legislatii specifice privind calitatea laptelui si a produselor lactate.

43
 2. Trebuie sa fie controlat, pentru conformitatea cu prevederile pct. 3 si 4, un numar reprezentativ
de probe de lapte crud, colectate din exploatatiile de producere a laptelui, recoltate randomizat.
Controalele pot fi efectuate de catre sau in numele:
a) operatorilor cu activitate in domeniul alimentar care produc laptele;
b) operatorilor cu activitate in domeniul alimentar care colecteaza sau proceseaza laptele;
c) unui grup de operatori cu activitate in domeniul alimentar; sau
d) in contextul unui program de control la nivel national sau regional.
3. a) Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa initieze proceduri pentru a se asigura
ca laptele crud intruneste urmatoarele criterii:
(i) pentru lapte crud provenit de la vaci:
Numarul total de germeni (N.T.G.) la 30 grade C (per ml) </= 100.000*)
Numarul celulelor somatice (per ml) </= 400.000*)
(ii) pentru lapte crud provenit de la alte specii:
N.T.G. la 30 grade C (per ml) </= 1.500.000*)
b) Totusi, daca laptele crud provenit de la alte specii decat vacile este destinat pentru fabricarea de
produse obtinute din lapte crud printr-un proces ce nu implica nici un fel de tratament termic,
operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura
ca laptele crud utilizat intruneste urmatoarele criterii:
N.T.G. la 30 grade C (per ml) </= 500.000*)
4. Fara a se aduce atingere Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 357/2001,
ce transpune Directiva nr. 96/23/CE, operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa initieze
proceduri pentru a se asigura ca nu este pus pe piata lapte crud daca, fie:
a) acesta contine reziduuri de antibiotice intr-o cantitate ce depaseste nivelurile autorizate in baza
Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr.
147/2004 pentru aprobarea Normelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor privind
reziduurile de pesticide din produsele de origine animala si nonanimala si reziduurile de medicamente
de uz veterinar in produsele de origine animala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
143 si nr. 143 bis din 17 februarie 2005, pentru oricare dintre substantele la care se refera anexele nr.
1 si 3 la aceasta norma; fie
b) cantitatea totala combinata de reziduuri de substante antibiotice depaseste orice valoare maxima
permisa.
5. Cand laptele crud nu este in conformitate cu prevederile pct. 3 sau 4, operatorii cu activitate in
domeniul alimentar trebuie sa informeze autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, si sa ia masuri pentru a corecta situatia.
------------
*) Media geometrica determinata pe o perioada de doua luni, cu cel putin doua probe pe luna.
*) Media geometrica determinata pe o perioada de 3 luni, cu cel putin o proba pe luna, cu exceptia
cazului in care Autoritatea specifica o alta metodologie pentru a se tine cont de variatii sezoniere ale
nivelurilor de productie.

CAP. 2
Cerinte referitoare la produsele lactate

I. Cerinte de temperatura
1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, dupa receptia la o
intreprindere de procesare, laptele este racit rapid la o temperatura nu mai mare de 6 grade C si tinut
la aceasta temperatura pana la procesare.
2. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar pot pastra laptele la o temperatura mai ridicata,
daca:
a) procesarea incepe imediat dupa muls sau in decurs de patru ore de la receptia la intreprinderea

44
de procesare; sau
b) Autoritatea autorizeaza o temperatura mai ridicata din motive tehnologice referitoare la
fabricarea anumitor produse lactate.

II. Cerinte pentru tratamentul termic

1. Cand laptele crud sau produsele lactate sunt supuse unui tratament termic, operatorii cu
activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca acesta satisface cerintele din cap. XI din
anexa nr. 2 la Regulile generale pentru igiena produselor alimentare, aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE.
2. Cand se considera ca laptele crud trebuie sa se supuna unui tratament termic, operatorii cu
activitate in domeniul alimentar trebuie:
a) sa aiba in vedere procedurile elaborate in conformitate cu principiile HACCP (Hazard Analysis and
Critical Control Point), conform Hotararii Guvernului nr. 955/2005, ce transpune Regulamentul nr.
854/2004/CE; si
b) sa se conformeze oricaror cerinte pe care Autoritatea le poate impune in aceasta privinta, atunci
cand autorizeaza intreprinderi sau cand efectueaza controale, in conformitate cu Hotararea Guvernului
nr. 955/2005, ce transpune Regulamentul nr. 854/2004/CE.

