Documentul prezintă informații despre oligozaharide, inclusiv clasificarea și exemplele de oligozaharide importante precum lactoza, maltoza, celobioza și trehaloza. De asemenea, se explică structura și proprietățile fiecărui oligozaharid în parte.
100%(1)100% au considerat acest document util (1 vot)
415 vizualizări14 pagini
Documentul prezintă informații despre oligozaharide, inclusiv clasificarea și exemplele de oligozaharide importante precum lactoza, maltoza, celobioza și trehaloza. De asemenea, se explică structura și proprietățile fiecărui oligozaharid în parte.
Documentul prezintă informații despre oligozaharide, inclusiv clasificarea și exemplele de oligozaharide importante precum lactoza, maltoza, celobioza și trehaloza. De asemenea, se explică structura și proprietățile fiecărui oligozaharid în parte.
Documentul prezintă informații despre oligozaharide, inclusiv clasificarea și exemplele de oligozaharide importante precum lactoza, maltoza, celobioza și trehaloza. De asemenea, se explică structura și proprietățile fiecărui oligozaharid în parte.
Descărcați ca PPTX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 14
Oligozaharide
Realizat de: Curiman Andrei, Adam Mihai Alexandru
Clasa a XI-a C Anul Scolar 2016-2017 CNSHB Zaharide Zaharidele (cunoscute și sub denumirea de: zaharuri, glucide, carbohidrați sau hidrați de carbon) sunt compuși organici cu funcțiune mixtă, ce au în compoziția lor atât grupări carbonilice (aldehidă sau cetonă), cât și grupări hidroxilice (hidroxil).
Zaharidele sunt sintetizate de plante din dioxid de
carbon și apă, în procesul de fotosinteză, folosind energia furnizată de lumina solară prin intermediul clorofiei.
6 CO2 + 6 H2O + lumină solară → C6H12O6 + 6 O2
Clasificarea zaharidelor În funcție de capaciatea lor de a hidroliza, zaharidele se clasifică în: 1. Monozaharide (glucoza, fructoza, galactoza): zaharide simple care nu hidrolizează 2. Oligozaharide (lactoza, zaharoza): constituite din 2-10 resturi de monozaharide unite prin punți eterice (C-O-C) 3. Polizaharide (glicogen, amidon, celuloza): constituite drintr-un număr mare de resturi de monozaharide unite prin punți eterice în lanțuri lungi liniare sau ramificate Oligozaharide Oligozaharidele sunt compuși rezultați prin condensarea a doua sau mai multe monozaharide. Legatura stabilită între monozaharide este de natura glicozidică. Oligozaharide Cele mai importante oligozaharide sunt dizaharidele, care rezultă, prin condensarea a 2 molecule de monozaharide, care se poate face: 1. Reducatoare – legatura dintre 2 monozaharide se stabilește între o grupare hidroxil glicozidică și o altă grupare alcoolică. Exemple: lactoza, maltoza, celuloza 2. Nereducatoare – legatura dintre 2 monozaharide se stabileste prin gruparea celor 2 grupe hidroxil glicolitice. Exemple: zaharoza Lactoza Lactoza, o dizaharidă reducătoare din lapte (4,5% la vacă, 6,5% la oameni), constă dintr-o moleculă de galactoză şi una de glucoză unite printr-o legatură β-1,4- glicozidică. Lactoza Se gasește în lapte (cca 5% în zerul obținut dupa separarea grăsimilor): o formula moleculară: C12H22O11 o are proprietăți reducatoare, se oxidează cu Br2 sau H2O la un acid de tip aldonic (acidul lactobionic) o prin hidroliză acidului lactobionic se obține acid gluconic și D-galactoza o prezintă mutarotație și două forme anomere (α și β ) o prin hidroliza acida formează o moleculă de glucoză și o moleculă de galactoză Maltoza Se obține prin hidroliza parțiala a amidonului(o polizaharidă naturală sintetizată de plante ca substanță de rezervă). Proprietățile maltozei: o formula moleculara: C12H22O11 o are proprietăți reducatoare, se oxidează cu Br2 și H2O la un acid de tip aldonic (acidul maltobionic) o prezintă mutarotație și două forme anomere (a și β) Structura maltozei corespunde cu cea a unei dizaharide formată din două molecule de glucoză cu o legatură 1α-4OH monoglicozidică Celobioza Celobioza este dizaharida izomeră cu maltoza si se obţine prin hidroliza celulozei. Diferenţa structurală între maltoză şi celobioză este determinată de natura legăturii glicozidice (β-glicozidică în celobioză, α- glicozidică în maltoză). Trehaloza Trehaloza (C12H22O11) sau „zaharul din ciuperci”, se găseşte nu numai în fungi dar şi în alte organisme. Aceasta serveşte drept carbohidrat de transport în hemolimfa insectelor şi de asemenea joacă rol de agent de „antiîngheţare” în multe specii. Zaharoza Zaharoza constituie principalul dizaharid din trestia de zahăr (din care se separă prin presare) sau sfecla de zahăr (din care se separă prin difuzie în apă). Acest dizaharid a fost folosit în stare cristalină încă din anul 300 (în India), dar a fost introdus abia la sfarşitul secolului al XV-lea în Europa. Zaharoza Formulă moleculară: C12H22O11 Este o substanță solidă, cristalizată, incoloră, cu gust dulce Solubilă în apa, greu solubilă în alcool Are punctul de topire la 185oC Nu prezintă proprietăți reducătoare, nu se oxidează cu Br2 sau H2O Nu prezintă mutarotație Prin hidroliză acidă sau enzimatică formează o moleculă de glucoză și o moleculă de fructoză Capacitatea de indulcire Bibliografie https://robi74ro.files.wordpress.com/2010/03/curs- 44.pdf https://ro.wikipedia.org/wiki/Glucid%C4%83 https://prezi.com/f6u8mf0fa066/zaharidele/ https://www.slideshare.net/bivollenutsatudor/zaharid ele Elena Alexandrescu, Viorica Zaharia, Mariana Nedelcu, CHIMIE C1 clasa a XI-a, Editura LVS Crepuscul, Ploiești, 2006