Ministrul Educatiei, Cercetarii Tineretului si

Sportului

Colegiul Tehnic ,,Alexandru Ioan Cuza” Barlad

PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENTELOR PROFESIONALE

Specializarea, Tehnician electronist

Indrumator Candidat
Prof. Ilie Mihaela
cls XII-E3.SCAN

1
 2012-2013
Tema proiectului

Osciloscopul

2
 Cuprins

Argument......................................................................................4
Capitolul.I.Generalitati.Clasificare...............................................5
Capitolul.II.Principiul de functionare...........................................7
II.1.Functionare si constructie......................................8
II.2.Tubul catodic........................................................12
II.3.Dispozitivul de emisie si focalizare
( tunul de electroni )................................................................13
II.4.Dispozitivul de deflexie........................................14
II.5.Ecranul..................................................................15
II.6.Generatorul baza de timp......................................15
Capitolul.III.Masuri cu ajutorul osciloscopului..........................18
III.1.Masurarea tensiunilor..........................................18
III.2.Masurarea intensitatii curentului electric............20
Capitolul.IV.Tendinte actuale in evolutia osciloscopului............24
Capitolul.V.Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii........26
Bibliografie...................................................................................28
Anexe............................................................................................29

3
 Argument

Ca aparat de masura si control, osciloscopul prezinta unele

avantaje ca:
 impedanta de intrare mare, de ordinul megohmilor;
consum de putere foarte mic de la circuitul de masurat:
sensibilitate mare (la unele tipuri constructive constanta fiind
de fractiuni de mV/cm);
banda de frecvente foarte larga, pana la sute de megaherti si, in
constructii speciale (cu esantionare), pana la zeci de gigaherti;
comoditate mare in exploatare.
Osciloscopul catodic este un aparat de masurare sau observare,
care utilizeaza unul sau mai multe fascicule de electroni pentru a
da o reprezentare a valorilor instantanee ale semnalului electric
masurat in functie de diverse marimi variabile, dintre care cel mai
des intâlnita este timpul. Aceasta reprezentare se realizeaza pe
ecranul unui tub catodic, de unde si denumirea de osciloscop
catodic.
Este instrumentul tipic de analiza a semnalelor in domeniul
amplitudine-timp.
Prin folosirea de traductoare adecvate, se poate reprezenta
dependenta de timp a oricarei marimi fizice, largind astfel foarte
mult aria domeniilor de aplicatie.
Urmare evolutiei lor actuale si prin asociere cu tehnica numerica,
osciloscoapele pot fi incluse in sisteme de masurare si comanda
automata programata a unor procese.
Avantaje care au impus osciloscopul ca un instrument
indispensabil din orice laborator de masurari electronice:
- lipsa de inertie a elementului de analiza (spotul luminos) a
fenomenului, rezultând posibilitatea de masurare pâna la frecvente
de ordinul sute de MHz-ilor;
- consum propriu redus, fenomenul fiind analizat practic fara
perturbatii;

4
- impedanta de intrare de ordinal MW;
- semsibilitate ridicata;
- analiza in domeniul amplitudine-timp a fenomenului si
vizualizarea in sistem bidimensional.

Capitolul.I.
Generalitati.Clasificare
Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea pe
ecranul unui tub catodic a curbelor ce reprezinta variatia in
timp a diferitelor marimi sau a curbelor ce reprezinta dependenta
intre doua marimi.
Imaginile obtinute pe ecran se numesc oscilograme.
Osciloscopul este unul dintre cele mai raspandite aparate
electronice, si are o larga utilizare, fie ca aparat de-sine-statator, fie
ca parte componenta a altor aparate electronice.
Ca aparat de-sine-statator, el se utilizeaza la:
- vizualizarea si studierea curbelor de variatie in timp a diferitelor
semnale electrice (curenti, tensiuni);
- compararea diferitelor semnale electrice;
- masurarea unor marimi electrice (tensiuni, intensitati, frecvente,
defazaje, grad de modulatie, distorsiuni etc.);
- masurarea valorilor instantanee a unor semnale (tensiuni,
curenti);
- masurarea intervalelor de timp;
- vizualizarea caracteristicilor componentelor electronice (tuburi
electronice, tranzistoare), a curbelor de histerezis ale materialelor
magnetice etc.
Uneori Osciloscopul face parte din sisteme de masurare si control
sau din aparate mai complexe, cum ar fi: caracteriograful (aparat
pentru vizualizarea caracteristicilor tranzistoarelor), vobuloscopul
(aparat pentru vizualizarea caracteristicilor de frecventa ale
amplificatoarelor). selectograful (aparat pentru vizualizarea
curbelor de selectivitate) etc.

5
 Impreuna cu diferite traductoare, osciloscopul poate fi folosit si la
studierea si masurarea unor marimi neelectrice, cum ar fi in
medicina, fizica nucleara, geofizica etc.
Osciloscopul se realizeaza intr-o mare varietate de tipuri
constructive.
In tara noastra se construiesc diferite tipuri de osciloscoape la
I.E.M.I - Bucuresti.