III. Criterii pentru laptele crud de vaca

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care fabrica produse lactate trebuie sa initieze
proceduri pentru a se asigura ca, imediat inaintea procesarii:
a) laptele crud de vaca utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30 grade C mai
mic de 300.000 per ml; si,
b) laptele de vaca procesat utilizat pentru prepararea produselor lactate are N.T.G. la 30 grade C
mai mic de 100.000 per ml.
2. Cand laptele nu intruneste criteriile prevazute la pct. 1, operatorii cu activitate in domeniul
alimentar trebuie sa informeze autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor
judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, si sa ia masuri pentru a corecta situatia.

CAP. 3
Ambalare si impachetare

Sigilarea ambalajelor destinate consumatorului trebuie sa fie efectuata imediat dupa umplere, prin
intermediul dispozitivelor de sigilare ce previn contaminarea, la intreprinderea in care are loc ultimul
tratament termic al produselor lactate lichide. Sistemul de sigilare trebuie sa fie confectionat de asa
maniera incat, dupa deschidere, dovada deschiderii sa fie evidenta si usor de verificat.

CAP. 4
Etichetare

1. In plus fata de cerintele Hotararii Guvernului nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002, cu modificarile si
completarile ulterioare, etichetarea trebuie sa prezinte in mod clar:
a) in cazul laptelui crud destinat consumului uman direct, cuvintele "lapte crud";
b) in cazul produselor obtinute din lapte crud, printr-un proces de fabricatie ce nu include nici un
tratament termic, fizic sau chimic, cuvintele "produs cu lapte crud".
2. Cerintele pct. 1 se aplica produselor destinate pentru comertul cu amanuntul. Termenul
"etichetare" include orice ambalaj, document, nota, eticheta, inel sau emblema ce insoteste sau se
refera la astfel de produse.

45
 CAP. 5
Marca de identificare

Prin derogare de la cerintele sectiunii I din anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice:
1. in loc de indicarea numarului de autorizare al intreprinderii, marca de identificare poate sa indice
locul de pe ambalaj sau de pe pachet unde este inscris numarul de autorizare al intreprinderii;
2. in cazul sticlelor reutilizabile, marca de identificare poate sa indice numai initialele tarii
expeditoare si numarul de autorizare al intreprinderii.

SECTIUNEA a X-a
Oua si produse din oua

CAP. 1
Oua

1. In spatiile producatorului si pana la vanzare catre consumator, ouale trebuie sa fie tinute curate,
uscate, fara miros strain, protejate eficient de socuri si de expunere directa la soare.
2. Ouale trebuie sa fie depozitate si transportate la o temperatura, preferabil constanta,
corespunzatoare pentru asigurarea conservarii optime a proprietatilor igienice ale acestora.
Ouale trebuie sa fie livrate catre consumator in decurs de maximum 21 de zile de la ouat.

CAP. 2
Produse din oua

I. Cerinte pentru intreprinderi

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca intreprinderile pentru
fabricarea produselor din oua sunt construite, proiectate si echipate astfel incat sa se asigure
separarea urmatoarelor operatiuni:
1. spalarea, uscarea si dezinfectarea oualor murdare, atunci cand se efectueaza;
2. spargerea oualor, colectarea continutului acestora si indepartarea partilor de coaja si membrane;
si
3. operatiuni, altele decat cele prevazute la pct. 1 si 2.

