Distilare
Distilarea este procesul de separare care presupune trecere a unui amestec lichid în stare de vapori prin fierbere, urmată de condensarea vaporilor obținuți.[1]
Distilarea este un procedeu fizic de purificare, care se produce în 2 etape:
- etapa I: trecerea din stare lichidă în stare gazoasă;
- etapa II: trecerea din stare gazoasă în stare lichidă.
Distilarea este folosită în special pentru a separa un component lichid dintr-un amestec de lichide, solubile unul cu celălalt, cu puncte de fierbere diferite.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Aparatură
[modificare | modificare sursă]Pentru distilarea simplă se folosesc următoarele ustensile de laborator: o sursă de căldură (bec Bunsen sau Teclu, după caz), un balon Wurtz și un refrigerent (unde are loc condensarea ulterioară), care poate fi prevăzut cu alonjă.[2] De asemenea, se pot folosi diverse vase de colectare (pahar Berzelius, pahar Erlenmeyer, etc.)
Tipuri
[modificare | modificare sursă]- Distilare simplă
- Distilare continuă
- Distilare fracționată
- Distilare azeotropă
- Distilare în vid
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Florin Marcu Marele dicționar de neologisme (MDN), Editura Saeculum, 2000
- ^ „Distilarea simplă” (PDF), Teclu.chem.uaic.ro, accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- R. Dima O. Floarea Operații de transfer de masă și utilaje specifice EDP București 1984 p 152-275
- A. Badea, A. Leca ș.a. Procese de transfer de căldură și masă în instalațiile industriale, Editura Tehnică, 1982