Clasificari

Dupa modul de tratare a semnalelor analizate deosebim:

- osciloscoape analogice, in care prelucrarea are loc numai in

circuite analogice;
- osciloscoape numerice (digitale), in care semnalul este convertit
sub forma numerica, prelucrat astfel si reconvertit in analogic
pentru afisare;
- combinate.
Dupa modul de analiza a semnalelor in domeniul timp, deosebim
urmatoarele tipuri de osciloscoape:
- osciloscoapele de timp real: sunt osciloscoapele la care intre
fiecare punct al imaginii de pe ecran si fiecare valoare
momentana a semnalului exista o corespondenta biunivoca.
Banda lor de frecventa poate atinge 500 MHz;
- osciloscoapele cu esantionare (DSO- Digital Sampling
Oscilloscope), cu care, aplicând o tehnica speciala de esantionare,
se pot analiza semnale cu frecvente de pâna la 50 GHz. Datorita
acestei tehnici ele se mai numesc si osciloscoape de "timp
translatat".
O alta categorie de osciloscoape sunt cele cu memorie: in tehnica
analogica acestea sunt echipate cu tuburi catodice al caror strat de
luminofor prezinta proprietatea de remanenta a imaginii; ele sunt
deosebit de utile in analiza fenomenelor tranzitorii (foarte rapide si
care nu se repeta).

6
 Capitolul.II.
Principiul de functionare

Elementul principal al unui osciloscop este tubul catodic. Pentru

a putea afisa pe ecranul tubului catodic curba ce reprezinta
dependenta intre doua marimi, A=f si verticala (y), pentru a descrie
pe ecran curba dorita ceea ce este posibil avind in vedere:
- proprietatea unui fascicul de electroni de a produce in punctul de
impact (de ciocnire) iluminarea unui ecran tratat cu substante
luminofore;
- proprietatea unui fascicul de electroni de a fi deviat sub actiunea
unui cimp electric sau magnetic.
Fasciculul de electroni este produs, focalizat si accelerat in tubul
catodic si loveste ecranul acestuia producind un punct luminos
(spot). Deplasarea spotului pe ecran se realizeaza prim devierea
fasciculului de electroni cu ajutorul unor campuri electrice create
de doua perechi de placi de deflexie din interiorul tubului catodic,
la aplicarea unor tensiuni Uy la placile de deflexie pe directia y si
Ux la placile de deflexie pe directia x.
Pentru ca pe ecran sa apara curba A=f (B), celor doua perechi de
deflexie li se aplica marimile A si B. Ca urmare spotul se va
deplasa dupa directiile y si x in acelasi ritm ca si marimile A si B.
Daca marimile A si B sunt periodice, pentru ca pe ecran sa apara o
imagine stabila este necesar ca intre frecventele celor doua marimi
sa existe relatia:
fA=n x fE
unde n este un numar intreg.

II.1.Functionare si constructie

7
Elemente componente. Schema Bloc
Osciloscoapele moderne sunt alcatute din mai multe elemente
componente conectate intre ele dupa o schema bloc ca cea
reprezenta in figura 1, care contine: tubul catodic, amplificatoarele
Ay si Ax, atenuatoarele Aty si Atx generatorul bazei
de timp, circuitul de sincronizare , circuitul pentru controlul
intensitatii spotului, circuitul de intarziere si blocul de alimentare.

Figura 1: Schema bloc a unui osciloscop catodic

Tubul catodic este elementul principal al osciloscopului. In

interiorul lui se genereaza fasciculul de electroni care - deviat sub
actiunea campurilor produse de semnalele de studiat, ciocnesc
ecranul, descriind pe acesta curbele dorite.
Amplificatoarele Ay si Ax amplifica semnalele de studiat prea
mici, inainte

8
de a fi aplicate placilor de deflexie.
Atenuatoarele Aty si Atx micsoreaza semnalele prea mari inainte
de a fi aplicate amplificatoarelor Ay si Ax. La osciloscoapele
moderne, atenuatoarele sunt calibrate in V/cm sau mV/cm
reprezentind tensiunea necesara la intrarea atenuatorului pentru a
produce o deplasare a spotului pe ecran de 1 cm. Aceasta calibrare
este valabila numai daca reglajul amplificarii amplificatorului
respectiv este la maxim.
Generatorul bazei de timp. In cazul vizualizarii curbelor ce
reprezinta variatia in timp a unor marimi [A = f(t)], la placile de
deflexie X trebuie sa se aplice o tensiune proportionala cu timpul:
Ux=Kxt
Tensiunea Ux trebuie deci sa fie o tensiune liniar-variabila in
timp,adica de forma dintilor de ferastrau. Aceasta tensiune este
generata in osciloscop de generatorul bazei de timp.
Circuitui de sincronizare (de declansare). Pentru ca imaginea
de pe ecran
sa fie stabila, conform relatiei de mai sus este necesar ca
frecventa semnalului de vizualizat sa fie un multiplu intreg al
frecventei bazei de timp:
fA=n x fBT.
Pentru realizarea acestei conditii, generatorul bazei de timp are
frecventa variabila si , in plus , exista posibilitatea sincronizarii ei
prin circuitul de sincronizare , fie cu semnal de vizualizat, fie cu
un alt semnal exterior.
Pentru a se putea vizualiza si semnale neperiodice , la
osciloscoapele moderne generatorul bazei de timp poate functiona,
la alegere, fie continuu (relaxat), generind un semnal periodic chiar
si in absenta semnaului de vizualizat, fie declansat.
Spre deosebire de functionarea periodica, functionarea declansata
este comandata, chiar de semnalul de vizualizat. In lipsa
semnalului, baza de timp nu functioneaza. La aparitia unui semnal
la intrare, baza de timp se declanseaza, genereaza un singur dinte
de ferastrau si apoi se blocheaza din nou in asteptarea unui alt

9
semnal. In cazul in care la intrare se aplica un semnal periodic baza
de timp urmarind semnalul de la intrare devine periodica.