II. Materii prime pentru fabricarea de produse din oua

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca materiile prime utilizate
pentru fabricarea de produse din oua sunt conforme cu urmatoarele cerinte:
1. Coaja oualor utilizate pentru fabricarea de produse din oua trebuie sa fie complet dezvoltata si
sa nu prezinte crapaturi. Totusi, ouale crapate pot fi utilizate pentru fabricarea de produse din oua,
daca intreprinderea de productie sau centrul de ambalare le livreaza direct intreprinderilor de
procesare, unde acestea trebuie sa fie sparte cat mai curand posibil.
2. Oul lichid obtinut intr-o intreprindere autorizata in acest scop poate fi utilizat ca materie prima.
Oul lichid trebuie sa fie obtinut in conformitate cu cerintele pct. 1, 2, 3, 4 si 7 ale partii a III-a.

III. Cerinte speciale de igiena pentru fabricarea de produse din oua

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca toate operatiunile sunt
efectuate de asa maniera incat sa se evite orice fel de contaminare in timpul productiei, manipularii si
depozitarii de produse din oua, in special prin asigurarea conformitatii cu urmatoarele cerinte:
1. Ouale trebuie sa fie sparte numai atunci cand acestea sunt curate si uscate.
2. Ouale trebuie sa fie sparte intr-o maniera ce reduce la minimum contaminarea, in special prin
asigurarea unei separari adecvate de alte operatiuni. Ouale crapate trebuie sa fie procesate cat mai

46
curand posibil.
3. Ouale, altele decat cele de gaina, de curca sau de bibilica, trebuie sa fie manipulate si procesate
separat. Tot echipamentul trebuie sa fie curatat si dezinfectat inainte sa fie reluata procesarea oualor
de gaina, de curca si de bibilica.
4. Continutul oualor nu trebuie sa fie obtinut prin centrifugarea ori zdrobirea oualor, iar
centrifugarea nu poate sa fie utilizata nici pentru obtinerea resturilor de albus de ou din cojile goale,
pentru consum uman.
5. Dupa spargere, fiecare parte a produsului din oua trebuie sa fie supusa procesarii cat mai curand
posibil, pentru a se elimina riscurile microbiologice sau pentru ca acestea sa fie reduse la un nivel
acceptabil. Un lot ce a fost prelucrat insuficient poate sa fie supus imediat unei noi procesari in
aceeasi intreprindere, daca aceasta il face propriu pentru consum uman. Cand un lot este gasit
impropriu pentru consum uman, acesta trebuie sa fie denaturat astfel incat sa se asigure ca nu este
utilizat pentru consum uman.
6. Procesarea nu este necesara pentru albusul de ou destinat fabricarii de albumina deshidratata
sau cristalizata care ulterior va fi supusa unui tratament termic.
7. Daca prelucrarea nu este efectuata imediat dupa spargere, oul lichid trebuie sa fie depozitat fie
congelat, fie la o temperatura nu mai mare de 4 grade C. Perioada de depozitare la temperatura de 4
grade C inainte de procesare nu trebuie sa depaseasca 48 de ore. Totusi, aceste cerinte nu se aplica
produselor din care urmeaza sa se extraga zaharurile, daca procesul de extragere a zaharurilor este
efectuat cat mai curand posibil.
8. Produsele ce nu au fost stabilizate astfel incat sa fie pastrate la temperatura camerei trebuie sa
fie racite la o temperatura nu mai mare de 4 grade C. Produsele pentru congelare trebuie sa fie
congelate imediat dupa prelucrare.

IV. Specificatii analitice

1. Concentratia de acid 3 hidroxibutiric nu trebuie sa depaseasca 10 mg/kg in substanta uscata a
produsului din oua nemodificat.
2. Continutul de acid lactic al materiei prime utilizate pentru fabricarea de produse din oua nu
trebuie sa depaseasca 1 g/kg de substanta uscata. Pentru produse fermentate, aceasta valoare
trebuie sa fie cea inregistrata inaintea procesului de fermentatie.
3. Cantitatea de resturi de coji de oua, membrane de oua si orice alte parti din produsul din oua
procesat nu trebuie sa depaseasca 100 mg/kg de produs din oua.

