Sari la conținut

Dinastia Qajară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dinastia Qajară
Țară Iran
Titluri Shah al Iranului
Întemeietor Agha Mohammad Shah
Ultimul monarh Ahmad Shah
Înființare 1789
Destituire 1925
Ramuri mai mici Familia Bahmani
Emblema imperială

Dinastia Qajară (în persană دودمان قاجار; 1789–1925)[a] a fost o dinastie iraniană[1] fondată de Mohammad Khan ( r. 1789–1797 ) al clanului Qoyunlu, trib turc.[2]

Conducerea efectivă a dinastiei în Iran s-a încheiat în 1925, când Majles-ul iranian, a reunit Adunarea Constituantă la 12 decembrie 1925, l-a declarat pe Reza Shah, fost general de brigadă al Brigăzii cazaci persani, noul shah al statului imperial al Persiei.

Lista monarhilor Qajari

[modificare | modificare sursă]
Nr. Shah Portret A domnit din A domnit până Semnătura
1 Mohammad Khan Qajar </img> 1789[3] 17 iunie 1797 </img>
2 Fat′h-Ali Shah Qajar </img> 17 iunie 1797 23 octombrie 1834 </img>
3 Mohammad Shah Qajar </img> 23 octombrie 1834 5 septembrie 1848 </img>
4 Naser al-Din Shah Qajar </img> 5 septembrie 1848 1 mai 1896 </img>
5 Mozaffar ad-Din Shah Qajar </img> 1 mai 1896 3 ianuarie 1907 </img>
6 Mohammad Ali Shah Qajar </img> 3 ianuarie 1907 16 iulie 1909 </img>
7 Ahmad Shah Qajar </img> 16 iulie 1909 31 octombrie 1925 </img>

Familia imperială Qajară

[modificare | modificare sursă]

În exil, familia imperială Qajară este condusă în prezent de cel mai mare descendent al lui Mohammad Ali Shah, sultanul Mohammad Ali Mirza Qajar, în timp ce moștenitorul prezumtiv la tron este Mohammad Hassan Mirza al II-lea, nepotul lui Mohammad Hassan Mirza, fratele sultanului Ahmad Shah. Mohammad Hassan Mirza a murit în Anglia în 1943, se proclamă shah în exil în 1930, după moartea fratelui său în Franța.

Astăzi, descendenții dinastiei se identifică adesea astfel și țin reuniuni pentru a rămâne familiarizați social prin intermediul Asociației Familiei Qajară,[4] adesea coincide cu conferințele și întâlnirile anuale ale Asociației Internaționale de Studii Qajară (IQSA). Asociația familiei a fost fondată pentru a treia oară în 2000. Două asociații familiale anterioare au fost oprite din cauza presiunii politice. Birourile și arhivele IQSA sunt găzduite la Muzeul Internațional de Istorie a Familiei din Eijsden.

Titluri și stiluri

[modificare | modificare sursă]

Shah-ul și consoarta aveau titlul Majestate Imperială. Formula de adresare la copii – Alteța Imperială, în timp ce nepoții de linie masculină aveau titlul Alteță; toți purtau titlul Shahzadeh sau Shahzadeh Khanoum.[5]

Dinastia Qajară din 1925

[modificare | modificare sursă]
Conducătorii familiei imperiale

Conducerea familiei imperiale este moștenită de cel mai mare descendent masculin al lui Mohammad Ali Shah.

  • Sultan Ahmad Shah Qajar (1925–1930)
  • Fereydoun Mirza (1930–1975)
  • Sultan Hamid Mirza (1975–1988)
  • Sultan Mahmoud Mirza (1988)
  • Sultan Ali Mirza Qajar (1988–2011)
  • Sultan Mohammad Ali Mirza (2011-prezent)
Moștenitorii prezumtivi ai dinastiei Qajară

Moștenitorul prezumtiv este moștenitorul dinastiei la tronul persan.