Figura 2: Diagramele tensiunilor in diferite puncte ale schemei

osciloscopului:
a-tensiunea;
b-tensiunea generata de baza de timp;
c-tensiunea pe cilindrul Wehnelt;
d-tensiunea dupa circuitul de intarziere
In figura 2 sunt reprezentate diagramele tensiunilor in diferite
puncte ale schemei unui osciloscop functionand cu baza de timp
declansata.In figura 2 (a) este reprezentat semnalul aplicat la
intrare in momentul t=t1. Pana la aparitia semnalului, baza de timp
este blocata.
La t=t1 baza de timp se declanseaza genereaza un dinte de
ferastrau si apoi se blocheaza din nou (figura 2, b).
Circuitul pentru controlul intensitatii spotului. In cazul
functionarii cu baza de timp declansata, in lipsa semnalului la
intrare, baza de timp fiind blocata, atat placilor de deflexie Y cat si
placilor de deflexie X nu li se aplica nici un semnal. In aceasta
situatie fasciculul de electroni ar bombarda ecranul intr-un singur
punct, in centru, ceea ce ar duce la distrugerea luminoforului in

10
punctui respectiv. Pentru a proteja ecranul, osciloscopul este
prevazut cu un circuit pentru controlul intensitatii spotului. Acesta
furnizeaza o tensiune negativa care se aplica pe cilindrul Wehnelt
pentru stingerea spotului cand baza de timp este blocata (figura
2c ).
Circuitul pentru controlul intensitatii spotului mai este folosit si la
stingerea spotului pe durata cursei de intoarcere si uneori la
modularea intensitatii spotului cu un semnal exterior.
Circuitul de intarziere are rolul de a intarzia semnalul astfel incat
acesta sa se aplice placilor Y dupa ce baza de timp a inceput sa
functioneze. In figura 2 d este reprezentata diagrama tensiunii Uy,
intirziata fata de tensiunea de la intrare, Ui cu timpul t. Daca nu sar
folosii circuitul de intarziere, semnalul s-ar aplica placilor Y cand
spotul este stins si baza de timp blocata, ceea ce ar face ca
inceputul semnalului sa nu mai apara pe ecran ( figura 3 a ). Cu
circuitul de intarziere semnalul se vizualizeaza corect (figura 3 b ).

Figura 3. Efectul circuituluiu de intarziere:

a – oscilogramul fara circuit de intarziere
b - oscilograma cu circuit de intarziere
Blocul de alimentare contine surse stabilizate de inalta si joasa
tensiune si asugura alimentarea celorlalte blocuri inclusiv a tubului
catodic.

II.2.Tubul catodic

11
 Asa cum s-a aratat, tubul catodic reprezentat este elementul
principal al osciloscopului.El este un tub cu vid, care are o parte
cilindrica si o parte tronconica (fig. 4 ).
 In interiorul tubului in partea cilindrica, se afla un dispozitiv de
emisie si focalizare, numit tun electronic, care emite, focalizeaza si
accelereaza fasciculul de electroni, si un sistem de deflexie pentru
devierea acestui fascicul.
 In partea frontala, tubul catodic are un ecran acoperit spre
interior cu substante luminofore. El devine luminos in punctul in
care este lovit de fasciculul de electroni.
 In interiorul tubului pe partea tronconica, este depus un strat
bun conducator de electricitate, care are rolul de ecranare si de
colectare a elctronilor, dupa ce acestia au lovit ecranul.

Figura 4: Tubul catodic

II.3.Dispozitivul de emisie si focalizare (tunul de

electroni)

12
Tunul de electroni este format de obicei dintr-un catod, un electrod
de comanda si doi anozi: de focalizare si de accelerare.
Catodul 1 este un cilindru metalic cu suprafata frontala acoperita
de un strat de oxizi de bariu si strontiu, ce poate emite usor
electronii. Catodul este incalzit indirect de un filament care se afla
in interior.
Electrodul de comanda 2, numit si cilindrul Wehnelt, este un
electrod cilindric ce inconjoara catodul si care este prevazut in
partea frontala cu un mic orificiu prin care trec electronii.
Electrodul de comanda se afla la un potential negativ fata de
catod formand in acest mod deplasarea electronilor. Potentialul
electrodului de comanda se poate varia cu potentiometrul Rg. Cu
cat electrodul de comanda va fi mai negativ fata de electrod, cu
atat putin electronii vor reusi sa treaca de el. In acest mod, regland
negativarea cilindrului Wehnelt se poate controla numarul
electronilor din fascicul ce se indreapta spre ecran si, ca urmare, se
poate regla luminozitatea spotului de pe ecran.
Dupa trecerea prin electrodul de comanda, fasciculul de
electroni este focalizat pe ecranul tubului catodic cu o lentila
electronica formata din cei doi anozi, de focalizare si de accelerare.
Anodul de focalizare 3 este un cilindru care are un potential
pozitiv fata de
catod (citeva sute de volti), reglabil cu potentiometrul Ra, variand
acest potential se regleaza distanta focala a lentilei electronice
astfel incat focarul ei sa cada pe ecran. Cand reglajul este corect,
imaginea de pe ecran are claritatea maxima.
Anodul de accelerare 4 este tot de forma cilindrica si are un
potential fix, pozitiv fata de catod, de ordinul miilor de volti. El are
rolul de a accelera miscarea electronilor, determinand viteza Vo cu
care acestia se indreapta spre ecran.