V. Etichetarea si marcarea pentru identificare

1. In plus fata de cerintele generale pentru marcarea de identificare prevazute la sectiunea I din
anexa nr. 2 la prezentele reguli specifice, fiecare transport de produse din oua ce nu sunt destinate
pentru vanzare cu amanuntul, ci pentru utilizare ca ingredient la fabricarea unui alt produs, trebuie sa
prezinte o eticheta ce indica temperatura la care produsele din oua trebuie sa fie pastrate si perioada
in care poate fi astfel asigurata conservarea.
2. In cazul oualor lichide, eticheta prevazuta la pct. 1 trebuie, de asemenea, sa poarte cuvintele:
"produse din oua nepasteurizate - pentru a fi tratate la locul de destinatie" si sa indice data si ora
spargerii.

SECTIUNEA a XI-a
Pulpe de broaste si melci

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care prepara pulpe de broaste sau melci pentru
consum uman trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Broastele si melcii trebuie sa fie ucisi intr-o intreprindere construita, proiectata si echipata pentru
acest scop.

47
 2. Intreprinderea in care sunt preparate pulpe de broaste trebuie sa aiba o incapere rezervata
pentru depozitarea si spalarea broastelor vii si pentru taierea si sangerarea acestora. Aceasta incapere
trebuie sa fie separata fizic de incaperea de preparare.
3. Broastele si melcii care au murit altfel decat prin ucidere in intreprindere nu trebuie sa fie
preparati pentru consum uman.
4. Broastele si melcii trebuie sa fie supusi unei examinari organoleptice efectuate prin prelevare de
probe. Daca aceasta examinare indica faptul ca acestia pot prezenta un risc, acestia nu trebuie sa fie
utilizati pentru consum uman.
5. Imediat dupa preparare, pulpele de broasca trebuie sa fie spalate complet cu jet de apa potabila
si racite imediat la o temperatura apropiata de cea de topire a ghetii, congelate sau procesate.
6. Dupa ucidere, hepato-pancreasul melcilor trebuie sa fie indepartat si nu trebuie sa fie utilizat
pentru consum uman, daca acesta poate prezenta un risc.

SECTIUNEA a XII-a
Grasimi de origine animala procesate si jumari

CAP. 1
Cerinte aplicabile pentru intreprinderi ce colecteaza sau proceseaza materii prime

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca intreprinderile care

colecteaza sau proceseaza materii prime pentru obtinerea de grasimi de origine animala procesate si
jumari se conformeaza cu urmatoarele cerinte:
1. Centrele destinate colectarii de materii prime si transportului ulterior catre intreprinderi de
procesare trebuie sa fie dotate cu facilitati pentru depozitarea materiilor prime la o temperatura nu
mai mare de 7 grade C.
2. Fiecare intreprindere de procesare trebuie sa aiba:
a) facilitati pentru refrigerare;
b) un spatiu pentru expediere, cu exceptia cazului in care intreprinderea expediaza grasime animala
procesata numai in containere; si
c) daca este necesar, echipament potrivit pentru prepararea de produse constand din grasimi
animale procesate amestecate cu alte produse alimentare si/sau condimente.
3. Facilitatile de refrigerare prevazute la pct. 1 si pct. 2 lit. a) nu sunt necesare, daca protocoalele
pentru furnizarea de materii prime asigura ca acestea nu sunt niciodata depozitate sau transportate
fara refrigerare activa, in alt mod decat este prevazut la cap. II pct. 1 lit. d).

CAP. 2
Cerinte de igiena pentru prepararea grasimii de origine animala procesate si a jumarilor

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care prepara grasimi de origine animala procesate si
jumari trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Materiile prime trebuie sa:
a) provina de la animale care au fost taiate intr-un abator si care au fost considerate proprii pentru
consum uman ca urmare a inspectiei ante-mortem si post-mortem;
b) fie constituite din tesuturi adipoase sau oase cu un continut cat mai mic posibil de sange si
impuritati;
c) provina din intreprinderi inregistrate sau autorizate conform Hotararii Guvernului nr. 924/2005 ce
transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE, sau in conformitate cu prezenta hotarare; si
d) sa fie transportate si depozitate pana la procesare, in conditii igienice si la o temperatura interna
nu mai mare de 7 grade C. Totusi, materiile prime pot fi depozitate si transportate fara refrigerare
activa, daca sunt procesate in decurs de 12 ore dupa ziua in care au fost obtinute.