  • Sultan Ahmad Shah Qajar (1925–1930)
  • Mohammad Hassan Mirza (1930–1943)
  • Fereydoun Mirza (1943–1975)
  • Sultan Hamid Mirza (1975–1988)
  • Mohammad Hassan Mirza II (1988)
Bahram Mirza
Feyzullah Mirza Qajar
Politică
  • Prințul Abdol-Hossein Farmanfarma – prim-ministru al Iranului.
  • Mohammad Mosaddegh – prim-ministru al Iranului și nepotul prințului Abdol Hossein Mirza Farmanfarma.
  • Prințul Firouz Nosrat-ed-Dowleh III – fiul prințului Abdol-Hossein Farmanfarma, ministrul de externe al Iranului.
  • Hossein Khan Sardar – ultimul conducător al diviziei administrative al hanatului Erevan.
  • Amir Abbas Hoveyda – economist și politician iranian, prim-ministru al Iranului între 1965 și 1977, descendent al dinastiei pe linie maternă.
  • Ali Amini – prim-ministru al Iranului.
  • Prințul Iraj Eskandari – politician comunist iranian.
  • Prințesa Maryam Farman Farmaian –comunistă iraniană, fondatoare secției pentru femei a Partidului Tudeh din Iran.
  • Ardeshir Zahedi – diplomat iranian, descendent al dinastiei Qajară pe linie maternă.
  • Prințul Sabbar Farmanfarmaian – ministrul sănătății în cabinetul Mosaddeq.
  • Abdol-Hossein Sardari – consul general al Ambasadei Iranului la Paris 1940–1945; a ajutat și a salvat viețile evreilor aflați în pericol de deportare, eliberându-le pașapoarte iraniene. Descendent al dinastiei prin mamă, nepot al Prințesei Malekzadeh Khanoum Ezzat od-Doleh, sora lui Nasser ed-Din Shah.
  • Aga Khan III – președintele Ligii Națiunilor din 1937 până în 1938, unul dintre fondatorii și primul președinte al Ligii Musulmane din India și al 48-lea imam al musulmanilor nizariți ismailiți.
Armată
  • Prințul Amanullah Mirza Qajar – comandant militar imperial rus, azer și iranian.
  • Prințul Feyzulla Mirza Qajar – comandant militar imperial rus și azer (ADR).
  • Prințul Aleksander Reza Qoli Mirza Qajar – lider militar imperial rus, comandant al Ekaterinburgului (1918).
  • Prințul Amanullah Jahanbani – general senior iranian.
  • Nader Jahanbani – general și șef adjunct al Forțelor Aeriene Imperiale Iraniene.
Muncă socială
  • Prințesa Sattareh Farmanfarmaian – pionieră iraniană al asistenței sociale.
Afacere
  • Prințesa Fakhr-ol-dowleh

Religie

Drepturile femeilor
  • Prințesa Mohtaram Eskandari – figură intelectuală și pionieră în mișcarea femeilor iraniene.[6]
  • Iran Teymourtash ( Legion d'honneur ) – jurnalistă, redactor și editor al ziarului Rastakhiz, fondatoarea unei asociații de ajutor al femeilor sărace. Fiica ministrului Curții Abdolhossein Teymourtash și descendentă prin ambii bunici materni.[7]
Literatura
  • Prințul Iraj – poet și traducător iranian.
  • Sadegh Hedayat – descendent al dinastiei pe linie feminină.
  • Anvar Khamei – economist, politician și sociolog iranian.
Divertisment
  • Gholam-Hossein Banan – muzician și cântăreț iranian, descendent al dinastiei pe linie maternă.[8]
  1. ^ Amanat 1997, p. 2. : "In the 126 years between the fall of the Safavid state in 1722 and the accession of Nasir al-Din Shah, the Qajars evolved from a shepherd-warrior tribe with strongholds in northern Iran into a Persian dynasty with all the trappings of a Perso-Islamic monarchy."
  2. ^ Sumer 1978.
  3. ^ Perry, J. R. (1984). "ĀḠĀ MOḤAMMAD KHAN QĀJĀR". In Yarshater, Ehsan (ed.). Encyclopædia Iranica. Vol. I/6. pp. 602–605. in Ramażān, 1210/ March, 1796, he was officially crowned shah of Iran.
  4. ^ „Qajar People”. Qajars. Accesat în . 
  5. ^ „Qajar (Kadjar) Titles and Appellations”. www.qajarpages.org. Accesat în . 
  6. ^ Paidar 1997, p. 95.
  7. ^ L. A. Ferydoun Barjesteh van Waalwijk van Doorn (Khosrovani) (ed.), "Qajar Studies". Journal of the International Qaja Studies Association, vol. X–XI, Rotterdam, Gronsveld, Santa Barbara and Tehran 2011, p. 220.
  8. ^ Caton 1988.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Also romanized as Ghajar, Kadjar, Qachar etc.
pFad - Phonifier reborn

Pfad - The Proxy pFad of © 2024 Garber Painting. All rights reserved.

Note: This service is not intended for secure transactions such as banking, social media, email, or purchasing. Use at your own risk. We assume no liability whatsoever for broken pages.


Alternative Proxies:

Alternative Proxy

pFad Proxy

pFad v3 Proxy

pFad v4 Proxy