II.4.Dispozitivul de deflexie
Deviatia fasciculului de electroni se poate realiza cu campuri
electrostatice sau magnetice. La tuburile catodice folosite in

13
osciloscoape se utilizeaza deviatia cu campuri electrostatice;
dispozitivul de deflexie este format din doua perechi de placi de
deflexie dispuse perpendicular una pe alta, pentru devierea
fasciculului de electroni dupa cele doua directii, x si y.

Figura 5: Deviatia fasciculului de electroni

Cand placile sunt la acelasi potential, fascicolul de electroni trece

printe ele fara a fii deviat si loveste ecranul in centru.Daca se
aplica placilor de deflexie 5 o tensiune Uy figura 5, intre ele apare
un camp electronic Ey. Sub actiunea acestui camp,
electronii vor fii atrasi de placa mai pozitiva si respinsi de placa
mai negativa cu o forta Fy=e * Ey, care va imprima electronilor o
acceleratie ay dupa directia y.
Cand electronii ies dintre placi, actiunea cimpului Ey inceteaza si
ei isi continua miscarca dupa o directie tangenta la traiectoria
parabolica, lovind ecranul la o distanta Dy fata de centru. Deviatia
spotului pe ecran Dy este cu atat mat mare cu cat tensiunea Uy
aplicata placilor y este mai mare.

II.5.Ecranul

Dupa ce au trecut prin sistemul de deflexie, electronii ajung pe

ecran (7) producand spotul luminos. Rolul ecranului este de a

14
transforma o parte cat mai mare din energia cinetica a electronilor
in energie luminoasa. In acest scop, pe suprafata interioara a
ecranului, este depusa o substanta fluorescenta numita luminofor,
care devine luminoasa cand este bombardata de electroni. Pentru a
i se mari eficacitatea, se adauga diferite substante activante.
Culoarea spotului luminos depinde de compozitia substantei
fluorescente. Pentru observari vizuale se folosesc ecrane cu
fluorescenta galben-verzuie, deoarece sensibilitatea ochiului este
maxima in acest domeniu. Materialul folosit pentru aceste ecrane
este wilemitul (orto-silicat de zinc) activat cu magneziu.

II.6.Generatorul baza de timp

Generatorul baza de timp este blocul functional al osciloscopului

catodic in care se genereaza tensiunea de forma dintilor de
ferastrau ce se aplica placilor X in cazul vizualizarii curbelor ce
reprezinta, variatia in timp a diferitelor marimi.
Conditii impuse tensiunii baza de timp. Deoarece timpul se
scurge uniform, este necesar ca tensiunea aplicata placilor X sa
cresca. liniar, deplasand spotul cu viteza uniforma de la stinga la
dreapta, iar apoi sa scada brusc, pentru a reincepe o noua variatie.
In intervalul de timp t1-t0 cand tensiunea ux creste, spot-ul se
deplaseaza de la stinga la dreapta, descriind pe ecran curba dorita.
Forma ideala a tensiunii ux este cea desenata cu linie plina in
figura 6 a. In practica, insa, nu se poate obtine o astfel de variatie.
Semnalele obtinute cu circuitele reale nu sant perfect liniare si
anularea lor nu se face instantaneu, ci intr-un interval de timp finit
t2-t1 (figura 6 a - linie punctata).

15
 Figura 6. Forma reala si forma ideala a tensiunii ux.

Datorita acestor diferente intre forma reala si forma ideala a

tensiunii apar unele neajunsuri, care trebuie sa fie minimizate:
- din cauza neliniaritatii, spotul nu se deplaseaza pe ecran cu viteza
constanta si, ca urmare, curba ce apare pe ecran este deformata fata
de curba reala;
- deoarece tensiunea ux nu scade instantaneu, in intervalul de
timp t2-t1, cand tensiunea scade, spotul se intoarce de la dreapta la
stinga descriind pe ecran o linie de intoarere care nu face parte din
semnal.
Schema de principiu pentru generarea tensiunii baza de timp
Tinand seama de conditiile impuse tensiunii ux, s-au realizat
diferite constructii de generatoare baza de timp. In principiu insa,
toate schemele adoptate se bazeaza pe incarcarea si descarcarea
unui condensator.
Modelul cel mai simplu al generatorului baza de timp este
reprezentat in figura 7. La inchiderea intrerupatorului K1, la
momentul t=t0, condensatorul C se incarca de la sursa E prin
rezistenta R, dupa o lege exponentiala (figura 8);

16
Incarcarea este cu atat mai lenta cu cat constanta de timp t1=RC
este mai mare.

Figura 7. Modelul unui generator bazei de timp Figura.8.