48
 2. In timpul procesarii este interzisa utilizarea solventilor.
3. Cand grasimea pentru rafinare intruneste standardele prevazute la pct. 4, grasimea animala
procesata si preparata conform pct. 1 si 2 poate fi rafinata in aceeasi intreprindere sau in alta
intreprindere, cu scopul de a se imbunatati calitatile fizico-chimice ale acesteia.
4. Grasimea de origine animala procesata, in functie de tip, trebuie sa intruneasca urmatoarele
standarde:
________________________________________________________________________________
Rumegatoare Animale din specia Alte grasimi de
porcine origine animala
________________________________________________________________________________
Seu comestibil Seu Grasime Untura Comestibile Pentru
pentru comestibila si alte rafinare
_______________ rafinare _____________ grasimi
Primul Alte Untura Alte de porc
lichid *2) pentru
*1) rafinare
________________________________________________________________________________
FFA (m/m% 0,75 1,25 3,0 0,75 1,25 2,0 1,25 3,0
acid oleic)
maxim
________________________________________________________________________________
Peroxid 4 4 6 4 4 6 4 10
maxim meq/kg meq/kg meq/kg meq/kg meq/kg meq/kg meq/kg meq/kg
________________________________________________________________________________
Impuritati
totale Maximum 0,15% Maximum 0,5%
insolubile
________________________________________________________________________________
Miros, gust, culoare normal
________________________________________________________________________________
*1) Grasimea de origine animala procesata, obtinuta prin procesarea la temperatura joasa a
grasimii proaspete provenite de la nivelul cordului, epiplonului, rinichilor si mezenterului de animale
din specia bovine, si grasimea provenita din salile de transare.
*2) Grasimea de origine animala procesata, obtinuta din tesuturile adipoase de la animale din
specia porcine.

5. Jumarile destinate consumului uman trebuie sa fie depozitate in conformitate cu urmatoarele

cerinte de temperatura:
a) cand jumarile sunt procesate la o temperatura de cel mult 70 grade C, acestea trebuie sa fie
depozitate:
(i) la o temperatura de cel mult 7 grade C pentru o perioada ce nu depaseste 24 de ore; sau
(ii) la o temperatura de cel mult -18 grade C;
b) cand jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70 grade C si au un procent de
umiditate de 10% (m/m) sau mai mult, acestea trebuie sa fie depozitate:
(i) la o temperatura nu mai mare de 7 grade C, pentru o perioada ce nu depaseste 48 de ore sau la
un raport de timp/temperatura care sa ofere o garantie echivalenta; sau
(ii) la o temperatura nu mai mare de -18 grade C;
c) cand jumarile sunt procesate la o temperatura mai mare de 70 grade C si au un procent de
umiditate sub 10% (m/m), nu exista cerinte specifice.

49
 SECTIUNEA a XIII-a
Stomacuri, vezici urinare si intestine tratate

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care trateaza stomacuri, vezici urinare si intestine
trebuie sa asigure conformitatea cu urmatoarele cerinte:
1. Intestinele, vezicile urinare si stomacurile de animale pot fi puse pe piata numai daca:
a) acestea provin de la animale ce au fost taiate intr-un abator si care s-au dovedit a fi proprii
pentru consum uman, ca urmare a inspectiei ante-mortem si post-mortem;
b) acestea sunt sarate, tratate termic sau uscate; si
c) dupa tratamentul prevazut la lit. b) sunt luate masuri eficiente pentru a se preveni
recontaminarea.
2. Stomacurile, vezicile urinare si intestinele tratate ce nu pot fi tinute la temperatura ambientala
trebuie sa fie depozitate refrigerate, utilizandu-se facilitati destinate pentru acest scop, pana la livrarea
acestora. In special produsele ce nu sunt sarate sau uscate trebuie sa fie tinute la o temperatura de
cel mult 3 grade C.