Variatia tensiunii la bornele condensatorului

La momentul t=t1, cand tensiunea pe condesator are valoarea Uc,

se inchide intrerupatorul K2, ce reprezina o rezistenta de contact r
de valoare mica. Incepand in acest moment condensatorul C se
descarca pe rezistenta de contact 5 de valoare mica.
Reglarea vitezei de deplasare a spotului (reglarea frecventei
bazei de timp).Durata unui dinte de ferastrau corespunde
intervalului de timp t1-t0 in care tensiunea pe condensator creste
pana la valoarea Uc necesara devierii fasciculului de electroni,
astfel incat spotul sa se deplaseze pe tot ecranul de la stanga la
dreapta. Ea depinde de constanta de timp t1=RC. Daca se variaza
valorile lui R si C, se pot obtine durate diferite pentru dintii de
ferastrau (figura 9 ). De obicei aceasta durata se variaza in trepte
cu un comutator ce introduce in circuit condensatoare de diferite
valori si fin prin variatia continua a rezistentei R. Comutatorul este
calibrat in ms/cm sau us/cm, corespunzator timpului necesar ca
spotul sa se deplaseze pe directia orizontala cu 1 cm. Aceasta
calibrare este valabila numai daca reflajul fin este la maxim. In
cazul fimctionarii periodice, se poate considera ca durata unui
dinte de ferastrau corespunde unei perioade a semnalului generat
de baza de timp, deci variand durata dintilor de ferastrau se variaza
frecventa bazei de timp.

17
 Figura 9. Variatia duratei dintilor de ferastrau in functie de
valoarea constantei de timp

Capitolul.III.

Masurari cu ajutorul osciloscopului

In afara de vizualizarea formei semnalelor, osciloscopul catodic

mai are numeroase utilizari in tehnica masurarilor electrice,
electronice si magnetice.

III.1.Masurarea tensiunilor

Masurarea tensiunilor cu osciloscopul catodic se bazeaza pe

faptul ca deviatia spotului este proportionala cu amplitudinea
tensiunii aplicate placilor de deflexie. Se pot utiliza diferite metode
de masurare:
1.Metoda directa. Metoda directa se utilizeaza in cazul
osciloscoapelor moderne, prevazute cu ecran caroiat (inpartite in
patrate cu latura de obicei de 1 cm) si care au atenuatorul Ay
etalonat in mV/cm sau V/cm.
Inainte de utilizare, se recomanda sa se verifice calibrarea
atenuatorului Ay. In acest scop, osciloscoapele dispun, la o borna

18
de pe panoul frontal, de o tensiune de calibrare. Cu ajutorul unei
sonde (cordon de legatura), se aplica tensiunea de calibrare la
intrarea osciloscopului si se verifica daca tensiunea obtinuta pe
ecran corespunde indicatiei atenuatorului.
De excmplu, la osciloscopul tip E 0101 fabricat la I.E.M.I.
Bucuresti tensiunea de calibrare este de 2 V. Se aplica aceasta
tensiune la intrara Y a osciloscopului si se aseaza atenuatorul pe
pozitia 2 V/cm. In acest caz, daca reglajul amplificarii este la
maxim, pe ecran trebuie sa apara o oscilograma avand inaltimea de
1 cm.
Modul de lucru. Se aplica semnalul de masurat la intrarea Y a
osciloscopului, se controleaza daca reglajul amplificarii este la
maxim si se regleaza atenuatorul Ay si baza de timp astfel incat sa
se obtina o oscilograma corect incadrata in ecran (figura 10). Se
masoara cu ajutorul caroiajului de pe ecran inaltimea oscilogramei
in centimetri si se inmulteste cu indicatia atenuatorului, obtinandu-
se astfel direct valoarea tensiunii masurate.
2.Metoda comparatiei. Cand osciloscopul nu are atenuatorul
calibrat sau calibrarea nu mai este corecta, se poate folosi metoda
comparatiei. La aceasta metoda tensiunea de masurat, de o forma
oarecare, se compara cu o tensiune sinusoidala de joasa frecventa,
care poate fi masurata cu un voltmetru obisnuit.
Modul de lucru. Se realizeaza montajul din figura 11. Cu
comutatorui K pe pozitia 1 se aplica la intrarea Y a osciloscopului
tensiunea Ux de masurat. Se regleaza amplificarea si baza de timp
pana se obtine o oscilograma corect incadrata pe ecran si se
masoara inaltimea l a oscilogramei.
Fara a interveni la reglajul amplificarii, se trece comutatorul K pe
pozitia 2, aplicandu-se la intrarea Y a osciloscopului o tensiure
sinusoidala de joasa frecventa. Aceasta se regleaza pana cand
oscilograma obtinuta pe ecran are aceeasi inaltime l ca si in cazul
vizualizarii tensiunii Ux.
Cele doua oscilograme avand aceeasi inaltime, inseamna ca
amplitudinea tensiunii Ux este egala cu amplitudinea varf la varf a
tensiunii sinusoidale.

19
Figura 10. Masurarea directa a tensiunii; Figura 11. Masurarea
tensiunii prin metoda comparatiei.
Tensiunea sinusoidala se masoara cu volmetrul V, care
deobicei este etalonat in valori eficace.

III.2.Masurarea intensitatii curentului electric

Intrucat osciloscopul catodic functioneaza cu deflexic

electrostatica,semnalele ce se aplica la intrarea lui sunt de natura
unor tensiuni.
Pentru masurarea a intensitatii curentului cu osciloscopul
catodic,se trece curentul de masurat printr-o rezistenta de valoare
cunoscuta si se masoara cu una din metodele studiate in paragraful
precedent caderea de tensiune la bornele rezistentei. Apoi, aplicand
legea lui Ohm, se calculeaza valoarea intensitatii curentului de
masurat.
Masurarea intervalelor de timp.Masurarea intervalelor de timp
se poate realiza cunoscand viteza de deplasare a spotului si
masurad pe ecran lungimea segmentului care corespunde
intervalului de timp considerat. Osciloscoapele moderne au baza
de timp calibrata in ms/cm sau us/cm, adica se indica pentru
fiecare pozitie a comutatorului ce regleza in trepte frecventa bazei
de timp, timpul necesar pentru ca spotul sa se deplaseze pe directie
orizontala cu un centimetru. Aceasta calibrare este corecta numai
daca reglajul fin al bazei de timp este la maxim.

20
Masurarea duratei unui semnal. Pentru masurarea duratei unui
semnal, acesta se aplica la intrarea Y a osciloscopului si se
regleaza amplificarea si baza de timp pana cand se obtine o
oscilograma corect incadrata in ecran.
Se verifica daca reglajul fin al bazei de timp este la maxim. Apoi
se masoara latimea semnalului pe ecran, in centimetri, si se
inmulteste cu indicatia reglajului in trepte al bazei de timp,
obtinandu-se astfel durata semnalului de masurat.
De exemplu, in cazul oscilogramei din figura 10, daca reglajul in
trepte al bazei de timp este pe pozitia 1 ms/cm si latimea
impulsului este de 2,5 cm, durata impulsului va fi t = 2,5 x 1= 2,5
ms.
In mod analog se poate masura si durata unei parti din semnal, cum
ar fi durata timpului de crestere a unui impuls (timpul in care
semnalul creste de la 10% la 90% din amplitudinea sa !).
Masurarea perioadei unui semnal. Pentru masurarea perioadei,
este necesar ca baza de timp sa fie astfel reglata incat oscilograma
sa contina cel putin doua perioade succesive ale semnalului. In
acest caz, daca reglajul fin al bazei de timp este la maxim, se
masoara pe ecran in centimetri distanta intre doua treceri succesive
ale semnalului prin aceeasi valoare si cu acelasi semn de variatie si
se inmulteste cu indicatia reglajului in trepte al bazei de timp. In
acest fel, se obtine direct perioada semnalului.
Masurarea frecventelor. Frecventa se poate masura cu
osciloscopul catodic, masurand perioada semnalului ca la punctul
precedent si apoi calculand frecventa cu relatia bine cunoscuta:

Aceasta metoda nu asigura insa o precizie buna.

Masurari mai precise se pot obtine folosind unele metode de
comparatie, cum ar fi: metoda figurilor lui Lissajous, metoda
modularii intensitatii spotului, metoda oscilogramelor duble etc.
Metoda figurilor lui lissajous. Dintre metodele de comparatie,
metoda figurilor lui Lissajous este cea mai frecvent folosita.
Lissajous, fizician francez (1822 - 1880), a studiat compunerea a

21
doua oscilatii sinusoidale ale caror directii de oscilatie sunt
perpendiculare. El a constatat ca daca raportul frecventelor celor
doua oscilatii este un numar rational,

m si n fiind numere intregi, se obtin figuri a caror forma depinde

de raportul frecventelor celor doua oscilatii si de defazajul dintre
ele (figura 12).
Figurile lui Lissajous se pot obtine pe ecranul osciloscopului
catodic daca se aplica ambelor perechi de placi de deflexie tensiuni
sinusoidale.
Modul de lucru. Pentru masurarea frecventei Fx a unui semnal,
acesta se aplica unei perechi de placi de deflexie a osciloscopului,
iar la cealalta perechie de placi de deflexie se aplica un semnal de
la un generator de frecventa variabila si cunoscuta, F0 (figura 13
a). Se variaza frecventa F0 pana cand pe ecran se obtine una dintre
figurile lui Lissajous. Pentru a determina raportul corespunzator
figurii obtinute pe ecran, se intersecteaza figura cu doua drepte,
una orizontala si una verticala si se numara punctele de intersectie
ale figurii cu cele doua drepte ( figura 13 b ). Pentru orice figura a
lui Lissajous raportul intre numarul de intersectii Nx cu dreapta
orizontala si numarul de intersectii Ny cu dreapta verticala este
egal cu raportul intre frecventa semnalului aplicat placilor Y si

frecventa semnalului aplicat placilor X: .