SECTIUNEA a XIV-a
Gelatina

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care fabrica gelatina trebuie sa asigure

conformitatea cu urmatoarele cerinte ale prezentei sectiuni.
2. Pentru scopul prezentei sectiuni, tabacire inseamna intarirea pieilor, utilizandu-se agenti vegetali
de tabacire, saruri de crom sau alte substante, precum saruri de aluminiu, saruri ferice, saruri ale
acidului silicic, aldehide si chinone sau alti agenti sintetici de intarire.

CAP. 1
Cerinte pentru materii prime

1. Pot fi folosite urmatoarele materii prime pentru producerea de gelatina destinata pentru utilizare
in alimente:
a) oase;
b) piei prelucrate si neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma;
c) piei de porc;
d) piei de pasare;
e) tendoane si sinovii;
f) piei prelucrate si neprelucrate de vanat salbatic; si
g) piei si oase de peste.
2. Este interzisa utilizarea de piei prelucrate si neprelucrate daca acestea au fost supuse oricarui
proces de tabacire, indiferent daca acest proces a fost finalizat sau nu.
3. Materiile prime prevazute la pct. 1 lit. a) - e) trebuie sa provina de la animale care au fost taiate
intr-un abator si ale caror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a
inspectiei ante-mortem si post-mortem sau in cazul pieilor prelucrate si neprelucrate provenite de la
vanat salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.
4. Materiile prime trebuie sa provina din intreprinderi inregistrate sau autorizate conform Hotararii
Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE, sau in conformitate cu
prezenta hotarare.
5. Centrele de colectare si tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru
producerea de gelatina destinata consumului uman, daca autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, le autorizeaza in mod special
pentru acest scop, iar acestea indeplinesc urmatoarele cerinte:

50
 a) trebuie sa aiba incaperi de depozitare cu pardoseli solide si pereti netezi ce sunt usor de curatat
si de dezinfectat, iar atunci cand este necesar, prevazute cu facilitati pentru refrigerare;
b) incaperile de depozitare trebuie sa fie pastrate in stare buna de curatenie si intretinere, astfel
incat acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime;
c) daca materia prima ce nu este in conformitate cu prezentul capitol este depozitata si/sau
procesata in aceste spatii, aceasta trebuie sa fie separata de materia prima ce este in conformitate cu
prezentul capitol pe toata durata receptiei, depozitarii, procesarii si expedierii.

CAP. 2
Transportul si depozitarea materiilor prime

1. In locul marcii de identificare prevazute la sectiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli
specifice, materiile prime trebuie sa fie insotite pe durata transportului de un document ce indica
intreprinderea de origine si care contine informatiile prevazute de modelul de document prevazut in
anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, cand acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei
tabacarii si atunci cand sunt expediate intreprinderii de prelucrare a gelatinei.
2. Materiile prime trebuie sa fie transportate si depozitate, racite sau congelate, cu exceptia cazului
in care, acestea sunt procesate in decurs de 24 de ore de la livrare. Totusi, pot fi transportate si
depozitate la temperatura ambientala oase degresate si uscate sau oseina, piei sarate, uscate si
tratate cu apa de var, precum si piei tratate cu acizi ori baze.

CAP. 3
Cerinte pentru fabricarea de gelatina

1. Procesul de productie pentru gelatina trebuie sa asigure ca:

a) toata materia osoasa de la rumegatoare, provenita de la animale fatate, crescute sau taiate in
tari ori in regiuni clasificate ca avand o incidenta redusa de encefalopatie spongiforma bovina, in
conformitate cu legislatia nationala ce transpune legislatia comunitara specifica, este supusa unui
proces ce asigura ca toata materia osoasa este zdrobita fin si degresata cu apa fierbinte, iar apoi
tratata cu acid clorhidric diluat (la concentratie minima de 4% si pH < 1,5), pentru o perioada de cel
putin doua zile, urmat de un tratament alcalin cu solutie saturata de hidroxid de calciu (pH > 12,5),
pentru o perioada de cel putin 20 de zile, cu o etapa de sterilizare la 138 - 140 grade C timp de 4
secunde sau de un proces echivalent autorizat; si,
b) alta materie prima este supusa unui tratament cu acizi sau baze, urmat de una sau mai multe
clatiri; pH-ul trebuie sa fie ulterior ajustat. Gelatina trebuie sa fie extrasa prin incalzire, o data sau de
mai multe ori consecutiv, urmata de purificare prin intermediul filtrarii si sterilizarii.
2. Daca un operator cu activitate in domeniul alimentar care fabrica gelatina se conformeaza cu
cerintele ce se aplica gelatinei destinate consumului uman cu referire la toata gelatina pe care o
produce, acesta poate produce si depozita gelatina ce nu este destinata consumului uman in aceeasi
intreprindere.