Cunoscand raportul corespunzator figurii obtinute pe ecran si
frecventa F0, se poate determina frecventa Fx folosind relatia de
mai sus.

22
Figura 12. Figura lui Lissajous Figura 13.Masurarea frecventelor
cu figurile lui Lissajous
Vizualizarea caracteristicilor.O caracteristica este reprezentarea
grafica a dependentei dintre doua marimi ce caracterizeaza, un
aparat, un dispozitiv sau un material (de exemplu: caracteristica
unei diode, i=f(u); caracteristicile tranzistoarelor, Ic=f(Uce);
caracteristicile de magnetizare ale materialelor feromagnetice,
B=f(H).
La reprezentarea grafica a caracteristicilor se folosesc doua axe
rectangulare. Deplasarea spotului la osciloscop se face de
asemenea dupa doua axe rectangulare, iar deviatiile sunt
proportionale cu tensiunile ce se aplica celor doua perechi de placi
de deflexie. Aceasta analogie face posibila vizualizarea pe ecranul
osciloscopului catodic a oricarei curbe de tipul A=f(B)

23
 Capitolul.IV.

Tendinte actuale in evolutia osciloscopului

Osciloscopul catodic, in afara de vizualizarea formei

semnalelor, mai are numeroase utilizari in tehnica masuratorilor
electrice, electronice si magnetice. Astfel, se foloseste la
masurarea tensiunii, curentului, puterii, frecventei, defazajului,
rezistentei, inductantei, capacitatii, impedantei, duratei impulsurilor,
gradului de mo-duktie, la ridicarea caracteristicilor: tranzistoarelor,
amplificatoarelor, oscilatoarelor, materialelor magnetice etc.
Osciloscopul este unul din cele mai raspandite aparate de masurat
si este de neinlocuit la masurarile pe circuite integrate numerice,
fenomene tranzitorii si in televiziune.
Ca atare, sunt justificate cercetarile intreprinse de firme
prestigioase pentru cresterea performantelor osciloscopului.
O privire de ansamblu asupra literaturii de catalog din ultimii ani
indica urmatoarele tendinte: utilizarea circuitelor integrate,
utilizarea ecranului in culori, utilizarea ecranului cu cristale
lichide, implementarea intr-o structura multi-functionala de tip
multimetru, realizarea osciloscopului numeric cu microprocesor.
Utilizarea circuitelor integrate. Circuitele integrate patrund din
ce in ce mai rapid in constructia osciloscopului, ceea ce face ca o
serie de functionalitati (de exemplu baza de timp) sa fie
implementate intr-un singur circuit capabil sa execute automat
anumite reglaje. Ca atare, osciloscopul devine mai compact, mai
versatil, mai precis, mai usor de manevrat.
Utilizarea ecranului in culori. Desi ecranul tip TV color are
rezolutie mai slaba decat ecranul obisnuit, se dovedeste a fi mai
util la analizoarele logice. Acestea sunt osciloscoape specializate
pe vizualizarea semnalelor logice din tehnica numerica. Afisarea
simultana in culori a unui numar de semnale evita erorile de

24
interpretare (confundarea curbelor), sporeste confortul si creste
viteza de lucru.
Utilizare ecranului cu cristale lichide. Acesta a permis
reducerea consi-derabila a gabaritului osciloscopului, deoarece
dimensiunile 'tubului' se reduc la cele ale ecranului. Datorita
acestei calitati, osciloscopul a fost incorporat in structura unor
multimetre numerice de buzunar, aparate cunoscute sub denumirea
de multiscop ('Scope Meter').
De exemplu, aparatul Fluke 96 are functionalitatile :
- osciloscop cu doua canale cu memorie numerica: / = 50 MHz, 1
mV/div. -100 V/div., 10 ns/div. - 60 s/div., ecran 7x8cm 2;
- voltmetru numeric: afisaj 32/3 cifre (2,999), precizie: 0,5 % cc.
Si 1-3% ca, game: 0,3; 3; 30; 300 V cc. si ca.;
- frecventmetru numeric cu 4 cifre, precizie 0,05%.
Ecranul in culori tip TV s-a inlocuit cu ecranul cu cristale lichide
in culorile de baza rosu si verde. Acesta are rezolutia la fel de
buna ca si ecranul obisnuit si pastreaza ergonomicitatea ecranului
tip TV color.
Osciloscopul numeric cu microprocesor. Inlocuirea bazei de timp
cablate a osciloscopului numeric cu un microprocesor a permis o
simplificare importanta a comenzilor de operare (microprocesorul
regleaza automat finetea si luminozitatea spotului, sincronizarea
trasei etc.), precum si corectarea automata a unor erori
(liniaritate, deriva termica etc.), ceea ce a condus la o crestere
importanta a preciziei (0,5-1 % fata de 3-10 %), a versatilitatii si
ergonomicitatii acestui tip de aparat. In plus osciloscopul cu
microprocesor, poate fi asociat si cu alte aparate de masurat
numerice (voltmetre, frecventmetre) intr-un sistem automat de
masurat condus de calculator, prin intermediul unor interfete
standard (cum sunt IEEE-488 sau RS-232).
Structuri multifunctionale de aparate numerice. Prin
incorporarea unui voltmetru numeric si a unui frecventmetru
numeric in cutia osciloscopului numeric se pot largi posibilitatile
de exploatare prin: masurarea precisa a tensiunii si frecventei