CAP. 4
Cerinte pentru produse finite

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca gelatina este conforma cu

limitele de reziduuri prevazute de urmatorul tabel:
_______________________________
Reziduuri Limita
_______________________________
As 1 ppm

51
 Pb 5 ppm
Cd 0,5 ppm
Hg 0,15 ppm
Cr 10 ppm
Cu 30 ppm
Zn 50 ppm
SO2 (Reith Williams) 50 ppm
H2O2 (Farmacopeea
Europeana 1986 (V2O2)) 10 ppm
_______________________________

SECTIUNEA a XV-a
Colagen

1. Operatorii cu activitate in domeniul alimentar care fabrica colagen trebuie sa asigure

conformitatea cu cerintele prezentei sectiuni.
2. Pentru scopul prezentei sectiuni, tabacire inseamna intarirea pieilor, utilizandu-se agenti vegetali
de tabacire, saruri de crom sau alte substante, precum saruri de aluminiu, saruri ferice, saruri ale
acidului silicic, aldehide si chinone sau alti agenti sintetici de intarire.

CAP. 1
Cerinte pentru materii prime

1. Pentru producerea de colagen destinat utilizarii in alimente, pot fi folosite urmatoarele materii
prime:
a) piei prelucrate si neprelucrate de la animale rumegatoare de ferma;
b) piei si oase de porc;
c) piei si oase de pasare;
d) tendoane;
e) piei prelucrate si neprelucrate de vanat salbatic; si
f) piei si oase de peste.
2. Este interzisa utilizarea de piei prelucrate si neprelucrate, daca acestea au fost supuse oricarui
proces de tabacire, indiferent daca acest proces a fost finalizat sau nu.
3. Materiile prime prevazute la pct. 1 lit. a) - d) trebuie sa provina de la animale care au fost taiate
intr-un abator si ale caror carcase s-au dovedit a fi proprii pentru consum uman, ca urmare a
inspectiei ante- si post-mortem sau in cazul pieilor prelucrate si neprelucrate provenite de la vanat
salbatic dovedit a fi propriu pentru consum uman.
4. Materiile prime trebuie sa provina din intreprinderi inregistrate sau autorizate conform Hotararii
Guvernului nr. 924/2005 ce transpune Regulamentul nr. 852/2004/CE, sau in conformitate cu
prezenta hotarare.
5. Centrele de colectare si tabacariile pot, de asemenea, sa furnizeze materie prima pentru
producerea de colagen destinat consumului uman, daca autoritatea sanitara veterinara si pentru
siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, le autorizeaza in mod special in
acest scop, iar acestea indeplinesc urmatoarele cerinte:
a) acestea trebuie sa aiba incaperi de depozitare cu pardoseli solide si pereti netezi ce sunt usor de
curatat si de dezinfectat, iar atunci cand este necesar, prevazute cu facilitati pentru refrigerare;
b) incaperile de depozitare trebuie sa fie pastrate in stare buna de curatenie si intretinere, astfel
incat acestea sa nu constituie o sursa de contaminare pentru materiile prime;
c) daca materia prima ce nu este in conformitate cu prezentul capitol este depozitata si/sau
procesata in aceste spatii, aceasta trebuie sa fie separata de materia prima ce este in conformitate cu

52
prezentul capitol pe toata perioada receptiei, depozitarii, procesarii si expedierii.