25
semnalului, afisarea rezultatelor acestor masurari, vizualizarea
semnalului si efectuarea unor calcule asupra semnalelor afisate.
Deoarece la frecvente inalte (50-100 MHz) osciloscopul analogic
este superior celui numeric s-au fabricat osciloscoape ce pot
functiona atat in analogic cat si in numeric.Realizarile din
domeniul microelectronicii due nemijlocit la miniaturizarea si
cresterea performantelor osciloscoapelor.
Mai nou, s-au realizat produse informatice de tip 'software' care
permit simularea intregului osciloscop catodic cu ajutorul unui
calculator de tip IBM-PC. Printr-o placa de achizitii (v. cap. 15),
marimile de analizat (masurat), uyU uy2,, uyn, sunt stocate intr-un
fisier, de unde sunt preluate - la cerere (prin comenzi ale
programului-utilizator) - si afisate pe 'display'-ul calculatorului
(pe care se 'deseneaza' si o grila de calibrare), in diverse culori
(alese prin comenzi-program), cu o baza de timp simulata (si
calculata in ms/div. tot prin produsul-program specializat pentru
'osciloscop').

Capitolul.V.

Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor

care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale
trebuie luate o serie de ma suri, sarcini ce revin atat conducatorului
locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt: - a nu se dezasambla aparatul cand este in stare de
functionare.
- a nu se tine aparatul in locuri umede.
a se feri de praf si caldura excesiva.
- asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

26
Normele de protecţie a muncii stabilite prin prezenţa legii
reprezintă un sistem unitar de măsuri şi aplicabilitate tuturor
participanţilor la procesul de muncă.
Activitatea de protecţie a muncii asigură aplicarea criteriilor
economice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru
reducerea efortului fizic precum şi mărimi adecvate pentru munca
femeilor şi a tinerilor.
Cheltuielile oferite realizării măsurării de protecţie a muncii sunt
finanţate integral din costurile de produncţie a persoanelor juridice
finanţate de la bugetul de stat, respectiv din bugetul local.
Echipamentele tehnice trebuie să corespundă prevederile din
normele, standardele şi din reglenemtări referitoare la protecţia
muncii şi să nu reprezinte pericol pentru sănătatea sau viaţa
salariaţilor, a persoanelor aflate în unitate în nteres de serviciu, sau
a altor persoane care se asigure protecţia muncii potrivit
prevederilor din articolul III.
Echipamentele tehnice din produncţia internă şi din import trebuie
să fie dotate cu aparatură de măsură şi control al parametrilor
tehnologiei, precum şi de prevenire şi avertizare a stărilor de
pericol.
Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate şi
folosite numai dacă îndeplinesc condiţii de protecţia muncii,
certificate de organele competente potrivit legii.
Materialele igienico-sanitare se acordă obligatoriu şi gratuit de
către persoane jurididce şi fizice, persoane care îşi desfăşoară
activitatea în locuri de muncă al căror specie impune o igienă
personală deosebită.
Categoria de materiale igienico-sanitare, precum şi locurile de
muncă care impun acordarea acestora se atabilesc pe baza
normelor elaborate de M.S.

27
 Bibliografie

1. DUMITRESCU, I. s.a. Electrotehnica si masini electrice.

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983.

2. DUMITRESCU, I. s.a. Grafica interactiva-initiere.

Editura Universitatii Ploiesti, 1993.

3. HELFRICK, A.D. a.s. Modern Instrumentation and

Measurement Techniques.
Prentice-Hall International Inc., 1990.

4. ILIESCU, C. s.a. Masurari electrice si electronice.

Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984.

5. MANOLESCU, P., CARMEN IONESCU GOLOVANOV.

Masurari electrice si electronice.
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980.

6. MAZDA, F.F. Electronic Instruments and Measurement

Techniques.
University Press, Cambridge, 1987.

Anexe

28
 Figura 1: Schema bloc a unui osciloscop catodic

Figura 2: Diagramele tensiunilor in diferite puncte ale schemei

osciloscopului

29
 Figura 3. Efectul circuituluiu de intarziere:
a – oscilogramul fara circuit de intarziere
b - oscilograma cu circuit de intarziere

Figura 4: Tubul catodic

Figura 5: Deviatia fasciculului de electroni

30
 Figura 6. Forma reala si forma ideala a tensiunii ux.

Figura 7. Modelul unui generator bazei de timp Figura.8.

Variatia tensiunii la bornele condensatorului

31
 Figura 9. Variatia duratei dintilor de ferastrau in functie de
valoarea constantei de timp

Figura 10. Masurarea directa a tensiunii; Figura 11. Masurarea

tensiunii prin metoda comparatiei.

32
Figura 12. Figura lui Lissajous Figura 13.Masurarea frecventelor
cu figurile lui Lissajous

Figura 13. Panoul frontal al osciloscopului

33
 Figura.14. Osciloscop digital

a b

Figura 16. Semnal

Figura 17. Semnal reprezentat prin interpolare
reprezentat prin puncte
a – liniară, b – sinusoidală

34
35
36