CAP. 2
Transportul si depozitarea materiilor prime

1. In locul marcii de identificare prevazute la sectiunea I din anexa nr. 2 la prezentele reguli
specifice, materiile prime trebuie sa fie insotite pe durata transportului de un document ce indica
intreprinderea de origine si care contine informatiile prevazute de modelul de document prevazut in
anexa nr. 4 la prezentele reguli specifice, cand acestea sunt livrate unui centru de colectare sau unei
tabacarii si cand sunt expediate intreprinderii de procesare a colagenului.
2. Materiile prime trebuie sa fie transportate si depozitate racite sau congelate, cu exceptia cazului
in care acestea sunt prelucrate in decurs de 24 de ore de la livrarea acestora. Totusi, pot fi
transportate si depozitate la temperatura ambientala oase degresate si uscate sau oseina, piei sarate,
uscate si tratate cu apa de var, precum si piei tratate cu acizi ori baze.

CAP. 3
Cerinte pentru fabricarea de colagen

1. Colagenul trebuie sa fie produs printr-un proces ce asigura ca materia prima este supusa unui
tratament ce implica spalare, ajustare a pH-ului, utilizandu-se acizi sau baze, urmat de una ori mai
multe clatiri, filtrare si extragere sau de un proces echivalent autorizat.
2. Dupa ce a fost supus procesului prevazut la pct. 1 colagenul poate fi supus unui proces de
uscare.
3. Daca un operator cu activitate in domeniul alimentar care fabrica colagen se conformeaza
cerintelor ce se aplica colagenului destinat consumului uman, cu referire la tot colagenul pe care il
produce, acesta poate produce si depozita colagen ce nu este destinat consumului uman in aceeasi
intreprindere.

CAP. 4
Cerinte pentru produse finite

Operatorii cu activitate in domeniul alimentar trebuie sa se asigure ca, in fapt, colagenul este
conform cu limitele de reziduuri prevazute de urmatorul tabel:
_______________________________
Reziduuri Limita
_______________________________
As 1 ppm
Pb 5 ppm
Cd 0,5 ppm
Hg 0,15 ppm
Cr 10 ppm
Cu 30 ppm
Zn 50 ppm
SO2 (Reith Williams) 50 ppm
H2O2 (Farmacopeea
Europeana 1986 (V2O2)) 10 ppm
_______________________________

53
 CAP. 5
Etichetarea

Ambalajele si pachetele ce contin colagen trebuie sa poarte cuvintele "colagen propriu consumului
uman" si sa indice data prepararii.

ANEXA 4
la regulile specifice

MODEL DE DOCUMENT CE TREBUIE SA INSOTEASCA MATERIA PRIMA DESTINATA PENTRU

PRODUCEREA DE GELATINA SAU COLAGEN
MODEL DOCUMENT TO ACCOMPANY RAW MATERIAL DESTINED FOR THE PRODUCTION OF
GELATINE OR COLLAGEN

I. Identificarea materiei prime

I. Identification of raw material

Tip de produse ...........................................................

Type of products .........................................................

Data de fabricare ........................................................

Date of manufacture ......................................................

Tipul materialului de impachetare ........................................

Type of packaging ........................................................

Numarul de pachete .......................................................

Number of packages .......................................................

Perioada de depozitare garantata .........................................

Guaranteed storage period ................................................

Greutate neta (kg) .......................................................

Net weight (kg) ..........................................................

II. Originea materiei prime

II. Origin of raw material

Adresa/Adresele si numarul/numerele de inregistrare al/ale intreprinderii/intreprinderilor de

productie autorizate
..........................................................................
Address(es) and registration number(s) of the approved production establishment(s)
..........................................................................

III. Destinatia materiei prime

III. Destination of raw material

Materia prima este expediata:

54
The raw material will be sent:

De la ....................................................................
(locul de incarcare)
from .....................................................................
(place of loading)

la .......................................................................
(tara si locul de destinatie)
to .......................................................................
(country and place of destination)

cu urmatoarele mijloace de transport .....................................

by the following means of transport ......................................

Numele si adresa expeditorului ...........................................

Name and address of consignor ............................................

Numele si adresa destinatarului ..........................................

Name and address of consignee ............................................

55